Sportul, mai 1976 (Anul 32, nr. 8267-8288)
1976-05-01 / nr. 8267
După Campionatele europene de lupte libere REPREZENTANŢII NOŞTRI TREBUIE SAŞI SPOREASCĂ EFORTURILE PENTRU JOCURILE OLIMPICE La cea de a XIX-a ediţie a Campionatelor europene de lupte libere sportivii români, deşi prezenţi numai la 8 din cele 10 categorii de greutate, au avut o comportare remarcabilă. Ei au reuşit să cucerească un titlu continental (L. Simon — cat. +100 kg), două medalii de argint (P. Coman — 62 kg, M. Pîrcălabu — 74 kg), o alta de bronz (S. Morcov — 90 kg), iar trei dintre ceilalţi luptători români s-au clasat pe locuri fruntaşe : G. Anghel — 57 kg, V. Iorga — 82 kg, pe locul IV şi I. Arapu — 52 kg pe locul V. Doar tînărul debutant A. Renţea (48 kg), accidentindu-se în primul meci, nu a putut să-şi încerce în continuare şansele. Indiscutabil, bilanţul realizat de reprezentanţii ţării noastre la această ediţie, ultima şi cea mai importantă înaintea J.O., constituie un succes apreciabil. Ei au luptat cu multă dîrzenie, iniţiind numeroase atacuri şi finalizînd cu îndemînare procedee tehnice de mare eficacitate. Aşezăm în prim-plan faptul că patru dintre reprezentanţii ţării noastre, G. Anghel, P. Coman, S. Morcov şi L. Simon au reuşit să iasă învingători înainte de limită în faţa redutabililor sportivi bulgari de la categoriile respective, printre care I. Iankov (62 kg) — de două ori campion european (1973, 1975) şi M. Ghercev (90 kg) — medalie de bronz la C.M. 1975. Alte preţioase victorii le-au realizat sportivii noştri în partide cu adversari valoroşi din R.D. Germană, Ungaria şi Turcia. L. Simon a dispus de fc.wwwwwwwwwwwwwWWWWWWWWWWWWV J. Balla (Ungaria), de care fusese învins net anul trecut, iar G. Anghel a obţinut victoria în faţa lui H. Brukert (R.D.G.) — medaliat la C.E. şi C.M. din 1974. Nu de puţine ori luptătorii români au reuşit, în urma unor considerabile eforturi, să întoarcă rezultatele in favoarea lor cînd aproape nimeni nu se mai aştepta. Desigur, antrenorii Ion Crîsnic, Ion Vascal-Popovici, Gheorghe Şuteu, Ion Bătrîn ş.a. au depus multe şi însufleţite eforturi , pentru a-i pregăti pe sportivii români aliniaţi la această competiţie. în Europa însă, după cum se ştie, cîteva ţări dispun de reprezentanţi valoroşi la acest stil, sportivi care se numără cu regularitate printre protagonişti la J.O. şi C.M. Ne referim îndeosebi la luptători din U.R.S.S., Bulgaria, România, Ungaria, R.D. Germană, R.F. Germania şi Turcia. Dar, in competiţia pentru titlurile şi medaliile olimpice se înscriu cu aspiraţii justificate şi sportivi din Japonia, R.P. Mongolă, Iran, R.P.D. Coreeană şi S.U.A. Este de reţinut şi faptul că la unele categorii n-au participat cei mai reprezentativi luptători. în acest context trebuie să judecăm rezultatele sportivilor români şi mai ales perspectivele la Montreal. Aproape toate succesele luptătorilor români au fost obţinute în tururile eliminatorii. Cînd au ajuns însă în turneele finale, n-au mai avut resursele necesare pentru evoluţii asemănătoare deşi, în majoritate, ei nu intilneau adversari deosebit de valoroşi. Se aştepta cu îndreptăţire o comportare mai bună din partea lui V. Iorga, mai ales după ce trecuse de trei adversari redutabili. Dar intervenţia chirurgicală de la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, care l-a obligat la reintrarea in arena competiţională doar cu două luni in urmă, s-a resimţit tot mai mult după fiecare partidă, in cele din urmă el ieşind din cursa pentru o medalie. In ceea ce-1 priveste pe I Arapu, după opinia noastră nu poate să facă fată decit la o repriză sau cel mult două. Am reaminti numai că in cel de al treilea meci, cu tinărul R. Hofman (R.D.G.) avea înaintea ultimului rând un apreciabil avantaj de puncte (9—2), după care a fost egalat şi apoi învins prin tuş ! Rezumând, putem aprecia că majoritatea luptătorilor români prezenţi la