Sportul, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 6925-6952)

1972-01-04 / nr. 6925

Nr. 6925 STEAUA 1. Ilie Năstase — tenis 2. Costel Cosniță și Vasile Simionenco — caiac­ 3. Gheorghe Danielov și Gheorghe Simionov — canoe 4. Gheorghe Staiciu — lupte 5. Ana Pascu — scrimă 6. George Florescu — tir 7. Carol Corbu — atletism 8. Alec Năstac — box 9. Gheorghe Gruia — handbal 10. Vasile Negrea — fotbal PROGRESUL BUCUREŞTI: 1. Maria Alexandru — tenis de masă 2. Melania Decuseară — sărituri de la trambulină 3. Maria Vicol — scrimă 4. Ecaterin­a Roşianu — tenis 5. Tom­a Ovici — tenis 6. Ştefan Moraru şi Alexandru Buzescu — tenis de masă 7. Marian Tofan — lupte 8. Rodica Cilibiu — volei 9. Constantin Manea — polo 10. Pantelimon Arcade — lupte DINAMO 1. Vasile Antonia — box 2. Elena Cecmpelea — gimnastică 3. Cornel Dinu — fotbal 4. Anca Groza — înot 5. Mircea Lucescu — fotbal 6. Ciprian Macarencu — caiac 7. Nicolae Martinescu — lupte 8. Ion Nunweiller — fotbal 9. Cornel Penu — handbal 10. Afanase Sciotnic — caiac Aceşti cei mai buni 10 sportivi dinamoviști au fost desemnați în urma unei anchete (aflată la a 8-a ediție) organizată în rîndurile cititorilor ei de re­vista „Pentru patrie", care — conform tradiţiei — păstrează ordinea alfabetică a numelor. Clubul Dinamo nu a întocmit un clasament propriu al celor mai buni 10 sportivi ai săi, ci a stabilit numai, în cadrul fiecărei secţii pe ramură de sport, pe cel mai bun component al acesteia. SPORT CLUB BACĂU 1. Emeric Dembrovschi — fotbal 2. Dinu Condurat — box 3. Adrian Popa — lupte 4. Aristide Ghiţă — fotbal 5. Gelu Constantinescu —­ handbal 6. Mihai Bugiubei — fotbal 7. Felicia Cornea — gimnastică 8. Petre Avramescu — handbal 9. Gabriela Truşcă — gimnastică 10. Victor Prenţu — lupte RAPID 1. Cornelia Popescu — atletism 2. Nicolae Lupescu — fotbal 3. Gabriel Pometcu — box 4. Valeria Bufanu — atletism 5. Ion Dumitru — fotbal 6. Vasile Bădescu — haltere 7. Gheorghe Cefan — atletism 8. Iosif Culineac — polo 9. Eugenia Rebac — volei 10. Anca Racoviță — baschet CONSTRUCTORUL BUCUREȘTI. 1. Victor Ciocârtea — șah 2 Constantin Rudău — popice 3 Valeria Biduleac — atletism 4 Alexandra Nicolau — șah 5. Victoria Coranda — volei 6. Gheorghe Sfichi — atletism 7. Constantin Gheorghe — box 8. Paula Cazangiu — volei 9. Dumitru Trandafir — hochei 10. Anca Odobescu-Godeanu — baschet VOINŢA BUCUREŞTI 1. Mitana Botez — canotaj 2. Doina Bărdaş — canotaj 3. Dumitru Stevnca — ciclism 4. Gabriela Toader — canotaj 5. Georgeta Liţă — orientare turistică 6. Viorica Lincaru și Ecaterina Trandioveanu — canotaj 7. Cornelia Petrușcă — popice 8. Constantin Popescu — ciclism 9. Mihai Kiss — baschet 10. Ana-Mihaela Lunceanu — tenis de masă CEI MAI BUNI 10 SPORTIVI AI CLUBURILOR ÎN ANUL 1971 NOI MAEŞTRI EMERITI A SPORTULUI Continuăm sa publicăm fotografiile noilor maeştri emeriti ai sportului. De la stînga la dreapta : GRIGORE BASTAN (paraşu­tism), ANA SALAGEAN (atletism), CSABA DUSA (atletism), MARIA POGOREVICI (şah) şi ION GUDJU (şah). Reamintim că înaltul titlu le-a fost acordat — prin Hotărîrea Biroului C.N.E.F.S. — la sfîrșitul anului 1971. , în zilele de 29 şi 30 ianuarie vor avea loc la Bucureşti, în sala Floreasca, campionatele