Sportul, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 6925-6952)

1972-01-24 / nr. 6945

r­pnozzTAnT vw MATBrĂmv, VNkrr-VĂ­­. ZIAR ANI.CONSILULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVIII — Nr. 6945 4 PAGINI 30 BANI LUNI 24 IANUARIE 1972 „UNIVERSITARELE“ DE ATLETISM O „SESIUNE“ TRECUTA CU BINE CLUJ, 23 (prin telefon). Ora îna­intată la care s-a încheiat sîmbăta seara proba de înălţime băieţi nu ne-a permis să anunţăm decit pe ciştigătorul ei — Csaba Dósa, 2,12 m — obligîndu-ne astfel la o reve­nire. Revenire cu atît mai necesară cu cît „înălţimea“ băieţilor a fost nu numai clou-ul primei reuniuni, dar şi cea mai valoroasă probă a campionatelor universitare, ca fi­ind onorată cu 6 sărituri de 2 m. De la 2,03 m (înălţime pe care Purice, Şepci şi Katona nu au mai putut s-o treacă), proba a devenit deosebit de spectaculoasă, datorită atît disputei dintre Dosa, Negomi­­reanu şi Mitilecis, cît şi... suspan­surilor create de sportivul din Tg. Mureş, cel care n-a trecut ştacheta totdeauna­­din prima săritură fiin­­du-i necesare pentru 2,03 două în­cercări şi pentru 2,06 trei încer­cări. La 2,09 el rămîne, însă, sin­gur în concurs (Negomireanu 2,06, Mitilecis 2,03) şi — ca o replică a­­dusă murmurelor sălii şi ca o măr­turie a resurselor şi experienţei sale de concurs — trece lejer, solicitînd apoi un 2,12, nivel peste c­are zboa­ră, iarăşi, din prima încercare, înălţimea de 2,16 n-a mai putut fi atinsă. Tot ca o revenire la prima zi, trebuie să anunţăm corectarea pe care pelicula fotografică a făcut-o lur, ordinea primilor trei clasaţi în sprintul băieţilor. Astfel, timişorea­nul Darvas — pe care eroarea o­­chiului îl clasase pe locul 3 în fi­nală — a schimbat locul cu Şt. Lăzărescu (clasat al doilea), suc­­cedînd astfel pe coechipierul său, Tom­a Szabó, ciştigătorul probei, cu 5,L : 1­­ . Ziua a doua a avut ca momente marcante săritura de 7,30 m a bucureşteanului Şt. Lăzărescu şi o animată cursă de cros băieţi (4 000 m) cîştigată de studentul ieşean Pe­tre Murgoci. Cît îi priveşte pe atleţii gazdă ai „universitarelor“ (lipsiţi de prezen­ţa lui K. Socol şi V. Bogdan), ei şi-au acoperit promisiunile. Draga Comşa cîştigînd înălţimea (1,68 m), iar Andrei Şepci urcînd de trei ori pe podium (loc 2 la lungime : 6,96 m și la 50 m garduri : 7,0, și lo­cul 3 la prăjină : 4,10 m). Alte re­zultate : masculin : 50 m garduri: 1. Şt. Szatmary (Univ. Braşov) 6,9... 3. N. Petcu (C.A.U.) 7,1 ; greu­tate : 1. Gh. Suha (C.A.U.) 15,03 m, 2. C. Buzu (C.A.U) 14,95, 3. Gh. Dumbravă (C.A.U.) 14,92 ; feminin : 50 m garduri : 1. Marcela Miloşoiu (C.A.U.) 7,5, 2. Alexandra Anghe­­lescu (C.A.U.) 7,6, 3. Tabiţa Oltea­­nu (Univ. Braşov) 7,9 ; cros: 1. Eli­­sabeta Baciu (C.A.U.), 2. Ana Ja­kab (C.A.U.), 3. Adriana Fanea (C.A.U.). Nuţa DEMIAN CSABA DOSA Foto l I. PALADE-URSU Cluj LIANA CARDAS şi EUGEN IMECS campioni absoluţi la juniori mari Veteranul Dan Lăzărescu — campionul sprinterilor O Gheaţă bună, rezultate slabe la seniori TUŞNAD, 23 (prin telefon, de la trimisul nostru). De mulţi ani, patinatorii de vi­teză n-au mai avut parte de o zi atît de splendidă de concurs