Sportul, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7223-7252)
1972-11-01 / nr. 7223
Pag. a 5-a Asociaţii sportive Şcoli sportive Profesori de educaţie fizică Secţii afiliate Sportivi legitimaţi Sportivi clasificaţi Secţii divizionare A,B,C, Juniori 1947 35 38 53 845 500 1968 1972 1947 1968 1972 169 479 Antrenori 15 68 110 1 2 Instructori sportivi 58 188 325 156 223 Arbitri 40 185 306 182 245 Titluri naţionale — 2 4 3 497 4 930 Recorduri judeţene — 24 72 3 044 3 450 Sportivi în loturi naţionale — 3 6 Grupe de copii şi juniori 20 47 60 7 15 Baze sportive simple 60 220 450 ACTIVITATE SPORTIVĂ DE PERFORMANŢĂ? DAI Scurt interviu cu preşedintele CJ.E.F.S. Ilfov ROMULUS CIOACA — Se poate vorbi în judeţul Ilfov despre sport de performanţă ? — Fără îndoială că da. Referindu-mă la ultimii ani, trebuie să vă spun că in 1968, de pildă, pe teritoriul acestui judeţ nu exista nici o echipă divizionară. Astăzi, insă, avem : o echipă feminină — A. S. Cetatea — în divizia A de popice ; două în divizia B de fotbal — S. N. Olteniţa şi Dunărea Giurgiu ; formaţii in divizia B la rugby — S. N. Olteniţa şi Dunărea Giurgiu şi trei reprezentante în divizia C de fotbal : Unirea Tricolor, Olimpia Giurgiu şi Sportul Ciorogîrla. — Dar în diviziile de juniori? — Două echipe de baschet: Şc. sp. Giurgiu — fete, Cetatea Giurgiu — băieţi şi una de volei băieţi , Voinţa Giurgiu. — Rezultate remarcabile ? — Echipa de atletism, reprezentanta judeţului participă în concursul interjudeţean — seria I. Avem apoi secţii cu bune rezultate în finale ale campionatelor republicane. A. S. Cetatea Giurgiu, de pildă, a cucerit în 1972 două titluri de campioană republicană la navomodelism prin Traian Iacob şi Adrian Cristea şi un loc II la campionatele europene. A. S. Avîntul Curcani este campioană naţională sătească — in 1972 — la cină. Avem un loc II la campionatele republicane de juniori prin Andy Pîrvulescu de la A. S. Tractorul Călugăreni. De fapt, de la această asociaţie s-au ridicat luptători buni — ca, de pildă, Tindache şi Pîrcălabu — care în prezent pot fi întîlniţi la cluburile bucureştene Progresul şi Steaua. — Se poate spune că în judeţul Ilfov este concentrată atenţia în mod deosebit asupra unor discipline la care vizaţi în viitor performanţe ? — Da. Este vorba despre fotbal în primul rînd. Reţineţi că avem 120 de echipe — împărţite pe 3 categorii — în campionatele judeţene. Apoi, mai ales in ultimii 2—3 ani, sunt mult apreciate concursurile de orientare turistică. Numai în acest an, de pildă, circa 3 000 de tineri — majoritatea din mediul rural — au participat la un campionat judeţean de orientare. De altfel, echipa de orientare turistică — copii fete — a judeţului nostru este campioană naţională (Lucia Piepteanu, Rodica Paraschiv şi Steluţa Vlad). De asemenea, de mare interes se bucură crosurile. Deci, către fotbal, orientare turistică şi cros ne Îndreptăm atenţia în mod special, organizind şi multe concursuri de masă. Lotul echipei de popice a asociaţiei Cetatea Giurgiu şi antrenorul Iulian Petrescu. Deşi înfiinţată de curind — 1970 — are frumoase succese, activează in divizia A, deţine titlul de campioană republicană la proba de perechi junioare, la proba individuală de junioare (1971) sa. Lot foarte tinăr: șapte sportive din 14 au doar 16—17 ani AŢI AUZIT DE OINARII DIN CURCANI? Hotărit! Nu puteam străbate Ilfovul, pentru a scrie despre activitatea sportivă de pe aceste meleaguri, fără să trecem prin Curcani. Această comună — cu un nume original ~ este vestită în întreaga ţară pentru oinarii pe care îi are şi tocmai de aceea am dorit să le vizităm reşedinţa. Plecaţi din Olteniţa spre Bucureşti, am străbătut cu o maşină circa 12 km şi apoi am luat-o pe o şosea laterală, la dreapta. Imediat, ne-am aflat in vestita comună Curcani. Oprim la şcoală, unde il aflăm pe profesorul de educaţie fizică Marin Gruianu... maestru al sportului la oină. Invitaţi in cancelarie, ne interesăm în primul rînd de cină datează dragostea pentru oină in Curcani. — Prin 1951, ne spune M. Gruianu, a sosit în comună un profesor — Dumitru Popescu — director al liceului nr. 1 din Olteniţa. „Am nişte mingi vechi de oină, ne-a spus. N-aveţi nevoie de ele?“ Le-am luat, am început să jucăm şi tinerii au prins drag de oină. Pe urmă au început şi cei mai în vîrstă... Cu timpul, cei din Curcani au devenit cunoscuţi in întreaga ţară ca avind echipe de oină redutabile. Formaţia A. S. Avîntul, de pildă, a cîştigat in 1957 titlul de campioană a ţării; in 1963 — „Cupa României“ , în 1971 — locul III in campionatul naţional, iar in 1972 „Cupa tineretului de la sate". „Dragostea pentru cină, ni se spunea aici, n-are hotar". Şi succesele amintite mai sus sînt numai citeva din cele mai importante. Palmaresul Avintului este demn de toată lauda. Am gîndit la un moment dat că ar fi interesant să aflăm numele şi profesia citorva dintre cei care au pus bazele oinei, care sprijină practicarea acestei discipline, fiind ei înşişi — în trecut sau in prezent — jucători. Şi astfel, pe carnetul de reporter am notat pe: Ilie Dragu (ceferist), Florea Bumbăcel (muncitor), Ion Costache (mecanic), Grigore Bădărău (învăţător), Ion Gruianu (profesor), Ion Eftimie (impiegat C.F.R.), Alex. Stănilă (preşedintele C.A.P. din comună şi al A.S. Avîntul), Zamfir Dobriţă (secretar U.T.C. din comună), Petre Lulea (primarul comunei), Petre Mavrodin (vicepreşedintele Consiliului popular al comunei). — Joacă mulţi locuitori din comună pină . — l-am întrebat pe M. Gruianu. — Cred că 25 la sută din cetăţenii de aici. Iar cel puţin 80 la sută cunosc bine regulamentul, sunt susţinători. Avem echipe de copii, de juniori. — O dovadă în plus a dragostei pentru cină ne puteţi da 7 — La meciurile oficiale desfăşurate pe frumoasa noastră bază sportivă vin în medie 2 000 de spectatori. De jucători, ca şi de spectatori, n-avem, deci, a ne plînge. Ne-am dat seama și noi, cu prilejul vizitei. Avîntul Curcani este un... plin avînt. Momentul fericit al fotografierii. Echipa de oină Avîntul Curcani — campioană sătească — pe anul 1972 CÎŢIVA DINTRE ENTUZIAŞTI Este o ceertitudine. Pe plan sportiv, în judeţ, s-au obţinut rezultate bune. Ele se datoresc muncii depuse de mulţi oameni care iubesc cu pasiune sportul, care ajută la dezvoltarea lui. Să-i amintim pe toţi este imposibil. Vom căuta să scoatem, totuşi, la „lumina tiparului“ pe cîţiva dintre ei. Prof. ATANASIE ANGHELESCU „Nu zice niciodată nu, orice i s-ar cere să facă. Profesor de educaţie fizică, conduce la Liceul „Ion Maiorescu" din Giurgiu secţia sportivă — grupa de baschet fete. Inimos, harnic, apropiat de copii, priceput. Frumoasa bază — bituminizată — a liceului (teren de volei, handbal, baschet cu Instalaţie de nocturnă), s-a născut datorită, în special, spiritului său de gospodar. Baschetbalistele de care se ocupă au obţinut rezultate bune : în finala pe ţară a şcolilor sportive — locul VI, în 1968 , locul XI pe ţară la criteriul naţional al copiilor, tot în 1968 ; locul VI la junioare mici. In prezent, echipa antrenată de el (baschet fete) ocupă locul II în divizie, scria Bucureşti , înaintea unor echipe ca Progresul, Rapid, Şc. sportivă. Eleve pregătite de el joacă în divizia A de baschet“. Cine este acest mare „sufletist“ din judeţ ? Atanasie Anghelescu este giurgiuvean, a absolvit I.E.F.S.