internaţio­nale de judo (tineret) ale României. Intn.KÎt această competiţie a intrat în calendarul internaţional al Uni­unii europene de judo, campiona­tele se vor bucura de o aleasă şi numeroasă prezenţă. Au confirmat participarea pînă la această dată puternicele formaţii de tineret ale T.R.S.S., Poloniei, Bulgariei, Italiei, R D. Germane, Cubei şi R. F. a Germaniei. Se aşteaptă asentimen­­tul federaţiilor de­ specialitate din Cehoslovacia şi Ungaria. Echipa României va fi reprezentată de cîte patru sportivi la fiecare categorie de greutate. „ Au avut, loc în luna decem­brie, examenele de formare şi de avansare ale arbitrilor de judo din Bucureşti. Probele, foarte dificile, au triat serios pe candidaţi şi, în acest context, apare cu atît mai lău­dabilă performanţa Ioanei Iliescu — prima arbitră de judo din ţara noastră — care a impresionat pe examinatori prin competenţă şi cunoştinţe. Singurul arbitru care a obţinut avansarea de la gradul III Ultimul concurs al anului trecut în sala de sport a Şcolii pro­fesionale „Metalotehnica“ din Tg. Mureş au avut loc întrecerile de judo pe echipe juniori, dotate cu ,,Cupa 30 Decembrie“. In urma unor­ întîlniri echilibrate şi specta­culoase, clasamentul final a fost următorul : 1. Sănătatea Tg. Mureş, 2. Medicina II Tg. Mureş, 3. Medi­cina I Tg. Mureş. În cadrul con­cursului s-au evidenţiat următorii juniori : Mustafa Latif, Darvas Atila, Radu Petre, Zoltán Szabó, Carol Buja, Alex. Pop, Ioan Miclea şi alţii (Canea PETREA — coresp.) Wtf î MHU=Sm IPPON! la gradul II a fost Dumitru Glo­­deanu. In zilele de 14 şi 15 ianua­rie, aceste examene se vor repeta, de astă dată candidaţi fiind arbi­trii din provincie. înscrierile va începe la sediul Federaţiei român de judo pe data de 10 ianuarie. • La ultima şedinţă a comisiei de disciplină au fost sancţionaţi cu mustrare, pentru diferite abateri, antrenorul Sc. sp. 1 Bucureşti, Cristian Pavelescu, precum şi spor­tivii Ilie Gheorghe (Gloria Bucu­reşti) şi Vasile Şerban (Metalul Roman). ÎNTRECERI peste hotare Luna ianuarie marchează înce­putul unei vii activităţi com­peti­ţion­ale internaţionale de schi, la care vor fi angrenate mai multe grupe de schiori români. Astfel, chiar în prima zi a nou­lui an, micul nostru lot olimpic de schi alpin a plecat spre Iugoslavia. Au făcut deplasarea Dan Cristea şi Virgil Brenci (însoţiţi de antre­norul Kurt Gohn). Mîine şi poi­­mîine ei vor lua startul la con­cursul dotat cu „Cupa Vitrane“, organizat în staţiunea Kranjska Gora, concurs care contează în „Cupa Europei“ şi constă intr-o probă de slalom şi una de slalom uriaş. Din Iugoslavia,­­schiorii noştri vor trece în Austria unde vor lua parte la alte două concursuri. Primul va fi organizat între 6 şi 9 ianuarie la Bad-Hofgastein şi va cuprinde toate probele alpine (coborîre, slalom şi slalom uriaş), iar al doilea se va disputa la 15—16 ianuarie, la Per­­nitz (Unterberg) şi va cuprinde două slalomuri. Acestea vor fi ul­timele confruntări internaţionale ale schiorilor noştri alpini înain­tea plecării spre Sapporo, la 18 ia­nuarie, ei urmînd să se întoarcă în ţară. Astăzi şi mîine, alte două grupe de schiori vor pleca spre locul de start al unor întreceri internaţio­nale. Este