Sportul, februarie 1973 (Anul 29, nr. 7311-7338)
1973-02-01 / nr. 7311
OBIECTIVE CU CARACTER SPORTIV SI TURISTIC CUPRINSE IN CHEMAREA la întrecere lansata de consiliul popular din stoicaneşti O ACŢIUNE CARE POATE CONTRIBUI LA INTENSIFICAREA ACTIVITĂŢII SPORTIVE ÎN MEDIUL RURAL Ziarele de ieri au publicat Chemarea la întrecere adresată de Consiliul popular al comunei Stoicăneşti — Olt tuturor consiliilor populare comunale, tuturor locuitorilor din satele ţării. Printre obiectivele înscrise in această Chemare figurează şi unele ce aparţin domeniului cultural-educativ şi sportiv. Astfel, sunt prevăzute pentru a fi realizate în cursul acestui an ; • Desfăşurarea a două concursuri cultural-sportive, primăvara şi toamna, cu participarea tuturor formaţiilor artistice şi sportive din comună şi cu invitarea celor din comunele vecine ; • Organizarea în permanenţă a unor acţiuni sportive şi turistice sub forma întrecerilor sportive locale, la care să fie antrenat un număr tot mai mare de cetăţeni, precum şi organizarea de acţiuni menite să contribuie la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei ; • Amenajarea şi extinderea, prin muncă patriotică, a complexului sportiv, prin construcţia unui teren de tenis de cimp, unui teren de volei, a altuia de baschete şi a unei popicării ; • Organizarea de excursii cu membrii cooperatori pentru cunoaşterea obiectivelor industriale şi agricole din judeţ şi din ţară. Ca iubitori ai sportului, am luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de aceste obiective pe care şi le-au propus vrednicii gospodari din comuna Stoicăneşti. Ele demonstrează nu numai înţelegerea necesităţii practicării exerciţiului fizic şi sportului, cu toate efectele sale favorabile asupra sănătăţii şi puterii de muncă a oamenilor (chiar şi a celor din mediul rural, care îşi petrec — prin natura muncii lor — o mare parte din timp în aer lber), ci mai ales dorinţa efectivă a locuitorilor comunei de a veni, mai mult decît au făcut-o pînă acum, în întimpinarea acestei necesităţi, de a crea condiţii şi mai bune pentru o participare cît mai largă şi mai activă la acţiunile cu caracter sportiv şi turistic. Exemplul pe care îl oferă, astfel, stoicăneştenii poate şi trebuie să stimuleze acţiuni asemănătoare în satele şi comunele de pe întreg cuprinsul ţării. Avem toate motivele să credem că in răspunsurile ce vor fi date Chemării la întrecere lansate de locuitorii din Stoicăneşti vom întîlni frecvent înscrise obiective cu caracter sportiv şi că aceste obiective se vor şi realiza, in aşa fel incit activitatea sportivă din mediul rural să înregistreze în anul 1973 o sensibilă dezvoltare, corespunzătoare cerinţelor şi posibilităţilor existente. VICTORIE DE MARE PRESTIGIU PENTRU BASCHETUL ROMÂNESC: DINAMO - IGNIS VARRE 82 81, DUPĂ UN MECI EXCEPȚIONAL! Splendidă şi prestigioasă victorie a realizat ieri seară, in sala Floreasca, echipa masculină de baschet Dinamo. Intr-adevăr, evoluînd în sferturile de finală ale C.C.E. in faţa celebrei formaţii Ignis Varese, actuala deţinătoare a Cupei intercontinentale şi a C.C.E., dinamoviştii au obţinut succesul cu scorul de 82—81 (43—39). Chiar dacă ei au cedat în meciul general cu Ignis (în tur, 84—60 pentru team-ul din Varese), aplauzele entuziaste ale celor 2 500 de spectatori au fost pe deplin meritate, tot aşa cum considerăm că sunt şi felicitările noastre. Victoria este cu atât mai preţioasă dacă ţinem seama de două elemente: întrecerea a fost de un înalt nivel tehnic şi spectacular (ceea ce onorează ambele echipe), iar Dinamo nu l-a putut folosi pe unul dintre cei mai buni jucători, Novac, accidentat la un antrenament. înlocuitorul lui, însă, şi-a făcut „meciul vieţii“. Intr-adevăr, Cernea a jucat aşa cum nu l-am văzut niciodată, înscriind 27 de puncte şi recuperînd numeroase mingi în faţa a trei şi chiar patru baschetbalişti italieni cu talie de 2 m şi mai mult, prezenţi permanent pe teren. Ca evoluţie a scorului, vom menţiona că Dinamo a condus tot timpul avînd la un moment dat (min. 17) un avans de 10 puncte : 41—31. Morse, care a dus tot greul formaţiei oaspete, a izbutit, însă, de cele mai multe ori să refacă din handicap. In final, echipa condusă (foarte bine) de prof. Dan Niculescu, a avut suficientă rezistenţă şi luciditate pentru a-şi adjudeca succesul, pe deplin meritat şi la care şi-au adus aportul în special Diaconescu, Cernea, Popa, Georgescu şi Chivulescu. De la oaspeţi au impresionat Morse, Raga şi Meneghin. Cele 163 de puncte ale partidei au fost înscrie de : Cernea 27, Georgescu 18, Popa 15, Diaconescu 13, Chivulescu 7, Dragomirescu 2 (au mai jucat Niculescu şi Rotaru) pentru Dinamo, respectiv Morse 28, Meneghin 15, Raga 14, Bisson 8, Rusconi 5, Zanatta 5, Ossola 2, Flaborea 4. Au arbitrat bine, o întîlnire dificilă datorită dîrzeniei cu care și-au apărat șansele ambele echipe, W. Bestgen (R.F.G.) și V. Lazarov (Bulgaria). D. STANCULESCU Chivulescu l-a depăşit pe Moise și va înscrie, urmărit de Meneghin și Popa. Foto : Theo MACARSCHI teniiMM PREOCUPĂRI ACTIVE, SUSŢINUTE, PENTRU PREGĂTIREA PERFORMANŢELOR A1LUI 1973 Marţi, secretarii generali ai federaţiilor au exlus membrilor biroului C.N.E.F.S. stadiul analizeor pe anul 1972 şi situaţia planurilor de masuri pe anul 1973. Cu acest prilej, a rezultat că maoritatea federaţiilor au efectuat analize şi întocmit planuri de măsuri pe care nu le-au considerat însă definitive pînă la ratificarea lor de către plenarele comitetelor federale şi, ca urmare, nu le-au făcut publice. Biroul C.N.E.F.S. a hotărît ca federaţiile să anunţe presei acţiunile cele mai importante şi să se urgenteze convocarea comitetelor federale pentru luna februarie. In cadrul rubricii „PE AGENDA DE LUCRU A FEDERAŢIILOR", vom prezenta aspecte din preocupările acestora. Azi, atletismul şi gimnastica. ATLETISM Prof. Victor FIREA — secretar general al F.R.A. : „Activul federal a întocmit planul de pregătire a loturilor naţionale pentru perioada 1973—1976. El a fost aprobat de biroul F.R.A., în şedinţa sa din 27 ianuarie. De asemenea, au fost elaborate planurile de pregătire a atletelor şi atleţilor susceptibili de a participa la campionatele europene de sală (Rotterdam, 10—11 martie), la Crosul Balcanic (Istanbul, 25 martie) şi Universiadă (Moscova, 16—20 august). Au fost fixate norme de participare pentru C.E., aproximativ 15 sportivi avînd şanse de a le îndeplini Lotul crosiştilor cuprinde peste 60 de atleţi, pregătirile urmînd să fie supravegheate de antrenorii S. Dumitrescu, N. Păiş, M. Tintorescu, Z. Vamoş, Georgeta Dumitrescu şi St. Popescu. Se preconizează ca atletismul românesc să fie reprezentat la Universiadă de aproximativ 20 de sportivi. Ne preocupă în mod deosebit participarea la şedinţele de analiză ale comisiilor judeţene. Activiştii federaţiei au fost — pînă la ora actuală — la 24 de astfel de analize şi vor participa, în continuare, la toate