Sportul, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7223-7252)

1972-11-01 / nr. 7223

Pag. a 5-a Asociaţii sportive Şcoli sportive Profesori de educaţie fizică Secţii afiliate Sportivi legitimaţi Sportivi clasificaţi Secţii divizionare A,B,C, Juniori 1947 35 38 53 845 500 1968 1972 1947 1968 1972 169 479 Antrenori 15 68 110 1 2 Instructori sportivi 58 188 325 156 223 Arbitri 40 185 306 182 245 Titluri naţionale — 2 4 3 497 4 930 Recorduri judeţene — 24 72 3 044 3 450 Sportivi în loturi naţionale — 3 6 Grupe de copii şi juniori 20 47 60 7 15 Baze sportive simple 60 220 450 ACTIVITATE SPORTIVĂ DE PERFORMANŢĂ? DAI Scurt interviu cu preşedintele CJ.E.F.S. Ilfov ROMULUS CIOACA — Se poate vorbi în judeţul Ilfov despre sport de performanţă ? — Fără îndoială că da. Referin­du-mă la ultimii ani, trebuie să vă spun că in 1968, de pildă, pe teri­toriul acestui judeţ nu exista nici o echipă divizionară. Astăzi, insă, a­­vem : o echipă feminină — A. S. Cetatea — în divizia A de popice ; două în divizia B de fotbal — S. N. Olteniţa şi Dunărea Giurgiu ; formaţii in divizia B la rugby — S. N. Olteniţa şi Dunărea Giurgiu şi trei reprezentante în divizia C de fotbal : Unirea Tricolor, Olimpia Giurgiu şi Sportul Ciorogîrla. — Dar în diviziile de juniori? — Două echipe de baschet: Şc. sp. Giurgiu — fete, Cetatea Giurgiu — băieţi şi una de volei băieţi , Vo­inţa Giurgiu. — Rezultate remarcabile ? — Echipa de atletism, reprezen­tanta judeţului participă în con­cursul interjudeţean — seria I. A­­vem apoi secţii cu bune rezultate în finale ale campionatelor repu­blicane. A. S. Cetatea Giurgiu, de pildă, a cucerit în 1972 două titluri de campioană republicană la navomo­­delism prin Traian Iacob şi Adrian Cristea şi un loc II la campionatele europene. A. S. Avîntul Curcani este campioană naţională sătească — in 1972 — la cină. Avem un loc II la campionatele republicane de ju­niori prin Andy Pîrvulescu de la A. S. Tractorul Călugăreni. De fapt, de la această asociaţie s-au ridicat luptători buni — ca, de pildă, Tin­­dache şi Pîrcălabu — care în pre­zent pot fi întîlniţi la cluburile bucureştene Progresul şi Steaua. — Se poate spune că în judeţul Ilfov este concentrată atenţia în mod deosebit asupra unor discipline la care vizaţi în viitor performanţe ? — Da. Este vorba despre fotbal în primul rînd. Reţineţi că avem 120 de echipe — împărţite pe 3 cate­gorii — în campionatele judeţene. Apoi, mai ales in ultimii 2—3 ani, sunt mult apreciate concursurile de orientare turistică. Numai în acest an, de pildă, circa 3 000 de tineri — majoritatea din mediul rural — au participat la un campionat jude­ţean de orientare. De altfel, echipa de orientare turistică — copii fete — a judeţului nostru este cam­pioană naţională (Lucia Piepteanu, Rodica Paraschiv şi Steluţa Vlad). De asemenea, de mare interes se bucură crosurile. Deci, către fotbal, orientare tu­ristică şi cros ne Îndreptăm aten­ţia în mod special, organizind şi multe concursuri de masă. Lotul echipei de popice a aso­ciaţiei Cetatea Giurgiu şi antre­norul Iulian Petrescu. Deşi în­fiinţată de curind — 1970 — are frumoase succese, activea­ză in divizia A, deţine titlul de campioană republicană la proba de perechi junioare, la proba individuală de junioare (1971) sa. Lot foarte tinăr: șapte sportive din 14 au doar 16—17 ani AŢI AUZIT DE OINARII DIN CURCANI? Hotărit! Nu puteam străbate Ilfo­vul, pentru a scrie despre activita­tea sportivă de pe aceste meleaguri, fără să trecem prin Curcani. Aceas­tă comună — cu un nume original ~ este vestită în