Sportul, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 9744-9769)

1981-04-01 / nr. 9744

CANOTOARELE VISLESC ACUM... Şi PE PLOAIE, Şl PE VINT! Sr­agovul ne-a primit acum, In prag de primăvară, cu stropi reci de ploaie şi vînt foarte puternic. Canotoarele, şi cele consacrate, ca şi cele de pers­pectivă, aliniate pe mal, pri­veau — alături de antrenorii lor de la cluburi — apa brăzdată de valuri mari, care făceau practic imposibilă lansarea flotilei. Așadar — mo­ment de pauză in pregătirea specifică, începută mai devre­me ca în alti ani, dar nu si de odihnă. Pe rînd, fetele au intrat in sala de fortă compen­­sînd intr-un fel orele de vislit direct pe apă. Compensind pen­tru că, acum, cele mai bune ramere şi vîslaşe din ţară, ca şi cele din grupul începătoarelor, sau din cel de perspectivă (in­termediar) au la dispoziţie o sală specială unde — intr-un cadru redus — depun aproxi­mativ aceleaşi eforturi, execu­­tind mişcarea clasică de vislit. Iată deci că, urmare a efortu­rilor federaţiei de specialitate şi a conducerii bazei nautice (director Florian Laslău), chiar şi atunci cînd vremea este potrivnică (şi in sezonul acesta ne putem aştepta destul de des) canotoarele pot „trage“ la visle sau rame in condiţii foarte bune, urmărite direct de către antrenori, gata să îndrep­te orice greşeală de ordin teh­nic. Se lucrează intens, după un program judicios alcătuit. Se trag concluzii după fiecare şe­dinţă şi datele obţinute se pre­lucrează rapid, se compară cu cele din anii trecuţi. Progra­mul fetelor este, fireşte, dife­renţiat , de la Sanda Toma, campioana olimpică, sau de la Olga Homeghi-Bularda sau Va­leria Răcilă-Roşca antrenorii pretind mai mult decit de la grupul începătoarelor, sau cel \\\\\\\\\\\\W^^^ © Consacratele şi „noul val“ în program diferenţiat O Autogestiune economică la baza nautică Snagov­a Lenuţa Sansu a trecut in... tabăra antrenorilor \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m intermediar, de perspectivă. O primă și plăcută surpriză — a­­lături de „noul val“ al canota­jului feminin, fete tinere care vor ieși pentru prima­­ oară pe apă în această primăvară, se află si Lenuta Sansu (a făcut parte din „opt"-ul reprezentativ la C.M. din 1977 şi 1979), care a abandonat activitatea compe­­titională urnind să-si foloseas­că bogata experienţă in creş­terea celor care vor­ prelua şta­feta. Cu acest prilej am aflat că numărul celor care au tre­cut „în rezervă“ este mult mai mare. Mai precis, Elena Oprea, Florica Dospinescu, Angelica Aposteanu, Marlena Zagom, Carmen Constantinescu, Vero­nica Jugănaru, Elena Cătescu, Elena Avram, Maria Catană, E­­lena Iacob, cele mai multe dintre ele medaliate la diverse ediţii ale C.M. şi (în mod sur­prinzător) chiar mai tinerele Ana Iliuţă sau Maria Macovi­­ciuc s-au retras din activitate. Oare cite dintre ele vor urma exemplul Georgetei Maska (as­tăzi antrenoare la Dinamo) sau al Lenutei Sansu ? Nu vrem să încheiem aceste rînduri fără să amintim şi de eforturile celor care se strădu­iesc să asigure canotoarelor condiţii cit mai bune de pregă­tire. Am fost realmente impre­sionaţi de calitatea lucrărilor de la sala de forţă şi punctul de refacere după efort, ambele co­respunzând la această oră unor cerinţe extrem de iretentioa­se. Mai mult, in ideea autogestiu­­nii economice, gospodarii ba­zei au amenajat o seră legumi­colă, care împreună cu terenul cultivabil vor asigura o parte importantă din calitatea de le­gume ce va fi­ consumată in această vară de sportivi. Iată un exemplu care merită să fie urmat ! A. V. La intreruperea campionatului Diviziei „A“ de rugby DISPUTA PENTRU TITLU (SI RETROGRADARE) RĂMÎNE DESCHISĂ­ ­S-au consumat 19 etape în Di­vizia „A“ de rugby fără ca lu­crurile să se clarifice. ..Duelul“ pentru titlul de campioană a ţă­rii, dintre Dinamo şi Steaua, ră­­mîne deschis, cine ştie, poate pînă la meciul direct (dacă pînă atunci Farul nu va încurca soco­telile dinamoviştilor, iar Ştiinţa Cemin pe cele ale rugbyştilor din parcul sportiv Ghencea). Incertă este şi... medalia­ de bronz, spre care aspiră, de ase­menea, două echipe, ştiinţa Cemin şi Farul, ambele cu ace­laşi punctaj. 47. Intr-o netă reve­nire de formă (desigur, excep­tând ultimul lor rezultat, doar 10—9, pe teren propriu, cu C.S.M. Sibiu .’), constănţenii par mai aproape de acest obiectiv ; pe de altă parte şi climatul de mun­că în echipa de pe Litoral este mai bun, amintind de ,,perioada de aur“ a „15“-lui prof. Mihai Naca („exprimată“ prin trei ti­tluri de campioană a ţării). La polul opus, o singură certi­tudine : Constructorul Constanţa (22 p) nu mai poate evita reve­nirea în eşalonul secund. In schimb, nu poate fi încă preciza­tă formaţia care o va urma. Cea mai ameninţată rămâne Rapid (30 p), dar nici Universitatea Ti­mişoara (31 p) şi P.T.T. Arad . (32 p) nu sunt scutite de emoţii, mai ales după neaşteptatele pier­deri de puncte din ultima etapă 1. DINAMO 19 18 0 1 569- 91 55 2. Steaua 19 18 0 1 910-122 55 3. Şt. B. M. 19 14 0 5 240-116 47 4. Farul C-ța 19 14 0 5 422-198 47 5. R.C. Gr. R. 19 9 3 3 263-207 40 6. Șt. Petroș. 19 7 3 9 138-261 36 7. Bul. Bîrlad 19 8 0 11 166-263 35 8. R.C. Sp. 19 7 1 11 158-244 34 9. C.S.M. Sib. 19 7 3 9 136t-160 34 10. „Poli*4 Iași 19 6 1 12 1­93-295 32 11. PTT Arad 19 5 3 11 133-398 32 12. „U" Timiș. 