Sportul, februarie 1973 (Anul 29, nr. 7311-7338)

1973-02-01 / nr. 7311

OBIECTIVE CU CARACTER SPORTIV SI TURISTIC CUPRINSE IN CHEMAREA la întrecere lansata de consiliul popular din stoicaneşti O ACŢIUNE CARE POATE CONTRIBUI LA INTENSIFICAREA ACTIVITĂŢII SPORTIVE ÎN MEDIUL RURAL Ziarele de ieri au publicat Chemarea la întrecere adresată de Consiliul popular al comunei Stoicăneşti — Olt tuturor consi­liilor populare comunale, tuturor locuitorilor din satele ţării. Printre obiectivele înscrise in această Chemare figurează şi unele ce aparţin domeniului cultural-educativ şi sportiv. Astfel, sunt prevăzute pentru a fi realizate în cursul acestui an ; • Desfăşurarea a două concursuri cultural-sportive, primăvara şi toam­na, cu participarea tuturor formaţiilor artistice şi sportive din comună şi cu invitarea celor din comunele vecine ; • Organizarea în permanenţă a unor acţiuni sportive şi turistice sub forma întrecerilor sportive locale, la care să fie antrenat un număr tot mai mare de cetăţeni, precum şi organizarea de acţiuni menite să con­tribuie la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei ; • Amenajarea şi extinderea, prin muncă patriotică, a complexului spor­tiv, prin construcţia unui teren de tenis de cimp, unui teren de volei, a altuia de baschet­e şi a unei popicării ; • Organizarea de excursii cu membrii cooperatori pentru cunoaşterea obiectivelor industriale şi agricole din judeţ şi din ţară. Ca iubitori ai sportului, am luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de aceste obiective pe care şi le-au propus vrednicii gospodari din comuna Stoicăneşti. Ele demonstrează nu numai înţelegerea necesităţii practi­cării exerciţiului fizic şi sportului, cu toate efectele sale favorabile asu­pra sănătăţii şi puterii de muncă a oamenilor (chiar şi a celor din me­diul rural, care îşi petrec — prin natura muncii lor — o mare parte din timp în aer lber), ci mai ales dorinţa efectivă a locuitorilor comunei de a veni, mai mult decît au făcut-o pînă acum, în întim­pinarea acestei necesităţi, de a crea condiţii şi mai bune pentru o participare cît mai largă şi mai activă la acţiunile cu caracter sportiv şi turistic. Exemplul pe care îl oferă, astfel, stoicăneştenii poate şi trebuie să stimuleze acţiuni asemănătoare în satele şi comunele de pe întreg cu­prinsul ţării. Avem toate motivele să credem că in răspunsurile ce vor fi date Chemării la întrecere lansate de locuitorii din Stoicăneşti vom întîlni frecvent înscrise obiective cu caracter sportiv şi că aceste obiec­tive se vor şi realiza, in aşa fel incit activitatea sportivă din mediul rural să înregistreze în anul 1973 o sensibilă dezvoltare, corespunzătoare cerinţelor şi posibilităţilor existente. VICTORIE DE MARE PRESTIGIU PENTRU BASCHETUL ROMÂNESC: DINAMO - IGNIS VARRE 82 81, DUPĂ UN MECI EXCEPȚIONAL! Splendidă şi prestigioasă victorie a realizat ieri seară, in sala Floreasca, echipa masculină de baschet Dinamo. Intr-adevăr, evoluînd în sferturile de finală ale C.C.E. in faţa celebrei for­maţii Ignis Varese, actuala deţină­toare a Cupei intercontinentale şi a C.C.E., dinamoviştii au obţinut suc­cesul cu scorul de 82—81 (43—39). Chiar dacă ei au cedat în meciul ge­neral cu Ignis (în tur, 84—60 pentru team-ul din Varese), aplauzele entu­ziaste ale celor 2 500 de spectatori au fost pe deplin meritate, tot aşa cum considerăm că sunt şi felicitările noastre. Victoria este cu atât mai preţioasă dacă ţinem seama de două elemente: întrecerea a fost