vorba de săritorii clubu­lui Dinamo Braşov care vor lua parte, între 8 şi 10 ianuarie, la un turneu pe trei trambuline (Mari­bor — Iugoslavia, Tarvisio — Ita­lia şi Villach — Austria) şi un grup de schiori alpini care vor concura în U.R.S.S. Echipa schiorilor alpini va fi formată din patru schiori (C. Văideanu, S. Moldoveanu, Gh. Vulpe şi M. Focşeneanu) şi două schioare (Iudith Tomori şi Minodora Zelman) şi urmează să ia parte la o întrecere care se organizează in­tr-o staţiune aflată dincolo de cercul polar. ECHIPA DE SENIORI A CAPITALEI INAUGUREAZĂ ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ • Debutul activităţii internaţio­­nale pe anul 1972 va fi făcut de selecţionata de seniori a Capitalei care va participa, între 13 şi 19 ianuarie, la tradiţionalul turneu inter-oraşe de la Varşovia. După toate probabilităţile, la întreceri vor mai lua parte echipele Buda­pestei, Sofiei, Moscovei, Berlinului şi, bineînţeles, cea a oraşului gazdă. • Pe plan intern, primele me­ciuri ale anului sunt programate miercuri, în cadrul penultimei e­­tape a primului tur al diviziei mas­culine A. Jocurile din Capitală se vor disputa în sala Floreasca (de la ora 16,30 , Politehnica—Voinţa, I.E.F.S. — Steaua, I.C.H.F - Di­namo) şi în sala Giuleşti (de la ora 17: Rapid — Politehnica Cluj). în ţară, se vor desfăşura partidele Universitatea Cluj — Universitatea Timişoara (derbyul etapei) şi Mu­reşul Tg. Mureş — Politehnica Ga­laţi. • Finala zonei Braşov a „Cupei Federaţiei“ pentru minibaschetba­­listele între 8 şi 10 ani a fost cîş­­tigată de echipa Şcolii sportive Braşov care a învins, în meciul de­cisiv, formaţia Şcolii sportive Ba­cău cu 33—28. Clasament final : 1. Braşov, 2. Bacău, 3. Piteşti, 4. Gheorghieni,­ 5. Sibiu, 6. Constanţa, 7. Satu Mare, (toate au fost echipe ale şcolilor sportive). în cursul în­­tîlnirilor s-au evidenţiat mai multe jucătoare, printre care Mona Cicio, Mariana Nichita, Simona Stancu (Braşov), Constanţa Fotescu, Dana Duman, Teodora Popa (Bacău), Ma­­rilena Nedelcovici, Rodica Călin (Piteşti), Dietlinde Kiüss (Sibiu), Lia Ciacîru (Constanţa) şi Sara Keresztesi (Satu Mare). • în zona Botoşani, finala mini­­baschetbaliştilor între 8 şi 10 ani a revenit formaţiei Şcolii sportive Piteşti, urmată în clasament de Şcoala sportivă Botoşani, Şcoala generală nr. 2 Alexandria, Şcoala sportivă Oradea şi Şcoala sportivă Sibiu. Carmeterul turneului a fost D. Oprică (Şc. sp. Piteşti), autorul a 111 puncte. • Echipa masculină Universita­tea Timişoara a susţinut două me­ciuri amicale în Iugoslavia. A pier­dut cu 90—91 în faţa formaţiei K.K.K. Zrenjanin (locul I în divi­zia B) şi a încheiat la egalitate — 84—84 — partida cu Vojvodina Novisad (locul secund în divizia B). Din teamul timişorean au lipsit Viciu, Czmor şi Roxin, reţinuţi din motive profesionale, în cursul jocurilor, s-au evidenţiat tinerii Mănăilă, Caloş şi Weber. (Urmare din pag. 1) consecvență cu care sunt ajutate marile cluburi. în același timp cheltuielile pe care trebuie să le efectuăm pentru deplasarea cu mij­loace mecanice pe pirtiile din Bu­­cegi sunt destul de mari. Mă gîn­desc dacă nu ar fi util ca elevi­lor care urcă în grupuri mai mari spre pirtiile de schi să li se facă unele