Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)

1973-03-01 / nr. 7339

PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Ple­narei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus urmă­toarea ordine de zi, care a fost adoptată in unanimi­tate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări : Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organi­zarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Fi­nanciar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţio­narea Consiliului pentru problemele organizării econo­­mico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locu­inţe dirn fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raportu­rilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotârire cu privire la îmbunătăţirea or­ganizării şi retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de con­ducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la mi­nistere, centrale şi organizaţii economice. 1 9._ Proiectul de Hotârire cu privire la dezvoltarea con­tinuă a educaţiei fizice şi sportului; informare cu pri­vire la principalele concluzii asupra activităţii de edu­caţie fizică şi sport. 10. Informare cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Partidul Comunist Român şi statul român in anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. Potrivit hotăririi plenarei din noiembrie 1972, recon­firmată şi de actuala plenară, la lucrări participă ca invitaţi , membrii guvernului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid ; prim-vice­­preşedinţii consiliilor populare judeţene; directori ai centralelor economice ; directori şi secretari ai comi­tetelor de partid din mari întreprinderi industriale ; di­rectori ai institutelor de cercetări şi proiectări ; direc­tori ai întreprinderilor de comerţ exterior; redactori­­şefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate şi de următoarele comisii permanente ale Co­mitetului Central al P.C.R. : Comisia pentru problemele economice; Comisia pentru problemele muncii orga­nizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi for­melor obşteşti de participare a maselor la conducerea­ societăţii ; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură şi industria alimentară ; Comisia pentru re­laţii internaţionale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea so­cialismului în ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvântul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central îşi continuă lucrările joi, 1 martie. PLENARA CONSILIULUI AL FRONTULUI UNITĂŢII Miercuri, 28 februarie 1973 a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat ho­­tărîrea privind perfecţionarea activi­tăţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului U­nităţii Socialiste în viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicităţii. Plenara a aprobat cererile de ade­rare la Frontul Unităţii Socialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a Vânăto­rilor şi Pescarilor Sportivi şi Aso­ciaţiei Crescătorilor de Albine. Ca urmare a modificărilor in con­ducerea unor organizaţii care alcătu­iesc Frontul Unităţii Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de orga­nizaţiile respective, plenara a apro­bat următoarele schimbări în com­ponenţa­­Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste şi a Birou­lui Executiv : „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii tova­răşi : Dumitru Bălan, preşedintele Consiliului judeţean Brăila al Fron­tului Unităţii Socialiste, Ştefan Mo­­cuţa, preşedintele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşedintele Consi­liului judeţean Mehedinţi al Frontu­lui Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socia­liste, Aldea Militaru, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Corneliu Mă­­nescu, preşedintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare. — Plenara a hotărît eliberarea to­varăşilor Ilie Alexe, Dan Marţian, Gheorghe Petrescu şi Mia Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini.­­ Tovarăşul Mihai Dalea a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în urma alegerii sale ca preşedinte al Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicate­lor din România. — Plenara a ales în Biroul Exe­cutiv pe următorii tovarăşi : Florian Dănălache, preşedintele UCECOM, Oliviu Rusu, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicieni­lor, Aurel Duca, şeful Secţiei pro­pagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu şi Aldea Militaru. — Avînd în vedere aderarea la Frontul Unităţii Socialiste a Comite­tului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi şi Asociaţiei Cres­cătorilor de Albine, plenara a hotărît ca reprezentanţii acestor organizaţii — tovarăşii Sanda Rangheţ, secretar al C.N.A.P., Tiţă Florea, preşedintele A.G.V.P.S., şi Viaceslav Harnaj, pre- NATIONAL SOCIALISTE şedinţele A.C.A., să fie cooptaţi în Consiliul Naţional şi aleşi în Biroul Executiv.­­ Tovarăşul Corneliu Mănescu a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La discuţii, în cadrul Plenarei, au participat tovarăşii Ion Ichim, pre­şedintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Ludovic Fazekas, preşedin­tele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Eleonora Mărculescu, membră a Biroului Executiv al Consiliului ju­deţean Galaţi al F.U.S., preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Ma­rin Enache, preşedintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din munici­piul Bucureşti, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Con­siliului judeţean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Concursul republican de cros ILIE CIOCA L-A ÎNVINS PE NICOLAE MUSTAŢĂ ORADEA, 28 (prin telefon). „ In condiţii atmosferice neprielnice (frig, zăpadă, traseu acoperit cu gheaţă, mult diferit de cele în care se aş­teaptă să se desfăşoare Crosul Bal­canic de la Istanbul), au avut loc miercuri întrecerile Concursului re­publican de cros la cinci categorii, considerate de către federaţie drept principal criteriu de selecţie pentru competiţia de la 25 martie, din Tur­cia. Cursele au fost — în general — calme. Doar ultima alergare, cea a seniorilor, a oferit un subiect „gras“, scoţîndu-l cîştigător la potou pe Ilie Cioca, în faţa coechipierului său di­­namovist, Nicolae Mustaţă. Senioarele au furnizat o dispută tare, încheiată de cîştigătoare, Na­talia Andrei, intr-un timp excelent (sub 6 minute) pe un asemenea tra­seu dificil. La tineret Florea Şandru (Steaua) a fost cel mai detaşat în­vingător, iar Gheorghe Ghipu — li­der de necontestat al demifandiştilor juniori — a condus proba respectivă, din cap în cap, fără a se întrebuinţa prea mult. REZULTATE TEHNICE : junioare (1 000 m — 22 concurente) : 1. Vio­rica Jitaru (L.C.E.A. C. lung Muscel) 2:59,5, 2. Viorica Neagu (C. A. Ro­man 2:59,7, 3. Liliana Leau (L.C.E.A. C. lung Muscel) 3:00,6, 4. Viorica Ma­­nolache (Progresul Brăila) 3:00,8 ; ju­niori (4 000 m — 43 concurenţi) : 1. Gh. Ghipu (Met. Buc.) 11:57,8, 2. N. Onescu (Rovine Craiova) 12:07,6, 3. M. Ifrim (L.C.E.A. C. lung Muscel) 12:16,0, 3. A. Niculescu (L.C.E.A. C. lung Muscel) 12:17,8, 5. C. Bebereche (Met. Buc.) 12:25,0, 6. M. Bistriceanu (Olimpia Craiova) 12:26,0; tineret (6 000 m — 28 concurenţi)­­ 1. FI. San- P. SLAVESCU (Continuare în pag. a 2-a) C­umpăna capricioasă dintre iarnă şi primăvară, buleti­nele meteorologice contradic­torii, „babele“ îmbufnate sau­­„ză­­pada mieilor“ nu-i intimidează pe iubitorii sportului, hotărâţi să-şi desfăşoare nestingherit activitatea în ciuda burniţei sau a viscolelor trecătoare. Cinste lor ! Foarte important ni se pare, în acest context, faptul că organele şi organizaţiile sportive, venind în întîmpinarea amatorilor de între­ceri în aer liber, depun efortul­­ şi imaginaţie pentru a asigura aces­tora o gamă variată şi continuă de acţiuni, capabile să satisfacă toate vîrstele şi toate gusturile. O ca­renţă esenţială, care multă vreme a diminuat eficienţa sportului nos­tru de masă, a fost: LIPSA DE CONTINUITATE în organizarea concursurilor. Intr-adevăr, ca be­neficiu de vigoare, de bună dispo­ziţie şi — în ultimă instanţă — de sănătate obţinea un om (neinca­­drat în programul organizat al u­­nei grupări sportive) dacă parti­cipa la o alergare sau un joc, o dată primăvara şi o dată toamna ? Practic, nici unul. In cel mai fe­ricit caz, se putea alege cu... o febră musculară. Dar iată că în ultima vreme, în­­ţelegîndu-şi mai aproape de re­alitate menirea şi obligaţiile, con­siliile judeţene şi orăşeneşti, aso­ciaţiile sportive din întreprinderi instituţii şi şcoli, alte organe cu atribuţii şi responsabilităţi în do­meniul sportului au dat curs unor cerinţe reclamate nu numai de te­oria educaţiei fizice, dar şi de ne­cesităţile realităţii, ale vieţii, a­­bordînd de pe alte poziţii problema CONTINUITĂŢII în practicarea sportului. Succesul deplin al acţiunilor din duminica trecută (amplu oglindite de către ziarul nostru), i-a convins — probabil — şi pe ultimii scep­tici. Cert este că pentru sfîrşitul acestei săptămîni, în numeroase o­raşe ale ţării sunt prevăzute şi mai multe acţiuni de amploare. Bucureştenii încep suita celor 0 crosuri (!) programate în acest an, primul fiind dedicat zilei de 6 Martie.­­Divulgăm un secret: fie­care fată participantă va primi un frumos mărţişor-surpriză). Organi­zaţiile sportive din judeţul Teleor­man, încurajate de reuşita acţiunii anterioare (25 februarie), o repetă la o scară mult mai mare (Dumi­nica mărţişorului). Constanţa şi Reşiţa, după bunul exemplu al Piteştiului, programează festivaluri sportive ale fetelor. La Suceava şi Valeriu CHIOSE (Continuare în pag. a 2-a) PE AGENDA ACTIVITĂŢII SPORTIVE DE MASĂ NOI ŞI ATRACTIVE MANIFESTĂRI LA STÎRSITI1T ACESTEI SAPTAMÎNI O avintată întrecere tinerească. Sperăm să şi dătătoare de speranţe, vedem mereu repetate, pretutindeni, asemenea imagini tonice Foto : N. DRAGOȘ MÎINE, LA CLUJ. SE REIA CAMPIONATUL NATIONAL MASCULIN DE BASCHET Divizia masculină A de baschet conti­nuă cu turneul secund al celui de al doilea tur. întrecerile se vor disputa, de mîine pînă duminică, în Sala sporturilor din Cluj, după următorul program (între paranteze, rezultatele din tur): vineri, de la ora 9.30: Rapid — Steaua (69—83), IEFS — Dinamo (86—96); de la ora 15-30: Academia Militară — Universitatea Timi­şoara (61—82), ICHF — Voinţa Bucureşti (63—46), politehnica Cluj — Farul (67—69). Politehnica Bucureşti — „U“ Cluj (70—91); sîmbătă, de la ora 9.30: Dinamo — Rapid (75—57), Steaua — Po­litehnica Bucureşti (86—76); de la ora 15.30: Voinţa — Universitatea Timişoara (49—69), Farul _ IEFS (57—81), Academia Militară — politehnica Cluj (53—63), „U“ Cluj — ICHF (72—59); duminică, de la ora 11.30: Politehnica Cluj — Universi­tatea Timişoara (67—58) IEFS — Aca­demia Militară (106—77), Rapid — Farul (61—67), Politehnica Bucureşti _ Dinamo (72—124), „U“ Cluj — Voinţa Bucureşti (67—37), ICHF — Steaua (77—94). Dumi­nică, la ora 10, se dispută meciul fe­minin „U" Cluj — Sănătatea Satu Mare. pnozErARMJTftWArB jtawkr vrrrrr-rr t ZIAR A­L CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT PRACTICAREA SISTEMATICĂ A EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, O CERUTA IMPUSA DE SOCIETATEA MODERNĂ! E­ste binecunoscut că pre­ocuparea fundamentală a partidului nostru, ţelul suprem al politicii sale, raţiu­nea însăşi a construcţiei socia­liste şi sensul