de un înalt nivel tehnic şi spectacular (ceea ce onorea­ză ambele echipe), iar Dinamo nu l-a putut folosi pe unul dintre cei mai buni jucători, Novac, acciden­tat la un antrenament. înlocuitorul lui, însă, şi-a făcut „meciul vieţii“. Intr-adevăr, Cernea a jucat aşa cum nu l-am văzut niciodată, înscriind 27 de puncte şi recuperînd­­ nume­roase mingi în faţa a trei şi chiar patru baschetbalişti italieni cu talie de 2 m şi mai mult, prezenţi per­manent pe teren. Ca evoluţie a scorului, vom men­ţiona că Dinamo a condus tot timpul avînd la un moment dat (min. 17) un avans de 10 puncte : 41—31. Morse, care a dus tot greul forma­ţiei oaspete, a izbutit, însă, de cele mai multe ori să refacă din han­dicap. In final, echipa condusă (foar­te bine) de prof. Dan Niculescu, a avut suficientă rezistenţă şi lucidi­tate pentru a-şi adjudeca succesul, pe deplin meritat şi la care şi-au a­­dus aportul în special Diaconescu, Cernea, Popa, Georgescu şi Chivu­lescu. De la oaspeţi au impresionat Morse, Raga şi Meneghin. Cele 163 de puncte ale partidei au fost înscrie de : Cernea 27, Georges­cu 18, Popa 15, Diaconescu 13, Chi­­vulescu 7, Dragomirescu 2 (au mai jucat Niculescu şi Rotaru) pentru Dinamo, respectiv Morse 28, Mene­ghin 15, Raga 14, Bisson 8, Rusconi 5, Zanatta 5, Ossola 2, Flaborea 4. Au arbitrat bine, o întîlnire difi­cilă datorită dîrzeniei cu care și-au apărat șansele ambele echipe,­­ W. Bestgen (R.F.G.) și V. Lazarov (Bul­garia). D. STANCULESCU Chivulescu l-a depăşit pe Moise și va înscrie, urmărit de Meneghin și Popa. Foto : Theo MACARSCHI teniiMM PREOCUPĂRI ACTIVE, SUSŢINUTE, PENTRU PREGĂTIREA PERFORMANŢELOR A1LUI 1973 Marţi, secretarii generali ai federaţiilor au ex­­lus membrilor biroului C.N.E.F.S. stadiul analize­­or pe anul 1972 şi situaţia planurilor de masuri pe anul 1973. Cu acest prilej, a rezultat că ma­­oritatea federaţiilor au efectuat analize şi în­tocmit planuri de măsuri pe care nu le-au con­siderat însă definitive pînă la ratificarea lor de către plenarele comitetelor federale şi, ca ur­mare, nu le-au făcut publice. Biroul C.N.E.F.S. a hotărît ca federaţiile să anunţe presei acţiunile cele mai importante şi să se urgenteze convo­carea comitetelor federale pentru luna februarie. In cadrul rubricii „PE AGENDA DE LUCRU A FEDERAŢIILOR"­, vom prezenta aspecte din preo­cupările acestora. Azi, atletismul şi gimnastica. ATLETISM Prof. Victor FIREA — secretar general al F.R.A. : „Activul federal a întocmit planul de pregătire a loturilor naţionale pentru perioada 1973—1976. El a fost aprobat de biroul F.R.A., în şedinţa sa din 27 ianuarie. De asemenea, au fost elaborate planurile de pre­gătire a atletelor şi atleţilor sus­ceptibili de a participa la campio­natele europene de sală (Rotter­dam, 10—11 martie), la Crosul Bal­canic (Istanbul, 25 martie) şi Uni­versiadă (Moscova, 16—20 august). Au fost fixate norme de partici­pare pentru C.E., aproximativ 15 sportivi avînd şanse de a le în­deplini Lotul crosiştilor cuprinde peste 60 de atleţi, pregătirile ur­­mînd să fie supravegheate de an­trenorii S. Dumitrescu, N. Păiş, M. Tintorescu, Z. Vamoş, Georgeta Dumitrescu şi St. Popescu. Se pre­conizează ca atletismul românesc să fie reprezentat la Universiadă de aproximativ 20 de sportivi. Ne preocupă în mod deosebit participarea la şedinţele de analiză ale comisiilor judeţene. Activiştii federaţiei au fost — pînă la ora actuală — la 24 de astfel de ana­lize şi vor participa, în continuare, la toate celelalte. Problemele