reduceri de tarife. — Ştim, tovarăşe director, că a­­veţi mai de mult în plan antrena­rea tuturor elevilor şcolilor din Sinaia in efectuarea în aer liber a orelor de educaţie fizică. Ce ne puteţi spune in acest sens ? — Intre timp, mi-am schimbat concepţia. Optez pentru ca toţi cei 2 000 de elevi sinăieni să practice orele de educaţie fizică PE SCHI­URI. Nu este un lucru imposibil. Cit despre utilitatea unei asemenea acţiuni, nu cred că sunt necesare prea multe argumente. — Să revenim, totuşi, la vacanţă. Mai sînt cîteva zile bune pînă la reînceperea cursurilor şi am dori să ştim cum le veţi folosi. — Antrenamente, antrenamente şi iarăşi antrenamente. Numai ast­fel vom ajunge la un nivel cit mai înalt de pregătire pentru a face faţă cu succes suitei de competiţii care ne aşteaptă in acest sezon. Reţi­neţi, vă rog, că şcoala noastră a dat cîteva „nume“ schiului româ­nesc, unele pe deplin afirmate, al­tele in curs de afirmare: Marian Burchi — campion naţional şcolar, Alexandru Bogdan — campion na­ţional de juniori, Doina Croner — dublă campioană a judeţului Pra­hova, precum şi Daniel Miloş, Con­stantin Potcoavă, Maria Soare, So­rina Stavăr şi alţii. După cum se vede, deşi aflate in vacanţă împreună cu elevii, cadrele didactice ale Şcolii sportive din Si­naia (prof. C. Iovan, prof. Elena Matei, prof. A. Ciocîlteu) nu negli­jează pregătirea viitoarelor perfor­manţe. JURNAL DE VACANȚĂ Sportul Ca de obicei, intre turul şi returul campionatelor, scurte momente de reflecţie, în ceea ce priveşte rug­­byul de perspectivă sunt de consem­nat cîteva aspecte menite să între­ţină în general un sentiment robust de optimism. Primul dintre acestea se referă la preocuparea sporită faţă de ju­niori, existentă la nivelul cluburilor şi al C.M.E.F.S. Bucureşti. O ase­menea preocupare este ilustrată prin existenţa unor echipe bine în­chegate (Clubul sportiv şcolar, Gri­­viţa Roşie, Şcoala sportivă nr. 2, O­­limpia, Energia, Rapid, Constructo­rul şi Steaua) de rugby în XV, dar şi în X şi în VII. Rugbyul redus, echivalentul miuţei în fotbal, şi-a găsit numeroşi adepţi în rîndul pio­nierilor şi şcolarilor, din rîndul că­rora vor fi selecţionaţi juniori pen­tru rugbyul clasic. Sînt iniţiative notabile şi cu şanse de reuşită, dat fiind faptul că nu este vorba doar de simple experimente, ci de ac­ţiuni bine organizate, de campio­nate cu o desfăşurare regulată. Fiindcă m-am referit la Bucureşti, principalul centru rugbystic al ţării, aş vrea să, subliniez performanţa sportivilor de la Clubul sportiv şco­lar, campioni de toamnă, a căror echipă este prima dintre cele 8 formaţii de juniori care îşi dispută titlul Capitalei Bine s-au comportat în prima parte a campionatului de juniori şi echipele Griviţei Roşii şi PREMIERĂ MONDIALĂ: UN CAMPIONAT FEMININ! O ştire care, fără îndoială, va stîrni senzaţie : la 1 februarie, in Franţa va fi inaugurat un cam­pionat feminin de rugby. La aceasta primă ediţie vor lua parte 12 e­­chipe împărţite în patru grupe, după criterii geografice. Cîteva precizări regulamentare. In grupe, echipele vor juca sistem turneu. Capii de grupă se vor în­­tîlni în ultima săptămînă a lunii aprilie, după sistem eliminatoriu, pentru desemnarea echipei cam­pioane. Meciurile