19 6 0 13 130-286 31 13. Rapid 19 4 3 12 156-381 30 14. Constr. C-ţa 19 1 1 17 76-568 22 MARŞUL TREBUIE SERIOS AJUTAT! Există în atletismul nostru, ca şi în, alte ţări, dealtfel, o categorie de probe ale marşu­lui, cu o lume a sa, foarte pitorească şi extrem de pa­sionantă, cu totul diferită de cea a restului probelor, cu atleţi, arbitri şi chiar specta­tori proprii. Cele mai multe dintre cursele de marş au loc pe diferite străzi, iar cele de pe pista stadioanelor sunt pro­gramate la alte ore decît res­tul probelor dintr-un concurs, pentru a nu se deranja re­ciproc... Marşul nostru a avut, de-a lungul anilor, numeroşi practicanţi, dintre care unii au atins şi o bu­nă valoare internaţiona­lă : Vasile Firea şi Va­­sile Fanea în anii ’30, Ion Ba­­boie, Vasile Teodosiu şi Du­mitru Chiose mai apoi, Leo­­nida Caraiosifoglu şi Vasile Ilie, iar acum Constantin Stan, Constantin Staicu. Mar­şul a avut şi unele unităţi organizatorice puternice care au luptat serios pentru pro­păşirea acestei ramuri atletice, dar, dintre toate, la această oră au mai rămas doar cîte­­va : P.T.T. şi Steaua în Bucu­reşti, Metalul Plopeni, C.S.M. Reşiţa, C.S.M. Suceava, Mus­celul C-lung, A.S.A. Sibiu, prea puţine însă pentru a menţine treaz interesul în ju­rul acestuia, pentru a selec­ţiona, pregăti şi forma ca performeri noi şi noi tineri talentaţi. Am asistat zilele trecute la debutul unui nou sezon de concursuri ale marşului bucu­­reştean. Cu unele excepţii — destul de puţine însă — la start am remarcat aceleaşi vechi figuri de participanţi, chiar şi printre juniori, star­turile (mai ales la începători) fiind destul de puţin popu­late. Marşul are nevoie, acum, mai mult ca oricînd, de un sprijin substanţial din partea cluburilor şi al con­siliilor teritoriale a­­le sportului. Tre­buie organizate­ mai multe concursuri cu carac­ter de masă şi trebuie fă­cut mai mult pentru a­­ceastă disciplină atletică. Dar mai este ceva, foarte important în privinţa marşu­lui : respectarea cu stricteţe a regulamentului, pentru că altfel, aşa cum se întîmplă, destul de des, chiar şi acum, sau mai ales acum la „Cupa primăverii**, marşul devine... alergare. Trebuie deci mult mai multă exigenţă din par­tea antrenorilor şi mai cu seamă din partea arbitrilor pentru realizarea unui mers corect ! Romeo VILARA Campionatul Diviziei ,,A** de rugby se întrerupe, pină la 19 aprilie, pentru a lăsa tîmp­lo­tului naţional să se pregătească şi să susţină meciul cu Italia din cadrul Campionatului euro­pean FIRA. Timp suficient de reflecţie (şi de calcule) atît pen­tru aspiranţii la locuri fruntaşe cît şi pentru cei care mai speră să rămînă în primul eșalon... Tiberiu STAMA CAMPIONATE • COMPETIŢII * CAMPIONATE -PRIMUL TURNEU DIN TURUL III AL DIVIZIEI „B" DE VOLEI COMPETIŢII • CAMPIONATE • COMPETIŢII In şase oraşe s-a desfăşurat primul turneu (pe sch­i) din car­drul turului trei al Diviziei „S“ de tineret la volei, lata rezulta­­tele comunicate de coresponden­ţii noştri : MASCULIN, seria I (Iaşi) : „Poli" Iaşi — Vulcan Huc. 3—2, Constructorul Brăila — Steaua II Buc. 3—1, C.S.M. Suceava — PECO Ploieşti 3—0, Belonul Să­­vineşti — Electra Buc. 3—1 , Electra — Steaua II 3—1, Vulcan — C.S.M. 0—3, Belonul — Poli­tehnica 3—0, PECO — Construc­torul 2—3 , Constructorul — Vulcan 3—0, Politehnica — E­­lectra 0—3, steaua II — PECO 1—3, C.S.M. — Belonul 3—0 , seria a II-a (Tîrgovişte) , I.O.R. Buc. — Progresul Buc. 3—0, Calculatorul Rm. Vilcea — Elec­­troputere Craiova 3—1, Metalul Hunedoara — SAHO Tîrgovişte 3—2, I.C.I.M. Braşov — Petrolul Ploieşti 3—0 , Electroputere — Progresul 3—0, Metalul — I.C.I.M. 3—2, SARO — I.O.R. 3—2, Calcu­latorul — Petrolul 3—1 , Petro­lul — Progresul 3—0, I.O.R. — Electroputere 3—0, SARO — I.C.I.M. 3—1, Metalul — Calcula­torul 3—2 , seria a IlI-a (Ora­dea) , Motorul B. Mare — Voinţa Alba Iulia 3—0, Oţelul Dr. Dr. Petru Groza — Constructorul A­­rad S—U. C.S.U. Unirea Oradea — „U“ Cluj-Napoca 3—1, Voinţa Victoria Zalău — Electromureş Tg. Mureş S—­ , Electromureş — Constructorul S—1, Voinţa Alba Iulia — Voinţa Zalău 3—1, C.S.U. — Oţelul 3—0, Motorul — „U“ 3—2 , Electromureş — Voinţa Alba I. 3—2, „U“ — Voinţa Zalău 3—1, C.S.U. — Constructorul 3—0, Motorul — Oţelul 3—1, FEMININ, seria I (Piatra Neamţ) , C.S.Ş. Suceava — Peni­cilina II Iaşi 3—0, Spartac Buc. — I.T. Buc. 3—0, Voinţa Buc. — Prahova I.P.G. Ploieşti 3—1, Ceahlăul P. Neamţ — Braiconf Brăila 3—1 , I.t.b. — Braiconf 0—3, Penicilina II — Voinţa 0—3, Spartac — Prahova 3—1, Ceahlăul — C.S.Ş. 3—2 , Braiconf — Spar­tac 1—3, C.S.Ş. — I.T.B. 3—0, Voinţa — Ceahlăul 3—0, Prahova — Penicilina H 3—0 ; seria a II-a (Rm. Vilcea) : Calculatorul Buc. — A.S.S.U. Craiova 3—0, Dacia Piteşti — Confecţia Buc. 3—0, Chimia Rm. Vilcea — Chimia Tr. Măgurele 3—0, Universitatea Ti­mişoara — Albatros Constanţa 3—0 , Calculatorul — Chimia Tr. M. 3—0, Universitatea — Dacia 3—0, Chimia Rm. V. — Albatros 3—0, Confecţia — A.S.S.U. 3—2 , Dacia — Albatros 3—1, Universi­tatea — A.S.S.U. 3—1, Chimia Rm. V. — Calculatorul 3—2, Con­fecţia — Chimia Tr. M. 3—2 , seria a II-a (Tg. Mureş) : Texti­la Cisnădie — C.S.M. Libertatea Sibiu 0—3, C.S. Zalău — Con­structorul Arad 3—0, G.I.G.C.L. Braşov — Olimpia Oradea 3—1, Corvinul Dacia Deva — Metalo­­tehnica Tg. Mureş 0—3 , Olimpia — Corvinul 2—3, Constructorul — G.I.G.C.L. 0—3, Textila — C.S. Zalău 3—1, C.S.M. — Metaloteh­­nica 3—2 , G.I.G.C.L. — Textila 3—0, Corvinul — Constructorul 3—1, C.S. Zalău — C.S.M. 0—3, Metalotehnica — Olimpia 3—0.