-ul şi, în 1961, după ce şi-a dat Examenul de stat, a revenit în Giurgiu. S-a căsătorit tot cu o baschetbalistă — Anca Activişti din comisiile judeţene : Cristian Popescu (fotbal), Ion Frăţilă (şah), H. Zommer tone(tare turistică), I. Tănase fotbal — Giurgiu), Eugen Voicu fotbal — Olteniţa), Aurel Şterîureanu, jucătoare la I.E.F.S. — şi In prezent are doi copii. „O floare rară", aşa este numit profesorul Anghelescu pentru pasiunea pe care o depune în activizarea sportului din oraş şi din judeţ, pentru dăruirea sa. ...Inginer ION CRISTEA... Unul dintre acei oameni care, deşi are multiple îndatoriri profesionale, de mare răspundere, găseşte timp şi pentru sport, ajută efectiv la încurajarea acestuia. Inginerul Ion Cristea, este directorul Şantierului naval Olteniţa. Se spune despre acest mare iubitor şi sprijinitor al sportului că, întotdeauna, între problemele grele de producţie — proiectarea unor noi tipuri de vase, lansarea la apă a altora ş.a. — găseşte mereu o „fărîmă“ de timp liber pe care s-o dedice sportului. Succesele de seamă ale asociaţiei sportive cunoscută sub cele trei litere — S.N.O. — au la bază solicitudinea, pasiunea sportivă a inginerului Ion Cristea. Măreanu (volei — Urziceni), Grigore Mirea (Videle), George Popescu (Fierbinţi), Viorel Niculescu (Gruiu), Ştefan Sotir (Mihăileşti), Gh. Bratu (Mihăileşti), C. Popescu (satul Buda). ...ŞI ALŢII MOZAIC • Trei fraţi,oinari, în comuna Curcani : Marin Gruianu — maestru al sportului, Gheorghiţă — maestru al sportului, Ion — cu cele patru norme necesare pentru căpătarea aceluiaşi titlu; • Un entuziast: Ion Florea, inginer şef la autobaza I.T.A. Olteniţa a înfiinţat şi antrenează — cu bune rezultate — o echipă masculină de handbal; • O secţie de box puternică: A.S. Viitorul din comuna Vidra; • La toate şcolile din oraşe există terenuri bituminizate de volei, baschet, tenis iar în comune, la şcoli generale şi licee ; • Bazin de înot — inaugurat în această vară — la Fabrica de ferite din Urziceni, cu dimensiuni olimpice; • In comuna Joiţa există poligon pentru tir — talere — dotat cu toate cele necesare, foarte frumos amenajat; • Un merituos preşedinte de asociaţie sportivă la Brezoaiele , învăţătorul Ştefan Ciomîrtan; • Unirea Tricolor — echipa fruntaşă de fotbal feminin din Capitală, este a judeţului Ilfov. Jucătoarele ei sunt salariate la întreprinderea de transporturi auto Ilfov ; • o sală de sport — 18 m 9 m — la Şcoala nr. 2 din Urziceni ; • Un parc sportiv frumos la Ghimpaţi. Şi tot aici un bazin de înot; • La Olteniţa: un teren gazonat de fotbal, pistă de atletism (400 m cu 6 piste), sectoare de atletism, terenuri de fotbal, handbal şi volei. Practicind cu multă plăcere educaţia fizică şi sportul , copiii din judeţ se fortifică, trăiesc multe ore in aer liber. In plus, ajung întocmai acestor fete din Fundulea, demne de toată lauda Sportul Nr. 7223. „PUNM UN ACCENT DEOSEBIT PE SPORTUL DE MASĂ» Dialog cu tovarăşul GHEORGHE NECULA, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. — Luna aceasta, in cadrul rubricii „Sportul românesc In 40 de sinteze" — ziarul nostru va publica o pagină specială despre judeţul Ilfov, înainte de a trece la discutarea unor probleme legate de