europenele de la Leningrad şi-au cîştigat dreptul de a-şi încerca şansele la Montreal. Avem convingerea că ei vor face totul pentru a se pregăti cu maximă intensitate incit la J.O. să se prezinte cit mai bine. Costin CHIRIAC Ladislau Simon, campionul „greilor" I DIN AGENDA COMPETITIONALA | I A LUNII MAI I t . ti £ • Poloiştii români continuă seria testelor în toată luna mai. Intre ^ ^ 4 si 9 ale lunii ei vor juca la Cluj-Napoca in compania redutabi- ^ ^ lelor formaţii ale U.R.S.S., Ungariei, Cubei, precum şi impo- ^ & triva formaţiilor Australiei si Bulgariei, in perioada 16—18 se ^ E vor deplasa in Italia pentru un alt turneu, iar intre 26 si 30 ^ mai vor lua parte la Budapesta la ,,Cupa Hungaria“. ^ • Ce rezervă luna mai atleţilor fruntaşi ? în ziua de 3. la ^ ^ Atena, un patrulater al demifondiştilor si fondiştilor din Anglia, g & Belgia, Grecia şi România, iar în zilele de 15 şi 16 mai, tradiţio- ^ nalele ,,Campionate internaţionale“ ale ţării noastre. ^ • Noi starturi ale schitiştilor, caiaciştilor şi canoiştilor români: ^ 1, 15—16 mai Regata Pancearevo, 29—30 mai Regata Moscova şi ^ Regata Duisburg pentru canotajul academic, 13—15 mai Regata 0 g Snagov pentru caiac-canoe. ^ 0 • Intre 8 și 24 mai echipa de ciclism a României va fi prezentă ^ ^ la tradiţionala competiţie rutieră „Cursa Păcii“ ce se va desfăşura ^ g anul acesta pe traseul Praga—Varşovia—Berlin. ^ t ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^^ ÎNTRE TURUL MEDITERANEAN“ ȘI „CURSA PĂCII“ A S-a ediție a „Turului Mediteranean“ s-a încheiat duminică la Antalya cu victoria formației reprezentative a României. Firește, la nivelul actual al sportului nostru cu pedale, succesul obținut în Turcia este de natură să ne bucure. Cele 7 echipe naţionale (Turcia A, B şi tineret, R.F. Germania, Iran, Libia şi R.A. Egipt) pe care sportivii noştri le-au întrecut nu au o valoare confirmată, dar majoritatea celor peste 40 de rutieri turci se aflau pe un traseu cunoscut şi in condiţii climaterice (a fost foarte cald pentru această perioadă) care le sunt familiare. Apoi, echipa României susţinea cu acest prilej primul său test peste hotare din sezonul actual. Ciştigind trei etape (prin Vasile Teodor) şi clasindu-şi 4 din cei 6 componenţi în primele 10 locuri (II — V. Teodor, III — Z. Cojocaru, VI — E. Dulgheru, VII — M. Romaşcanu), lotul nostru pentru „Cursa Păcii“ ne-a demonstrat că are un nivel satisfăcător de pregătire. Dacă condiţiile meteorologice improprii din „Cupa Voinţa“ (coroborate cu oboseala unui voiaj de 20 de ore intre sosirea la Antalya şi startul de la Bucureşti) nu vor fi diminuat prea mult resursele fizice ale sportivilor noştri, atunci ne putem aştepta la o comportare superioară celei din anii trecuţi in cursa Praga—Varşovia —Berlin. Echipa actuală, care a cîştigat „Turul Mediteranean“ se bazează pe experienţa şi ambiţia lui Vasile Teodor, pe talentul lui Mircea Romaşcanu, pe forţa lui Valentin Ilie, pe posibilităţile dovedite in etapele de munte de Ion Cojocaru şi Eugen Dulgheru, pe dorinţa de afirmare a lui Teodor Drăgan. Fireşte, „Cursa Păcii" este o competiţie extrem de grea, cu o participare de elită. Ar fi riscant să credem că cei 6 rutieri români vor conta in bătălia pentru un loc pe podium. Dar vor putea, desigur, să încerce. Chiar dacă in final nu vor reuşi să-şi împlinească integral dorinţele, au realmente posibilitatea să se claseze intre primele 6 formaţii, iar la individual să joace un rol activ. Este şi ceea ce le pretindem. Adică un pas înainte pe drumul reafirmării valorii sportului cu pedale românesc, H. N. CONFIRMĂRI Ale „VITEZIŞTILOR“ LA BALCANIADA DE TIR Cei prezenţi la întrecerile Balcaniadei de tir de la Sofia — ediţia 1976 — ar răspunde la o eventuală întrebare că momentul cel mai emoţionant al întregii reuniuni a fost evoluţia pistolarilor noştri vitezişti. Dacă după primele 30 de focuri, Corneliu Ion