­­Corespondenţi : D- DIACONESC­CU, I.I. AVANU, I. GHIŞA, C. RUSU, S. GEORNOIU, C. ALBU) h°unaUu Uositdm /Gurile cărora codRU ia« iÎ1 ae O«« aceasta C.S.S. 2": FI. Pop84cun(C S sCi)P— -"iuniorTm'.V0- A fÂo - categor« ?' Gogu­­c-s s- D uucgoria copni • f'UDa a «n-a Aniversare" • P1. £« * în«i m,ari' A. Gane (Vo­ozttenmt 3 on mici, V. Tufan (Stirom) — copii. sfîrşitul acestei şapte­• Reprezentativele de junioare I şi junioare II (cadete) ale ţării vor participa, săptămîna viitoa­re (de vineri pînă duminică), la un turneu Internaţional, alături­rl° junioare ale Bulgariei şi R.d. Germane. în­trecerile, care vor avea loc la Alexandria, au drept scop veri­ficarea loturilor care se pregătesc In vederea turneului de califica­re (24—26 aprilie, în Italia) pen­­tru campionatul european (14—24 august, în Ungaria) de junioare, pentru Balcaniada (1—3 august In Iugoslavia) de junioare si pentru, campionatul european de cadere (1982). . • Rezultate înregistrate in pri­mul turneu al turului al treilea al Diviziei ,,B“ „de tineret : MAS­CULIN, SERIA I (la Craiova) , IMUAS Baia Mare , 91—33 cu Academia militară, 101—31 (!) cu Voinţa Timişoara, 107—66 cu Co­merţul Lb­. „Bolyai“ Tg. Mureş; Politehnica C.S.Ş. 2 Bucureşti : 11 5—45 /'ll i n­t■ o 00 . 00 m.: : _ M1M­ îi va găsi pe tinerii aler­gători fruntaşi din întreaga ţară reuniţi la startul unei noi com­petiţii cu caracter republican : „cupa F.R.C.“ (Juniori). Este vorba de o Întrecere pe trei eta­pe (vineri, sâmbătă şi duminică), competiţie la care şi-au anunţat participarea (pentru o continuare a pregătirilor) şi seniorii, fireşte, el apărând în clasamente separa­te. 90—75 cu Ştiinţa J­ul Petroşani : Chimia Craiova : 104—63 cu Vo­inţa, 118—92 cu Ştiinţa Mediaş ; Ştiinţa Jiul Petroşani : 78—63 cu Ştiinţa Mediaş, 82—75 cu Volanul Satu Mare ; Academia militară : 73—76 cu Comerţul Lic. „Bolyai“ Tg. Mureş, 63—80 cu Volanul Sa­tu Mare ; Universitatea­­ Cluj- Napoca , 80—78 cu Volanul, 107—68 cu Ştiinţa Mediaş, 86—79 cu Comerţul. (V. POPOVICI — coresp.). FEMININ, SERIA a II-a (La Sf. Gheorghe) : Metalul Sa­lonta , 61—49 cu C.S.Ş. Mătasea Deva, 61—55 cu Voinţa Reghin, 63—49 cu ICEMENERG C.S.R. Bucureşti, 53—49 cu C.S.Ş. Gheor­­gheni , Carpaţi C.S.Ş. Sf. Gheor­ghe , 84—56 cu Voinţa, 102—40 cu ICEMENERG, 71—41 cu C.S.Ş. Gheorgheni, C.S.Ş.­­ Oradea , 90—52 cu ICEMENERG, 84—52 cu C.S.S. Gheorgheni, 64—31 cu C.S.Ş. Mătasea; Voinţa Reghin, 66—65 cu C.S.Ş. Mătasea, 59—54 cu ICRME­­NERG C.S.R. (GII. BRIOTA - ACTUALITATEA LA CICLISM IN TIMP CE SENIORII şi o parte dintre juniorii din lotul naţional îşi disputau săptămîna trecută, la Constanţa, „Cupa F.R.C.“, în Bucureşti, rutierii ră­maşi acasă au participat şi ei la două importante concursuri : „Cupa C.S.S. 2“ şi „Cupa a 60-a Aniversare a P.C.R.“ (în organi­zarea C.S.S. 1), ambele alergări programate pe circuitul din par­cul Herăstrău, îmbucurător de semnalat faptul că la cele două „Cupe“ s-au aliniat cîte 100 de LA ZI, IN ACTIVITATEA BASCHETULUI A SOSIT ODELEGAŢIE în timp ce în preajma trambulinei pentru sărituri cu schiurile de la Borşa (Ma­ramureş) se adunase lume multă (concurenţi — juniori şi seniori —, arbitri, spectatori), cu prilejul competiţiei dotată cu „Cupa F.R.S.B."*, o veste ne-a reţinut atenţia : „A so­sit o delegaţie din Suseni !** Şi foarte­­ mulţi priveau cu interes, cu respect , chiar, pe noii ve­niţi , un grup de cinci persoane. Am aflat despre ce era vorba. In satul Valea Strîmbă, din comuna Suseni , judeţul Harghita, s-a con­struit o trambulină de 70 m pentru sărituri cu schiurile, care a şi trecut cu succes proba omologării în acest an. Susţinătorii acestei discipline în micul sat din B­argivia vor să realizeze însă şi mai mult, motiv pentru care , dealtfel, veniseră la Borşa. Voiau să vadă şi ei cum arată o tram­bulină de 90 m, omologată de către Federaţia Internaţională de Schi, fiindcă lingă cea de 70 m — pe care au amena­­jat-o în satul lor şi o vor mai moderniza — doresc să construiască încă una, de 90 m, apoi o cabană, apoi... Cine erau membrii acestei delegaţii ? L. Borş — şeful carierei de piatră din Suseni I. Benţe — maistru mecanic, A. Rogozi — preşedintele a­­sociaţiei sportive Rapid — Suseni, I. Furico — preşedin­tele comitetului sindical al carierei, şi arhitectul C. Mal­­naşi — oameni se­rioşi, Interesaţi să afle toate detaliile legate de amena­jare, să poată la întoarcerea în sat, să trans­pună intenţiile în fapt. Din pasiune pentru o disciplină c­-2 pare să găsească un te- T î prielnic la Valea Strîm­­b­ă. De fapt, acolo există de pe acum o grupă de 20 de copii — pregătită de prof. I. Gyulai şi antrenorul C. Benedeck — din care a şi apărut un campion la cate­goria copii : L. Ranyas. Deci, satul Valea Strîmbă se anun­ţă ca o nouă pepinieră a schiului românesc. Ceea ce nu poate decît să ne bucure. Modesto FERRARIN! Consfătuirea de psihologie a sportului de la Constanţa ŞTIINŢA ÎŞI ARE LOCUL IN ARENA SPORTULUI! Asistăm în ultima vreme la o largă distribuire a eforturilor de a aduce sportul in aria cercetă­rii ştiinţifice, a strădaniilor de a anula izolarea cercetării teo­retice de arena practică a per­formanţei. Un exemplu pozitiv, din multe puncte de vedere ni l-a oferit recenta consfătuire, de la Constanţa, dedicată psihologiei sportului. Reprezentanţi din 34 de judeţe — activişti, antrenori, medici, psihologi, sportivi frun­taşi — au ascultat şi dezbătut trei rapoarte principale : „Aria de aplicare a psihologiei sportu­lui in România“ (prof. univ. dr. Mihai Epuran), „Sarcinile psiho­logului sportiv in cadrul colec­tivului de tehnicieni , modalităţi practice de acţionare“ (drd. Vic­tor Stănculescu) şi „Resursele umane în sportul de performan­ţă“ (dr. Emil Mihuleac). Partici­panţii au stat apoi „minte lingă minte“ (cum frumos spunea ci­neva) în jurul a 4 mese rotun­de, procedînd la largi schimburi de experienţă pe temele privind: pregătirea psihică pentru concurs a sportivilor de performanţă ; a­­sistenţa psihologică a sportivilor; antrenorul şi psihologia ; proble­mele psihologice ale copiilor şi juniorilor sportivi. De asemenea, a avut loc instruirea activului cabinetelor metodice ale c.J.E.F.S. (prin grija Secţiei sport de per­formanţă şi pregătire olimpică şi a Centrului de perfecţionare a cadrelor din C.N.E.F.S.­. Au fost două zile fertile în schimburi de idei, ştiut fiind că în arena sportivă mondială con­temporană valul informaţional duce la egalizarea relativă a şan­selor, devine evidentă importan­ţa asistenţei şi a pregătirii psi­hologice a performerului. Este adevărat — cum pretindea cine­va — că psihologia vine destul de tîrziu la Intîlnirea cu sportul de performanţă,­ dar momentul actual propice trebuie exploatat, fără a ne supune însă tentaţiei modei (care a adus pe rînd în linie prioritară fie pregătirea fi­zică, fie cea tehnică,­­ iar acum pe cea psihică !). Dimpotrivă — cum sublinia în concluziile sale conf. univ. dr. Einil Ghibu — sportul modemn impune angaja­rea totală, dind importanţă tutu­ror factorilor ameliorativi în an­trenamente, privirea lor în strin­­­să corelaţie : pregătirea biologi­că, fizică, tehnică, tactică, psi­hică etc. Intervenţiile au scos la iveală opinii interesante in acest do­meniu fascinant care forează în cele mai adînci cotloane ale su­fletului omenesc Psihologii de profesie s-au declarat dispuşi să ajute sportul. La Constanta (lector univ. Anca Drago), un grup interdisciplinar a şi luat în grijă un colectiv de sportivi de performanţă (voleibaliste, atleţi, g­onaste). Psihologii Maria Şer­­ban sau George Corbu dau de pe acum asistenţă loturilor naţio­nale de canotaj sau tenis. Timi­şoreanul Victor­­Prelici a propus dotarea domeniului nostru cu baterii de teste şi monografii psihologice pe ramuri de sport, ca mijloace de lucru. Instrumen­te pentru aplicarea psihologiei în arenă. Dar sarcina cea mai im­portantă rămîne îmbogăţirea zes­trei psihologice , a antrenorului , tactul pedagogic ce i se cere este oricum atributul său psihologic. Despre ce a însemnat pentru ei — nn bine sau în rău — prezenţa sau absenţa aptitudinilor psiho­logice ale antrenorului, au vorbit cu mult patos şi inteligenţă mari sportivi, ca maestra emerită Ana Pascu (scrimă) şi maestrul spor­tului Dragomir Ciorostan (halte­re). Despre propria experienţă au vorbit antrenorii emeriţi Ni­­colae Nedei, Dumitru Popescu- Kolbaşi (handbal), Ileana Sima (gimnastică) ş.a., susţinînd cu convingere credinţa în valoarea socială a profesorii lor şi mili­­tind pentru cultura psihologică a dascălului de sport. Victor BANCIULESCU LA A. S. „GLORIA“-O MARE AMBIŢIE COLECTIVĂ (Urmare din pag. 1) luate în intimpinarea aniversă­rii a 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, in cinstea apropiatului CONGRES AL U.G.S.R. — Dumnealui, reia acum fi­rul discuţiei economistul Flo­rian Panaitescu, este lăcătuş­ii cheamă Alecu Gheorghe, face parte din echipa de rugby a a­­diaţiei sportive. Se va mai auzi de el. Nu cu mulţi ani în ur­mă, tot în acest chip, îl reco­mandam pe un alt tînăr frezor, absolvent al grupului nostru şcolar , Ion Constantin, aplau­datul transformer al echipei na­ţionale... Economistul Florian Panai­­tescu este preşedintele asocia­ţiei sportive „Gloria". Casă, serviciu, terenul de sport... La „Cupa U.G.S.R.” a invitat pe arena de popice „o listă întrea­gă“ de echipe puternice, atît din întreprindere, cît şi din alte sectoare ale Capitalei. — Dumnealui, continuă Flo­rian­­Panaitescu, este un repu­tat tehnician, un fost jucător al echipei noastre. Il cheamă Remus Luscan. De altfel, majo­ritatea celor care au jucat rug­by la „Gloria“ sunt astăzi apre­ciaţi maiştri, maiştri principali, maiştri specialişti ai întreprin­derii. Citeva exemple. Rugbys­­tul Ion Crişan este, de pildă, ingin­er, şef al Serviciului spe­­cializare-cooperare. Apoi Con­stantin Udrea, un alt as, al e­­seurilor de odinioară, este pro­iectant, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de la Cen­trul de cercetare si proiectare, arbitru international. Performanţe, nume cunoscu­te în tară si peste hotare !... Tăria „Gloriei“ stă, însă, în ma­rea masă de iubitori ai spor­tului din această întreprindere cu foc continuu. Cu foc con­tinuu la marile laminoare, cu foc continuu la marile în­treceri desfăşurate — săp­­tămînă de săptămînă — sub egida „Daciadei“. Sub îndru­marea și cu sprijinul compe­tent și entuziast al ing. Ion Moldovan, directorul general ad­junct al întreprinderii, al ing. Constantin Giogu, secretarul Comitetului de partid de la „Republica“, al maistrului Io­nel Oancea, președintele Comi­tetului de Sindicat, al ingineru­lui şef Gheorghe Avram, pre­şedintele de onoare al secţiei de rugby, cu sprijinul şi