Sportul, iulie 1982 (Anul 38, nr. 10129-10155)
1982-07-01 / nr. 10129
O fila din marea cronica a „DACIADEI" TOŢI FLĂCĂII COMUNEI, PE TERENUL DE SPORT... Dimineaţă de duminică in comuna Cucuieţi, nu departe de Capitală, comună cu gospodari harnici, legaţi cu inima şi cu faptele de viaţa pămintului, de agricultură, adică, în văzduh pluteşte mireasmă de tei in floare fi de orz dat in pirg. Tineretul, numeroşi săteni care ... „de cum au dat zorile şi pînâ aproape-n amiaz au fost in grădinile de zarzavat, la lucrările de urgenţă, de care depinde rodul“ — cum ne spunea primarul Alexandru Mogoş, primul gospodar al localităţii — s-au adunat pe baza sportivă, pentru destindere, pentru a trăi citeva ceasuri reconfortante, dătătoare de bună dispoziţie, in compania sportului. Urmărim chipurile arse de soarele primăverii, ascultăm crimpeie de conversaţii — bună dispoziţie. Vă place sportul, nea Vasile? — il întreb pe Vasile Tudor, un om trecut de prima tinereţe. „Păi cum ? Iţi dă poftă de viaţă, de muncă, Ia uitaţi-vă ce mai flăcăi avem !“ Şi face gesturi largi spre cei de pe teren, spre cei din jurul lui. „Au venit, au venit băieţii satului şi din Capitală să participe la ziua noastră de sport“. Veniseră, intr-adevăr, să ajute la organizarea frumosului buchet de competiţii înscrise sub genericul „Daciadei“. Punctul de greutate al programului este, cum e firesc, fotbalul. Dar pe agenda acţiunii figurau fi volei, lupte, jocuri distractive. Dintre numeroşii fii ai satului, organizatori ai acţiunii — Ion Burduşan, Petre Enache, Gheorghe Tudor şi alţii — veniţi de la Întreprinderea „23 August“, din Capitală, cerem amănunte. Ion Burduşan, preşedinte de sindicat in secţia Locomotive-uzinaj : „Este adevărat, de cel mai mare interes se bucură, la Cucuieţi, fotbalul, de aceea am invitat aici, la întrecere cu formaţia locală, echipele Şoimii (Progresul), Viitorul (Dorobanţu) şi C.A.P. Plătăreşti. Secţia noastră de la „23 August“ oferă, după cum vedeţi, frumoase cupe celor care vor cîştiga". Cu adevărat, frumoase cupe. Şi intilnirile au fost frumoase, aplaudate cu entuziasm. Au urmat, apoi, jocuri distractive. Este o filă din cronica sportivă a unei localităţi oarecare — Cucuieţi — care se adaugă la marea cronică a „Daciadei“. Viorel TONCEANU PROBLEME DE MARE ACTEIALITATE ÎN DEZBATERE (Urmare din pag. 1) paralelă convingătoare intre fotbaliştii şi judoka tirgovişten. ,,Munca educativă cu cele două grupuri de sportivi este deosebită şi ca mod de acţionare şi in ceea ce priveşte conţinutul. Fotbaliştii au fost cei mai adesea... scutiţi de alte activităţi decit antrenamentul propriu-zis, au fost lăsaţi exclusiv in seama antrenorilor, fotbalul fiind... fotbal, în timp ce de judoka se interesa şi se ocupa multă lume şi in primul rind tovarăşii de muncă. Şefii de compartimente, secretarii de partid şi cei ai organizaţiilor de tineret nu se mulţumesc să-i angreneze in muncă, in activităţile politicoeducative cu muncitorii alitiri de care lucrează şi trăiesc, dar vin şi la sala de sport, discută cu ei şi cu antrenorii problemele de pregătire, se interesează de randamentul fiecărei lecţii de antrenament, de evoluţia in concursuri, il ajuit să se pregătească pentru activitatea şcolară sau profesională şi îi controlează atent in aceste privinţe. Rezultatele celor două «tegorii de sportivi oglindesc, firesc, diferenţa in tratarea problemelor ansamblului muncii educative şi sintem hotărîţi să aplicăm şi la fotbal, ca şi la toate celelalte discipline, experienţa bună de la judo“. Cine ne sînt educatorii ? Iată o întrebare care s-a pus, însoţită invariabil de părerea că principalul educator A FOST ŞI