se afla cu 297 p după Stan Marin — 299 p şi Alexandru Gered — 298 p,in ziua următoare campionul nostru, realizatorul celor „600 din 600“ de la Bucureşti, a susţinut din nou un adevărat recital. Corneliu Ion a polarizat atenţia tuturor în încercarea sa de a remonta diferenţa. Au urmat serii lungi de decari. Exact în centrul siluetelor. Adică a urmat o demonstraţie a ceea ce poate să însemne spectacol — da, spectacol ! — în tir, adică intr-un sport în general nespectacular. Corneliu a demonstrat pe poligonul de la Sofia ce poate însemna nu atit o întrecere cu partenerii de concurs, cit, in primul rînd, cu el însuşi, cu propriii săi nervi, cu tremurul imperceptibil al braţului, cu limitele performanţei sportive. Cu 299 p in seria a doua, sportivul de la Steaua a adus echipei noastre al patrulea titlu balcanic. Am insistat asupra acestei imagini nu atit pentru a aduce laudele cuvenite unui mare sportiv ci, în primul rînd, pentru a consemna, o dată in plus, faptul că în proba de pistol viteză valoarea trăgătorilor români a primit la Sofia o nouă confirmare. Corneliu Ion, Marin Stan, Virgil Atanasiu au fost primii trei clasaţi la individual. Dar un fapt şi mai semnificativ ni se pare a fi noul record pe echipe (superior cu 1 p recordului mondial) realizat cu acelaşi prilej: 2371 (v.r. 2370 p, stabilit în 1975). Un progres lent, la prima vedere, dar numai cei avizaţi ştiu ce efort este adesea necesar pentru un singur punct in plus... In cert progres se afla şi specialiştii de la pistol liber. E adevărat că ei n-au obţinut nici un titlu, cedîndu-le pe ambele (individual şi pe echipe) trăgătorilor bulgari, favoriţii probei. Dar, prin spulberarea celui mai vechi record national, pe echipe (2187 p, realizat in 1962 !) cu 22 de puncte (n.r. — 2209), D. Iuga, L. Stan, L. Pop si D. Ciobanu ne-au oferit un semn sigur că, la rîndul lor, „sprintează“ in corpore, spre nivele valorice superioare. Deși n-au strălucit de astă dată,aducindu-ne doar un titlu balcanic, fetele noastre au arătat că în orice concurs, chiar cînd nu sunt în cea mai bună formă, rămîn o forţă de care trebuie să se ţină seamă. Deoarece, iată, cu rezultate pe care le considerăm mai slabe faţă de posibilităţile lor generale, ele s-au situat, de pildă în proba de puşcă 10 m pe locurile 2 (Mariana Feodor), 3 (Dumitru Matei) şi 5 (Veronica Tripşa — autoarea reconfortantei victorii din proba de puşcă standard, 3X20 m). La capitolul tirului feminin trebuie remarcată evoluţia Evei Oláh, mai ales la proba de puşcă 10 m (aer comprimat) juniori, pe care a şi cîştigat-o. In întrecerea cu juniorii de la categoria sa de virstă, campioana europeană a probei a demonstrat că ar putea urma cu succes exemplul binecunoscutelor Desanka Pesut (Iugoslavia), Ana Pelova şi Nonka Safarova (Bulgaria). Adică să smulgă băieţilor medalii. Chiar de aur ! — Radu TIMOFTE SPRE O ECHIPĂ COMPLETĂ ® Boxerii titulari desemnaţi la 7 categorii ® Incertitudini la semimuscă, muscă, cocoş şi pană ® Meciuri de verificare publică In condiţiile unei excepţionale competiţii internaţionale — cum a fost turneul „Centura de aur“ de la Bucureşti — ne-am putut edifica asupra potenţialului de moment al elitei boxului nostru. Timp de o săptămînă (şi nu numai în ziua finalelor !) am avut ocazia, alături de cei 50 000 de spectatori şi odată cu experţii, să verificăm forma sportivă a pugiliştilor fruntaşi, precum şi gradul de creştere valorică a fiecăruia în parte. La o apreciere obiectivă ne dă dreptul tocmai tăria competiţiei in care pugiliştii români au fost adesea confruntaţi cu adversari faimoşi, unii dintre redutabilii puncheuri ai lumii boxului amator. Nu e uşor să ai in faţă, in ring, reprezentanţi ai celebrei şcoli pugilistice cubaneze, nici pe abilele şi agilele elemente de excepţie din R.P.D. Coreeană, precum nici pe excelenţii venezuelani sau pe sportivii africani şi din zona mediteraneană. In