dra­gostea au­tor şi auitor iubitori ai sportului de la „Republica“. „Gloria“, un gind înaripat, un nume frumos, o mare ambiţie colectivă spre rezultate inalte ! PRIMUL TRIAL AL MOTOCROSIŞTILOR Sezonul competiţional de moto­­cros, ediţia 1981, a început du­minică la Cîmpina cu un prim trial in vederea alcatuirii echipe­lor naţionale de tineret şi seniori care vor reprezenta ţara noastră in apropiata comb­itiţie interna­ţională dotata ,cui­­,Cupa Priete­nia“. b­ ) Antrenorul prin­ sal, maestrul sportului Ştefan I­u­ţu, şi ajuto­rul său, tehnici: ■vţ, braşovean .Traian Moaşa, a in­ convocat pe cei mai buni alergătoi la un test de două manşe, fiecare a cite 30 mi­nute, plus două ture. Traseul de pe dealul Muscelul, situat la marginea oraşuluii» Cîmpina, cu un grad sporit de dificultate a făcut o... radiogree precisă a pregătirilor efectuate de moto­­cicliştii susceptibili de a fi se­lecţionaţi. CLASAMENTELE : seniori — 1. E. Mülner (Torpedo Zărneşti), 2. Gh. Oproiu (Poiana Cîmpina), 3. M Banu (Flacăra — Autome­­canica Moreni) ; tineret — 1. H. Pascu (Locomotiva Ploiești), 2. P. Schmidt (Poiana Cîmpina), 3. L. Tomoşvari (I.R.A. Tg. Mureş). Traian IOANIŢESCU Astăzi după-amiază, pe pista stadionului Rapid din Arad, se va deschide sezonul de dirt-track cu prima etapă a „Cupei F.R.M.“. Participă alergători din Bucureşti, Sibiu, Brăila şi Arad. REVENIRI. LUI CARMEN BUNACIU (Urmare pag. 1) 2:11,0...“ Si noB adăugăm că, performanța arHi însemnat și un nou record j^Bndial neofi­cial pentru bazjM1 , 23 m. Ori­cum insă. imTM1 la noastră campioană și ^■ lenoarea ei Cristina Şopter^Bit merită sin­cere felicitări această spectaculoasă lire în are-IVzituil« ierarhia mondială a S ■' 'Atelor pro­­-.'1 de *, la 100 m '.ca Tracy Caulkins (ca^PIN­ e o „spa­­tistă de meserie“} uar o exce­lentă înotătoare p, mixt) și_ lo­cul trei la 200 m (după Linda Jezek şi Birgit fTeiber care s-au retras din activitatea com­­petiţională) atestă certe posibi­lităţi pentru Carmen Bunaciu de a atinge virful piramidei. O altă foarte plăcută sur­priză (şi au fost destule la a­­ceastă ediţie a naţionalelor in­door) a reprezentat-o evoluţia tinerei Anca Fătrăşcoiu, care în luna octombrie va împlini 14 ani. Ea s-a pregătit ani în şir cu Gh. Dimeca, iar în ul­tima vreme cu fosta campioa­nă naţională a brasistelor Gica Deak, ajutată şi de antrenorul federal Tiberiu Munteanu. A­­dăugînd conştiinciozitatea şi ambiţia acestei tinere înotă­toare de a o ajunge din urmă pe Carmen Bunaciu, vom avea şi explicaţia saltului deosebit Înregistrat în această primă­vară. Campioană 1 sa aud­e li­ber cu un promiţător record personal (4:27,33), ea a secon­dat-o de fiecare dată pe re­cordmana ţării în cursele de 100 m şi 200 m spate, realizind noi recorduri de fete şi juni­oare — 64,23 (de la 67,0) la 100 m şi 2:18,61 (de la 2:25,0) la 200 m — cifre la care Bunaciu nici nu visa la virsta respec­tivă ! Imbunătăţindu-şi­ serios tehnica, lucrind mai mult pentru dezvoltarea forţei, bai­­măreanca va urca curînd noi trepte ale ierarhiei continen­ Am aşteptat rezultate cel puţin asemănătoare de la Bri­gitte Prass, campioana brasis­telor. Reşiţeanca — ne-a spus antrenorul I. Schuster — a a­­vut şi are un program de lucru foarte încărcat şi s-a prezentat într-o accentuată stare de o­­boseală, antrenamentele sale vizînd marile competiţii din vară. In schimb, Carmen Mi­­hăilă, Luciela Mihăilescu, Mi­­haela Burea, Mihaela Rusu, Gabriela Satnoianu, Gabriela Vîrtosu, Monica Groza au mar­cat un cert progres in această reuşită ediţie a campionatelor naţionale. în această perioadă MARI REDUCERI DE TARIFE PENTRU CEI CE MERG ÎN STAŢIUNILE BALNEOCLIMATERICE PRIN OFICIILE JUDEŢENE DE TURISM Cei care doresc să-şi petreacă concediul de odihnă sau să-şi efectueze cura balneară în această primăvară beneficiază de importante reduceri la tarifele pentru cazare şi masă în uni­tăţile hoteliere din cele mai cunoscute staţiuni. Pentru edificare redăm mai jos un tabel comparativ al ta­rifelor pe zi/persoană pentru o pensiune completă: Staţiunea Perioada pînă Tarife reduse Tarife de Diferenţă la care se aplică lei/zi de pers. sezon pe tarife reduse pt. pensiune zi/pers. pt. completă pens. completă Tuşnad 15.05 57 97 40 Geoagiu Bai 30.04 55 97 42 REŢINEŢI: efectuînd concediul în această perioadă, pe lîngă faptul că beneficiaţi de aceiaşi factori naturali de cură pre­cum şi de confortul dorit, obţineţi şi importante economii în bugetul familiei dvs. Astfel, la un sejur de 12­ zile petrecut în Staţiunile de odihnă Poiana Braşov, Predeal, Sinaia sau Borşa obţineţi economii de 250—380 lei de persoană. In sta­­ţiunile cu profil de cură balneară, economiile dvs. pentru o serie completă de 18 zile sunt şi mai mari, ele fiind între 450—850 lei de persoană. La agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism, precum şi la cele ale I.T.H.R.B. puteţi obţine informaţii suplimentare, şi cumpăra din timp biletele pentru oricare din staţiunile enu­merate mai sus. PUBLITURISM Poiana Brașov 31.05 80 107 27 Predeal-Sinaia * 31.05 65 97 32 Borșa 30.06 66 87 21 Felix-Covasna 30.04­­ 72 97 25 Herculane 30.04 68 97 29 Căciulata 15.06 68 97 29 Sovata 31.03 57 97 40 Slăn­ic-Moldova 30.06 68 97 29 Moneasa 30.0­1 57 97 40 Buziaș 30.04 55 97 42 ADMimsinilu «f sui ion PROMSP801 imra ATI PROCURAT BILETELE ? Zile dl^partiripS­e uT tragerea M l® carTvf«, desigur" noi " ista tot m­ai nu», r0afă,3 nrfmele «S trag.erl dte mai if au f°st atribuite. fnfrelitrie SAPTE AUTOTU- intre andie, dintre care RISME „Dacia e sta! patru au fost bilete achitate gură tragere, Pu„erea de vineri 25 la sută ! ■ prilej de a vă constituie un 6111 intre marii dis­­num­ăra si dv. v­­lgători. Jucaţi din vreme nume­rele preferate !