ca aceea de duminică. Fostul campion absolut, Emilian Papuc, care a în­soţit grupul de vitezişti la „Tur­neul celor patru piste“ remarca, privind întrecerile, că gheaţa lacu­lui Ciucaş a fost superioară în această zi celei de la Madonna di Campiglio. în consecinţă, pista din Tuşnad i-a „triat“ pe sportivi după adevărata lor valoare. Seniorii au beneficiat de condi­ţiile cele mai bune, ei înaugurînd programul penultimei reuniuni. In proba de 500 m, Crista Tracher (Dinamo Braşov) a cîştigat mai uşor decit se aştepta în faţa principalei sale adversare, Maria Taşnadi (Har­ghita M. Ciuc) care în cursa de 1500 m a căzut, netezind, astfel drumul dinamovistei spre titlul ab­solut. Celelalte concurente, fiin­­du-le net inferioare, nu au contat in lupta pentru primele locuri. In schimb, la băieţi, cursa de sprint s-a­­soldat cu o surpriză, veteranul Dan Lăzărescu (Harghita M. Ciuc) a fost mai rapid decit V. Sotirescu, A. Okoş, I. Roşea şi alţi candidaţi la primul loc, cîştigînd titlul de campion la 500 m, cu 45,2. La cei 35 de ani şi săi, ing. Dan Lăzărescu (Continuare în pag. a 2-a) Tr. IOANIŢESCU Campionatele naţionale de patinaj viteză CAMPIONI ABSOLUŢI - ATLEŢII DINAMOVIŞTI NU ŞI-AU EPUIZAT REZERVELE DE PASIUNE, TALENT ŞI AMBIŢIE 7 1­­ • Pe primul loc în activitatea internă, dar nu şi în cea internaţională • Vorba proverbului : Cu o floare nu se face primăvară • Record de... recorduri • Sînt multe condiţii pentru afirmarea unui număr mai mare de atleţi dinamovişti • Din nou în cursa pentru titluri, medalii şi puncte Este întotdeauna plăcut, dar ni­ciodată uşor, să pătrunzi în lumea atletismului, fie chiar numai în­­tr-una din puţinele „familii“ care o alcătuiesc. Aşa a fost şi atunci când ne-am propus acest reportaj-comentariu despre CAMPIONII ABSOLUŢI AI ANULUI 1971 — ATLEŢII DINAMO­VIŞTI. N-a fost uşor, spuneam, pentru că e simplu să scrii, de exemplu­­ „Dinamo a cucerit locul I in cla­samentul general", dar, in schimb, nu-ţi ajung cuvintele (poate nici elo­giile) dacă ai Încerca să istoriseşti povestea acestei performanţe de invidiat. Cite ceasuri de pregătire sub semnul conştiinciozităţii depli­ne, dar şi al ambiţiilor pe care cro­­nometrul n-are cum să le înregistre­ze, cite bucurii, ori lacrimi, clipe de autodepăşire sau ale înfrîngerii n-au însoţit, oare, drumul atleţilor dinamovişti, în cele din urmă în­cheiat cu un bilanţ remarcabil ? VALOARE ŞI PASIUNE Tot cifrele sunt, însă, cele pe care le căutăm pentru a vorbi de valoa­re şi pasiune... • Locul I în divizia A. • In anul care a trecut, ATLE­ŢII DINAMOVIŞTI AU CUCERIT 24 DE TITLURI DE CAMPIONI NAŢIONA­­LI (seniori şi juniori) şi — prin aceasta — locul I în clasamentul federaţiei de speciali­tate. • In aceeaşi perioadă, REPRE­ZENTANŢII CLUBULUI DINAMO AU CORECTAT 38 DE RECOR­DURI NAŢIONALE (18 la seniori şi 20 la juniori) — locul 2, după Şcoala sportivă de atletism. • Din performanţele realizate la marile competiţii internaţionale : 2 locuri IV la campionatele euro­pene (în sală, la Sofia, şi în aer liber, la Helsinki), un titlu balcanic la seniori şi unul la juniori, 3 locuri­­ la Dinamoviada de