Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)
1973-03-01 / nr. 7339
PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată in unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări : Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe dirn fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotârire cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la ministere, centrale şi organizaţii economice. 1 9._ Proiectul de Hotârire cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului; informare cu privire la principalele concluzii asupra activităţii de educaţie fizică şi sport. 10. Informare cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Partidul Comunist Român şi statul român in anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. Potrivit hotăririi plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată şi de actuala plenară, la lucrări participă ca invitaţi , membrii guvernului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid ; prim-vicepreşedinţii consiliilor populare judeţene; directori ai centralelor economice ; directori şi secretari ai comitetelor de partid din mari întreprinderi industriale ; directori ai institutelor de cercetări şi proiectări ; directori ai întreprinderilor de comerţ exterior; redactorişefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate şi de următoarele comisii permanente ale Comitetului Central al P.C.R. : Comisia pentru problemele economice; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi formelor obşteşti de participare a maselor la conducerea societăţii ; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură şi industria alimentară ; Comisia pentru relaţii internaţionale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului în ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvântul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central îşi continuă lucrările joi, 1 martie. PLENARA CONSILIULUI AL FRONTULUI UNITĂŢII Miercuri, 28 februarie 1973 a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărîrea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicităţii. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unităţii Socialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi Asociaţiei Crescătorilor de Albine. Ca urmare a modificărilor in conducerea unor organizaţii care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţaConsiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv : „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii tovarăşi : Dumitru Bălan, preşedintele Consiliului judeţean Brăila al Frontului Unităţii Socialiste, Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, Aldea Militaru, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare. — Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Ilie Alexe, Dan Marţian, Gheorghe Petrescu şi Mia Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. Tovarăşul Mihai Dalea a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în urma alegerii sale ca preşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. — Plenara a ales în Biroul Executiv pe următorii tovarăşi : Florian Dănălache, preşedintele UCECOM, Oliviu Rusu, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, Aurel Duca, şeful Secţiei propagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu şi Aldea Militaru. — Avînd în vedere aderarea la Frontul Unităţii Socialiste a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi şi Asociaţiei Crescătorilor de Albine, plenara a hotărît ca reprezentanţii acestor organizaţii — tovarăşii Sanda Rangheţ, secretar al C.N.A.P., Tiţă Florea, preşedintele A.G.V.P.S., şi Viaceslav Harnaj, pre- NATIONAL SOCIALISTE şedinţele A.C.A., să fie cooptaţi în Consiliul Naţional şi aleşi în Biroul Executiv. Tovarăşul Corneliu Mănescu a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La discuţii, în cadrul Plenarei, au participat tovarăşii Ion Ichim, preşedintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Eleonora Mărculescu, membră a Biroului Executiv al Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S., preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Marin Enache, preşedintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din municipiul Bucureşti, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului judeţean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Concursul republican de cros ILIE CIOCA L-A ÎNVINS PE NICOLAE MUSTAŢĂ ORADEA, 28 (prin telefon). „ In condiţii atmosferice neprielnice (frig, zăpadă, traseu acoperit cu gheaţă, mult diferit de cele în care se aşteaptă să se desfăşoare Crosul Balcanic de la Istanbul), au avut loc miercuri întrecerile Concursului republican de cros la cinci categorii, considerate de către federaţie drept principal criteriu de selecţie pentru competiţia de la 25 martie, din Turcia. Cursele au fost — în general — calme. Doar ultima alergare, cea a seniorilor, a oferit un subiect „gras“, scoţîndu-l cîştigător la potou pe Ilie Cioca, în faţa coechipierului său dinamovist, Nicolae Mustaţă. Senioarele au furnizat o dispută tare, încheiată de cîştigătoare, Natalia Andrei, intr-un timp excelent (sub 6 minute) pe un asemenea traseu dificil. La tineret Florea Şandru (Steaua) a fost cel mai detaşat învingător, iar Gheorghe Ghipu — lider de necontestat al demifandiştilor juniori — a condus proba respectivă, din cap în cap, fără a se întrebuinţa prea mult. REZULTATE TEHNICE : junioare (1 000 m — 22 concurente) : 1. Viorica Jitaru (L.C.E.A. C. lung Muscel) 2:59,5, 2. Viorica Neagu (C. A. Roman 2:59,7, 3. Liliana Leau (L.C.E.A. C. lung Muscel) 3:00,6, 4. Viorica Manolache (Progresul Brăila) 3:00,8 ; juniori (4 000 m — 43 concurenţi) : 1. Gh. Ghipu (Met. Buc.) 11:57,8, 2. N. Onescu (Rovine Craiova) 12:07,6, 3. M. Ifrim (L.C.E.A. C. lung Muscel) 12:16,0, 3. A. Niculescu (L.C.E.A. C. lung Muscel) 12:17,8, 5. C. Bebereche (Met. Buc.) 12:25,0, 6. M. Bistriceanu (Olimpia Craiova) 12:26,0; tineret (6 000 m — 28 concurenţi) 1. FI. San- P. SLAVESCU (Continuare în pag. a 2-a) Cumpăna capricioasă dintre iarnă şi primăvară, buletinele meteorologice contradictorii, „babele“ îmbufnate sau„zăpada mieilor“ nu-i intimidează pe iubitorii sportului, hotărâţi să-şi desfăşoare nestingherit activitatea în ciuda burniţei sau a viscolelor trecătoare. Cinste lor ! Foarte important ni se pare, în acest context, faptul că organele şi organizaţiile sportive, venind în întîmpinarea amatorilor de întreceri în aer liber, depun efortul şi imaginaţie pentru a asigura acestora o gamă variată şi continuă de acţiuni, capabile să satisfacă toate vîrstele şi toate gusturile. O carenţă esenţială, care multă vreme a diminuat eficienţa sportului nostru de masă, a fost: LIPSA DE CONTINUITATE în organizarea concursurilor. Intr-adevăr, ca beneficiu de vigoare, de bună dispoziţie şi — în ultimă instanţă — de sănătate obţinea un om (neincadrat în programul organizat al unei grupări sportive) dacă participa la o alergare sau un joc, o dată primăvara şi o dată toamna ? Practic, nici unul. In cel mai fericit caz, se putea alege cu... o febră musculară. Dar iată că în ultima vreme, înţelegîndu-şi mai aproape de realitate menirea şi obligaţiile, consiliile judeţene şi orăşeneşti, asociaţiile sportive din întreprinderi instituţii şi şcoli, alte organe cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul sportului au dat curs unor cerinţe reclamate nu numai de teoria educaţiei fizice, dar şi de necesităţile realităţii, ale vieţii, abordînd de pe alte poziţii problema CONTINUITĂŢII în practicarea sportului. Succesul deplin al acţiunilor din duminica trecută (amplu oglindite de către ziarul nostru), i-a convins — probabil — şi pe ultimii sceptici. Cert este că pentru sfîrşitul acestei săptămîni, în numeroase oraşe ale ţării sunt prevăzute şi mai multe acţiuni de amploare. Bucureştenii încep suita celor 0 crosuri (!) programate în acest an, primul fiind dedicat zilei de 6 Martie.Divulgăm un secret: fiecare fată participantă va primi un frumos mărţişor-surpriză). Organizaţiile sportive din judeţul Teleorman, încurajate de reuşita acţiunii anterioare (25 februarie), o repetă la o scară mult mai mare (Duminica mărţişorului). Constanţa şi Reşiţa, după bunul exemplu al Piteştiului, programează festivaluri sportive ale fetelor. La Suceava şi Valeriu CHIOSE (Continuare în pag. a 2-a) PE AGENDA ACTIVITĂŢII SPORTIVE DE MASĂ NOI ŞI ATRACTIVE MANIFESTĂRI LA STÎRSITI1T ACESTEI SAPTAMÎNI O avintată întrecere tinerească. Sperăm să şi dătătoare de speranţe, vedem mereu