dez­bătute cu această ocazie ne inte­resează pentru a putea lua măsu­rile necesare dezvoltării atletismu­lui la toate nivelele. Pregătim în aceste zile materia­lele pentru plenara Comitetului federal ce va avea loc la 25 februarie. Dintre preocupările noastre ac­tuale — multiple și pe diferite planuri — am mai desprinde faptul că am definitivat planul de mă­suri al federaţiei pentru perioada 1973—1976 şi că urmărim cu deo­sebită atenţie pregătirea atleţilor fruntaşi pentru întrecerile de sală, modul cum se acţionează pentru organizarea concursurilor şi, în principal, a campionatelor naţio­nale şi a celor internaţionale. Pa­ralel cu preocuparea pentru spor­tul de performanţă ne îngrijim de dezvoltarea continuă a activităţii de masă, de selecţionarea celor mai talentate elemente“. GIMNASTICĂ Prof. N. VIERU, secretar general al F.R.G. : Pe lîngă rezolvarea unor probleme ale muncii curente, activul federaţiei noastre este serios mobilizat în aceste zile de o acţiune căreia îi acordăm cea mai mare atenţie : desfăşurarea şedinţelor comisiilor judeţene de gim­nastică. Folosim acest prilej spre a rezolva unele chestiuni organizatorice ale gimnasticii la nivelul judeţelor, în special la secţiile nominalizate. De asemenea, solicităm aceste organe să-şi aducă şi ele o mai mare con­tribuţie la îmbunătăţirea planului de perspectivă pe perioada 1973—1976. Fiindcă veni vorba de acest plan, să amintesc că la şedinţa Comitetu­lui federal ce a avut loc în decem­brie, la Piteşti, biroul federaţiei a prezentat un plan de acţiuni pe ur­mătorii patru ani, pe care va tre­bui să-l definitivăm în zilele viitoare. Propunerile făcute cu prilejul şedin­ţei Comitetului federal şi cele pri­mite ulterior la federaţie, ca şi unele reieşite din dezbaterile comisiilor ju­deţene sunt analizate acum cu grijă şi, in măsura în care le vom găsi utile şi interesante, le vom include în planul amintit, pe care sperăm să-l definitivăm cît mai curînd, spre a-i putea difuza celor interesaţi, împreună cu antrenorii federali şi cu cei de la cluburile interesate lu­crăm intens în aceste zile la stabili­rea planurilor individuale de pregă­tire ale componenţilor loturilor na­ţionale pe anul în curs, pentru o bună reprezentare a gimnasticii noas­tre în întrecerile amicale pe echipe, ca şi la campionatele europene mas­culine şi feminine care vor avea loc la Grenoble şi, respectiv, Londra. De asemenea, ne preocupă în a­­ceastă perioadă rezolvarea unor pro­bleme de dotare materială a sec­ţiilor noastre cu activitate bună, spre a le asigura aparate sau saltele de bună calitate. In ce priveşte activi­tatea competiţională imediată, pe pri­mul plan se situează, fără îndoială, pregătirea turneului pe care echipele noastre reprezentative îl vor efectua peste puţin timp în Statele Unite. Concursurile de verificare şi selec­ţie pentru alcătuirea echipelor sunt programate în zilele de 3 (pentru fete) și 5 februarie, în sala de la com­plexul „23 August“. PgOLSTART Pm TOATE TĂuTLt. Vmfî-Vl f ZIAR AL­ CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT Joi 1 februárie 1973 ANUL XXIX — Nr. 7311 4 PAGINI 30 BANI IN CAMPIONATUL MASCULIN DE HANDBAL STEAUA, DIN NOU PE PRIMUL LOC PLOIESTI, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru) — Nu exagerăm cu nimic dacă afirmăm că ultima etapă desfășu­rată in sală, din campionatul mas­culin de handbal, divizia A, con­sumată azi (ieri — n.r.) in locali­tate a fost cea mai agitată, cea mai bogată in surprize şi cea mai di­sz disputată. Incepînd cu cele două rezultate de egalitate, conti­­nuînd cu infringerea Universităţii Bucureşti de Dinamo Braşov şi culminînd cu derby-ul Steaua — Dinamo Bucureşti, această rundă ne-a oferit o probă în plus, refe­ritoare la echilibrul de forţe din primul eşalon al handbalului nostru masculin. După runda de azi (ieri — n.r.) Steaua a redevenit lideră a clasamentului şi va rămîne pe această poziţie pînă in primăvară, la reluarea campionatului. UNIVERSITATEA BUCUREŞTI— DINAMO BRAŞOV 13—18 (9—9).