a tot ceea ce se înfăptuieşte în România sunt creşterea bunăstării materiale şi spirituale şi maselor, satisfa­cerea deplină a nevoilor în­tregului popor. în acest context trebuie pri­vite eforturile permanente care se fac în ţara noastră, de că­tre partid şi stat, pentru îm­bunătăţirea continuă a condi­ţiilor de viaţă, ridicarea nive­lului de trai şi de civilizaţie al celor ce muncesc. Printre multiplele măsuri care s-au luat în acest sens, se numără şi atenţia deosebită de care se bucură din partea partidului nostru, a conducerii sale, personal a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, mişca­rea de educaţie fizică şi sport, privită ca o parte componentă a educaţiei generale, ca o pro­blemă de interes naţional. Ca sarcină centrală a orga­nelor şi organizaţiilor sportive partidul a indicat CUPRINDE­REA UNOR MASE CIT MAI MARI DE CETĂŢENI AI PA­TRIEI, A ÎNTREGULUI TINERET, LA PRACTICAREA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI A SPORTULUI. Despre această necesitate imperioasă, în condiţiile socie­tăţii moderne, despre marele folos pe care mişcarea şi spor­tul le aduc individului se ocu­pă grupajul nostru alăturat. MIŞCARE, CÎT MAI MULTĂ MIŞCARE! Trăim vremuri cînd noţiunea de exerciţiu fizic a devenit o parte componentă, absolut indispensabilă, a vieţii omului modern ! Ceea ce a fost altădată o prezumţie, sau rodul intuiţiei uimitoare a venera­bililor părinţi ai medicinei moderne, este astăzi o realitate incontestabilă, absolut dovedită. Imobilitatea (fizică, bineînţeles), sedentarismul, a devenit un flagel al secolului. Statistici serioase, demne de toată crezarea, ne oferă date terifiante privind creşterea nemaiîntîlnită a maladiilor dato­rate reducerii activităţilor de mişcare şi care lovesc in principal aparatul cardio-vascular. Numărul anu­al al deceselor datorate bolilor de inimă sau ale vaselor de singe se situează, aproape pretutindeni, pe primul loc. Fenomenul îşi are, desigur, explicaţie. Introducerea pe scară largă a tehnicii moderne de­termină reducerea progresivă a efortului fizic în procesul productiv. Munca a devenit mult mai b­u­­­şoară şi va fi şi mai uşoară în viitor. Viaţa cetăţe­nilor din patria noastră socialistă este mult mai îndestulată, alimentaţia mai bună, consumul de a­­limente (în special grăsimi) considerabil crescut. In sfîrşit, televizorul, cinematograful, teatrul, restauran­tul oferă tentaţia de a petrece static o bună parte a timpului liber. Iată atîtea şi atîtea cauze, obiecti­ve sau subiective, care predispun la acumulări ener­getice suplimentare, nedorite şi — în ultimă instan­ţă — nocive. Ele aduc, printre altele, cortegiul ne-CONSTANTIN ILIESCU Academician, profesor doctor docent (Continuare în pag. a 2-a) ACEASTĂ ACTIVITATE ESTE DE AJUNS S-O IUBEŞTI Asociaţia noastră sportivă nu este prea mare : avem doar două echipe de performanţă — volei şi fotbal — care activează în campionatele Capitalei. Bineînţeles, cu toţii suntem­ alături de ele şi dorim să obţină re­zultate, cit mai bune. Dar, dincolo de rezultate, ne pasionează sportul in sine, mişcarea în aer liber. Fiecare acţiune pe care asociaţia sportivă o organi­zează, îrn colaborare cu­­Comitetul sindical al uzinei, găseşte un larg ecou în rîndul salariaţilor. Fie că este vorba de o excursie sau de un campionat de şah, de întreceri la tenis de masă sau la popice, de vizio­narea unui meci de fotbal sau de participarea la o duminică cultural-sportivă, un mare număr de mun­citori, tehnicieni şi ingineri se înscriu şi iau parte activ la aceste acţiuni. Nu ne putem lăuda cu cine ştie ce performanţe sportive de răsunet, dar eu cred SAVIN BUŞCĂ muncitor, preşedintele asociaţiei sportive a Uzinelor „Timpuri noi" (Continuare in pag. a 2-a) IN GALA DE LA DINAMO: C. STANCIU CIŞTIGĂ PRIN ABANDONUL LUI GH.PUŞCAŞ I­ oan­ Mălinaş (Metalul), I. Lungu (Metalul) m.n. V. Stan (Rapid), M. Peia (Dinamo) b.b.p. II I. Vasile (C.S.