RAMÎNE antrenorul, incepind cu modul în care se înfăţişează şi se comportă în faţa sportivilor, la antrenamente şi în afara lor. Educarea, educatorilor a revenit ca un laitmotiv în discuţii, recunoscîndu-se că, alături de antrenori pricepuţi şi multilaterali, educatori competenţi, în primul rînd sub aspectul exemplului personal (punctualitate, exigenţă, ordine şi disciplină, hărnicie etc.) sunt destui cei care intirzie la program, care fumează şi beau in faţa elevilor lor şi cu ei, fac concesii de tot felul, tolerează uşurările şi chiulul la antrenamente, ei înşişi trăgind chiulul şi profitind de concesiile conducerilor cluburilor şi secţiilor. S-a arătat şi faptul că unele manifestări negative care îşi pun amprenta pe caracterul informare al viitorilor performeri îşi fac apariţia încă în perimetrul activităţii sportive de masă, în cazul multor crosuri, anunţate cu sume şi timbiţe, care aduc la start sute de participanţi, după primul colţ rămin doar ciţiva alergători, cifrele raportate devin astfel umflate şi se confundă în mod premeditat ,,participanţi" cu ,,participările“ în rapoarte, şi astfel tinerii competitori se obişnuiesc cu asemenea falsuri. Ziarul nostru a relatat nu o dată despre unele campionate şcolare şi chiar finale pe ţară ale ,,Daciadei" la care s-a încercat să se introducă în mod fraudulos sportivi mai virstnici sau cu o experienţă bogată, alături de tineri care abia au făcut primii paşi intr-o disciplină sau alta. Despre felul cum se face educaţia In unele loturi sportive care se pregătesc in vederea unor mari competiţii a dat un exemplu prof. Gheorghe Dunărinţu, preşedintele C J.E.F.S. Mehedinţi : „Lotul de fotbalişti juniori antrenat de C. Toma şi M. Pigulea s-a pregătit la noi, la Drobeta Tr. Severin. Am făcut tot ceea ce am putut pentru a le asigura condiţiile necesare. La cererea federaţiei am asigurat profesori dintre cei mai buni ca să-i ajute în orele libere pe tinerii sportivi să ţină pasul cu programa şcolară pe timpul rii erau obligaţi să lipsească de la cursuri. Profesorii au venit, dar elevii nu s-au înghesuit la consultaţii şi nici antrenării nu i-au îndemnat. O singură dată a lipsit insă untul la micul dejun şi antrenorul Toma s-a făcut foc Şi pară. Şi asta In faţa sportivilor. După cum se ştie sportivii noştri au fost eliminaţi încă din preliminariile turneului II.E.F.A. Cred că nu din cauza porţiei aceleia de unt...“ Pe de altă parte, prof. Gheorghe Stan (Tulcea) dădea un exemplu tonic de antrenoreducator pe care il interesează deopotrivă performanţa şi viaţa elevului sportiv în general. Tudor Alexandru Crasovschi. ,,La cei 32 şi ceva de ani ai săi, antrenorul tulcean a dat voleiului 9 jucători in Divizia ,,A" şi 5 lotului naţional de juniori, pentru că el înţelege să CREASCĂ cu adevărat sportivi, oameni MUNCA e principalul său instrument educativ, după care urmează ordinea, disciplina, notele la învăţătură şi comportamentul general in familie, la şcoală şi in lume". Nu s-a vorbit despre cazurile frecvente de spectatori certaţi cu etica sportivă la fotbal, dar şi la handbal, volei şi baschet, rugby mai ales, despre necesitatea unor măsuri disciplinare energice, care să curme asemenea manifestări. Secretarii consiliilor judeţene, toţi ceilalţi activişti sportivi care răspund de munca politico-educativă şi îndeosebi antrenorii dispun astăzi de orientările clare formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Expunerea la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R., ca şi în cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor recentului Congres. Să le cunoaştem temeinic şi, pe baza lor, să acţionăm ca atare. LA