Sportul, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9363-9386)
1980-01-04 / nr. 9363
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA I ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXXVI - Nr. 9363 |4 PAGINI - 30 BANI ! Vineri 4 ianuarie 1980 i ÎMBUNĂTĂŢIRE A PREGĂTIRII FIZICE ŞI A TEHNICII - ROADELE PRIMEI ETAPE DE PREGĂTIRE A HOCHEIŞTILOR FRUNTAŞI Interviu cu antrenorul principal al lotului olimpic de hochei, ŞTEFAN IONESCU Odată cu ultimul meci, cel de la Baken (Suedia), al turneului scandinav susţinut de lotul nostru reprezentativ de hochei, s-a terminat şi una dintre cele mai importante etape de pregătire a hocheiştilor noştri fruntaşi în vederea participării la Jocurile Olimpice de la Lake Placid. Aprecierea că este vorba într-adevăr de o etapă foarte importantă trebuie legată de faptul că ea a fost cea mai lungă dintre ele, cu acest prilej punîndu-se, de fapt, bazele de pregătire fizică (mai ales), tehnică şi tactică. La capătul acestei perioade de muncă, adică la puţine zile după întoarcerea lotului nostru reprezentativ acasă, am purtat o discuţie cu antrenorul principal al echipei, Ştefan Ionescu, referitoare la roadele antrenamentelor desfăşurate şi la perspectivele echipei noastre reprezentative. __ Cum caracterizaţi această primă etapă de pregătire ? — Foarte utilă şi încheiată cu roade îmbucurătoare. Mă refer la faptul că nefiind presaţi de un obiectiv apropiat, am putut lucra în linişte, cu spor. Am realizat un cert progres pe linia îmbunătăţirii pregătirii fizice. Un argument în sprijinul afirmaţiei mele îl constituie faptul că deşi in cadrul turneului recent încheiat am străbătut peste 2000 de km în condiţii atmosferice deosebit de grele, am disputat 6 jocuri cu adversari puternici şi nu am pierdut nici una din aceste confruntări. A fost un Călin ANTONESCU (Continuare in pag. a 4-a) CRAIOVA-O PEPINIERĂ A HANDBALULUI NOSTRU Desigur, admiratorului din tribună al spectacolului handbalistic, numele de Vladimir Cojocaru nu-i va spune altceva decit că acesta este imul dintre cei mai buni arbitri români. Cind crainicul sălii anunţă că Vladimir Cojocaru (de obicei fâcînd pereche cu Iordache Mihăilescu) „fluieră" un meci, jucătorii şi, deopotrivă spectatorii, ştiu că litera şi spiritul regulamentului vor fi respectate întocmai. Reporterul a avut prilejul să-l cunoască pe arbitrul craiovean la el acasă. Aici, in Bănie, Vladimir Cojocaru este, pe rînd, un reputat economist la marea întreprindere „Electroputere“ şi antrenor al echipei de băieţi. Tot din pasiunea pentru handbal instruieşte echipa de fete a asociaţiei „Voinţa“. Dar cel mai notabil randament al său s-a concretizat în calitatea ce o deţine de aproape 20 de ani, de preşedinte al comisiei de handbal a C.J.E.F.S. Dolj , în înfiinţarea, oriunde a fost posibil, a cite unui nucleu de handbal, împreună, un mănunchi destul de bogat de activişti obşteşti, de profesori de educaţie fizică (Mircea Paşec, Gheorghe Zbora, Ion Cioboiu, Mihai Constantinescu, Iorgus Ciumanis, Gheorghe Coman) a reuşit să facă să se vorbească despre handbalul craiovean, la început ca activitate de masă (1 200 de sportivi legitimaţi, 77 de secţii afiliate, aproape 100 de arbitri activi, 18 terenuri omologate în municipiul Craiova, 32 de terenuri simple în judeţ), apoi ca sport de performanţă. Referindu-ne la acest din urmă aspect, reamintim că Universitatea Craiova (care acum activează în eşalonul valoric secund) face eforturi să reintre în Divizia A. Dar pepiniera de handbalişti şi handbaliste — lucru absolut firesc — se află la Clubul sportiv şcolar din Craiova. Preşedintele acestei unităţi de performanţă, profesorul Constantin Chinoiu, antrenorii echipelor clubului, Gheorghe Zbora şi Ion GAVRILESCU (Continuare in pag. 2-3) GÎNDURI ŞI ANGAJAMENTE ÎNFLĂCĂRATE PENTRU NOI ÎMPLINIRI ÎN ANUL 1980 „DACIADA" - O PREOCUPARE MAJORĂ Puternic mobilizaţi de cuvintele secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, adresate întregului nostru popor în Mesajul rostit la cumpăna anilor, noi, activiştii în domeniul sportului din judeţul Mehedinţi, ne-am propus pentru anul 1980, şi suntem hotărâţi să o realizăm, o bogată agendă de lucru. Voi începe cu sportul de performanţă, cu cele 7 titluri de campioni naţionali pe care sportivii judeţului nostru sunt decişi , şi se pregătesc de pe acum , să le cucerească în finalele pe ţară la caiac-canoe, canotaj, atletism şi box. Urcind în calitate, sportul mehedinţean îşi va trimite, bine pregătiţi, tinerii care au fost incluşi în loturile olimpice de handbal şi lupte. Una din preocupările noastre principale o va constitui în continuare dezvoltarea sportului de masă, cu accent pe etapa de asociaţii a marii competiţii naţionale „Daciada“. Dintre numeroasele activităţi — care, desigur, vor puncta în clasamentul final pe judeţe al „Daciadei“ — menţionăm creşterea numărului de acţiuni turistice, a duminicilor cultural-sportive, atragerea şi mai multor tineri şi virstnici în cupele pe ramuri de producţie, la gimnastica la locul de muncă etc. Vrem, de asemenea, să ne mărim zestrea sportivă în anul 1980. Vom inaugura bazinul olimpic de înot din municipiul nostru şi vom încheia — la Orşova — lucrările la moderna bază nautică. G. DUNĂRINŢU prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. Mehedinţi SPORTUL TIRGOVISTEAN Dacă am pune oricărui cetăţean, cit do cit avizat, al Tirgoviştei Întrebarea : care a fost cea mai mare realizare locală in perimetrul sportului in 1979, ar răspunde fără ezitare : darea in folosinţă a Sălii polivalente. O realizare intr-adevăr valoroasă a colectivelor de proiectanţi şi constructori din străvechea cetate de scaun, azi moderna cetate a oţelului, strungurilor şi lămpilor electrice. O construcţie impunătoare, purtind pecetea originalităţii, funcţionalului şi bunului gust, care se integrează armonios în peisajul înfloritor al urbei. Da, tirgoviştenii au primit cu mare bucurie şi satisfacţie vestea inaugurării noului edificiu destinat amatorilor de sport şi cea mai elocventă dovadă a fost participarea lor entuziastă la acest moment memorabil. Erau mîndri şi mulţumiţi. Poate şi pentru că se simţeau alături de edili, părtaşi la înălţarea frumosului edificiu prin cele peste zece mii de ore de muncă patriotică efectuată de ei, beneficiarii — practicanţi ai sportului sau amatori de spectacole sportive... — Era nevoie de un astfel de lăcaş al sportului, intr-un oraş a cărui populaţie a crescut vertiginos în ultimii ani, ca urmare a revoluţiei industriale pe care o trăieşte, ne spunea secretarul C.J.E.F.S. Dîmboviţa, prof. N. Dincă. — ...Şi ale cărui săli de sport nu mai puteau cuprinde, parele, activitatea sportivă de performanţă şi nici nu ofereau condiţii propice desfăşurării competiţiilor. — Intr-adevăr, erau puţine, mici, fără tribune. în plus, pregătirea sportivilor se făcea anevoios, din cauza aglomeraţiei, iar efectul propagandistic in rindul populaţiei, al tineretului, îndeosebi, era destul de scăzut. Sala polivalentă, dotată cu vestiare, saună, bazin pentru recuperare, grupuri sanitare, sală de forţă, instalaţii electronice de scor , permite desfăşurarea antrenamentelor şi competiţiilor la mai multe discipline : volei, baschet, hand- Aurelian BREBEANU (Continuare in pag. 2-3) CIT MAI MULŢI PARTICIPANŢI LA EDIŢIA DE IARNĂ A „DACIADEI“! Pentru copiii şi tinerii aflaţi în vacanţă, ca şi pentru iubitorii statornici ai sporturilor de iarnă zapada căzută in ultimele zile a creat — in marea majoritate a zonelor ţării — condiţii minunate de practicare a săniuşului şi schiului. Timpul este prielnic, de asemenea, patinajului şi hocheiului pe gheaţă. Este, aşadar, momentul potrivit organizării întrecerilor prevăzute în calendarul etapei de