mişcarea sportivă, v-am ruga, tovarăşe primsecretar, să prezentaţi din punct de vedere economic judeţul Ilfov. — Apropiata aniversare a proclamării Republicii, găseşte oamenii muncii din judeţul Ilfov în plin efort creator pentru înfăptuirea programului de măsuri stabilit de Conferinţa Naţională a partidului. Pentru judeţul nostru, roadele politicii ştiinţifice a partidului îşi găsesc cea mai concentrată expresie în faptul ca în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, Ilfovul s-a transformat dintr-un judeţ prin excelenţă agricol într-o înfloritoare unitate administrativă cu o puternică economie industrial-agrară. După cum este şi firesc, acest proces înnoitor a atras după sine importante implicaţii de ordin social, determinînd, în primul rînd, o creştere simţitoare a nivelului de trai, material şi spiritual al oamenilor muncii. Astăzi, producţia globală realizată într-un an în agricultura judeţului este de 4 ori mai mare faţă de cea obţinută în urmă cu 25 de ani, iar in industrie de 28 de ori mai mare. Oglindind creşterea impetuoasă a industriei, stema judeţului nostru este dominată de simboluri noi, reprezentînd principalele ramuri industriale, create şi dezvoltate în anii socialismului şi care, împreună cu agricultura, aflată în plin proces de modernizare, întregesc imaginea unei economii complexe, armonioase, plasată pe traiectoria unui avînt continuu spre progres şi bunăstare. Ca urmare a politicii înţelepte a partidului de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării, industria judeţului nostru a cunoscut o puternică dezvoltare. Concomitent cu dezvoltarea unor mari obiective industriale, cum este cazul Şantierului naval Olteniţa şi al S.N. Giurgiu, s-au construit noi obiective economice moderne cum sunt: Filatura Olteniţa şi Ţesătura „Dunăreană" din Giurgiu. Pentru valorificarea cît mai eficientă a importantelor cantităţi de materii prime die care le furnizează agricultura judeţului, se dezvoltă continuu ramura industriei alimentare, care este reprezentată de unităţi moderne, cum ar fi : Fabrica de zahăr din Giurgiu, fabricile de conserve din Valea Roşie, Buftea, Giurgiu, fabricile de produse lactate şi altele. In acelaşi timp cu dezvoltarea impetuoasă a industriei, Ilfovul îşi modernizează şi îşi intensifică agricultura, care găseşte aici condiţii deosebit de favorabile. Ocupînd primul loc faţă de celelalte judeţe ale ţării în ceea ce priveşte mărimea suprafeţei arabile, Ilfovul este un mare cultivator de cereale. Anul acesta, producţia medie de grîu s-a ridicat la peste 3 000 kg. la ha, fiind cea mai mare producţie din istoria judeţului; se prevede, de asemenea, o recoltă bogată şi la produsele de toamnă, datorită muncii pline de abnegaţie depusă de toţi lucrătorii ogoarelor din judeţ, care în condiţiile calamităţilor staturale din această perioadă fac eforturi deosebite pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor şi pentru executarea tuturor lucrărilor agricole în timp util. — Aţi dori să vă referiţi pe scurt, la viitorul economic a! judeţului, dar şi la mobilul interesului manifestat pe aceste meleaguri pentru educaţie fizică, pentru sport ? — Realizările obţinute, ca şi perspectivele însufleţitoare ce ne stau în faţă — de pildă, investiţiile alocate judeţului Ilfov în acest cincinal sunt aproape de două ori mai mari decît în cel precedent — presupun în continuare eforturi din partea tuturor oamenilor muncii din judeţ pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Complexitatea fenomenului sportiv, cu importantele sale valenţe formative, educative şi recreative, se integrează organic în impetuoasa dezvoltare a judeţului nostru. Este motivul pentru care punem un accent deosebit pe sportul de masă. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate este condiţionată de formarea omului nou, sănătos, armonios dezvoltat fizic, cu o înaltă conştiinţă socialistă, capabil să realizeze în cele mai bune condiţiuni complexele cerinţe ale unei economii moderne bazate pe ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Aşadar, îu industria şi agricultura judeţului avem nevoie de oameni sănătoşi, puternici, cu dragoste de muncă. Nu nu este indiferent însă cum se odihnesc aceşti oameni, cum se recrează. Aşa se explică atenţia ce se acordă la noi educaţiei fizice şi sportului — ca instrumente pentru îndeplinirea dezideratelor amintite. — Cum se exercită practic îndrumarea mişcării sportive ? — Comitetul judeţean, comitetele orăşeneşti şi comunale de partid sprijină sportul. Conducerea acestui domeniu de activitate Se concretizează prin analiza periodică a principalelor aspecte ale activităţii sportive, prin instruirea lunară a activului de partid, dar şi a aparatului Consiliului popular judeţean. Se ajunge uneori chiar la ajutor direct în organizarea unor acţiuni de masă sau competiţii sportive. Ca să ilustrez avîntul continuu al sportului pe meleagurile ilfovene, aş menţiona doar două cifre semnificative : numărul terenurilor sportive simple este de circa 450, ceea ce înseamnă că, practic, nu există localitate sau şcoală fără bază sportivă ; existenţa a 15 echipe divizionare, începînd cu eşalonul valoric superior — Divizia A — şi pînă la cele de juniori. Merită amintit, de asemenea, interesul faţa de fotbal, cros, orientare turistică — acestea schiţînd profilarea sportivă a judeţului nostru. Evident, n-au fost epuizate toate resursele în acest domeniu de activitate. Necesitatea practicării exerciţiului fizic, îmbogăţirea propagandei sportive, atragerea în număr mai mare a fetelor în activitatea sportivă, valorificarea mai raţională a condiţiilor naturale existente, redresarea unor ramuri sportive rămase în urmâ, îmbunătăţirea colaborării — sunt cîteva din jaloanele care trebuie sâ stea pe viitor în atenţia factorilor de răspundere. Avem convingerea că activitatea de educaţie fizică şi sport se va înscrie în coordonatele dezvoltării multilaterale, fără precedent, ale Ilfovului de mîine. „...NU NE MAI PUTEM DEZLIPI DE EL sir* "-’I In drumul nostru prin judeţ ne-am oprit In diferite comune. în două din ele — Fierbinţi şi Chirnogi —, mai în glumă, mai în serios am întrebat: „Este iubit sportul în comună ? Sau asta-i treabă de copii 7“ Nici că se puteau pune întrebări mai nelalocul lor. Ne-am dat seama după răspunsurile prompte, convingătoare, primite. „Dacă-l iubim . Apoi noi nu ne mai puteam dezlipi de el. Copii, tineri, virstnici...“ Din cele aflate ulterior, ne-am convins că, intr-adevăr, sportul a pătruns adinean viaţa oamenilor din Ilfov. Pretutindeni, în judeţ vezi ogoare intinse, fabrici, dar şi — nelipsite — terenuri de fotbal, popicării, amenajări pentru atletism ş.a. Imposibil, evident, să aminteşti de tot ceea ce se face pe linie de sport în comune şi sate. De preocuparea existentă pe acest plan, de amploarea acţiunilor, vorbesc însă convingător cîteva cifre şi fapte pe care le publicăm in rîndurile ce urmează. • In judeţ, activitatea sportivă este organizată de către 180 asociaţii sportive