ÎNCHEIEREA DIVIZIEI „A“ DE POPICE (Urmare din pag I) Acestor cerinţe le-au făcut faţă cu succes popicarii de la C.S.M. Electromureş Tg. Mureş care, după o lungă cursă de urmărire, au deposedat de titlu pe multiplii campioni ai ţării sportivii de la „Aurul“ Baia Mare, datorită unui evident plus de omogenitate şi precizie. ,,Din 1975, cind am promovat în Divizie, ne-a explicat cu bucurie în glas antrenorul principal al mureşenilor, Iuliu Radovici, ne-am aflat aproape în permanenţă în luptă pentru un loc pe podium De patru ori am terminat în postura de vice campioni. Cunoscind dificultăţile arenei, am venit la Neptun cu un program suplimentar de pregătire şi, in consecinţă, jucătorii noştri s-au acomodat mai rapid cu particularităţile pistelor". Intr-adevăr, campionii au descoperit mai iute „secretul "ciadurii de lansare", care la cea mai sensibilă deviere scădea eficacitatea loviturii. Cu alte cuvinte, popicarii din Tg. Mureş au acţionat cum le-a impus... arena şi, cu o superioară tehnică la lansare, au controlat jocul, mai ales la pretenţioasele „izolate“, unde au avut cele mai puţine aruncări în... gol In prima evoluţie, cînd au cîştigat manşa I la o diferenţă apreciabilă (111 p d) faţă de locul doi, mureşenii au ratat 9 lovituri in timp ce principalii lor adversari, Aurul Baia Mare — 21, Gloria Bucureşti — 20, Rulmentul Braşov — 26, Progresul Oradea — 29, Voinţa Bucureşti — 31 şi Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc — 31, realizind o medie excelentă de 15 „bile goale“ de jucător. In plus, noii campioni au avut fi un adevărat lider de echipă, Ilie Hosn (căpitanul formaţiei mureşene) fiind singurul popicar care a depăşit grăbiţa celor Mi . A doborind fia 108 bile mixte 877 popice, iau nasuri loviturile... goi. De asemenea, jucătorii de bază Iuliu Bice, Ştefan ördög şi László Sereş şi-au reconfirmat valoarea. Se poate afirma că în condiţiile arenei de la Neptun toţi jucătorii mureşeni şi-au făcut datoria, titlul de campioni aflindu-se în mîini bune. Dintre celelalte finaliste, o plăcută surpriză a furnizat-o formaţia apreciatului nostru popicar Iosif Tismănar, Rulmentul Braşov. De pe poziţia a şasea din primul tur, în retur braşovenii s-au relansat în lupta pentru tricourile de campioni, urcând în final pe cea de-a doua treaptă a podiumului laureatelor, înaintea popicarilor de la „Aurul“ Baia Mare, foștii campioni, care au lăsat impresia că au subestimat forţele actuale ale adversarilor. In rest, toate echipele s-au dovedit deficitare la ,,figuri" şi „singuratice“, ratînd exasperant la manşele „izolate". Pe foile de arbitraj au figurat medii de 4, 5 şi chiar mai multe aruncări irosite de un singur jucător, ceea ce, trebuie să recunoaştem, arată că mai sînt multe bile... poate pentru popicarii divizionari, După încheierea Campionatului de handbal al juniorilor şi junioarelor AU FOST DEPISTAŢI TINERI DE MARE PERSPECTIVĂ ! CE SE VA îNTâMPLa CU EI LA... SENIOR AT? S-a încheiat a XXI-a ediţie a Campionatelor naţionale de juniori şi şcolari la handbal (băieţi şi fete), găzduită anul acesta de municipiul Braşov, ea bucurindu-se de o excelentă organizare, asigurată de C.J.E.F.S. din oraşul de sub Tîmpa. Dacă ar fi să spunem în puţine cuvinte prin ce s-a caracterizat noua ediţie a campionatului juniorilor, am menţiona in primul rind faptul că s-a observat o accentuată tendinţă pentru creşterea vitezei de joc în atac, o apărare mai fermă şi mai solidă in cadrul unor sisteme avansate. O asemenea manieră a avut ca rezultat partide spectaculoase, echilibrate, mai ales dacă ne referim la meciurile în care s-au confruntat primele trei formaţii din clasamentele finale. La băieţi, formaţiile de pe podium au fost, în ordine, C.S.S. 2 Minaur Baia Mare, C.S.