Ş.), Gh. Ilie (Metalul) b. ab. II V. Neagu (Dinamo), Gh. Vlad (Pro­gresul) b.p. C. Stanel (Metalul), N. Paraschiv (Rapid) b.p. Gh. Bădilă (Metalul), V. Prodan (Metalul) b.p. D. Filip (Rapid), S. Mihalcea (Dina­mo) b.b.p. I R. Burcea (C.S.S.), N. Păpălău (Metalul) b. ab. III C. Ghiţă (Steaua), V. Croitoru (Steaua) b.p. P. Cojocaru (Rapid). Petre HENȚ Fără îndoială, amatorii de specta­cole pugilistice din Capitală au fler. Numeroşi iubitori ai boxului au in­tuit aseară că la Dinamo va avea loc o gală de toată frumuseţea şi au umplut sala pină la refuz. Aşteptările au fost răsplătite din plin. Am asis­tat in general la meciuri bune, cu faze de mare spectacol, la neaşteptate răsturnări de situaţie. Pe scurt a fost o gală pentru toate gusturile. Reuniunea a început furtunos cu dis­puta dintre campionul „semimuştelor“ Ştefan Băiatu (C.P.M.R.) şi di­­namovistul Teodor Dinu. în pri­ma parte a meciului Dinu a reuşit să se menţină la valoarea campionului dar a fost depăşit în ul­timele trei minute de luptă, victoria revenind lui Băiatu. Meci de mare tensiune între Ştefan Boboc (Dinamo) şi Vasile Drăgan (Steaua). După trei reprize, timp în care victoria s-a plimbat cînd în colţul roşu, cînd în cer albastru, decizia la puncte a re­venit lui Ştefan Boboc, care a punc­tat cu mai multă claritate şi insis­tenţă. Excelentă evoluţia lui Lazăr Marian (Steaua), învingător prin a­­bandon în repriza a treia în faţa puncheurului Ion Titianu (Metalul). Cea mai mare surpriză a galei , Con­stantin Stanciu (Metalul) cîştigă prin abandon în faţa lui Gheorghe Puşcaş (Steaua). Cel mai disputat meci­­ D. Mihalcea (Dinamo) — Şt. Florea (Steaua), terminat la egalitate. Cele­lalte rezultate : D. Dorobanţu (Din)­ Rapidistul Victor Stan (dreapta) aplică o directă lui Iulian Lungu (Me­talul), în meciul încheiat cu o decizie de egalitate. CU O BAZĂ MATERIALĂ SUBSTANŢIAL ÎMBUNĂTĂŢITĂ SPORTIVII JUDEŢULUI ARGEŞ AU POSIBILITATEA SĂ RIDICE MULT MAI SUS COTELE PERFORMANŢEI! Poate mai convingător decit în alte judeţe ale ţării, în Argeş dina­mica dezvoltării bazelor sportive in anul 1972 s-a aflat într-un raport de concordanţă deplină cu dezvoltarea economică şi social-culturală, fapt re­marcat deseori şi de ziarul nostru. Acest aspect definitoriu s-a situat în prim-planul dării de seamă prezen­tate recent la plenara Consiliului ju­deţean pentru educaţie fizică şi sport. Pe bună dreptate, despre anul 1972 se poate spune că a fost hotărîtor în acţiunea de sporire a numărului ba­zelor sportive din acest judeţ, fără tradiţie în practicarea exerciţiului fi­zic, dar — ca şi alte zone ale ţării — cu un tineret pasionat de mişcare, receptiv la ideea îmbinării cit mai armonioase a activităţii în produc­ţie sau la învăţătură cu aceea de destindere, de recreere, şi pe o treaptă superioară, cu performanţa. Inaugurarea Sălii sporturilor din mu­nicipiul Piteşti reprezintă un prim argument. Reşedinţa judeţului Argeş simţea nevoia unui asemenea edi­ficiu şi iată că, prin grija organelor de partid şi de stat, un vechi dezi­derat a căpătat o fericită împlinire. O realizare de seamă, dar şi un ele­ment angajant pentru sportivii şi ac­tiviştii sportivi din municipiul Piteşti şi din acest judeţ, de a asigura uti­lului lăcaş de sănătate şi vigoare o funcţionalitate corespunzătoare. Cu­­noscîndu-i bine pe argeşeni, nu ne îndoim că aşa va fi. Şi tot în acest judeţ au fost date în folosinţă 5 săli şcolare pentru e­­ducaţie fizică, rod al contribuţiei u­­nor consilii populare, sprijinului fi­nanciar al C.J.E.F.S., precum şi al comitetelor ,de părinţi. In Argeş, re­laţia şcoală-comitet de părinţi este foarte strînsă în cazul multor insti­tuţii de învăţămtnt. Alte lucrări de