la Budapesta.. . Atleţii clubului Dinamo au domi­nat pe plan intern — faptul ni se pare incontestabil — sezonul trecut, realizînd dacă ne amintim bine, cel mai frumos buchet de succese din istoria acestei secţii. Este me­ritul — şi rezultatul direct al efor­turilor depuse şi al sprijinului a­­cordat de conducerea clubului (re­marcabilă, îndeosebi, preocuparea Iov. vicepreşedinte Cosma Liţă), al activităţii pasionaţilor antrenori ca­re muncesc aici — Al. Stoenescu, Ioan Benga, Ioan Vintilă, Mihai Tintorescu (seniori), Zoltán Vamoş, Fiorica Safta, Eugen Barbu (copii şi juniori), dar — negreşit — în cea mai mare măsură al valorii atle­ţilor şi atletelor care, în 1971, au înregistrat progrese remarcabile şi au dovedit o excelentă pregătire. Dar, pentru că am revenit în mij­locul performerilor... MOMENTELE SEZONULUI Sunt, desigur, mult mai multe decât cele pe care vom reuşi să Ie cuprindem in aceste cîteva rin­­duri. Şi aşa, insă, credem că poate fi, măcar, punctat bogatul an atle­tic al echipei Dinamo — campioană absolută a ţării. Un asemenea moment, de strălu­cire şi constanţă valorică, ni se pare a fi evoluţia generală a atletei Argentina Menis, care — anul tre­cut — a reuşit să-şi înscrie în pal­mares un titlu balcanic, un loc 4 la campionatele europene, un titlu de campioană naţională şi o... dublă co­rectare a recordului probei (60,04 m şi 61,08 m). Să mai notăm — perfor­manţă singulară la clubul Dinamo — ÎNDEPLINIREA NORMEI OLIM­PICE, ceea ce menţine şi face posi­bil de realizat obiectivul olimpic al acestei atlete : un loc 3—6 la Mün­chen. Decanul de vîrstă al atleţilor di­namovişti, Nicolae Mustaţă, îşi poa­te revendica şi­­ el un... spaţiu în acest capitol evocator. Poate doar pentru simplul (! ?) fapt că în 1971 a cucerit 6 titluri de campion na­ţional ! Ar trebui, credem, să continuăm cu Elena Vintilă, triplă campioană a ţării — lungime, pentatlon, echipe divizie. Apoi, Gheorghe Dulgheru, pentru titlul la 4x400 m, pentru 10,4 pe 100 m, ori 21,1 la 200 m plat. Locul 4 la europenele de sală (ca şi contribuţia la cucerirea lo­cului I în divizie) ne reaminteşte că şi sirguinciosului Vasile Dumitrescu i se cuvin elogiile bilanţului atletic dinamovist. Acum doar puţine — poate totuşi, prea puţine — rinduri despre Mi­­haela Peneş. Revenirea ei a fost notabilă și avem toate motivele să sperăm in atingerea unor cote va­lorice cît mai înalte, la nivelul ce­lor care au consacrat-o pe plan o­­limpic. : In fine, pentru a încheia — fără pretenţia de a fi trecut în revistă toate momentele de seamă ale sezo-Dan GARLESTEANU (Continuare in pag. a 3-a) Recordurile se pregătesc în sala de forţă. Experienţa sezonului trecut a convins-o încă o dată pe Argentina Menis de utilitatea pregătirii intense din lunile de iarnă Foto : V. BAGEAC. „CUPA CAR­AIM­ANUL“ LA SCHI FOND JUNIORII ROMÂNI MNGĂTORI­U ŞTAFETĂ Fetele s-au clasat pe locul II POIANA BRAŞOV, 23 (prin tele­fon, de la trimisul nostru). Dumi­nică dimineaţa, Poiana Braşovului şi-a întîmpinat oaspeţii de fie­care săptămînă, precum şi pe con­curenţii români şi străini prezenţi aci pentru întrecerile internaţio­nale