vor avea cite două reprize a 39 de minute fiecare. E­­chipa va fi formată din cite 20 de jucătoare. Vor putea fi operate cîte 4 schimbări, toate numai după pauză. De bună seamă, un campionat feminin de rugby reprezintă o pre­mieră mondială. Se înţelege, îl aş­teptăm în egală măsură cu interes şi curiozitate... V. PENESCU CÎTEVA REFLECŢII Şcolii sportive nr. 2, clasate după XV-le Clubului sportiv şcolar, în ordinea de mai sus. Al doilea aspect demn de notat­­ grija pentru dezvoltarea rugbyului se extinde şi în ţară. Acţiunea mu­nicipiului şi judeţului Suceava, lan­sată de Inspectoratul şcolar, în co­laborare cu C.J.E.F.S. şi Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor, s-a dovedit pe cit de îndrăzneaţă pe atît de rodnică. In prezent, acolo, în „Ţara de Sus“ a Moldovei fiinţea­ză nu mai puţin de 20 de echipe de copii şi juniori, într-o activitate competiţionala continuă. Ta .Suceava activează chiar un club al rugbyşti­­lor, ceea ce reprezintă o premieră pe ţară. Exemplul Sucevei a fost urmat, susţinut şi de alte centre din ţară, de Constanţa în primul rînd. Pre­zenţa cunoscutului antrenor Dumi­tru (Titi) Tonescu în principalul oraş d­­e litoral, pasiunea sa pentru munca cu cei mai mici rugbyşti au găsit un larg ecou pretutindeni în şcoli. La ora actuală, antrenorul principal al clubului Farul Constan­ţa instruieşte — pe lîngă echipa de seniori — şi peste 60 de copii, care după cum ne asigură, sunt talente unul şi unul. De notat, de aseme­nea, ca la Constanţa activează nu mai puţin de 8 echipe de seniori şi juniori, ceea ce reprezintă numărul cel mai mare după Bucureşti. In­teres şi preocupare pentru rugbyul de perspectivă se manifestă şi în o­­raşele Iaşi, Piteşti, Bîrlad, Săcele etc. Bine ar fi însă ca federaţia să încurajeze într-un mod şi mai con­vingător activitatea cu juniorii din aceste oraşe, să o stimuleze pe dife­rite căi. In primul rînd găsind so­luţii pentru confecţionarea unor mingi cu dimensiuni corespunzătoa­re, tentativă mai veche, dar rămasă în suspensie... De asemenea, opinez pentru crearea de echipe de juniori pe lingă TOATE echipele din divi­zia A, în mod obligatoriu, condiţio­nez participarea acestora în com­petiţie, în funcţie de existenţa unor asemenea pepiniere. într-o etapă ur­mătoare, o asemenea obligaţie ar putea să fie extinsă şi la nivelul e­­chipelor din divizia B. In fine, cel de-al treilea aspect pe care doresc să-l consemnez este le­gat de perfectarea unor meciuri in­ternaţionale la nivelul echipelor de juniori. Anul trecut, asemenea ini­ţiative au aparţinut celor care diri­guiesc activitatea echipelor Clubului sportiv şcolar, Griviţa Roşie şi Con­structorul. Este foarte bine. Dar de ce astfel de iniţiative frumoase, des­tinate să impulsioneze activitatea rugbystică a juniorilor, să fie limi­tate doar la cîteva echipe ? Federa­ţia de resort are datoria să faciliteze asemenea întîlniri sportive amicale la nivelul tuturor echipelor de ju­niori. Rugbyul românesc de perspec­tivă nu va avea decit de cîştigat ! prof. CAMIL MORŢUN PE MARGINEA ACTIVITĂŢII CU JUNIORII Da, hotărit lucru : patinatorii de viteză continuă să lupte cu capri­ciile acestei ierni. Zilele trecute, Alexandru Boer (Dinamo Braşov) a