întreaga ţară pen­tru oinarii pe care îi are şi tocmai de aceea am dorit să le vizităm re­şedinţa. Plecaţi din Olteniţa spre Bucu­reşti, am străbătut cu o maşină circa 12 km şi apoi am luat-o pe o şosea laterală, la dreapta. Ime­diat, ne-am aflat in vestita comună Curcani. Oprim la şcoală, unde il aflăm pe profesorul de educaţie fi­zică Marin Gruianu... maestru al sportului la oină. Invitaţi in can­celarie, ne interesăm în primul rînd de cină datează dragostea pentru oină in Curcani. — Prin 1951, ne spune M. Gru­ianu, a sosit în comună un profe­sor — Dumitru Popescu — director al liceului nr. 1 din Olteniţa. „Am nişte mingi vechi de oină, ne-a spus. N-aveţi nevoie de ele?“ Le-am luat, am început să jucăm şi tinerii au prins drag de oină. Pe urmă au început şi cei mai în vîrstă... Cu timpul, cei din Curcani au devenit cunoscuţi in întreaga ţară ca avind echipe de oină reduta­bile. Formaţia A. S. Avîntul, de pildă, a cîştigat in 1957 titlul de campioană a ţării; in 1963 — „Cupa României“ , în 1971 — locul III in campionatul naţional, iar in 1972 „Cupa tineretului de la sate". „Dra­gostea pentru cină, ni se spunea aici, n-are hotar". Şi succesele a­­mintite mai sus sînt numai citeva din cele mai importante. Palmare­sul Avintului este demn de toată lauda. Am gîndit la un moment dat că ar fi interesant să aflăm numele şi profesia citorva dintre cei care au pus bazele oinei, care sprijină prac­ticarea acestei discipline, fiind ei înşişi — în trecut sau in prezent — jucători. Şi astfel, pe carnetul de reporter am notat pe: Ilie Dragu (ceferist), Florea Bumbăcel (munci­tor), Ion Costache (mecanic), Gri­­gore Bădărău (învăţător), Ion Gru­ianu (profesor), Ion Eftimie (impie­gat C.F.R.), Alex. Stănilă (preşe­dintele C.A.P. din comună şi al A.S. Avîntul), Zamfir Dobriţă (se­cretar U.T.C. din comună), Petre Lulea (primarul comunei), Petre Mavrodin (vicepreşedintele Consi­liului popular al comunei). — Joacă mulţi locuitori din co­mună pină . — l-am­ întrebat pe M. Gruianu. — Cred că 25 la sută din cetă­ţenii de aici. Iar cel puţin 80 la sută cunosc bine regulamentul, sunt susţinători. Avem echipe de copii, de juniori. — O dovadă în plus a dragostei pentru cină ne puteţi da 7 — La meciurile oficiale desfăşu­rate pe frumoasa noastră bază spor­tivă vin în medie 2 000 de specta­tori. De jucători, ca şi de specta­tori, n-avem, deci, a ne plînge. Ne-am dat seama și noi, cu pri­lejul vizitei. Avîntul Curcani este un... plin avînt. Momentul fericit al fotografierii. Echipa de oină Avîntul Curcani — campioană sătească — pe anul 1972 CÎŢIVA DINTRE ENTUZIAŞTI Este o ceertitudine. Pe plan sportiv, în judeţ, s-au obţinut rezultate bune. Ele se datoresc muncii depuse de mulţi oameni care iubesc cu pasiune sportul, care ajută la dezvoltarea lui. Să-i amintim pe toţi este imposibil. Vom căuta să scoatem, totuşi, la „lumina tiparului“ pe cîţiva din­tre ei. Prof. AT­AN­ASIE ANGHELESCU „Nu zice niciodată nu, orice i s-ar cere să facă. Profesor de e­­ducaţie fizică, conduce la Liceul „Ion Maiorescu" din Giurgiu secţia sportivă — grupa de bas­chet fete. Inimos, harnic, apro­piat de copii, priceput. Frumoasa bază — bituminizată — a li­ceului (teren de volei, handbal, baschet cu Instalaţie de noc­turnă), s-a născut datorită, în special, spiritului său de gospo­dar. Baschetbalistele de care se ocupă au obţinut rezultate bune : în finala pe ţară a şcolilor spor­tive —­ locul VI, în 1968 , locul XI pe ţară la criteriul naţional al copiilor, tot în 1968 ; locul VI la junioare mici. In prezent, echipa antrenată de el (baschet fete) o­­cupă locul II în divizie, scria Bucureşti , înaintea unor echipe ca Progresul, Rapid, Şc. sportivă. Eleve pregătite de el joacă în divizia A de baschet“. Cine este acest mare „sufletist“ din judeţ ? Atanasie Anghelescu este giurgiuvean, a absolvit I.E.F.S.