de schi fond, dotate cu „Cupa Caraimanul“, cu un soare strălu­citor, care-şi trimitea darnic ra­zele calde peste puţină zăpadă în­gheţată care se mai găsea aici. Organizatorii, grijulii, au hotărit ca startul să se dea la ora 9, ast­fel ca toţi sportivii să beneficieze de aceleaşi condiţii de concurs. Probele de ştafetă din ziua a doua a competiţiei au demonstrat, dacă mai era nevoie, că acest gen de întrecere este cel mai specta­culos, mai interesant şi frumos din alergarea pe schiuri. Primele au pornit în cursă ju­nioarele. Startul a fost destul de populat. Erau prezente echipele Cehoslovaciei, Poloniei, Bulgariei şi României (ultima cu 3 echipe), precum şi cele două formaţii ale Şcolii sportive din Rişnov, şcolile sportive din Predeal şi Gheorghieni. Schimbul I avea să demonstreze că tinerele schioare din Cehoslova­cia au o clasă destul de ridicată, aşa că Miroslava Jeskovska a pre­dat prima ştafeta în 18,32. Ea a fost urmată de reprezentanta Polo­niei, Sofia Rapocs (19,10) şi Maria Tocitu (19,23). In schimbul doi, si­tuaţia s-a menţinut. Cehoslovaca Gabriela Sekarova a mers 18,14, fiind urmată de poloneza Maria Trebunia (18,35) şi Iuliana Deme­ter (România) cu 18,53. La ultimul schimb s-a văzut că formaţia Ceho­slovaciei nu mai poate fi între­cută, deoarece Blanca Safarova a alergat de aşa manieră, încît nu a mai putut fi ajunsă, cu toate că reprezentanta noastră Elena Băşa a făcut o cursă excelentă, depăşin­­du-şi adversara directă, pe Krysty­­na Tyeka (Polonia) şi asigurînd astfel ştafetei ţării noastre locul 2. întrecerea băieţilor a fost la fel de interesantă şi a dat cîştig de cauză echipei României, care a demonstrat că avem cîţiva tineri fondişti de mare perspectivă. In primul schimb, Nicolae Cristolo­­veanu nu a dat nici o speranţă ad­versarilor săi cei mai valoroşi, po­lonezul Boleslav Swab şi cehoslova­cul Vladimir Jakubciak, care au făcut eforturi evidente de a se a­­propia de român. Timpii înregis­traţi de fiecare: 32,12, 32,51 şi 33,36. In schimbul al doilea, Ferentz Fo­­rieo (România) nu s-a lăsat mai prejos şi deşi a fost ameninţat e­­vident de polonezul Ladislau Ku­­pis, el a reuşit, totuşi, să predea primul ştafeta. Ultimul schimb a fost infernal pentru Ion Tudor (Ro­mânia) care a tras fără menaja­mente pentru a aduce echipa ţării noastre pe primul loc, lucru ce i-a reuşit din plin, trecînd primul li­nia de sosire şi consfinţind o exce­lentă performanţă pentru tinerii noştri schiori de fond. Pentru lo­cul II s-a dat o luptă de un rar dramatism. Cehoslovacul Jiri Be­­ram, ciştigătorul cursei individuale, deşi a primit ştafeta cu mai mult de două minute diferenţă de polo- Paul IOVAN (Continuare in pag. a 2-a) Paul Ivănescu a cîştigat slalomul uriaş disputat simbătă pe pîrtia Lupului demonstrind că poate fi unul dintre cei mai buni schiori ai ţării. (Citiţi în pag. a II-a amănunte de la întrecerile de duminică) Foto: Paul ROMOŞAN SECVENJA PETROLUL. Am găsit Sinaia Intr-un splendid decor hivernal. Pe una din potecile sale i-am Intilnit, zilele trecute, pe jucătorii Petrolului, veniţi pe aceste melea­guri In căutarea formei sportive pierdută