existente In şcolile generale şi alte 134 in comune şi sate. • Cîteva din acţiunile mai importante organizate pentru tineri : „Cupa elevului“ (şah şi tenis de masă), „Pentatlonul şcolar“ şi „Crosul tineretului“. • în patru localităţi funcţionează pe timpul verii centre de înot: la Giurgiu, Cernica, Ghimpaţi şi Buftea. • Ultima ediţie — din iarnă — a „Cupei tineretului de la sate (șah, tenis de masă, trîntă) a reunit la start 29 000 de tineri ; în „Cupa tineretului de la sate“ (vară) desfășurată la atletism, ciclism, trîntă, handbal, volei, fotbal, oină — 62 080 de tineri ; la „Crosul tineretului“ — 35 000 de tineri. • „Cupa fetelor" — la volei — s-a desfășurat în patru centre : Giurgiu, Urziceni, Olteniţa şi Buftea. • Mare interes pentru concursurile de orientare. Ele au avut loc — în general — centralizat la : Fierbinţi, Hotarele, Mihăileşti şi Cornetu. • „Cupa tineretului de la sate“ la cină — ediţia a IV-a — a fost cîştigată în 1972 de asociaţia sportivă Avîntul Curcani. • S-au organizat întreceri — între comune — pentru „cea mai frumoasă bază sportivă“. Printre cîştigătoare, au fost comunele Brezoaiele (terenuri de fotbal, volei, handbal, gropi cu nisip pentru atletism) şi Tărtăşeşti (cu aceleaşi terenuri). KSrnmmsmmmmmmmmmmmimmmmmmmmmimmmm Mai este nevoie să vă spunem cît este de iubit şahul in rindul elevilor din comuna Fierbinţi ? ASOCIAŢII SPORTIVE MARI DIN JUDEŢ: S.N.O. (Şantierele navale Olteniţa) — înfiinţată: 1949. — Număr de membri : 3 000. — Are următoarele secţii : fotbal — div. B, rugby — div. B, (Junior — camp, republican), box, lupte, şah, judo, handbal. — Nume demne a fi reţinute, ale activiştilor şi sportivilor fruntaşi ai asociaţiei, cu merite şi în activitatea de producţie: Mihai Alexandrescu (preşedintele C.O.E.F.S.), Mircea Buciu (secretarul asociaţiei), Hagivreta Tascu — fotbalist (funcţionar), Paraschiv Chivu — fotbalist (electrician), Nicolae Ionescu — rugbyst (mecanic), Gheorghe Ghegheş — rugbyst, (tîmplar), Marian Viziru — rugbyst (lăcătuş). CETATEA (Direcţia de navigaţie fluvială Navrom şi I. L Steagul Roşu — ambele din Giurgiu) — înfiinţată : 1958. — Număr de membri: 1300. — Discipline la care activează asociaţia : popice — fete (performantă — divizia A), navomodele (performantă), baschet (performanţă) (II (performanţă şi sport de masă), canotaj (nivel judeţean), tenis de masă (nivel judeţean şi sport de masă), tenis de cîmp, şah, volei, fotbal, canotaj (toate, sport de masă). * * — Dispune de o frumoasă bază sportivă, care cuprinde: două terenuri bituminizate (pe care se poate juca volei, baschet, handbal tenis) cu tribună de 700 locuri şi instalaţie de nocturnă; poligon de tir cu 3 paturi; sală de popice cu două piste (încălzită şi iluminată cu neon)sală de şah şi tenis de masă. ’' .LOTUL“ DE FOTBALIŞTI AI JUDEŢULUI O precizare a tovarăşului Alexandru Pană, preşedintele C.M.E.F.S. Giurgiu : „In judeţul Ilfov au crescut mulţi fotbalişti buni. Dacă nu credeţi citiţi această listă“. Ne-am conformat şi... o reproducem întrucît conţinea numele multor fotbalişti care au activat sau activează în diviziile A şi B. Jucători plecaţi pînă în 1968 : Grozea, Dragomir, Năsturescu, Mareş, Coman, Metcaş, Miu, Tănase (Farul). Şi după 1968 : Bălosu (Farul), Mustaţă (P. Neamţ), Leşeanu şi Pană (Sportul studenţesc), Popa (Tirgovişte), Purcaru (Făgăraş). „Lotul reprezentativ de fotbal al judeţului“, cum numea tov. Până grupul de jucători amintiţi mai sus. Pagină realizată de Modesto FERRARINI Fotografii de Mihai LERESCU