celelalte. Problemele dezbătute cu această ocazie ne interesează pentru a putea lua măsurile necesare dezvoltării atletismului la toate nivelele. Pregătim în aceste zile materialele pentru plenara Comitetului federal ce va avea loc la 25 februarie. Dintre preocupările noastre actuale — multiple și pe diferite planuri — am mai desprinde faptul că am definitivat planul de măsuri al federaţiei pentru perioada 1973—1976 şi că urmărim cu deosebită atenţie pregătirea atleţilor fruntaşi pentru întrecerile de sală, modul cum se acţionează pentru organizarea concursurilor şi, în principal, a campionatelor naţionale şi a celor internaţionale. Paralel cu preocuparea pentru sportul de performanţă ne îngrijim de dezvoltarea continuă a activităţii de masă, de selecţionarea celor mai talentate elemente“. GIMNASTICĂ Prof. N. VIERU, secretar general al F.R.G. : Pe lîngă rezolvarea unor probleme ale muncii curente, activul federaţiei noastre este serios mobilizat în aceste zile de o acţiune căreia îi acordăm cea mai mare atenţie : desfăşurarea şedinţelor comisiilor judeţene de gimnastică. Folosim acest prilej spre a rezolva unele chestiuni organizatorice ale gimnasticii la nivelul judeţelor, în special la secţiile nominalizate. De asemenea, solicităm aceste organe să-şi aducă şi ele o mai mare contribuţie la îmbunătăţirea planului de perspectivă pe perioada 1973—1976. Fiindcă veni vorba de acest plan, să amintesc că la şedinţa Comitetului federal ce a avut loc în decembrie, la Piteşti, biroul federaţiei a prezentat un plan de acţiuni pe următorii patru ani, pe care va trebui să-l definitivăm în zilele viitoare. Propunerile făcute cu prilejul şedinţei Comitetului federal şi cele primite ulterior la federaţie, ca şi unele reieşite din dezbaterile comisiilor judeţene sunt analizate acum cu grijă şi, in măsura în care le vom găsi utile şi interesante, le vom include în planul amintit, pe care sperăm să-l definitivăm cît mai curînd, spre a-i putea difuza celor interesaţi, împreună cu antrenorii federali şi cu cei de la cluburile interesate lucrăm intens în aceste zile la stabilirea planurilor individuale de pregătire ale componenţilor loturilor naţionale pe anul în curs, pentru o bună reprezentare a gimnasticii noastre în întrecerile amicale pe echipe, ca şi la campionatele europene masculine şi feminine care vor avea loc la Grenoble şi, respectiv, Londra. De asemenea, ne preocupă în această perioadă rezolvarea unor probleme de dotare materială a secţiilor noastre cu activitate bună, spre a le asigura aparate sau saltele de bună calitate. In ce priveşte activitatea competiţională imediată, pe primul plan se situează, fără îndoială, pregătirea turneului pe care echipele noastre reprezentative îl vor efectua peste puţin timp în Statele Unite. Concursurile de verificare şi selecţie pentru alcătuirea echipelor sunt programate în zilele de 3 (pentru fete) și 5 februarie, în sala de la complexul „23 August“. PgOLSTART Pm TOATE TĂuTLt. Vmfî-Vl f ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT Joi 1 februárie 1973 ANUL XXIX — Nr. 7311 4 PAGINI 30 BANI IN CAMPIONATUL MASCULIN DE HANDBAL STEAUA, DIN NOU PE PRIMUL LOC PLOIESTI, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru) — Nu exagerăm cu nimic dacă afirmăm că ultima etapă desfășurată in sală, din campionatul masculin de handbal, divizia A, consumată azi (ieri — n.r.) in localitate a fost cea mai agitată, cea mai bogată in surprize şi cea mai