devenit, graţie seriozităţii cu care se pregăteşte, un patinator de bază al lotului de seniori. CANDIDATUL OLIMPIC NR. 1 (Urmare din pag. I) reprize, nu are decât o singură şan­să : să se mişte neîntrerupt timp de 9 minute, să nu dea nici o clipă de răgaz adversarului, să-l încol­ţească mereu, să-i impună propria sa tactică, să nu-i dea vreme să-şi realizeze intenţiile“. Vorbele lui Dobrescu seamănă a tratat de box, dar faptele confirmă identitatea cu gîndirea. Maestrul Ion Popa, antrenorul emerit al lotului pugi­­liștilor, ne mărturisea că la pre­gătirile în aer liber, pe pistă, Pa­ul Dobrescu e în stare, la alergare, să-i întreacă pe colegii lui cu o tură ! De sărbători, tînărul nostru bo­xer a dat o raită... autobiografică, prin comuna Cotorca din judeţul Buzău (unde trăiesc părinţii săi adevăraţi, familia Ghiţă), pe la Brăila (unde a terminat şcoala profesională de lăcătuşerie şi unde au rămas primii lui tovarăşi de box, Covaliov, Roman Dinu şi (fr­­ţii), apoi pe la Galaţi (unde stă acum familia fostului boxer Con­stantin Dobrescu, care l-a adop­tat la vîrsta de 14 ani şi care i-a îndrumat primii paşi în sport). Re­venit în Bucureşti, paşii l-au în­demnat de la liceul „Emil Raco­­viţă“, unde şi-a luat bacalaureatul, spre porţile I.E.F.S. unde vrea să dea examen de admitere. „Do­resc să devin profesor, pentru că îmi plac mult copiii. Şi la club mă ocup de ei, fără să-mi ceară cineva“. Pînă atunci, însă, Paul Dobres­cu are datorii faţă de sine, căci îl aşteaptă un an olimpic greu. „In garsoniera mea, cînd sint sin­gur — şi sint adesea singur — mă gîndesc mai mult decit la ori­ce la Olimpiadă. Am fost campion balcanic, am cîştigat Dinamoviada, sunt campion naţional, dar parcă nu-mi ajunge Vă rog să nu-mi consideraţi ambiţia deşartă. N-am fost trimis la campionatele euro­pene , nu-mi rămine decit să arăt, din nou, ca merit să fiu candidat olimpic“. Intuieşte că toată lumea e cu gîndul la noul său meci cu Calis­­trat Cuţov şi refuză, din delica­teţe, să comenteze evenimentul. De la primul lor meci nul, în 1965 la Brăila, Cuţov a cîştigat de două ori, iar Dobrescu ultima oară, me­reu în finala campionatului națio­nal. Istoria se va repeta, probabil, anul acesta, dar finala îl va găsi pe Dobrescu cu un ascendent mo­ral- La 22 de ani şi jumătate, Paul Dobrescu se poate considera un candidat olimpic de nădejde la categoria uşoară a turneului de la München. In monografia sportivă a ora­şului Satu Mare — nescrisă până acum — sportul luptelor, alături de fotbal, ocupă un loc de frun­te. Această ramură a atleticii grele are o veche tradiţie în oraşul de pe malurile Someşului. Luptele s-au practicat aici, la nivel de per­formanţă, cu multe decenii în ur­ VITEZIŞTII S-AU TREZIT cînd ne aflam la Tuşnad, ei au fost aceia care au trezit staţiunea. Afară era încă întuneric, cînd, prin fe­reastra vilei în care eram cazaţi, am zărit siluete suple alunecînd pe pista bine luminată. Fireşte, am ţinut să aflăm cine sînt sportivii care s-au sculat cu noaptea în cap şi am coborit pe lacul Ciucaş, unde am intîlnit pe patinatorii de la Şcoala sportivă Sibiu şi Dinamo Braşov. Primul interlocutor , antre­norul Ernest Ulrich. — Parafrazînd un cunoscut pro­verb — ne spunea