-ul şi, în 1961, după ce şi-a dat Examenul de stat, a re­venit în Giurgiu. S-a căsătorit tot cu o baschetbalistă — Anca Activişti din comisiile jude­ţene : Cristian Popescu (fotbal), Ion Frăţilă (şah), H. Zommer to­ne(­tare turistică), I. Tănase fotbal — Giurgiu), Eugen Voicu fotbal — Olteniţa), Aurel Şte­rîureanu, jucătoare la I.E.F.S. — şi In prezent are doi copii. „O floare rară", aşa este numit pro­fesorul Anghelescu pentru pasiu­nea pe care o depune în activi­zarea sportului din oraş şi din judeţ, pentru dăruirea sa. ...Inginer ION CRISTEA... Unul dintre acei oameni care, deşi are multiple îndatoriri pro­fesionale, de mare răspundere, găseşte timp şi pentru sport, a­­jută efectiv la încurajarea aces­tuia. Inginerul Ion Cristea, este directorul Şantierului naval Ol­teniţa. Se spune despre acest mare iubitor şi sprijinitor al sportului că, întotdeauna, între problemele grele de producţie — proiectarea unor noi tipuri de vase, lansarea la apă a altora ş.a. — găseşte mereu o „fărîmă“ de timp liber pe care s-o de­dice sportului. Succesele de seamă ale aso­ciaţiei sportive cunoscută sub cele trei litere — S.N.O. — au la bază solicitudinea, pasiunea spor­tivă a inginerului Ion Cristea. Măreanu (volei — Urziceni), Gri­­gore Mirea (Videle), George Po­­pescu (Fierbinţi), Viorel Niculescu (Gruiu), Ştefan Sotir (Mihăileşti), Gh. Bratu (Mihăileşti), C. Po­pescu (satul Buda). ...ŞI ALŢII MOZAIC • Trei fraţi,­oi­nari, în comuna Curcani : Marin Gruianu — maestru al sportului, Gheorghiţă — maestru al sportului, Ion — cu cele patru­ norme necesare pentru că­­pătarea aceluiaşi titlu; • Un entuziast: Ion Florea, in­giner şef la autobaza I.T.A. Olte­niţa a înfiinţat şi antrenează — cu bune rezultate — o echipă masculină de handbal; • O secţie de box puternică: A.S. Viitorul din comuna Vidra; • La toate şcolile din oraşe exis­tă terenuri bituminizate de volei, baschet, tenis iar în comune, la şcoli generale şi licee ; • Bazin de înot — inaugurat în această vară — la Fabrica de ferite din Urziceni, cu dimensiuni olimpice; • In comuna Joiţa există poli­gon pentru tir — talere — dotat cu toate cele necesare, foarte fru­mos amenajat; • Un merituos preşedinte de asociaţie sportivă la Brezoaiele , învăţătorul Ştefan Ciomîrtan; • Unirea Tricolor — echipa fruntaşă de fotbal feminin din Capitală, este a judeţului Ilfov. Jucătoarele ei sunt salariate la în­treprinderea de transporturi auto Ilfov ; • o sală de sport — 18 m­ 9 m — la Şcoala nr. 2 din Urziceni ; • Un parc sportiv frumos la Ghimpaţi. Şi tot aici un bazin de înot; • La Olteniţa: un teren gazo­­nat de fotbal, pistă de atletism (400 m cu 6 piste), sectoare de atletism, terenuri de fotbal, hand­bal şi volei. Practicind cu multă plăcere educaţia fizică şi sportul , copiii din judeţ se fortifică, trăiesc multe ore in aer liber. In plus, ajung întocmai aces­tor fete din Fundulea, demne de toată lauda Sportul Nr. 7223. „PUNM UN ACCENT DEOSEBIT PE SPORTUL DE MASĂ» Dialog cu tovarăşul GHEORGHE NECULA, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. — Luna aceasta, in cadrul rubri­cii „Sportul românesc In 40 de sin­teze" — ziarul nostru va publica o pagină specială despre judeţul Ilfov, înainte de a trece la discutarea unor probleme legate de­­ mişcarea sportivă, v-am