repetate, pretutindeni, asemenea imagini tonice Foto : N. DRAGOȘ MÎINE, LA CLUJ. SE REIA CAMPIONATUL NATIONAL MASCULIN DE BASCHET Divizia masculină A de baschet continuă cu turneul secund al celui de al doilea tur. întrecerile se vor disputa, de mîine pînă duminică, în Sala sporturilor din Cluj, după următorul program (între paranteze, rezultatele din tur): vineri, de la ora 9.30: Rapid — Steaua (69—83), IEFS — Dinamo (86—96); de la ora 15-30: Academia Militară — Universitatea Timişoara (61—82), ICHF — Voinţa Bucureşti (63—46), politehnica Cluj — Farul (67—69). Politehnica Bucureşti — „U“ Cluj (70—91); sîmbătă, de la ora 9.30: Dinamo — Rapid (75—57), Steaua — Politehnica Bucureşti (86—76); de la ora 15.30: Voinţa — Universitatea Timişoara (49—69), Farul _ IEFS (57—81), Academia Militară — politehnica Cluj (53—63), „U“ Cluj — ICHF (72—59); duminică, de la ora 11.30: Politehnica Cluj — Universitatea Timişoara (67—58) IEFS — Academia Militară (106—77), Rapid — Farul (61—67), Politehnica Bucureşti _ Dinamo (72—124), „U“ Cluj — Voinţa Bucureşti (67—37), ICHF — Steaua (77—94). Duminică, la ora 10, se dispută meciul feminin „U" Cluj — Sănătatea Satu Mare. pnozErARMJTftWArB jtawkr vrrrrr-rr t ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT PRACTICAREA SISTEMATICĂ A EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, O CERUTA IMPUSA DE SOCIETATEA MODERNĂ! Este binecunoscut că preocuparea fundamentală a partidului nostru, ţelul suprem al politicii sale, raţiunea însăşi a construcţiei socialiste şi sensul a tot ceea ce se înfăptuieşte în România sunt creşterea bunăstării materiale şi spirituale şi maselor, satisfacerea deplină a nevoilor întregului popor. în acest context trebuie privite eforturile permanente care se fac în ţara noastră, de către partid şi stat, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă, ridicarea nivelului de trai şi de civilizaţie al celor ce muncesc. Printre multiplele măsuri care s-au luat în acest sens, se numără şi atenţia deosebită de care se bucură din partea partidului nostru, a conducerii sale, personal a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, mişcarea de educaţie fizică şi sport, privită ca o parte componentă a educaţiei generale, ca o problemă de interes naţional. Ca sarcină centrală a organelor şi organizaţiilor sportive partidul a indicat CUPRINDEREA UNOR MASE CIT MAI MARI DE CETĂŢENI AI PATRIEI, A ÎNTREGULUI TINERET, LA PRACTICAREA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI A SPORTULUI. Despre această necesitate imperioasă, în condiţiile societăţii moderne, despre marele folos pe care mişcarea şi sportul le aduc individului se ocupă grupajul nostru alăturat. MIŞCARE, CÎT MAI MULTĂ MIŞCARE! Trăim vremuri cînd noţiunea de exerciţiu fizic a devenit o parte componentă, absolut indispensabilă, a vieţii omului modern ! Ceea ce a fost altădată o prezumţie, sau rodul intuiţiei uimitoare a venerabililor părinţi ai medicinei moderne, este astăzi o realitate incontestabilă, absolut dovedită. Imobilitatea (fizică, bineînţeles), sedentarismul, a devenit un flagel al secolului. Statistici serioase, demne de toată crezarea, ne oferă date terifiante privind creşterea nemaiîntîlnită a maladiilor datorate reducerii activităţilor de mişcare şi care lovesc in principal aparatul cardio-vascular. Numărul anual al deceselor datorate bolilor de inimă sau ale vaselor de singe se situează, aproape pretutindeni, pe primul loc. Fenomenul îşi are, desigur, explicaţie. Introducerea pe scară largă a tehnicii moderne determină reducerea progresivă a efortului fizic în procesul productiv. Munca a devenit mult mai buşoară şi va fi şi mai uşoară în viitor. Viaţa cetăţenilor din patria noastră socialistă este mult mai îndestulată, alimentaţia mai bună, consumul de alimente (în special grăsimi) considerabil crescut. In sfîrşit, televizorul, cinematograful, teatrul, restaurantul oferă tentaţia de a petrece static o bună parte a timpului liber. Iată atîtea şi atîtea cauze, obiective sau subiective, care predispun la acumulări energetice suplimentare, nedorite şi — în ultimă instanţă — nocive. Ele aduc, printre altele, cortegiul ne-CONSTANTIN ILIESCU Academician, profesor doctor docent (Continuare în pag. a 2-a) ACEASTĂ ACTIVITATE ESTE DE AJUNS S-O IUBEŞTI