anvergură , bitumi­­nizarea a peste 20 de platforme, care adăpostesc nu mai puţin de 40 de terenuri de volei, baschet şi handbal, inaugurarea terenurilor de antrena­ment rezervate echipei divizionare de fotbal F. C. Argeş, a localului şi să­lilor de pregătire aparţinînd Şcolii sportive de atletică grea „Viitorul“. In accepţiunea argeşenilor (şi nu nu unui a lor), „Viitorul" vrea să în­semne — nu peste mulţi ani — un fel de centru preolimpic în anumite discipline în care ţara noastră deţine o faimă binemeritată — box, lupte libere şi greco-romane îndeosebi. Demne de semnalat sunt şi alte fapte­­ începerea, cu sprijinul Con­siliului Naţional pentru Educaţie Fi­zică şi Sport şi al Consiliului popu­lar judeţean, a lucrărilor de la com­plexul de atletică grea din Piteşti şi a pistei de atletism — acoperită — a Liceului central experimental de atletism din Cimpulung Muscel . ex-Tiberiu STAMA (Continuare în pag. a 3-a) VLĂSTARELOR PATRIEI - UN POTENŢIAL BIOLOGIC ROBUST, O CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ! In finalizarea înaltelor scopuri pe care şi le pro­­pune sistemul nostru de educaţie fizică, creat de partid şi socotit ca o parte inseparabilă a educaţiei generale, învăţămîntul de toate gradele este chemat să-şi aducă o contribuţie de cea mai mare insem­­orătate Aşa cum au fost concepute, programa şcolară şi activităţile sportive aflate dincolo de aria catalogu­lui (dar care trebuie s-o întregească în mod armo­nios pe cea dinţii), au datoria nobilă de a răspunde imperativelor majore ale vremurilor noastre noi. Dascălului in trening, în aceeaşi măsură ca şi colegilor săi, ii sunt încredinţate mlădiţele patriei, aluatul viu şi gingaş din care se modelează cetă­ţenii de mîine ai naţiunii române. Aceşti cetăţeni trebuie să fie demni de timpurile minunate pe care le vor trăi, de societatea socialistă multilateral dez­voltată ce se înfăptuieşte în ţara noastră, sub con­ducerea partidului, să fie capabili de a duce mai departe şi de a întregi minunata operă istorică în­cepută de înaintaşii lor. Şcoala are, deci, datoria sacră de a pregăti pro­moţii de oameni compleţi, ÎNZESTRAŢI CU UN PO­TENŢIAL BIOLOGIC ROBUST ŞI CU O CONSTR­UICTOR TIBACU Profesor emerit — liceul „Gh. Şincai" (Continuare in pag. a 2-a) SCOALĂ A DISCIPLINEI ŞI EXIGENŢEI... Privind înapoi, la anii unei tinereţi dedicate stadio­nului, la activitatea mea de pe terenuri cu zgură sau gazon (cred eu mai puţin glorioasă decit au soco­tit-o alţii), acum — la vîrsta şi înţelepciunea matu­rităţii — ajung la concluzia că sportul nu-ţi lasă numai amintiri. El îţi dăruieşte mult mai mult chiar decit posibilitatea de a-ţi păstra îndelung neal­­terată vigoarea trupului şi vioiciunea inimii, este un aliat nepreţuit în lupta grea şi strict individuală pe,, care o ducem cu acest inamic perfid şi insiduos, care este timpul. Da ! Sportul oferă fidelilor săi mai mult decit amin­tiri şi sănătate. Pentru că sportul, înainte de a fi amuzant sau joacă, prilej de a arăta că eşti mai in­­■ demînatic decit un alt semen de al tău, mobil de a potoli setea de întrecere proprie fiinţei omeneşti, ră­­mîne O ŞCOALA. O şcoală minunată şi inegalabilă tocmai prin asprimea şi intransigenţa legilor ei. Spor­tul (şi forma sa cea mai stilizată, marea perfor­manţă) presupune — înainte de toate — un foarte Ing. ION VULESCU fost internaţional de baschet (Continuare în pag. a 2-a) în campionatul diviziei A la volei (1) PENICILINA IAȘI - CEAHLĂUL PIATRA NEAMŢ3-0 Aseară, la Iași, a avut loc meciul feminin de volei contând pentru cam­pionatul Diviziei A, între formaţia lo­cală Penicilina şi Ceahlăul Piatra Neamţ. Jocul s-a încheiat cu victoria netă a ieșencelor : 3-4 (0, 10, 12). Au arbi­trat foarte bine N. Waldirger şi G. Ne­­delcu (Bucureşti). D. DIACONESCU—coresp. judeţean

Next