ruga, tovarăşe prim­­secretar, să prezentaţi din punct de vedere economic judeţul Ilfov. — Apropiata aniversare a procla­mării Republicii, găseşte oamenii muncii din judeţul Ilfov în plin efort creator pentru înfăptuirea progra­mului de măsuri stabilit de Confe­rinţa Naţională a partidului. Pentru judeţul nostru, roadele politicii ştiinţifice a partidului îşi găsesc cea mai concentrată expresie în faptul ca în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, Ilfo­vul s-a transformat dintr-un judeţ prin excelenţă agricol într-o înflo­ritoare unitate administrativă cu o puternică economie industrial-agra­­ră. După cum este şi firesc, acest proces înnoitor a atras după sine importante implicaţii de ordin so­cial, determinînd, în primul rînd, o creştere simţitoare a nivelului de trai, material şi spiritual al oame­nilor muncii. Astăzi, producţia globală realiza­tă într-un an în agricultura judeţu­lui este de 4 ori mai mare faţă de cea obţinută în urmă cu 25 de ani, iar in industrie de 28 de ori mai mare. Oglindind creşterea impetuoasă a industriei, stema judeţului nostru este dominată de simboluri noi, re­­prezentînd principalele ramuri in­dustriale, create şi dezvoltate în anii socialismului şi care, împreună cu agricultura, aflată în plin pro­ces de modernizare, întregesc ima­ginea unei economii complexe, ar­monioase, plasată pe traiectoria unui avînt continuu spre progres şi bunăstare. Ca urmare a politicii înţelepte a partidului de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării, industria judeţului nostru a cunoscut o puternică dez­voltare. Concomitent cu dezvoltarea unor mari obiective industriale, cum este cazul Şantierului naval Olte­niţa şi al S­.N. Giurgiu, s-au con­struit noi obiective economice mo­derne cum sunt: Filatura Olteniţa şi Ţesătura „Dunăreană" din Giur­giu.­ Pentru valorificarea cît mai e­ficientă a importantelor cantităţi de materii prime die care le furnizea­ză agricultura judeţului, se dezvol­­tă continuu ramura industriei ali­mentare, care este reprezentată de unităţi moderne, cum ar­ fi : Fabri­ca de zahăr din Giurgiu, fabricile de conserve din Valea Roşie, Buf­tea, Giurgiu, fabricile de produse lactate şi altele. In acelaşi timp cu dezvoltarea impetuoasă a industriei, Ilfovul îşi modernizează şi îşi intensifică agri­cultura, care găseşte aici condiţii deosebit de favorabile. Ocupînd pri­mul loc faţă de celelalte judeţe ale ţării în ceea ce priveşte mărimea suprafeţei arabile, Ilfovul este un mare cultivator de cereale. Anul a­­cesta, producţia medie de grîu s-a ridicat la peste 3 000 kg. la ha, fiind cea mai mare producţie din istoria judeţului; se prevede, de asemenea, o recoltă bogată şi la produsele de toamnă, datorită mun­cii pline de abnegaţie depusă de toţi lucrătorii ogoarelor din judeţ, care în condiţiile calamităţilor staturale din această perioadă fac eforturi deosebite pentru înlătura­rea urmărilor inundaţiilor şi pen­tru executarea tuturor lucrărilor a­­gricole în timp util. — Aţi dori să vă referiţi pe scurt, la viitorul economic a! ju­deţului, dar şi la mobilul interesului manifestat pe aceste meleaguri pen­tru educaţie fizică, pentru sport ? — Realizările obţinute, ca şi­ perspectivele însufleţitoare ce ne stau în faţă — de pildă, investi­ţiile alocate judeţului Ilfov în a­­cest cincinal sunt aproape de două ori mai mari decît în cel precedent — presupun în continuare eforturi din partea tuturor oamenilor mun­cii din judeţ pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumă­­tate. Complexitatea fenomenului sportiv, cu importantele sale valen­ţe formative, educative şi recreati­ve, se integrează organic în impe­tuoasa dezvoltare a judeţului nos­tru. Este motivul pentru care punem un accent deosebit pe sportul de masă. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate este condi­ţionată de formarea omului nou, sănătos, armonios dezvoltat fizic, cu o înaltă conştiinţă socialistă, ca­pabil să realizeze în cele mai bune condiţiuni complexele cerinţe ale unei economii moderne bazate pe ultimele cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii contemporane. Aşadar, îu in­dustria şi agricultura judeţului avem nevoie de oameni sănătoşi, puter­nici, cu dragoste de muncă. Nu nu este indiferent însă cum se odih­nesc aceşti oameni, cum se recrea­­ză. Aşa se explică atenţia ce se acordă la noi educaţiei fizice şi sportului — ca instrumente pentru îndeplinirea dezideratelor amintite. — Cum se exercită­­ practic în­drumarea mişcării sportive ? — Comitetul judeţean, comitetele orăşeneşti şi comunale de partid sprijină sportul. Conducerea acestui domeniu de activitate Se concreti­zează prin analiza periodică a principalelor aspecte ale activităţii sportive, prin instruirea lunară a activului de partid, dar şi a apara­tului Consiliului popular judeţean. Se ajunge uneori chiar la ajutor di­rect în organizarea unor acţiuni de masă sau competiţii sportive. Ca să ilustrez avîntul continuu al spor­tului pe meleagurile ilfovene, aş menţiona doar două cifre semnifi­cative : numărul terenurilor sportive simple este de circa 450, ceea ce înseamnă că, practic, nu există lo­calitate sau şcoală fără bază spor­tivă ; existenţa a 15 echipe divi­zionare, începînd cu eşalonul va­loric superior — Divizia A — şi pînă la cele de juniori. Merită a­­mintit, de asemenea, interesul faţa de fotbal, cros, orientare tu­ristică — acestea schiţînd profilarea sportivă a judeţului nostru. Evident, n-au fost epuizate toate resursele în acest domeniu de acti­vitate. Necesitatea practicării exer­ciţiului fizic, îmbogăţirea propagan­dei sportive, atragerea în număr mai mare a fetelor în activitatea sportivă, valorificarea mai raţiona­lă a condiţiilor naturale existente, redresarea unor ramuri sportive ră­mase în urmâ, îmbunătăţirea cola­borării — sunt cîteva din jaloanele care trebuie sâ stea pe viitor în a­­tenţia factorilor de răspundere. A­­vem convingerea că activitatea de educaţie fizică şi sport se va în­scrie în coordonatele dezvoltării multilaterale, fără precedent, ale Ilfovului de mîine. „...NU NE MAI PUTEM DEZLIPI DE EL sir* "-’I In drumul nostru prin judeţ ne-am oprit In diferite comune. în două din ele — Fierbinţi şi Chir­­nogi —, mai în glumă, mai în se­rios am întrebat: „Este iubit spor­tul în comună ? Sau asta-i treabă de copii 7“ Nici că se puteau pune întrebări mai nelalocul lor. Ne-am dat sea­ma după răspunsurile prompte, con­vingătoare, primite. „Dacă-l iubim . Apoi noi nu ne mai puteam dezlipi de el. Copii, tineri, virstnici...“ Din cele aflate ulterior, ne-am convins că, intr-adevăr, sportul a pătruns adine­an viaţa oamenilor din Ilfov. Pretutindeni, în judeţ vezi ogoare intinse, fabrici, dar şi — nelipsite — terenuri de fotbal, popicării, a­­menajări pentru atletism ş.a. Imposibil, evident, să aminteşti de tot ceea ce se face pe linie de sport în comune şi sate. De preocu­parea existentă pe acest plan, de amploarea acţiunilor, vorbesc însă convingător cîteva cifre şi fapte pe care le publicăm in rîndurile ce urmează. • In judeţ, activitatea sportivă este organizată de către 180 asocia­ţii sportive