Asociaţia noastră sportivă nu este prea mare : avem doar două echipe de performanţă — volei şi fotbal — care activează în campionatele Capitalei. Bineînţeles, cu toţii suntem alături de ele şi dorim să obţină rezultate, cit mai bune. Dar, dincolo de rezultate, ne pasionează sportul in sine, mişcarea în aer liber. Fiecare acţiune pe care asociaţia sportivă o organizează, îrn colaborare cuComitetul sindical al uzinei, găseşte un larg ecou în rîndul salariaţilor. Fie că este vorba de o excursie sau de un campionat de şah, de întreceri la tenis de masă sau la popice, de vizionarea unui meci de fotbal sau de participarea la o duminică cultural-sportivă, un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri se înscriu şi iau parte activ la aceste acţiuni. Nu ne putem lăuda cu cine ştie ce performanţe sportive de răsunet, dar eu cred SAVIN BUŞCĂ muncitor, preşedintele asociaţiei sportive a Uzinelor „Timpuri noi" (Continuare in pag. a 2-a) IN GALA DE LA DINAMO: C. STANCIU CIŞTIGĂ PRIN ABANDONUL LUI GH.PUŞCAŞ I oan Mălinaş (Metalul), I. Lungu (Metalul) m.n. V. Stan (Rapid), M. Peia (Dinamo) b.b.p. II I. Vasile (C.S.Ş.), Gh. Ilie (Metalul) b. ab. II V. Neagu (Dinamo), Gh. Vlad (Progresul) b.p. C. Stanel (Metalul), N. Paraschiv (Rapid) b.p. Gh. Bădilă (Metalul), V. Prodan (Metalul) b.p. D. Filip (Rapid), S. Mihalcea (Dinamo) b.b.p. I R. Burcea (C.S.S.), N. Păpălău (Metalul) b. ab. III C. Ghiţă (Steaua), V. Croitoru (Steaua) b.p. P. Cojocaru (Rapid). Petre HENȚ Fără îndoială, amatorii de spectacole pugilistice din Capitală au fler. Numeroşi iubitori ai boxului au intuit aseară că la Dinamo va avea loc o gală de toată frumuseţea şi au umplut sala pină la refuz. Aşteptările au fost răsplătite din plin. Am asistat in general la meciuri bune, cu faze de mare spectacol, la neaşteptate răsturnări de situaţie. Pe scurt a fost o gală pentru toate gusturile. Reuniunea a început furtunos cu disputa dintre campionul „semimuştelor“ Ştefan Băiatu (C.P.M.R.) şi dinamovistul Teodor Dinu. în prima parte a meciului Dinu a reuşit să se menţină la valoarea campionului dar a fost depăşit în ultimele trei minute de luptă, victoria revenind lui Băiatu. Meci de mare tensiune între Ştefan Boboc (Dinamo) şi Vasile Drăgan (Steaua). După trei reprize, timp în care victoria s-a plimbat cînd în colţul roşu, cînd în cer albastru, decizia la puncte a revenit lui Ştefan Boboc, care a punctat cu mai multă claritate şi insistenţă. Excelentă evoluţia lui Lazăr Marian (Steaua), învingător prin abandon în repriza a treia în faţa puncheurului Ion Titianu (Metalul). Cea mai mare surpriză a galei , Constantin Stanciu (Metalul) cîştigă prin abandon în faţa lui Gheorghe Puşcaş (Steaua). Cel mai disputat meci D. Mihalcea (Dinamo) — Şt. Florea (Steaua), terminat la egalitate. Celelalte rezultate : D. Dorobanţu (Din) Rapidistul Victor Stan (dreapta) aplică o directă lui Iulian Lungu (Metalul), în meciul încheiat cu o decizie de egalitate. CU O BAZĂ MATERIALĂ SUBSTANŢIAL ÎMBUNĂTĂŢITĂ SPORTIVII JUDEŢULUI ARGEŞ AU POSIBILITATEA SĂ RIDICE MULT MAI SUS COTELE PERFORMANŢEI! Poate mai convingător decit în alte judeţe ale ţării, în Argeş dinamica dezvoltării bazelor sportive in anul 1972 s-a aflat într-un raport de concordanţă deplină cu dezvoltarea economică şi social-culturală, fapt remarcat deseori şi de ziarul nostru. Acest aspect definitoriu s-a situat în prim-planul dării de seamă prezentate recent la plenara Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport. Pe bună dreptate, despre anul 1972 se poate spune că a fost hotărîtor în acţiunea de sporire a numărului bazelor sportive din acest judeţ, fără tradiţie în practicarea exerciţiului fizic, dar — ca şi alte zone ale ţării — cu un tineret pasionat de mişcare, receptiv la ideea îmbinării cit mai armonioase a activităţii în producţie sau la învăţătură cu aceea de destindere, de recreere, şi pe o treaptă superioară, cu performanţa. Inaugurarea Sălii sporturilor din municipiul Piteşti reprezintă un prim argument. Reşedinţa judeţului Argeş simţea nevoia unui asemenea edificiu şi iată că, prin grija organelor de partid şi de stat, un vechi deziderat a căpătat o fericită împlinire. O realizare de seamă, dar şi un element angajant pentru sportivii şi activiştii sportivi