întilnirile directe cu aceştia, în majoritatea cazurilor boxerii români au făcut cinste şcolii căreia ii aparţin, confirmind prin cele 7 victorii finale renumele obţinut şi apărat de atitea ori pe continentul european. Ambianţa generală şi valoarea turneului au fost evocate tocmai pentru a sublinia faptul că şi atunci cînd au fost întrecuţi sportivii români s-au aflat intr-o companie care-i onorează. Să ne gîndim doar la Ciu Enzo, Genovevo Grinan sau Ernesto Sanchez pe care, cu siguranţă, ii vom reîntilni în preajma podiumului olimpic de la Montreal ! Pentru boxul românesc, de data aceasta, turneul „Centura de aur“ dobîndea o calitate în plus, el urmînd să îngăduie o hotărîtoare trecere în revistă a candidaţilor noştri olimpici. In acest scop, zilele trecute s-au întrunit specialiştii federaţiei cu sarcina de a desemna titularii. Faptul că pînă şi aceştia ezită încă înaintea luării unei decizii pentru primele patru categorii de greutate arată nu nehotărîrea selecţionerilor, cit mai ales concurenta existentă in această zonă. Pe cine să alegi, de pildă, la semimuscă, între Remus Cozma (învingătorul cubanezului Jesus Ramos), mai puţin experimentatul Teofil Ghinea şi temperamentalul Alexandru Turei ? Fără a mai vorbi de enorma dificultate în selecţie pe care o ridică trio-ul de la categoria muscă , cîştigătorul competiţiei brăileanul Niţă Robu, aflat in progres, campionul ţării Faredin Ibrahim (învingătorul campionului Jocurilor Panamericane, cubanezul Ramon Duvalon) sau fostul campion european Constantin Gruescu ? Dacă la categoria cocoş rutina gălăţeanului Mircea Tone va prevala, probabil, in faţa tinereţii lui Ion Lungu (învins greu de campionul cubanez Adolfo Horta), lupta rămîne deschisă la categoria pană, unde s-a creat o situaţie specială. In ciuda severelor infringed suferite, succesiv, de Gabriel Pometcu şi de Gheorghe Ciochină, trebuie ţinut seama de faptul că ei au intilnit un adversar cu totul ieşit din comun (cubanezul Grinan), dar căruia puteau să-i facă faţă cu o mai atentă pregătire tactică, aşa cum s-a văzut în mod clar mai ales în primele două reprize ale meciului pierdut prin imprudenţă de Ciochină. Ambii candidaţi la această categorie merită stima noastră pentru valoarea lor. In toate aceste situaţii tehnicienii au hotărit să găsească soluţia prin meciuri publice de selecţie, în urma cărora se vor decide titularii. începind de la semiuşoară, fiecare categorie are înscris in dreptul ei cite un singur nume : Simion Cuţov (semiuşoară), Calistrat Cuţov (uşoară), Victor Zilberman (semimijlocie), Vasile Didea (mijlocie mică), Alec Năstac (mijlocie), Costică Dalinoiu (semigrea) şi Mircea Simon (grea). Dintre aceştia, o impresie deosebită a lăsat „greul“ Mircea Simon care a dovedit — pentru prima oară — că este capabil să susţină un meci în ritm infernal, bazindu-se în special pe mijloacele sale defensive şi punctind în momentele de angajament decisiv. Fireşte că valoarea lui va creşte odată cu ameliorarea mobilităţii în ring. Fraţii Cuţov rămin aceiaşi sportivi valoroşi, pe care se poate conta în orice competiţie de amploare. O surpriză plăcută a oferit Vasile Didea (învingătorul lui Luis Felipe Martinez, înlocuitorului celebrului Rolando Garbey in lotul olimpic al Cubei). După accidentări, Victor Zilberman şi Alec Năstac vor găsi fără îndoială calea spre desăvîrşirea formei lor sportive. Cel mai mult are de muncit, însă, în perioada care a mai rămas pină la J.O., semigreul Costică Dafinoiu, ale cărui calităţi naturale trebuie completate cu elemente tehnice. Prezenţa unei echipe complete de boxeri români la Montreal ne dă, de pe acum, speranţa în reuşite la care şcoala pugilistică românească are dreptul pe temeiul performantelor sale anterioare. Victor BANCIULESCU Paul IOVAN Schimburi de lovituri in partida „greilor" Mircea Simon (dreapta) Si Angel Milian (Cuba) Foto : Sigmund BAKCSY