de cltăva vreme bună. Era ora 10,30. Cu punctualitatea omului care ştie precis ce are de făcut, doi cite doi, jucătorii Petro­lului coborau în pas domol de la vila Cerbul spre şoseaua ce leagă complexul turistic Cumpătul de fru­moasa staţiune. Acolo, pe fâşia de asfalt, acoperită de zăpada care ţine, parcă, locul zgurei de pe pista stadionului, elevii lui Ilie Oană aveau să... înghită încă o porţie de 8 000 de metri de alergări. După cîteva secunde de la întîl­nirea noastră, cot la cot cu antre­norul Adalbert Mareşl (care 11 înlo­cuiește în această perioadă pe Mir-Constantin ALEXE (Continuare in pag. a 3-a) .ORA PREGĂTIRILOR" Campionatele internaţionale de tenis de masâ ale României Fotoreporterul nostru, Va­sile Bageac, i-a surprins pe fotbaliştii tirgovişteni în plin antrenament pe platoul din faţa hotelului Ciucaş, pregătind viitoarele perfor­manţe. Citiţi in pagina a IlI-a un reportaj de la faţa locului. AU ÎNCEPUT NAŢIONALELE DE TIR IN SALĂ Dinamo Bucureşti a învins pe Steaua (campioana pe anul 1971) la proba de puşcă cu aer comprimat Trăgătorii se pot numi deschizătorii de pirtii ai anului competiţional 1972, întrucît începând de ieri ei îşi dispută întiietatea in cadrul campionatului na­ţional la arme cu aer comprimat. Dacă, anul trecut, întrecerile supreme interne la acest gen de arme au avut loc toamna tîrziu, acum ele se desfă­şoară în ianuarie, întrucît peste o lu­nă se vor disputa, în Iugoslavia, cam­pionatele europene. Apropiatele con­fruntări continentale fac ca Întrecerile naţionalelor noastre să aibă un plus de emulaţie pentru toţi fruntaşii care candidează la un joc în loturile na­ţionale­ Chiar din prima zi, duminică, sala Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din Capitală, trasformată de mai bine de o săptămînă intr-un mini-poligon, a fost locul de desfă­şurare a unei interesante... curse între cele două echipe favorite la proba de puşcă: Steaua, campioana pe anul trecut, şi Dinamo Bucureşti. Dinamoviştii, avînd in campionul probei individuale pe 1971 Ştefan Ca­ban, un ochitor foarte precis — el a realizat cea mai bună performan­ţă a zilei : 377 p din 400 posibile — au cîştigat titlul de campioni al ţării, de o manieră categorică — 1484 p. Comparînd această cifră cu cea cu care anul trecut Steaua a cîştigat locul 1—1461, ne putem da lesne seama de forma bună în care se află acum echipierii dinamo­vişti. Steaua, având doar doi concu­renţi la înălţime (tinărul I. Codrea­­nu şi fostul campion al Europei, P. Şandor) n-a putut emite pretenţii nici măcar la locul II, acesta reve­nind pe merit reprezentanţilor T. RABŞAN (Continuare in pag. a 1~a) ÎNTRECERILE PE ECHIPE AU FOST CÎŞTIGATE DE REPREZENTATIVELE R.P. CHINEZE CLUJ, 23 (prin telefon, de la tri­misul nostru). Ediţia 1972 a campionatelor in­ternaţionale de tenis de masă ale României a început duminică în acest oraş, care a furnizat de-a lungul anilor atîtea şi atîtea ele­mente de valoare în sportul cu paletă. Şi Clujul nu s-a dezminţit, asigurînd o organizare impecabilă, iar întrecerile sunt urmărite de un public foarte numeros. Chiar din prima zi, multe me­ciuri au