Ş. Viitorul Cluj-Napoca şi C.S.S. C. Dobrogeanu-Gherea Ploieşti. Băimărenii, noii campioni ai ţării, se află pentru prima oară in această fericită postură, cei doi antrenori, Gheorghe Răzor şi Ion Chira, văzindu-şi astfel încununată o muncă de ciţiva ani, timp în care au crescut o formaţie omogenă, bătăioasă in Înţelesul bun al cuvintului, cu citeva individualităţi de perspectivă : Dan Botorce, Viorel Seter şi Iosif Sabău. Desigur, întregul lot este valoros, fiecare jucător în parte meritind felicitări pentru obţinerea titlului. Clujenii şi ploieştenii, ocupanţii locurilor doi şi, respectiv, trei, s-au prezentat în competiţie bine pregătiţi, „şcoala“ de handbal din cele două oraşe dovedind din nou că se află la înălţime. In competiţia feminină, handbalistele de la C.S.Ş. nr. 1 Bucureşti (antrenoare principală, maestra emerită a sportului Irina Climovschi, cea mai bună portăriţă pe care a avut-o handbalul românesc vreodată, secondată de Constantin Rizescu), nu au doar meritul de a fi terminat neînvinse şi de a fi încheiat citeva partide la diferenţe mari, dar şi pe acela de a se fi remarcat prin excelenta pregătire tehnico-tactică, prin jocul în viteză practicat şi prin apărarea de factură modernă. Ecaterina Mincu, Anca Moise, Petruţa Oanţă şi alte citeva jucătoare pot oricînd evolua în formaţii de Divizia „A“. Dealtfel, prima grijă a cluburilor — nu numai a celor ale căror formaţii au urcat pe treptele podiumului — trebuie să fie aceea ca, terminind junioratul, handbaliştii şi handbalistele cu valoare să continue activitatea la eşaloane superioare. Handbalul românesc are nevoie de toate aceste elemente şi credem că nu greşim spunind că şi federaţia de specialitate poate şi trebuie să intervină pentru ca jucătorii remarcaţi să intre pe „mina“ unor antrenori competenţi. Poate că în felul acesta handbalul clujean feminin, ca să facem o singură referire, — ale cărei formaţii de juniori au ocupat locul secund atit la băieţi cit şi la fete — va reuşi să-şi stabilizeze echipa senioarelor care, iată, deşi are schimbul asigurat, retrogradează iarăşi din prima divizie. Revenind la întreceri, se poate afirma că — aşa cum remarca prof. Bogdan Macovei, de la C.S.S. 2 Bucureşti — „s-a constatat o insuficientă pregătire tehnico-tactică de bază, ceea ce a determinat ca nivelul competiţiei feminine, în mod special, să fie sub cerinţele handbalului mondial, plafon la care trebuie să ne raportăm permanent“. Iată şi alte opinii ale unor tehnicieni. Prof. Dumitru Popescu- Colibaşi : „Turneul a arătat că avem tineri dotaţi, cu mari perspective, dar care, în continuare, trecând la echipe de seniori, vor fi lipsiţi de acelaşi ridicat nivel de instruire“ ; prof. Artur Hoffman : „Multe jocuri de foarte bun nivel tehnico-tactic, de mare angajament fizic şi psihic" ; prof. Mircea Anton : „Turneu de o valoare mulţumitoare, titlul disputindu-şi-i cu ardoare toate cele trei formaţii de băieţi etasate pe treptele podiumului" ; prof. Traian Predeţeanu, inspector în M.E.I. : „Din cauza nefolosirii extremelor, jocul s-a aglomerat pe centru, unde poarta putea fi mai uşor apărată de jucătorii cu talie. Reproşez şi foarte redusa folosire a contraatacului". Ion GAVRILESCU Echipa clubului sportiv şcolar nr. 1 Bucureşti, campioană naţională de juniori. De la stingă, in picioare : prof. Irina Climovschi, antrenoare principală, Gabriela Luca, Ileana Combei, Anca Moise, Cristina Lateş, Ana Bădălău, Liliana Mururaşu, Liliana Havarneanu, prof. Constantin Rizescu, antrenor , in rindul din faţă : Geraldina Chirculescu, Doina