existente In şcolile ge­nerale şi alte 134 in comune şi sate. • Cîteva din acţiunile mai im­portante organizate pentru tineri : „Cupa elevului“ (şah şi tenis de masă), „Pentatlonul şcolar“ şi „Cro­sul tineretului“. • în patru localităţi funcţionează pe timpul verii centre de înot: la Giurgiu, Cernica, Ghimpaţi şi Buftea. • Ultima ediţie — din iarnă — a „Cupei tineretului de la sate (șah, tenis de masă, trîntă) a reunit la start 29 000 de tineri ; în „Cupa ti­neretului de la sate“ (vară) desfă­șurată la atletism, ciclism, trîntă, handbal, volei, fotbal, oină — 62 080 de tineri ; la „Crosul tineretului“ — 35 000 de tineri. • „Cupa fetelor" — la volei — s-a desfășurat în patru centre : Giurgiu, Urziceni, Olteniţa şi Buftea. • Mare interes pentru concursu­rile de orientare. Ele au avut loc — în general — centralizat la : Fier­binţi, Hotarele, Mihăileşti şi Cor­­netu. • „Cupa tineretului de la sate“ la cină — ediţia a IV-a — a fost cîştigată în 1972 de asociaţia spor­tivă Avîntul Curcani. • S-au organizat întreceri — în­tre comune — pentru „cea mai fru­moasă bază sportivă“. Printre cîşti­­gătoare, au fost comunele Brezoa­­iele (terenuri de fotbal, volei, hand­bal, gropi cu nisip pentru atletism) şi Tărtăşeşti (cu aceleaşi terenuri). KSrnmmsmmmmmmmmmmmimmmmmmmmmimmmm Mai este nevoie să vă spunem cît este de iubit şahul in rindul elevilor din comuna Fierbinţi ? ASOCIAŢII SPORTIVE MARI DIN JUDEŢ: S.N.O. (Şantierele navale Olteniţa) — înfiinţată: 1949. — Număr de membri : 3 000. — Are următoarele secţii : fotbal — div. B, rugby — div. B, (Junior­ — camp, republican), box, lupte, şah, judo, handbal. — Nume demne a fi reţinute, ale activiştilor şi sportivilor fruntaşi ai asociaţiei, cu merite şi în activitatea de producţie: Mihai Alexan­­drescu (preşedintele C.O.E.F.S.), Mircea Buciu (secretarul asociaţiei), Hagi­­vreta Tascu — fotbalist (funcţionar), Paraschiv Chivu — fotbalist (elec­trician), Nicolae Ionescu — rugbyst (mecanic), Gheorghe Ghegheş — rug­byst, (tîmplar), Marian Viziru — rugbyst (lăcătuş). CETATEA (Direcţia de navigaţie fluvială Navrom şi I. L Steagul Roşu — ambele din Giurgiu) — înfiinţată : 1958. — Număr de membri: 1300. — Discipline la care activează asociaţia : popice — fete (performantă — divizia A), navomodele (performantă), baschet (performanţă) (II (per­formanţă şi sport de masă), canotaj (nivel judeţean), tenis de masă (nivel judeţean şi sport de masă), tenis de cîmp, şah, volei, fotbal, canotaj (toate, sport de masă). * * — Dispune de o frumoasă bază sportivă, care cuprinde: două tere­nuri bituminizate (pe care se poate juca volei, baschet, handbal tenis) cu tribună de 700 locuri şi instalaţie de nocturnă; poligon de tir cu 3 paturi; sală de popice cu două piste (încălzită şi iluminată cu neon)­­sală de şah şi tenis de masă. ’' .LOTUL“ DE FOTBALIŞTI AI JUDEŢULUI O precizare a tovarăşului Alexan­dru Pană, preşedintele C.M.E.F.S. Giurgiu : „In judeţul Ilfov au cres­cut mulţi fotbalişti buni. Dacă nu credeţi citiţi această listă“. Ne-am conformat şi... o reproducem întru­­cît conţinea numele multor fotbalişti care au activat sau activează în diviziile A şi B. Jucători plecaţi pînă în 1968 : Grozea, Dragomir, Năsturescu, Mareş, Coman, Metcaş, Miu, Tănase (Farul). Şi după 1968 : Bălosu (Farul), Mustaţă (P. Neamţ), Leşeanu şi Pană (Sportul studen­ţesc), Popa (Tirgovişte), Purcaru (Făgăraş). „Lotul reprezentativ de fotbal al judeţului“, cum numea tov. Până grupul de jucători amintiţi mai sus. Pagină realizată de Modesto FERRARINI Fotografii de Mihai LERESCU

Next