fost de un nivel tehnic valoros, nelipsind nici surprizele care dau sarea şi piperul unei competiţii. Astfel, ne bucură să consemnăm victoriile mai puţin scontate ale reprezentativei noastre feminine secunde împotriva prime­lor selecţionate ale Angliei şi R. D. Germane cu scoruri catego­rice I 3—0. Atît Magdalena Les­­say, cît mai ales Lidia Ilie au reuşit să învingă jucătoare mult mai bine cotate în ierarhia euro­peană. Ultima a învins pe Carenza Mathews (Anglia) și pe Doris Ho­vestadt (R.D.G.). La aceasta din urmă, în setul II, după ce a fost condusă cu 12—1, Lidia Ilie a remontat miraculos, încheind cu o spectaculoasă victorie partida. Și prima echipă feminină a ţării noastre a obţinut succese, dar de o manieră mai dificilă. Deşi a cîştigat cu 3—1 meciul cu Ceho­slovacia, apare ca surprinzătoare înfrîngerea cuplului Alexandru — IV Mihalea Vlahcov, în faţa tinere­ilor cehoslovace Silhanova — Po­­lackova. In întilnirile masculine au fost vizionate, de asemenea, meciuri de o bună factură, unele însă cu re-Constantin COMARNISCHI (Continuare în pag. a 1-a) TENISUL DE MASĂ ÎN HAINĂ DE GALĂ D­acă acum nouă ani, lumea tenisului de masă se putea Întreba de ce campionatele internaţionale ale României, ieşind pentru prima dată din perimetrul Capitalei, aveau ca loc de desfăşurare Constanţa — por­tul tomitan nefiind nici măcar un punct potenţial pe harta primelor palete din ţară — alegerea Clujului în acest an n a mirat pe nimeni Stră­vechea cetate a Napocăi constituie de ani şi ani o rampă de lansare pentru tinere talente şi, totodată, un seismograf fidel al tenisului de masa românesc, cu maximele şi minimele sale. Iată, un sprijin, şi mărturia acestor campionate Internationale , in comisia de organizare este prezent Gheorghe Cobrrzan, reprezentantul ultimei generaţii de aur a paletelor clujene, pe podiumul de concurs actualul campion al ţârii Şerban Doboşi şi, ca trăsătură de unire, antrenorul jucătorilor clujeni şi al echipei naţionale, Francisc Paneth. Tenisul de masa la Cluj in haină de gală şi urbea ardeleană l-a primit ca o gazdă care îşi cunoaşte, la fel de bine, atribuţile şi oaspeţii. De aceea, ping­­pong-ul se simte aici la el acasă, indiferent dacă este vorba de modernul St ereFantul betei „Napoca“, de cocheta şi spaţioasa Sală a sporturilor (care găzduieşte pentru prima dată o competiţie de anvergură în această disciplină sportivă), de atenţia pasionată cu care stat urmărite de către public fulgerele stimite de albul paletelor. „ Am auzit vorbindu-se aici de eventualitatea organizării unor campionate europene de juniori la Cluj. Mi s-a părut firesc, intrucit in acest oraş al tinereţii tenisul de masă este prezent acum cu tinereţea jucătoarelor şi jucă­torilor săi de care se leagă speranţele acestui sport al îndeminării, agilităţii şi preciziei. Şi tot la fel de firesc mi s-a părut prezenţa la aceste campionate internaţionale a unui masiv contingent de copii şi juniori din ţara noastră cei cărora le revine misiunea de a reînnoda firul succeselor de prestigiu pe care generaţiile anterioare le-au dobîndit la arena internaţională. ’ Paul SLAVESCU

Next