Stoica, Petruţa Oanţă, Ecaterina Mincu, Marusia Arvatu, Aura Zamfir (lipseşte din fotografie Melania Boncotă). Echipa Clubului sportiv şcolar nr. 2 Minaur Baia Mare, campioană naţională de juniori. In picioare, de la stingă : Ion Chira, antrenor: Adrian Dragoş, Dan Botorce, Dorin Mureşan, Viorel Seter, Nicolae Boca, Robert Kiss, Mihai Ferenţ, Marius Dancea, Iosif Sabău. Gheorghe Râzor, antrenor , in rindul din faţă : Sorin Pop, Florin Mironescu. Florin Uţe, Sorin Boca şi Leontin Bahici. Foto : Ioan DEÁK — Baia Mare uniMtiRiTiA or tui loto pno\o\PORi ivroinrm • ULTIMA ZI DE PARTICIPARE ! Agenţiile Loto-Pronosport mai pot elibera doar astăzi bilete cu numerele dv. preferate pentru prima tragere Loto din această luna, care va avea Ioc vineri 2 iulie 1982. Nu ocoliţi prilejul de a vă numara mîine printre ciştigătorii de autoturisme şi mari sume de bani la acest tradiţional şi avantajos sistem de joc I • CIŞTIGURILE TRAGERII EXCEPŢIONAL® PRONOEXPRES DIN M IUNIE 100. FAZA I. — Cat. 1 : 1 variantă 100% — Dacia 1M0 şl 1 variante 25% a 17.500 lei ; cat. 1 : 1 variante 100% a l.ftu lei şi 12 variante 25% a 1.593 lei ; cat. 4 : 60,75 variante a 1.410 lei ; cat. 5 : 152,50 a 562 lei ; cat. 6 : 5.741 a 40 lei. FAZA a II-a : cat. A : 1 variantă 100% a Dacia 1300 și 1 variantă 25% a 17.500 lei; cat. B: 5 variante 100% a 5.366 lei și 32 variante 25% a 1.342 lei ; cat. C : 71,50 a 976 lei ; cat. D : 3.298,75 a 60 lei. AUTOTURISMUL DACIA 1300 de la categoria l a revenit participantului IONESCU GHEORGHE din BUCUREȘTI. • NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA PRONOEXPRES DIN 30 IUNIE 1982. Extragerea I : 16 11 36 25 36 18 . Extragerea a VI-a : 40 39 44 41 18 32. Fond total de cistiguri : 1.875.097 lei din care : 237.839 tel report la categoria 1. D. MITRan (Voinţa Bucureşti). CAMPION DE JUNIORI LA CICLISM - FOND intră in competiţie seniorii BRAŞOV. ro (prin telefon). Campionatul republican de fond la ciclism a debutat miercuri cu proba de fond rezervată juniorilor mari care şi-au disputat întîietatea pe un traseu dificil, în lungime d© 80 km , Rîşnov — Bran — Fundata — Bran — Pirim Rece — Ilişnov, cu sosirea in Poiana Braşov, pe pista stadionului. Au luat startul 50 de rutieri, reprezentind 14 secţii din ţară, marea majoritate dintre aceştia prezentindu-se intr-o bună formă sportivă, fapt remarcat de toţi tehnoienii aflaţi în caravană. Pină la primele serpentine ale dealului spre Fundata, plutonul a mers compact. De aici cicliştii încep să se răsfire, astfel că la punctul de întoarcere, un grup de 12 ciclişti atacă vijelios serpentinele in coborire. La trecerea prin Bran, fugarii sunt prinşi de un grup de 16 alergători alături de care vor rula pînă la urcuşul spre Poiana Braşov, urcuş dur care va face o nouă şi serioasă triere in rândurile sportivilor. Pe stadionul din Poiana, primul a intrat Ovidiu Mitran (Voinţa Bucureşti) care a rezistat finişului puternic al colegilor de cursă Z. Lorincz (Torpedo Zărneşti), M. Aldulea (CIBO) şi V. Mitrache (C.S.Ş. 1), toţi cronometraţi in 2h 1927 (în acelaşi timp cu învingătorul). Ovidiu Mitran a cîştigat, astfel, tricoul de campion al ţării care i-a şi fost înminat, intr-un cadru festiv, chiar pe pista stadionului. Iată cum arată clasamentul in continuare: 5. G. Coloşi (Voinţa Ploieşti) 2h 19:34, 6. M. Nicolaescu (Muscelul Cîmpulung) 2h 19:43, 7. V. Gocan (Voinţa Cluj-Napoca) 2h 20:0, 8. Cr. Trăistaru (C.S.