iarnă a „DACIADEI“ la disciplinele specifice sezonului în toate asociaţiile sportive, la oraşe, ca şi la sate. Aşa cum recomandă şi Comisia centrală de organizare a marii competiţii sportive naţionale „Daciada", avind în vedere condiţiile existente, este necesar ca toate comisiile locale, consiliile municipale, orăşeneşti şi judeţene de educaţie fizică şi sport, organele şi organizaţiile cu atribuţii şi îndeosebi consiliile asociaţiilor sportive să-şi intensifice preocupările pentru asigurarea desfăşurării unui bogat program competiţional de masă, zilnic şi îndeosebi la sfîrşit de săptămână. Să fie antrenaţi la învăţarea sporturilor de iarnă şi în concursuri cit mai atractive un mare număr de preşcolari, elevi, studenţi, tineri şi oameni ai muncii. Pentru că, după cum se ştie, cîteva ore ■n aer liber, la schiat, sanius sau patinaj reprezintă un excepţional fijloc de recreare, de călire fizică, de întărire a sănătăţii, a puterii de muncă şi învăţătură. O atenţie deosebită trebuie acordată, totodată, alegerii locurilor de concurs, pe pîrlii şi derdeluşuri cu pante potrivite virstei şi gradului de pregătire a concurenţilor, în condiţii maxime de securitate. La organizarea întrecerilor este de dorit să îşi aducă contribuţia profesorii de educaţie fizică, sportivii şi instructorii cu experienţă din cadrul asociaţiilor şi organelor sportive locale. Din văzduh frumoasa iarnă cerne norii de zăpadă... Echipaţi cu sănii de tot felul, copiii din bd. 1 Mai din Capitală şi-au făcut ieri pîrtie pînă la „Cireşarii“. Aici, curse de 25 m cu start lansat, tir cu bulgări, intr-un cuvînt — vacanţă ! Foto : Vasile BAGEAC O NOUĂ CALITATE SI IR RUGBYUL ROMANESC! 1979 a fost un an important pentru rugbyul românesc, el marcînd prima întilnire cu o reprezentativă naţională din Marea Britanie. Desigur, ultima sa lună ne-a lăsat un gust amar, după meciul de la Montauban, pe care-1 considerăm insă doar un accident in activitatea echipei noastre, ea arătîndu-şi adevăratele posibilităţi în jocurile din primăvară, din cadrul Campionatului european, şi — mai ales — in turneul mai mult decit onorabil din Ţara Galilor. Trebuie, se înţelege, ca aceste posibilităţi să fie confirmate în dificilele partide ale lui 1980. Să nu uităm că în afara celor 3 intilniri, din prima parte a sezonului, contind pentru competiţia continentală, naţionala va susţine in toamnă un nou examen pe terenurile britanice, de această dată în Irlanda, unde are datoria să se prezinte cel puţin la fel de bine ca în Ţara Galilor. Iar marea ocazie a revanşei în faţa puternicului XV al Franţei nu trebuie ratată ! Gindurile noastre, ale întregului activ federal, ale tuturor pasionaţilor rugbyului, se îndreaptă, în acelaşi timp, spre „schimbul de mîine“. Cea OVIDIU MARCU secretar responsabil al F. R. Rugby (Continuare in pag. 2-3) (Continuare in pag. a 4-a) BASCHETBALISTELE ROMANCE ÎN ÎNTRECERI INTERNATIONALE După cum se ştie, în ultimele zile ale anului ce s-a încheiat, la Neustadt (R. F. Germania) a avut loc un turneu internaţional de baschet feminin. La întrecere au fost prezente echipele reprezentative ale României, Cehoslovaciei, R. F. Germania şi Ungariei, în ultima competiţie internaţională a anului 1979, baschetbalistele românce au evoluat foarte bine, reuşind trei victorii, din tot atitea meciuri, şi clasîndu-se astfel pe primul loc. La înapoierea în ţară l-am rugat pe antrenorul Traian Constantinescu să ne dea cîteva amănunte despre cele petrecute laNeustadt. „Sportivele noastre au evoluat foarte bine în toate cele trei partide, dar în special în meciul cu Cehoslovacia (care a prezentat cea mai bună garnitură), pe care l-am cîștigat cu 73—65, s-au întrecut pe ele. Mariana Bădinici, Doina Mate, Diana Bălaş şi junioara Magdalena Fati au realizat tot ce au vrut şi astfel ne-am făcut loc spre primul loc al clasamentului. Am întrecut apoi re