tehnicianul bra­şovean — cine se scoală mai de di­mineaţă ajunge... primul pe pistă, beneficiind de o gheaţă mai bună şi de un spaţiu suficient pentru un antrenament corespunzător. în ulti­mele zile, spre prînz, mercurul ter­­mometrului urcă, gheaţa se înmoaie, iar alunecarea devine greoaie. Aflăm că pe lingă patinatorii de performanţă, la Tuşnad îşi petrec vacanţa şi mulţi tineri care şi-au pus în gînd să devină mari vitezişti. Şi unii şi alţii au pus stăpînire pe „inelul de gheaţă“, pregătindu-se cu minuţiozitate pentru apropiatele concursuri. ÎNAINTEA ZORILOR... — Dacă se antrenează noaptea, ce fac patinatorii ziua ? — Să nu credeţi că stau la... gura sobei. După ce părăsesc gheaţa, ce­­dind locul colegilor de la celelalte cluburi şi asociaţii, seniorii, juniorii şi copiii de care mă ocup continuă antrenamentul pe... uscat. Exerciţiile fizice şi diferitele excursii comple­tează în mod util programul zilnic din care nu lipseşte somnul obli­gatoriu. ...încet, încet se luminează de ziuă, iar pista devine din ce în ce mai populată. Intră pe gheaţă ve­teranul antrenorilor, Carol Gall, cu fetele şi băieţii lui de la Mureşul Tg. Mureş. Vechea noastră cunoş­tinţă ne-a anunţat că „o fată încă necunoscută se anunţă printre per­formerele actualului sezon“. Ne-a rugat să-i reţinem numele­­ Liana Cardaş. Apoi, veşnic tînărul antre­nor a scrutat înălţimile, încercînd să desluşească în ce direcţie se în­dreaptă norii. După cîteva clipe, rosti cu satisfacţie în glas­­ „începe să bată vântul dinspre Miercurea Ciuc, semn că vremea se va răci“. Pag. a 2-a TINERII SELECŢIONARI­ SE PREGĂTESC PENTRU CONCURSUL DE LA ZAKOPANE Ultima competiţie a anului tre­cut, „Cupa 30 Decembrie“ a con­stituit primul criteriu de verifi­care a pregătirilor efectuate de ti­nerii vitezişti vizaţi să reprezinte ţara noastră la „Concursul Priete­nia“, programat între 29 ianuarie şi 1 februarie la Zakopane. Iată ce ne-a declarat antrenorul coordona­tor al lotului republican de juniori, maestrul sportului Dan Lăzărescu : — Voi începe, din păcate, cu pa­tinatorii care n-au îndreptăţit aş­teptările. Victor Ciolacu (Sc. sp. Si­biu) şi Roxana Salade (C.S.M. Cluj) au la ora actuală o capaci­tate de efort care nu corespunde intensităţii cerute de antrenamen­tul pe gheaţă. Sibianul nu a res­pectat programul de antrenament din timpul verii şi sunt informat că va fi suspendat de asociaţia sa pen­tru repetate abateri de la disci­plină. Roxana Salade a lucrat pe uscat,­însă s-a îngrăşat, fapt care i-a modificat în rău poziţia de alu­necare. în sfirşit, Gabriela Kele­men (Dinamo Braşov) este ieşită din formă, din cauză că a ignorat pregătirea de vară. Pe pistele Cunoscuţii patinatori Victor So­­tirescu, Alexandru Boer şi Mihai Bărbulescu vor participa la cîteva concursuri peste hotare, după cum urmează: 5—6 ianuarie la Iris­— Se pare că aveţi probleme în alcătuirea echipei pentru Zako­pane. — La băieţi mai puţine, deoare­ce Zoltán Sandor (Dinamo Braşov) se apropie de seniori in probele scurte, Ladislau Focht (Mureşul Tg. Mureş) e în progres, iar Adrian Vîrbănescu (Şc. sp. Sibiu) şi Gh. Dumitrescu (Constructorul Buc.) dacă vor continua să exerseze cu minuţiozitate vor atinge o formă corespunzătoare