Ş. Bucureşti) 2h 21:03, 9.10. A. Năstas© (CIBO) şi C. Petcu (Olimpia) 2h 21:12. Azi intră in concurs seniorii care vor parcurge următorul traseu : Rişnov — Bran — Fundata — Rucăr — Fundata — Bran — Piriul Rece — Rîşnov — Poiana Braşov — cu sosirea pe stadion. (C. GRUIA — coresp.). I. TOMAN, NON RECORD NATIONAL LA TAIERE Zilele trecute s-a desfăşurat competiţia de tir cu puşca de vânătoare „Cupa Joiţa" la talere. Proba de skeet (talere lansate din turn) s-a disputat pe poligonul din comuna Joiţa (jud. Giurgiu), iar cea de trap (talere lansate din şanţ) pe standurile de la Tunari, din Capitală. Principalul performer al competiţiei a fost taleristul Ioan Toman, de la Steaua, care la proba de skeet a stabilit un nou şi valoros record naţional — 198 de talere lovite din 200 posibile. Vechiul record era de 197 şi aparţinea tot lui Toman. Dealtfel, el este recordmanul probei din 1981, cînd a punctat 196. Tot la skeet, băimăreanul Attila Csorba a avut o comportare bună, el a ocupat locul secund cu 196, record personal. Dar iată câştigătorii celorlalte probe : skeet seniori — speranţe — E. Roşianu (AGVPS) 47/50 ; juniori — Gh. Tufan (Unirea Joiţa) 41/50 t; juniori — D. Gazdovici (Steaua) 142/150 t. Trap seniori — St. Iorgu (AGVPS) 177/ 200 ; juniori— T. Vlădoianu (Olimpia Buc.) 129/150 ; seniori — speranțe — R. Ghinară (AGVPS) 70/100 t. Talere „groapă universală« (50 talere) — seniori — Gh. Cristescu (AGVPS) 39 t . Juniori — speranțe — E.zaharia (Olimpia Buc.) 38 t. MULŢI COPII TALENTAT! LA SĂRITURI Desfăşurat in bazinul din Brăila, în condiţii organizatorice foarte bune, concursul republican de sărituri pentru copii a prilejuit întreceri promiţătoare ale multora dintre competitori. In cursul Întrecerilor s-au evidenţiat multe elemente talentate, dintre care, insă, vom aminti doar de trei foarte dotaţi săritori, anume Ionica Mate, Siegfried Fredel şi Marian Nedelcu. Dintre antrenori, Constantin Totan (de la Lie. 2 Bucureşti) şi Andrei Găvozdea (de la C.S.Ş. Sibiu) au prezentat săritorii cu cele mai frumoase perspective. Cîştigătorii probelor : BĂIEŢI NĂSCUŢI IN 1971 : M. Nedelcu (Lie. 2) la trambulină 1 m, 3 m şi la platformă ; NĂSCUŢI IN 1971 : A. Fredel (C.S.Ş. Sibiu) — toate trei probe ; NĂSCUŢI IN 1972 : B. Cibu (C.S.Ş. Sibiu) la 1 m, A. Felea (C.S.Ş. Sibiu) la 3 m, Z. Sárközi (Crişul) la platformă ; NĂSCUŢI IN 1973 : I. Herlas (Lie. 2) la 1 m, A. Georgescu (C.S.Ş. Triumf Bucureşti) la 3 m ; FETE — NĂSCUTE IN 1970 : Luana Pătac (C.S.M. Cluj- Napoca) la 1 m, Liliana Banca (C.S.Ş. Sibiu) la 3 m, Ileana Angliei (C.S.Ş. Triumf) la platformă ; NĂSCUTE IN 1971 : Vladia Dicu (CJ S.Ş. Sibiu) la 1 m şi 3 m. Olimpia Roşia (Progresul) la platformă ; NĂSCUTE IN 1872 : Cristina Lupa (CS.ş. Sibiu) la 1 m, Ionica Mate (Crişul Oradea) la 3 m, Ioana Ivanovici (C.S.Ş. Triumf) la platformă ; NĂSCUTE IN 1973 : Ionica Tudor (Lic. 3 Bucureşti) la 1 m, Irina Mărgăritescu (Progresul) la 3 m. Ciştigători absoluţi : BĂIEŢI — 1970 : M. Nedelcu ; 1971 : S. Fredel ; 1972 : B. Cibu ; 1973 : I. Herlas ; FETE — 1970 : Luana Pătac ; 1971 : Vladia Dieu ; 1972 : Cristina Lupu ; 1973 : Ionica Tudor. Nicolae COSTIN — coresp. SENIORII ÎŞI DISPUTĂ TITLURILE (Urmare din pag 1) C.S.Ş. şi C.S.M. Sibiu. Crişul Oradea şi C.S.M Cluj-Napoca, din rindul cărora se desprind — ca avind şanse de a se clasa pe poziţii fruntaşe — Ruxandra Hodioiu (C.S.M. Sibiu), Isabela Bercaru, Cristina Timar, Andreea Dragomir, Ileana Pirjol (C.S.S. Triumf), Luiza Nicolaescu, Cornel Pop (Progresul), Cristina Szakács şi Alexandru Bagiu (Crişul). Menţionăm că, în afara disputei pentru titluri, concursul prezintă importanţă şi prin faptul că oferă ultimul prilej de verificare a celor vizaţi să reprezinte România la Balcaniada care va avea loc, la Bucureşti, între 15 şi 18 iulie. Programul campionatelor este următorul : JOI, trambulină 1 m băieţi (de la ora 9,30) şi 1 