­ Aceasta este cea mai mare sur­priză a campionatului, înregistra­tă la capătul unei partide extrem de echilibrate şi îndîrjite. Scorul s-a menţinut egal multă vreme sau în uşorul avantaj al braşove­nilor (10—11 : min. 40, 11—12 : min. 42, 12—13: min. 44, 13—14 : min. 46). La acest ultim scor, Cos­­ma (Univ. Bucureşti) a ratat o a­­runcare de la 7 m, iar coechipie­rul său Voina l-a imitat irosind un contraatac clar, şi făcînd ca formaţia bucureşteană să devină foarte nervoasă, uşurînd în acest fel sarcina handbaliştilor din Bra­şov. Aceştia, ceva mai lucizi, au reuşit să reziste tensiunii din fi­nalul partidei şi să se detaşeze în învingători. Principalii realizatori : Cosma (7) şi Voina (5) — Univer­sitatea, respectiv Messmer (8) şi Kroner (3). Au arbitrat — depăşiţi de joc în finalul meciului — C. Căpăţînă şi T. Ene (ambii din Bu­zău). STEAUA — DINAMO BUCU­REŞTI 13—11 (9—6). Meciul a început cu o surprinzătoare şi ra­pidă detaşare a echipei Steaua, care conducea în min. 9 cu 5—0 şi în min. 11 cu 7—1 ! In tot acest timp, formaţia campioană a ma­nifestat multă vioiciune, acţionînd foarte sigur în apărare. Finalul primei reprize a găsit, însă, la Di­namo o­­vizibilă revenire şi, gra­ţie unui joc mai agresiv în atac (Licu în special), meciul a fost re­considerat. în repriza secundă Steaua şi-a pierdut clarviziunea şi ritmul în joc, aşa încît în min. 53 s-a produs egalarea : 11—11. Ulti­mele minute ale partidei au apar­ţinut, totuşi, elevilor antrenorului Cornel Oţelea, care au profitat de faptul că formaţia adversă îşi iro­sise forţele pînă atunci şi au „sprintat“ spre victorie. Din rîndul Călin ANTONESCU (Continuare in pag. a 4-a) romp LOTURILOR 4 ŞI M­EHRET SAU DUELAT INTENS, DORI DE TITULARIZARE Tricolorii învingători cu 1—0 • Troi, autorul golului» şi-a în­vins... foştii coechipieri Cînd am ajuns în faţa terenului de fotbal al complexului de la Sna­­gov, ne-a întîmpinat prima surpriză plăcută : întreaga suprafaţă de joc fusese bine curăţată de zăpadă , ră­măsese o pojghiţă din covorul alb, dar ea nu avea să împiedice chiar aşa de mult evoluţia primilor 33 de jucători ai României, cum ne-am convins cînd am urmărit disputa dintre seniori şi mai tinerii lor ri­vali. „Cadeţii“ au sosit cu o oră îna­inte de meci... S-au retras în came­­rele-vestiar ce le erau rezervate, aşa că am urmărit nişte veritabile pre­liminarii de partidă, cu tabere bine definite. Doar antrenorii realizau — în faţa vilei nr. 2, devenită de ani sediul pregătirilor echipei naţionale — o joncţiune punctată de verva lui Valentin Stănescu şi de glumele discrete ale lui Cornel Drăguşin. Medicii păstrau o ţinută sobră şi gravă — Dumitru Tomescu schim­­bînd cu Nicolae Stănescu rapide im­presii despre fişele individuale ale jucătorilor. Ca nimic să nu dea im­presia unei întîlniri de formă, stea­gurile de la colţurile terenului şi plasele porţilor sunt instalate şi ele. Singurul element veritabil care a lipsit­­ arbitrul. Dar Robert Cos­­moc, care ,a funcţionat în această calitate n-a lăsat nici un moment im­presia unui „ad-interim“ al func­ţiei... ...Nici componenţii loturilor n-au coborît la nivelul unei inofensive şi incolore partide de antrenament în­­tîlnirea lor de la Snagov. Dacă vreţi o primă dovadă a seve­rităţii cu care fiecare şi-a tratat adversarul din faţă, o să vă spunem că cei mai îndîrjiţi oameni ai lotului de tineret, din unsprezecele prim, s-au numit Bölöni, Keldeanu, Someş, Mar­­cu, Troi, exact extitularii reprezen­tativei cadeţilor. Daţi-ne voie să ne oprim la atît, în încercarea noastră de a demonstra că cele 90 de minu­te de ieri, de la Snagov, n-au în­truchipat o joacă. Nu, n-am înre­gistrat nici o intrare brutală, anti­cipat violentă şi periculoasă. Dar nici n-am văzut dueluri convenţio­nale, menajare, condescendenţă. Ceea ce înseamnă că intenţia antrenorilor — mai cu seamă a celor de la lotul A — s-a materializat în bună mă- Eftimie IONESCU (Continuare in pag a 3-a) Trio-ul Troi—Dumitrache—Dembrovschi m­ şarjă spre poarta „cadeţilor“. LA PRIMA LOR APARIŢIE PE 1973 Foto: S. BAKCSY IN CENTRUL UNIVERSITAR BRAŞOV EXISTĂ CONDIŢII PENTRU A SE OBŢINE MAREA PERFORMANŢĂ • Vad bun schiului şi atletismului, iar treptat şi altor discipline sportive 0 Cheia multor reuşite — colaborarea dintre club şi catedra de specialitate a Universităţii O Stadionul Mu­­ nicipal, între realităţi şi perspective... Braşovul studenţesc trăieşte o ti­nereţe revelatoare. Oraşul de sub Tîmpa găzduieşte cea mai tînără Universitate a ţării. Aici studiază, se pregăteşte pentru activitatea în diverse sectoare ale economiei na­ţionale o masă de mai bine de 5 000 de studenţi şi studente. Ti­nereţea de care am amintit presu­pune nu numai studiu intens, pre­gătirea pentru mîine, ci şi împle­tirea unor activităţi multiple din­tre care cea sportivă prezintă o a­­numită greutate specifică. Este şi firesc, Braşovul a fost dintotdeauna un oraş al sportului. Aici s-au interferat nenumărate rute către pîrtiile alpine din Bu­­cegi, Făgăraş, Ţaga, Ciucaş, Bara­­olt, Bodoc şi Perşani. Cu alte cu­vinte, braşovenii au simţit mai pu­ternic chemarea pîrtiilor albe, iar prezenţa studenţilor în sfera spor­turilor iernii a fost precumpăni­toare. Braşovul studenţesc vădeşte pre­ocupări şi pentru alte activităţi sportive ca atletismul, şahul, alpi­nismul, automobilismul şi cartin­­gul,­­baschetul, fotbalul etc. Aceste ramuri sunt înscrise curent în pe­rimetrul de activitate al clubului sportiv universitar Braşov, club ce reuneşte forţele existente şi care, pînă la finele anului trecut activau în cluburile aparţinînd Institute­lor Politehnic şi Pedagogic. Acest club vizează — fireşte — şi performanţa. Acest lucru se rea­lizează printr-o strînsâ colaborare între colectivul clubului şi catedra de educaţie fizică şi sport a Uni­versităţii braşovene. Este o cola­borare rodnică, după cum vom ve­dea, capabilă să determine o îm­bunătăţire substanţială a perfor­manţei, să ridice continuu cota valorică a rezultatelor în multe ramuri sportive. SPORTURILE INDIVIDUALE — DOMINANTE ^ Cum am amintit la început, Bra­şovul tinereţii se identifică foarte Raid-anchetă realizat de : Tiberiu STAMA şi Paul IOVAN (Continuare in pag. a 2-a) Schiorul Dorin Munteanu este unul din elementele de bază ale secţiei de performanţă de la C.S.U. Braşov Foto: M. FELIX T­otul pledează pentru succesul sportului studen­ţesc din municipiul Braşov, pentru înscrierea sa, in mod şi mai convingător, in sfera performantei. Se constată