din municipiul Piteşti şi din acest judeţ, de a asigura utilului lăcaş de sănătate şi vigoare o funcţionalitate corespunzătoare. Cunoscîndu-i bine pe argeşeni, nu ne îndoim că aşa va fi. Şi tot în acest judeţ au fost date în folosinţă 5 săli şcolare pentru educaţie fizică, rod al contribuţiei unor consilii populare, sprijinului financiar al C.J.E.F.S., precum şi al comitetelor ,de părinţi. In Argeş, relaţia şcoală-comitet de părinţi este foarte strînsă în cazul multor instituţii de învăţămtnt. Alte lucrări de anvergură , bituminizarea a peste 20 de platforme, care adăpostesc nu mai puţin de 40 de terenuri de volei, baschet şi handbal, inaugurarea terenurilor de antrenament rezervate echipei divizionare de fotbal F. C. Argeş, a localului şi sălilor de pregătire aparţinînd Şcolii sportive de atletică grea „Viitorul“. In accepţiunea argeşenilor (şi nu nu unui a lor), „Viitorul" vrea să însemne — nu peste mulţi ani — un fel de centru preolimpic în anumite discipline în care ţara noastră deţine o faimă binemeritată — box, lupte libere şi greco-romane îndeosebi. Demne de semnalat sunt şi alte fapte începerea, cu sprijinul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi al Consiliului popular judeţean, a lucrărilor de la complexul de atletică grea din Piteşti şi a pistei de atletism — acoperită — a Liceului central experimental de atletism din Cimpulung Muscel . ex-Tiberiu STAMA (Continuare în pag. a 3-a) VLĂSTARELOR PATRIEI - UN POTENŢIAL BIOLOGIC ROBUST, O CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ! In finalizarea înaltelor scopuri pe care şi le propune sistemul nostru de educaţie fizică, creat de partid şi socotit ca o parte inseparabilă a educaţiei generale, învăţămîntul de toate gradele este chemat să-şi aducă o contribuţie de cea mai mare insemorătate Aşa cum au fost concepute, programa şcolară şi activităţile sportive aflate dincolo de aria catalogului (dar care trebuie s-o întregească în mod armonios pe cea dinţii), au datoria nobilă de a răspunde imperativelor majore ale vremurilor noastre noi. Dascălului in trening, în aceeaşi măsură ca şi colegilor săi, ii sunt încredinţate mlădiţele patriei, aluatul viu şi gingaş din care se modelează cetăţenii de mîine ai naţiunii române. Aceşti cetăţeni trebuie să fie demni de timpurile minunate pe care le vor trăi, de societatea socialistă multilateral dezvoltată ce se înfăptuieşte în ţara noastră, sub conducerea partidului, să fie capabili de a duce mai departe şi de a întregi minunata operă istorică începută de înaintaşii lor. Şcoala are, deci, datoria sacră de a pregăti promoţii de oameni compleţi, ÎNZESTRAŢI CU UN POTENŢIAL BIOLOGIC ROBUST ŞI CU O CONSTRUICTOR TIBACU Profesor emerit — liceul „Gh. Şincai" (Continuare in pag. a 2-a) SCOALĂ A DISCIPLINEI ŞI EXIGENŢEI... Privind înapoi, la anii unei tinereţi dedicate stadionului, la activitatea mea de pe terenuri cu zgură sau gazon (cred eu mai puţin glorioasă decit au socotit-o alţii), acum — la vîrsta şi înţelepciunea maturităţii — ajung la concluzia că sportul nu-ţi lasă numai amintiri. El îţi dăruieşte mult mai mult chiar decit posibilitatea de a-ţi păstra îndelung nealterată vigoarea trupului şi vioiciunea inimii, este un aliat nepreţuit în lupta grea şi strict individuală pe,, care o ducem cu acest inamic perfid şi insiduos, care este timpul. Da ! Sportul oferă fidelilor săi mai mult decit amintiri şi sănătate. Pentru că sportul, înainte de a fi amuzant sau joacă, prilej de a arăta că eşti mai in■ demînatic decit un alt semen de al tău, mobil de a potoli setea de întrecere proprie fiinţei omeneşti, rămîne O ŞCOALA. O şcoală minunată şi inegalabilă tocmai prin asprimea şi intransigenţa legilor ei. Sportul (şi forma sa cea mai stilizată, marea performanţă) presupune — înainte de toate — un foarte Ing. ION VULESCU fost internaţional de baschet (Continuare în pag. a 2-a) în campionatul diviziei A la volei (1) PENICILINA IAȘI - CEAHLĂUL PIATRA NEAMŢ3-0 Aseară, la Iași, a avut loc meciul feminin de volei contând pentru campionatul Diviziei A, între formaţia locală Penicilina şi Ceahlăul Piatra Neamţ. Jocul s-a încheiat cu victoria netă a ieșencelor : 3-4 (0, 10, 12). Au arbitrat foarte bine N. Waldirger şi G. Nedelcu (Bucureşti). D. DIACONESCU—coresp. judeţean