m fete (de la ora 16) ; VINERI, trambulină 3 m băieţi şi platformă fete (de la ora 9,30 preliminarii, de la ora 16 finale) ; SIMBATA, trambulină 3 m fete şi platformă băieţi (de la ora 9.30 preliminarii, de la ora 16 finale). Amintim că anul trecut titlurile au fost cucerite de Isabela Bercaru (1 m), Ruxandra Hodolă (3 m), Luiza Nicolaescu (platformă) , D. Nedelcu (1 m), AL Bagiu (3 m şi platformă). ACCES GRATUIT PE BAZELE SPORTIVE (Urmare din pag I) Conform hotărîrii, cu începere de la 15 iulie a.c., organizaţiile deţinătoare de baze sportive vor asigura pentru manifestaţiile sportive un spaţiu în tribunele stadioanelor, sălilor şi terenurilor de sport pentru pionierii şi şcolarii pină la vîrsta de 14 ani. Consiliile judeţene pentru educaţie fizică şi sport, împreună cu organizaţiile sportive deţinătoare, de baze sportive, vor stabili numărul de locuri pentru fiecare bază sportivă în parte în funcţie de capacitatea tribunelor şi de nivelul competiţiei sportive. Accesul la competiţii al pionierilor, şcolarilor, precum şi al copiilor care practică sportul de performanţă se va face in mod gratuit, în grupuri organizate, în funcţie de locurile repartizate, sub conducerea şi supravegherea cadrelor desemnate de organizaţiile de pionieri, precum şi de cluburile sportive. De asemenea, în funcţie de programul de pregătire al echipelor şi sportivilor unităţilor proprietare sau deţinătoare de baze sportive se va putea permite accesul copiilor pentru activităţi sportive pe aceste baze ; accesul se va realiza in grupuri organizate și sub directa supraveghere si conducere a cadrelor didactice din școli. „Radiografia“ echipelor MAREA ÎNVINSĂ A SEZONULUI Dintru început vrem să arătăm că titlul analizei noastre nu reprezintă o simplă figură de stil. El are acoperire in cifre, să privim chenarul alăturat (alineatul al treilea, „cel mai bun loc ocupat") și vom constata că Universitatea Craiova n-a cunoscut decit două locuri pe toată durata campionatului : 1 şi 2 ! Iată pentru ce am socotit că Universitatea trebuie considerată „marea învinsă“. Şi ne gîndim că aceste două cuvinte exprimă mai mult decit caracterizarea „11“lui din Bănie pentru ediţia 1981—82 , el vrînd să sublinieze şi eşuarea Intr-o tentativă importantă in ansamblul competiţiei nr. 1 a fotbalului nostru şi anume in aceea a ob-Un alt element de care trebuie să ţinem seama in analiza noastră credem a fi schimbarea ideii tactice principale, pentru atac, datorită dispariţiei ambelor extreme specializate , mai demult Marcu şi, pe durata acestui campionat Crişan. Încercările antrenorilor Ion Oblemenco şi Constantin Oţel n-au fost puţine şi nici lipsite de inspiraţie în tendinţa de a înlocui vechea manieră de joc. Recurgînd la Geolgău sau Bălăci, ca extreme false, forţînd apoi aşezarea 1—4—4—2, cu Cămătaru şi Cirţu pe posturile cele mai avansate, apărînd şi cu varianta 1—4—3—3. In care Irimescu era încercat si treilea om avansat, tehnicienii craioveni au apelat la 2. UNIV. CRAIOVA 34 20 5 9 67-28 45 ti Puncte realizate acata : 33 — a pierdut un punct cu Steaua. • Puncte realizate in deplasare : 12 - cite 2 Ai A.S.A. Tg. Mureş, Politehnica Timişoara, F. C. Argeş şi F. C. Olt cite 1 cu F. C. Constanţa, U.T.A., S. C. Bacău şi Corvinul. ti Cel mai bun loc ocupat : 1 — de 15 ori ; cel mai slab loc : 2 de 19 ori. ti eterii echipei : Grţu 19 goluri, Cămătaru 12, Bălăci 10, Gealgău 6, Irimescu 4, Ungureanu şi Donose - cile 3, Crişan şi A. Po-nescu cite 2, Negriţă, Beldeanu şi Ştefânescu — cite 1, Bitea (U.T.A.), Şoşu (5. C Bacău) şi Szabó (A.S.A.) — cite un autogol. t1 Jucători folosiţi — 21 , Ştefânescu, Doncse şi Ţrcteanu — cite 32 