la ora startului. Cred că la fete vom opera unele modificări, intrucît Liana Cardaş (Mureşul Tg. Mureş) şi Eva Szi­geti (Şc. sp. M. Ciuc) au avut o comportare care le recomandă pen­tru echipă. Cine va munci mai mult în zilele următoare, va face deplasarea la Zakopane — a con­chis interlocutorul. Speranţele in întrecere In zilele de 5 şi 6 ianuarie va a­­vea loc pe pista lacului Ciucaş din Tuşnad „Cupa speranţelor“, în pro­gram figurează probe pentru ju­niori şi copii­ internaţionale brack, 10—11 ianuarie la Cortina d’Ampezzo şi 15—16 ianuarie la Ma­donna di Campiglio. Rubrică redactată de­ Traian IOANIŢESCU O SECŢIE NEGLIJATĂ - OLIMPIA SATU MARE » mă. S-au ridicat de aici în special după anii ’60, o serie de luptători valoroşi, unii dintre ei înscriindu-şi numele chiar pe tabelul de onoare al campionatelor europene sau jo­curilor balcanice, al campionatelor naţionale. Anul acesta, de pildă, luptătorii sătmăreni au avut o com­portare bună la libere (G. Stan a devenit campion la cat. 57 kg, iar A. Balogh a cîștigat locul se­cund la cat. 100 kg), iar echipa Olimpia s-a clasat pe locul 5 în campionatul pe echipe (seria vest). La greco-romane, în schimb, rezul­tatele au fost cu mult sub posibili­tăţi, echipa care activează în divi­zia A scăpînd de abia de retrogra­dare, iar In finala întrecerilor in­dividuale, reprezentanţii Olimpiei nu s-au remarcat de loc. Am relatat cele de mai sus pen­tru a sublinia şi mai mult supăra­rea celor ce practică sportul lupte­lor la Satu Mare şi care ne-au tri­mis o scrisoare în care ne arată greutăţile pe care le întîmpină în practicarea sportului lor preferat. Iată păsurile luptătorilor sătmă­reni. Atît în perioada precompetiţio­­nală cit şi in cea de vîrf, grupa de lupte libere, are la dispoziţie sala de sport a asociaţiei la ore nepo­trivite (15,30—17,30) fapt care face ca prezenţa la pregătire să fie sla­bă. Majoritatea băieţilor lucrează în schimbul de dimineaţă pînă la ora 15 şi nici nu-şi termină bine încălzirea că trebuie să strîngă sal­telele. Intrucît vin la rînd alte sec­ţii la sală. La grupa de greco-romane, situaţia este şi mai gravă: în tot cursul a­­nului 1971 concurenţii de la acest stil s-au antrenat într-o sală ne­igienică (fără încălzire, fără insta­laţii sanitare) şi pe un spaţiu re­­strîns, iar în serile de toamnă şi iarnă, cînd se întunecă repede, sala este luminată cu... feştile. In privinţa echipamentului, si­tuaţia este de asemenea deficitară. Una dintre echipe n-are decît dre­suri albastre, ori regulamentul de lupte prevede ca luptătorii să aibă asupra lor două rînduri de dresuri, roşii şi albastre. Nici una dintre grupe nu are treninguri, iar ghetele de concurs sunt în număr insuficient şi cu tălpile dezlipite. Cu toată bunăvoinţa pe care o are, conducerea secţiei nu poate a­­meliora situaţia, intrucît primeşte mereu acelaşi răspuns — nu sunt fonduri. Preşedintele secţiei, ing. T. Jula, după multe promisiuni din partea conducerii asociaţiei, şi-a a­­bandonat responsabilitatea, iar cel nou, dr. S. Szabó, a început acti­vitatea cu multă pasiune dar, aşa cum se spune în scrisoare, „tare ne e teamă că va pleca şi dinsul, dacă asociaţia Olimpia va continua să ne fie mamă vitregă...“. R. TOMA

Next