­a Agenţiile Loto-Pronosport continuă vînzarea biletelor pen­tru tragerea excepţională Loto de duminică 5 aprilie 1981. In cadrul a cinci extrageri în două faze, cu un total de 42 de nu­mere, se pot obţine AUTOTU­RISME „Dacia 1300“ si „Skoda 120­0“. MARI CISTIGURI IN BANI si EXCURSII PESTE HO­TARE. Încercaţi-vă şi dv. şan­sele î Sîmbătă 4 aprilie este ulti­ma zi de participare. Tragerea, obişnuită Pronoexpres de astăzi, 1 aprilie 1981, se­tele­ AZI, ETAPĂ INTERMEDIARĂ ÎN DIVIZIA „B“, SERIA A II-a In Divizia „B", seria a II-a, se va disputa astăzi o etapă intermediară. Iată programul şi arbitrii partidelor :­­ Nitramonia Făgăraş — Ra­pid Bucureşti : Al. Mustăţea (Piteşti) • ROVA Roşiori — Tractorul Braşov: Al. Ilie (Cra­iova) • Flacăra Moreni — Rulmentul Alexandria : P. Sil­vestru (Focşani) • Gaz metan Media? — Autobuzul Bucu­reşti : V. Topan (Cluj-Napoca) • Metalul Bucureşti — Chimi­ca Tîrnăveni : Z. Czavar (O­­dorhei) • C.S. Tîrgovişte — Pandurii Tg. Jiu : D. Ologeanu (Arad) • Metalul Plopeni — Petrolul Ploieşti ; V. Ciocilteu (Craiova) • Şoimii IPA Sibiu — Luceafărul Bucureşti — a­­mînat • Mecanică fină Bucu­reşti — Poiana Cîmpina ; D. Munteanu (Bîrlad). Toate partidele vor începe la ora 16. FRUMOASA INIŢIATIVĂ A CLUBULUI JIUL Sîmbătă seara, după încheie­rea meciului de la Petroşani, conducerea clubului Jiul a or­ganizat o mică şi frumoasă in­­tilnire care i-a reunit, într-o atmosferă destinsă, diferită de cea existentă cu puţin înainte in terenul de joc, pe conducătorii, antrenorii şi ju­cătorii celor două divizionare „A" hunedorene. Această ini­ţiativă, căreia i s-ar fi dat curs indiferent de rezultatul parti­dei şi care — din păcate — constituie încă o excepţie in perimetrul fotbalului nostru divizionar (obişnuit cu despăr­ţiri reci sau fals amicale din­tre gazde şi oaspeţi, ori — şi mai rău — cu ameninţări de genul : „las’că o să veniţi şi voi la noi, să vedeţi ce-o să vă facem !“), şi-a atins în bună măsură scopul. Acela de a deschide calea unei reale apro­pieri şi fructuoase colaborări­­ între cele două echipe care — deşi fac parte din acelaşi judeţ şi reprezintă amîndouă mari colective muncitoreşti — au a­­juns, fie din orgoliu, fie şi din alte motive, de natură îndeo­sebi subiectivă, la o rivalitate rău înţeleasă. Apreciind acest pas făcut de petroşeneni in intîmpinarea hunedorenilor (pe care şi ei — prin cuvîntul lui Lucescu — l-au evaluat la justa lui sem­nificaţie), credem că este bine ca el să fie urmat de alte acţi­uni, din partea ambelor părţi, pentru eliminarea asperităţilor şi animozităţilor dintre ele. . Intre Jiul şi Corvinul, ca dealtfel între toate echipele noastre de fotbal, rivalitatea nu poate fi desigur exclusă dar el trebuie să i se dea de­plina accepţiune sportivă, sen­sul bun al termenului. Constantin FIRÂNESCU ŞTIRI... ŞTIRI.. ŞTIRI... “ PREGĂTIRILE lotului de JUNIORI. După victoria obţinut duminica trecut în partida cu Pandurii Tg. Jiu, în care „a jucat foarte bine, mai ales în repriza secundă", după cum a­­firma antrenorul divizionarei „B“ din Tg. Jiu, C. Ştefan, selecţio­nat de juniori s-a deplasat la Hunedoara, unde va susţine, miercurea viitoare, partida retur cu echipa Ungariei din prelimi­nariile Campionatului european I. Pe stadionul Corvinul, naţionala noastră de juniori va efectua un ciclu complet de antrenamente, plus două jocuri de verificare : primul cu Explormin Deva (joi), celălalt cu echipa de Juniori a Corvinului (sîmbătă). In lot a fost introdus și mijlocaşul Gafen­­cu. Partida retur se va dispute de la ora 16. • BULGARIA — ROMANIA (ti­neret). Continuîndu-și jocurile de pregătire în vederea partidelor oficiale din cadrul campionatului european, selecţionata de tineret a ţării noastre are perfecta d­e nouă întîlnire amicală­. De date aceasta, jucătorii antrenaţi de Cornel Drăguşin vor întîlni se­lecţionare similară a Bulgariei. Meciul va avea loc, la 8 aprilie, la Silistra. vizează în direct începînd de la ora 17,45. CÎȘTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 29 MARTIE 1981 Categoria 1 (13 rezultate) : 3 variante 25% (autoturisme Dacia 1300) ; Categoria 2 (12 rezultate) : 53,25 variante a 4.877 Iei ; Categoria 3 (11 rezultate) : 597 variante a 653 lei. Report la cat. 1­­­6.421 lei. Autoturismele „Dacia 1300“ de la categoria 1, realizate pe bule­tine jucate 25%, au revenit parti­cipanţilor : DORIN­­CERNEA din Timişoara, HOR­IA BAZILESCU şi ION ENE, ambii din Bucureşti. . 9 Etapa de sîmbătă (a 22-a) a fost printre cele mai „secetoase"­­ pentru echipele vizita­toare (exceptîr,ci cu­plajul bucureştean). Nu numai că n-au reuşit să obţină măcar un punct, dar oaspeţii au marcat un singur gol (F.C. Baia Mare, la Rm. Vilcea). Coinci­denţă: în aceeaşi etapă din toamnă (a 5-a), gazdele de acum au­ marcat TOT UN GOL, prin F.C.M. Braşov, la Timişoara ! „ Ion Ma­rin şi Glonţ, adversari direcţi “-mai bine de o jumătate de oră, pur­tau cite o genunchie­­xă, semn că se resimt după traumatisme mai vechi. Numai că L Ma­rin a uitat de aceasta şi şi-a atacat adversa­rul de vreo două ori cam dur, ceea ce îi putea aduce un carto­naş galben. Văzind cum stau lucrurile Glonț, care nu e prea solid, s-a mutat pe partea lui Stredle, unde a văzut că se mănin­­că... o pîine mai bună. 9 „Ce mai ploaie a venit de la... Cluj-Na­poca". Ploaie cu go­luri. „U“ (seniorii) a pierdut la Craiova, cu 7—0, speranţele cu 6—0, iar C.F.R. cu 4—6, la Moldova Nouă. Trei meciuri. 