disz disputată. Incepînd cu cele două rezultate de egalitate, continuînd cu infringerea Universităţii Bucureşti de Dinamo Braşov şi culminînd cu derby-ul Steaua — Dinamo Bucureşti, această rundă ne-a oferit o probă în plus, referitoare la echilibrul de forţe din primul eşalon al handbalului nostru masculin. După runda de azi (ieri — n.r.) Steaua a redevenit lideră a clasamentului şi va rămîne pe această poziţie pînă in primăvară, la reluarea campionatului. UNIVERSITATEA BUCUREŞTI— DINAMO BRAŞOV 13—18 (9—9). Aceasta este cea mai mare surpriză a campionatului, înregistrată la capătul unei partide extrem de echilibrate şi îndîrjite. Scorul s-a menţinut egal multă vreme sau în uşorul avantaj al braşovenilor (10—11 : min. 40, 11—12 : min. 42, 12—13: min. 44, 13—14 : min. 46). La acest ultim scor, Cosma (Univ. Bucureşti) a ratat o aruncare de la 7 m, iar coechipierul său Voina l-a imitat irosind un contraatac clar, şi făcînd ca formaţia bucureşteană să devină foarte nervoasă, uşurînd în acest fel sarcina handbaliştilor din Braşov. Aceştia, ceva mai lucizi, au reuşit să reziste tensiunii din finalul partidei şi să se detaşeze în învingători. Principalii realizatori : Cosma (7) şi Voina (5) — Universitatea, respectiv Messmer (8) şi Kroner (3). Au arbitrat — depăşiţi de joc în finalul meciului — C. Căpăţînă şi T. Ene (ambii din Buzău). STEAUA — DINAMO BUCUREŞTI 13—11 (9—6). Meciul a început cu o surprinzătoare şi rapidă detaşare a echipei Steaua, care conducea în min. 9 cu 5—0 şi în min. 11 cu 7—1 ! In tot acest timp, formaţia campioană a manifestat multă vioiciune, acţionînd foarte sigur în apărare. Finalul primei reprize a găsit, însă, la Dinamo ovizibilă revenire şi, graţie unui joc mai agresiv în atac (Licu în special), meciul a fost reconsiderat. în repriza secundă Steaua şi-a pierdut clarviziunea şi ritmul în joc, aşa încît în min. 53 s-a produs egalarea : 11—11. Ultimele minute ale partidei au aparţinut, totuşi, elevilor antrenorului Cornel Oţelea, care au profitat de faptul că formaţia adversă îşi irosise forţele pînă atunci şi au „sprintat“ spre victorie. Din rîndul Călin ANTONESCU (Continuare in pag. a 4-a) romp LOTURILOR 4 ŞI MEHRET SAU DUELAT INTENS, DORI DE TITULARIZARE Tricolorii învingători cu 1—0 • Troi, autorul golului» şi-a învins... foştii coechipieri Cînd am ajuns în faţa terenului de fotbal al complexului de la Snagov, ne-a întîmpinat prima surpriză plăcută : întreaga suprafaţă de joc fusese bine curăţată de zăpadă , rămăsese o pojghiţă din covorul alb, dar ea nu avea să împiedice chiar aşa de mult evoluţia primilor 33 de jucători ai României, cum ne-am convins cînd am urmărit disputa dintre seniori şi mai tinerii lor rivali. „Cadeţii“ au sosit cu o oră înainte de meci... S-au retras în camerele-vestiar ce le erau rezervate, aşa că am urmărit nişte veritabile preliminarii de partidă, cu tabere bine definite. Doar antrenorii realizau — în faţa vilei nr. 2, devenită de ani sediul pregătirilor echipei naţionale — o joncţiune punctată de verva lui Valentin Stănescu şi de glumele discrete ale lui Cornel Drăguşin. Medicii păstrau o ţinută sobră şi gravă — Dumitru Tomescu schimbînd cu Nicolae Stănescu rapide impresii despre fişele individuale ale jucătorilor. Ca nimic să nu dea impresia unei întîlniri de formă, steagurile de la colţurile terenului şi plasele porţilor sunt instalate şi ele. Singurul element veritabil care a lipsit arbitrul. Dar Robert Cosmoc, care ,a funcţionat în această calitate n-a lăsat nici un moment impresia unui „ad-interim“ al funcţiei... ...Nici componenţii loturilor n-au coborît la nivelul unei inofensive şi incolore partide de antrenament întîlnirea lor de la Snagov. Dacă vreţi o primă dovadă a severităţii cu care fiecare şi-a tratat adversarul din faţă, o să vă spunem că cei mai îndîrjiţi oameni ai lotului de tineret, din unsprezecele prim, s-au numit Bölöni, Keldeanu, Someş, Marcu, Troi, exact extitularii reprezentativei cadeţilor. Daţi-ne voie să ne oprim la atît, în încercarea noastră de a demonstra că cele 90 de minute de ieri, de la Snagov, n-au întruchipat o joacă. Nu, n-am înregistrat nici o intrare brutală, anticipat violentă şi periculoasă. Dar nici n-am văzut dueluri convenţionale, menajare, condescendenţă. Ceea ce înseamnă că intenţia antrenorilor — mai cu seamă a celor de la lotul A — s-a materializat în bună mă- Eftimie IONESCU (Continuare in pag a 3-a) Trio-ul Troi—Dumitrache—Dembrovschi m şarjă spre poarta „cadeţilor“. LA PRIMA LOR APARIŢIE PE 1973 Foto: S. BAKCSY IN CENTRUL UNIVERSITAR BRAŞOV EXISTĂ CONDIŢII PENTRU A SE OBŢINE MAREA PERFORMANŢĂ • Vad bun schiului şi atletismului, iar treptat şi altor discipline sportive 0 Cheia multor reuşite — colaborarea dintre club şi catedra de specialitate a Universităţii O Stadionul Mu nicipal, între realităţi şi perspective... Braşovul studenţesc trăieşte o tinereţe revelatoare. Oraşul de sub Tîmpa găzduieşte cea mai tînără Universitate a ţării. Aici studiază, se pregăteşte pentru activitatea în diverse sectoare ale economiei naţionale o masă de mai bine de 5 000 de studenţi şi studente. Tinereţea de care am amintit presupune nu numai studiu intens, pregătirea pentru mîine, ci şi împletirea unor activităţi multiple dintre care cea sportivă prezintă o anumită greutate specifică. Este şi firesc, Braşovul a fost dintotdeauna un oraş al sportului. Aici s-au interferat nenumărate rute către pîrtiile alpine din Bucegi, Făgăraş, Ţaga, Ciucaş, Baraolt, Bodoc şi Perşani. Cu alte cuvinte, braşovenii au simţit mai puternic chemarea pîrtiilor albe, iar prezenţa studenţilor în sfera sporturilor iernii a fost precumpănitoare. Braşovul studenţesc vădeşte preocupări şi pentru alte activităţi sportive ca atletismul, şahul, alpinismul, automobilismul şi cartingul,baschetul, fotbalul etc. Aceste ramuri sunt înscrise curent în perimetrul de activitate al clubului sportiv universitar Braşov, club ce reuneşte forţele existente şi care, pînă la finele anului trecut activau în cluburile aparţinînd Institutelor Politehnic şi Pedagogic. Acest club vizează — fireşte — şi performanţa. Acest lucru se realizează printr-o strînsâ colaborare între colectivul clubului şi catedra de educaţie fizică şi sport a Universităţii braşovene. Este o colaborare rodnică, după cum vom vedea, capabilă să determine o îmbunătăţire substanţială a performanţei, să ridice continuu cota valorică a rezultatelor în multe ramuri sportive. SPORTURILE INDIVIDUALE — DOMINANTE ^ Cum am amintit la început, Braşovul tinereţii se identifică foarte Raid-anchetă realizat de : Tiberiu STAMA şi Paul IOVAN (Continuare in pag. a 2-a) Schiorul Dorin Munteanu este unul din elementele de bază ale secţiei de performanţă de la C.S.U. Braşov Foto: M. FELIX Totul pledează pentru succesul sportului studenţesc din municipiul Braşov, pentru înscrierea sa, in mod şi mai convingător, in sfera performantei. Se constată aici o