aici o bună concepţie despre muncă în rîndul activului clubului, se face simţit din plin spri­jinul calificat al cadrelor din colectivul catedrei de educaţie fizică şi sport a Universităţii, cel al birou­rilor de secţii, care — după cum am văzut — sunt formate din oameni cu o mare pondere în viaţa şti­inţifică şi socială a oraşului. în fond, dezvoltarea activităţii sportive de perfor­manţă reprezintă pentru municipiul Braşov un proces firesc. El se înscrie pe linia unei frumoase şi îndelun­gate tradiţii. Astăzi, insă, în condiţiile existenţei unui­­ centru universitar, se poate face mult mai mult, se poate îmbogăţi această tradiţie, în schi, atletism, în jocuri sportive, după cum se poate ajunge la o tradiţie in alte discipline sportive mai tinere — auto­mobilismul, tirul etc. —­in care se obţin bune rezul­tate. Unele dificultăţi legate de baza materială, vor fi, suntem­ încredinţaţi, foarte curînd depăşite (şi aici sprijinul organelor sportive locale, al C.J.E.F.S. Braşov mai ales, se cuvine să nu se lase prea mult aştep­tat), astfel ca Centrul universitar Braşov să aibă pirtie liberă către o activitate pe măsura pasiunii studenţilor, a dorinţei lor de a ajunge în loturile reprezentative, în cele olimpice. Printr-o colaborare strinsâ, însufleţită, a tuturor factorilor locali, un ase­menea deziderat işi va găsi — nu peste mulţi ani — împlinirea. BALCANIADA DE SCHI LA POIANA BRAŞOV Intre SS şi 15 februarie, la Po­iana Braşov se vor desfăşura Întrecerile celei de a 1-a ediţii a Campionatelor Balcanice de schi, fond şi alpin. La actuala ediţie şi-au anunţat participarea spor­tivi din Bulgaria, Grecia, Iu­goslavia, Turcia şi România. SCHIUL NOSTRU ALPIN­­ ÎN SUITOR PROGRES Scurtă investigaţie explicativă a rezultatelor echipei naţionale, in prima jumătate a sezonului Ne apropiem de jumătatea iernii şi, deşi n-am avut zăpadă sufi­cientă pentru antrenamente şi concursuri, putem vorbi, totuşi, de un salt, de un nou pas înainte rea­­liz­at de schiul alpin de la noi pe planul performanţei sportive in­ternaţionale în această perioadă de timp. Rezultatele obţinute de schiorii alpini fruntaşi sunt cunoscute din presă şi chiar şi un neavizat îşi poate da seama din lectura lor de evoluţia lor pozitivă şi relativ ra­pidă, de la un concurs la altul, în turneul de 24 zile întreprins pen­tru pregătiri şi concursuri în Iu­goslavia, Italia şi Austria.___ De aceea, pentru a înlesni înţe­legerea cititorului, dar fără preten­ţia de sinteză şi fără a epuiza toată argumentaţia reală a acestui progres, vom încerca în rîndurile de mai jos să arătăm cîteva din schimbările de concepţie, de pre­gătire şi de organizare intervenite în programul schiorilor alpini, schimbări care sînt şi cauze di­recte ale sensibilei ameliorări va­lorice internaţionale. Dar înainte de a le schiţa, mai trebuie spus că înnoirile intervenite, ca şi rezulta­tele, se află abia la început de drum, după un singur an de expe­rienţă, dar că încă de pe acum prin perspectiva pe care o deschid schiului alpin impun obligaţia continuării efortului întreprins. în realitate, abia în această iarnă pentru componenţii echipei naţio­nale au fost create condiţii de pregătire şi înzestrare similare cu ale echipelor ţărilor avansate în acest sport şi ca şi altădată în te­nis (deşi rezultatele nu sunt com­parabile) progresul nu a întîrziat să se arate, în ciuda timpului foarte scurt, demonstrînd pentru schiorii rothâni calități native şi Mihai BIRA (Continuare in pag. a 2-a)

Next