17 goluri pri­­mite şi nici unul mar­cat ! S-ar fi terminat şedinţele de analiză la Cluj-Napoca 7... 9 Ex­celent programul edi­tat de F.C.M. Bra­şov, la meciul cu „Poli“ Timişoara (re­dactor ştefan Pîrvu­­lescu). „ In min. 66 al partidei de la Braşov, fundaşul cen­tral timişorean Manea l-a deposedat corect, în careu, pe atacantul local Marinescu, după care acesta (în cădere) s-a accidentat şi a fost schimbat. Era 10 0... Unii spectatori (subiectivi) au recla­mat penalty, apostro­­findu-l pe arbitrul V. Tătar. Marinescu,, insă, cu sportivitatea care il caracterizează, a recu­noscut in fața condu­cătorului de joc: „N-a fost nimic neregula­mentar, Manea m-a a­­tacat corect...“. Fără comentarii. „ Multe din atacurile echipei F.C. Olt la poarte Iul Naşte n-au avut claritate, Prepeliţă, Piţurcă, La­­mandi precipitîndu-se în careul advers. Le-am apreciat, totuşi, efortu­rile pe care le-au făcut de a înscrie. N-am în­ţeles însă cele... patru plonjoane ca în bazin ale Iul şoarece în su­prafaţa de­­ pe­deapsâ pentru a obţine pe­nalty. N-a obţinut decit rumoarea tribunelor 1 . „Cum e mai bine ! se întreba şi întreba pe cel din jur antre­norul C. Ardeleanu. Să jucăm frumos, specta­culos ca în meciurile cu Progresul­ Vulcan, Politehnica Timişoara şi Universitatea Craio­va şi să pierdem sau ca azi şi să cîştigăm cu 3—0 ? Eu unul nu mai ştiu...“. De ştiut ar fi ca echipa să joa­ce bine şi frumos şi să şi... cîştig­e. Aşa ar fi, de fapt, firesc . Şoşu, mijlocaşul lui S.C. Bacău, şi-a pro­pus ca, pînă la sfîrşi­­tul campionatului, să­­devină golgeterul echi­pei şi să nu mai pri­mească nici un carto­naş galben ! Primul pas l-a făcut simbăta trecută: a înscris un gol, egalindu-l pe Va­­manu (cu 7 goluri), iar comportarea sa faţă de adversari a fost fără reproş !­­ Cum poate primi inutil un jucă­tor un cartonaş galben ne-a arătat-o Orac. In min. 67, portarul Jivan (F.C.M. Galaţi) a fost faultat, arbitrul C. Ghiţă a sancţionat ne­­regularitatea, dar Orac, apreciind — cine ii dă dreptul ? — că se impu­nea o sancţiune şi mai aspră, a protestat. Ur­marea acestei atitu­dini ? A primit carto­naş galben !­­ După meciul de sîmbât, de la Petroşani, antreno­rul Jiului, Petre Li­­bardi, ne spunea: „în toamnă, la Hunedoara, echipa noastră a jucat mai bine decît Corvi­nul şi totuşi a pierdut. Astăzi, situaţia s-a in­versat; noi am jucat mai slab decît hunedo­­renii şi totuşi am în­vins". O Gh. Constan­tin, supărat de randa­­rlrentul ofensiv al e­­chipei sale, deşi Stea­ua cîştigase meciul cu Sportul studenţesc : „Cu atacul Jurcă — A. Ionescu — Cernescu este greu să ne impu­nem. Comparaţiile cu trecutul mi se impun de la sine...“ . După un început promiţător în retur, ia«. Sportul studenţesc reintră în anonimat, acţionînd simbă« fără coerenţă, fără aripi (unde e Florin Grigore 7), fără impulsul liniei media­ne (unde sînt Chihaia şi­­ Ionescu 7), dar şi fără elanul pînă mai ieri caracteristic.­­ Ar­­hi.­irul I. Igna (Timi­şoara) a condus exce­lent, sîmbătă, la Rm. Vilcea. L-a ajutat şi comportarea sportivă a jucătorilor. Este, pro­babil, şi pentru că cinci dintre purtătorii tricoului Chimiei, a­flaţi în teren, sunt­­ar­bitri ! Este vorba de Constantin, Stanca, Iordan, G. Stan şi Bas­­no, la care trebuie a­­dăugaţi Roşea şi Coca II. Ei conduc meciuri în campionatul jude­­țean. „ Să conduci cu 1-0 din min. 11, să fii egalat în min. 72 şi să pierzi în ultimele se­cunde ale meciului, iată drama trăi« sîm­bâ«, pe stadionul din Zăvoiul vîlcean, de jucătorii din Baia Ma­re. In momentul flu­ierului final, toţi erau prăbuşiţi pe gazon. Greu le venea să crea­dă că au pierdut. Iar Pomfi! Radu aducea cu o statuie a deznădej­dii...­­ „Au fost tot felul de­ zvonuri des­­pre Cheran, printre care şi acela că vrea să plece de la noi. Ni­mic nu este adevărat. Realitatea e că a fost accidentat. Acum s-a refăcut şi işi va relua locul in echipă“, ne spunea P. Berbecaru, preşedintele clubului Chimia Rm. Vilcea. La meciul cu F.C. Baia Mare, Cheran se afla pe banca de rezerve a vilcenilor.­­ „De opt luni aşteptăm un gol de la Alexandru ! L-a dat Insă cind trebuia!“, a fost reflecţia secun­dului N. Dinescu, du­pă punctul victoriei realizat de nr. 5 al vâlcenilor. Primul gol al lui Alexandru .■ în Divizia „A“. Şi ce gol... • Excelentă evoluţia tinărului băimărean Tâtăran, aflat la a doua prezenţă a sa în prima divizie. De sta­tura lui Cămătaru, bun tehnician, atent la joc, a demonstrat că nu din întîmplare a făcut parte dintre juniorii U.E.F.A. ’80. • O ne«­bună la purtare pen­tru divizionarii „A“ care au jucat slmbă­tă ! Doar 6 dintre ei au primit cartonaşe galbene, cifră care re­­prezint un record al campionatului la capi­tolul disciplină (v.r. e­­tapa a 7-a, cu 8 car­tonaşe). 