bună concepţie despre muncă în rîndul activului clubului, se face simţit din plin sprijinul calificat al cadrelor din colectivul catedrei de educaţie fizică şi sport a Universităţii, cel al birourilor de secţii, care — după cum am văzut — sunt formate din oameni cu o mare pondere în viaţa ştiinţifică şi socială a oraşului. în fond, dezvoltarea activităţii sportive de performanţă reprezintă pentru municipiul Braşov un proces firesc. El se înscrie pe linia unei frumoase şi îndelungate tradiţii. Astăzi, insă, în condiţiile existenţei unui centru universitar, se poate face mult mai mult, se poate îmbogăţi această tradiţie, în schi, atletism, în jocuri sportive, după cum se poate ajunge la o tradiţie in alte discipline sportive mai tinere — automobilismul, tirul etc. —in care se obţin bune rezultate. Unele dificultăţi legate de baza materială, vor fi, suntem încredinţaţi, foarte curînd depăşite (şi aici sprijinul organelor sportive locale, al C.J.E.F.S. Braşov mai ales, se cuvine să nu se lase prea mult aşteptat), astfel ca Centrul universitar Braşov să aibă pirtie liberă către o activitate pe măsura pasiunii studenţilor, a dorinţei lor de a ajunge în loturile reprezentative, în cele olimpice. Printr-o colaborare strinsâ, însufleţită, a tuturor factorilor locali, un asemenea deziderat işi va găsi — nu peste mulţi ani — împlinirea. BALCANIADA DE SCHI LA POIANA BRAŞOV Intre SS şi 15 februarie, la Poiana Braşov se vor desfăşura Întrecerile celei de a 1-a ediţii a Campionatelor Balcanice de schi, fond şi alpin. La actuala ediţie şi-au anunţat participarea sportivi din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi România. SCHIUL NOSTRU ALPIN ÎN SUITOR PROGRES Scurtă investigaţie explicativă a rezultatelor echipei naţionale, in prima jumătate a sezonului Ne apropiem de jumătatea iernii şi, deşi n-am avut zăpadă suficientă pentru antrenamente şi concursuri, putem vorbi, totuşi, de un salt, de un nou pas înainte realizat de schiul alpin de la noi pe planul performanţei sportive internaţionale în această perioadă de timp. Rezultatele obţinute de schiorii alpini fruntaşi sunt cunoscute din presă şi chiar şi un neavizat îşi poate da seama din lectura lor de evoluţia lor pozitivă şi relativ rapidă, de la un concurs la altul, în turneul de 24 zile întreprins pentru pregătiri şi concursuri în Iugoslavia, Italia şi Austria.___ De aceea, pentru a înlesni înţelegerea cititorului, dar fără pretenţia de sinteză şi fără a epuiza toată argumentaţia reală a acestui progres, vom încerca în rîndurile de mai jos să arătăm cîteva din schimbările de concepţie, de pregătire şi de organizare intervenite în programul schiorilor alpini, schimbări care sînt şi cauze directe ale sensibilei ameliorări valorice internaţionale. Dar înainte de a le schiţa, mai trebuie spus că înnoirile intervenite, ca şi rezultatele, se află abia la început de drum, după un singur an de experienţă, dar că încă de pe acum prin perspectiva pe care o deschid schiului alpin impun obligaţia continuării efortului întreprins. în realitate, abia în această iarnă pentru componenţii echipei naţionale au fost create condiţii de pregătire şi înzestrare similare cu ale echipelor ţărilor avansate în acest sport şi ca şi altădată în tenis (deşi rezultatele nu sunt comparabile) progresul nu a întîrziat să se arate, în ciuda timpului foarte scurt, demonstrînd pentru schiorii rothâni calități native şi Mihai BIRA (Continuare in pag. a 2-a)