9 Simbă«, la Piteşti, înaintea meciului, Hajnal era marcat de trac, el ur­­mînd să joace fundaș stingă, post de care­­ lega amintiri dintre cele mai frumoase, da pe vremea cînd evolua sub tricoul cu nr. 4 al primei reprezentati­ve. La sfirșitul parti­dei, spre vestiar, Haj­nal a plecat insă cu alt gen de amintire, duelul său cu Băluţă — pasionant dealtfel , fiind ciştigat net de micuţa, dar incisiva extremă piteşteană.­­ înaintea meciului de la Craiova a avut loc o scurt festivitate, doi dintre jucătorii li­derului campionatului primind frumoase bu­chete de flori şi cite o cupă de cristal. Săr­bătoriţii au fost par­terul Boldici, care, simbăt 28 martie, a împlinit 24 de ani, şi căpitanul echipei, şte­­fănescu, care, cu două zile mai devreme, la 20 martie, a împlinit virsta de 30 de ani. Ambilor jucători le a­­­­dresăm urarea „La mulţi ani !“ • Primele cuvinte după meci ale arbitrului Nicolae Rai­­nea, conducătorul jocu­lui Universitatea Cra­iova - „U“ Cluj-Napo­ca, au fost următoa­rele: „Am condus mul­te meciuri la viaţa mea, dar rar mi-a fost dat sâ văd o echipă atît de dezlănţuită ca a craiovenilor. Astăzi (n.n. sîmbătă) Univer­sitatea învingea şi se­lecţionata Europei ! ! S U­ntre vesta CAZUL BOZEŞAN POATE FI ŞI TREBUIE SĂ FIE REZOLVAT! Laurenţiu Boxeşan este un „caz" In fotbalul nostru. Şi nu un caz oarecare. Jucătorul In cauză, component al lotului na­ţional de tineret, se află în pre­zent în afara perimetrului com­petitiv al performanţei, avind perspectiva de a rămîne încă multă vreme In această nefireas­că situaţie care îî creează pre­judicii nu numai lui, ci, într-o anumită măsură, şi fotbalului nostru. Cum s-a ajuns aici ? A cui este, In fond, vina ? Sâ facem, mal Intîi, un scurt Istoric al faptelor, pentru a putea apre­cia mal bine, după aceea, ţl poziţia părţilor implicate şi in­teresate în acest caz. In ziua de 20 ianuarie a aces­tui an, Laurenţiu Bozeşan — ju­cător al Sportului studenţesc din vara anului 1980, cînd a fost transferat de la A.S.A. Tg. Mureş — şi-a pă­răsit echipa, cu care începuse pregătirile in vederea sezonului de primăvară, ple­­cînd la Timişoara. Acolo unde se găseşte ţi în prezent. De ce a plecat ? Iată răspunsul dat de însuşi Bozeşan: „Am venit la Timişoara pentru a realiza căsă­toria proiectată inca din toamna trecută şi pe care am amînat-o, pe de o parte, pentru a nu mă sustrage de la programul com­­petiţional, în plin campionat, iar pe de alta parte pentru că spe­ram că voi găsi înţelegerea ne­cesară din partea conducerii­ clu­bului Sportul studenţesc, căreia ii mărturisisem Intenţia mea de a mă stabili definitiv la Timi­şoara. Luna aceasta, in­­ ziua de 20, am făcut cununia civilă, so­ţia mea — originară, ca şi mine, din Tirnăveni, dar stabilită cu părinţii, de mai multă vreme, în Timişoara — este studentă în anul III şi nu poate, normal cred, să renunţe la facultate pentru a mă urma şi a locui cu mine la Bucureşti. Am venit la Timişoara numai şi numai pen­tru a-mi întemeia o familie şi a-mi continua aici studiile­ ca orice cetăţean, căruia nu i se pot contesta asemenea drepturi". Ce spun acum părţile, mai mult sau mai puţin implicate în acest caz ? Mai întîi, părerea preşădinteluî clubului de fotbal Sportul studenţesc, arh. Emil Barbu Popescu: „Bozeşan repre­zintă exemplul tipic al jucătoru­lui dezorientat la 21 de ani. Sur­prinzător este însă faptul că me­diul universitar timişorean a ac­ceptat o astfel de dezertare de la o echipă care se conduce după acelaşi statut, universitar. Am sperat ca Bozeşan să nu fie tentat şi nici acceptat in Timi­şoara, mai ales de cei din su­prastructura clubului, in cazul in care Bozeşan nu­ «a reveni la e­­chipâ, el va sta pe 5 tuşă doi ani. In acest fel, sîntem convi-»şi că facem un serviciu şi fo’botului, şi jucătorului însuşi1*. Şi-acum, poziţia clubului Poli­tehnica Timişoara, esa cum ne-a fost comunicată de prof. dr. Incţ. Francisc Covaci, decanul Făcul­tăţii de mecanică, preşedintele secţiei de fotbal a clubu­l mişorean. „Prezenţa lui Şomftr In Timişoara este o r­irobLind personală a sa. Ştiu că se află in oraşul nostru, că s-a căsă­torit in urmă cu două săptămini. Nu are insă nici o legătură cu clubul Politehnica. în ceea ce priveşte even­tualitatea transferării lui Rezeşan la „Poli", acest lucru este o problemă de viitor, care se va putea pune după terminarea campionatului. Şi atunci insă în următoarele condiţii : 1) dacă Bozeşan va dori un asemenea transfer ; 2) dacă clubul la care este legiti­mat în prezent, Sportul studen­ţesc, consimte acest lucru ; 3) dacă regulamentul permite aşa ceva; 4) dacă un astfel de trans­fer poate fi în interesul fotba­lului". Ce ar mai putea fi adăugat la „căzu. Bozeşan", dincolo de hotărîrea acestuia de a nu mai reveni în Capitală, dincolo de poziţiile foarte clar exprimate de conducerile celor două echi­pe. Sportul studenţesc şi „Poli" Timişoara " Că, cel puţin pînă la vară, la încheierea campio­natului, Bozeşan va rămîne în afara fotbalului şi că, pentru un jucător la 21 de ani, unul din­tre fotbaliştii de vîrf ai „gene­raţiei de schimb", aşa ceva ni se pare un lucru grav şi de ne­­admis. Pentru că nu ne putem permite luxul de a renunţa. In­diferent din ce motiv, la jucă­torul­ Bozeşan în care s-au inves­tit muncă, timp şi multe speranţe pentru realizarea lui pe planul performanţei. De aceea, credem, este necesară intervenţia forului de specialitate care , recunos­când că are o grea misiune în adoptarea unei soluţii optime - trebuie să găsească, totuşi, calea care să ducă la rezolvarea aces­tui caz. Mihai IONESCU

Next