de meciuri, Batoci şi Cirţu — cite 31, Ungurearuu şi Irimescu — cite 30, Tuttoi 29, Negrilă şi Geolgău — cite 28, Cămătaru 23, Lung 21, Beldeanu 19, Purimo 14, Boldici şi Crişan — cîte 13, Ciupitu 12, A Popescu 1, Firănescu 3, Bica şi I. Popescu - oile 1. ti Cartonaşe galbene : 23 — 11 jucători ; cele mai multe : Negrilă t. ti Cartonaşe roşii : Tilihoi (etapa a 8-a), Beldeanu (etapa a 13a), Donase (etapa a 17-a), Cămătaru (etapa a 26a) şi Bălăci (etapa a 26a). • A beneficiat de 8 lovituri de la 11 m : 6 transformate (Bălăci 3, Irimescu 2, Cirţu 1), 2 ratate (Irimescu şi Cirţu) , a fost sancţionată cu un penalty, transformat. ti A expediat 501 şuturi (329 acasă - 172 in deplasare), dintre care 263 pe spaţiul porţii (174 acasă - 89 in deplasare). ţinerii celui de al 3-lea titlu consecutiv. Universitatea Craiova ar fi apărut (in eventualitatea acestei reuşite), pe o listă cu puţine (dar reprezentative) nume de cluburi care au Înregistrat asemenea victorii în serie (C.S. Chinezul Timişoara din 1921 pină in 1927), Steaua Bucureşti (1951, 1952, 1953) şi Dinamo Bucureşti (1961/62, 1962/63, 1963/64, 1964/ 65). Şi clubul craiovean avea toate atuurile, faţă de valoarea lotului său, să intre în această galerie de onoare a campioanelor României. Întrebarea, care stă pe buzele atîtor prieteni ai fotbalului, mai cu seamă pe ale celor de prin părţile Olteniei, ne-o punem şi noi. De ce n-a reuşit să eiştit Universitatea titlul nr. 3? In primul rind pentru că Dinamo Bucureşti, pe toată durata campionatului şi, in mod special, in momentele deciziei, a confruntării directe, a ştiut să treacă cu brio de încercările campionatului. In opoziţie cu traseul „alb-roşilor" bucureşteni, craiovenii au manifestat, tocmai pe porţiunea tind s-a hotărît ciştigătoarea, o vizibilă scădere de formă, accentuată şi de o serie de accidentări dintre care aceea a lui Ştefânescu s-a dovedit cea mai gravă, cu influenţe dintre cele mai puternice asupra stării de spirit a formaţiei (in primul rînd), dar şi a randamentului defensivei, variantele oferite de caracteristicile jucătorilor de care dispuneau. Judecindu-le, acum, constatăm că, deşi unele dintre ele au reprezentat soluţii, armonia tactică de odinioară a formulei, cu acei penetranţi jucători pe aripi, n-a mai fost regăsită, cum se mai observă dealtfel tot in coloanele ziarului nostru. Marile solicitări ale lotului craiovean, atit pe plan intern cit şi pe cel extern, şi-au arătat şi ele efectele, poate mai pronunţat în finalul sezonului competiţional, după ce a furnizat baza lotului reprezentativ şi a disputat trei tururi în Cupa campionilor europeni (performanţă peste care, iarăşi, s-a aşternut prea repede uitarea). Greul unor partide cu adversari de primul ordin din Europa, pe planul echipelor naţionale sau de club, l-au dus tot jucătorii de bază ai lotului (Ştefânescu, Ţieleanu, Bălăci, Cămătaru, Negrilă, Beldeanu, Geolgău). Urmele ratării calificării la C.M. s-au resimţit şi la Universitatea, ele nu s-au şters chiar aşa de uşor. Şi în cazul echipei craiovene, ca un atitea altele de la noi şi de aiurea, ne reîntâlnim cu atit de dificila problemă a refacerii jucătorilor, cu efectele nerezolvării ei. O problemă-cheie a fotbalului de înaltă performanţă cu exemple Pe viu, zilnice, şi acum in Mundiatul spaniol unde elementul reciştigării forţelorfizice, dar mai AGENŢIILE LOTO-PRONOSPORT $1 VlNZĂTORII VOLANŢI din Întreaga tara va stau zilnic la dispoziţie. MAR ŞANSE DECISTICULOZUL VACANTEI Inaisinnrpecial Smitrna I ORICINE JOACĂ POATE OBŢINE : • autoturisme „Dacia 1300“ ti „Trabant 601" ti cîştiguri în bani de 50.000, 10.000, 5.000, 1.000 lei etc. LA MUNTE SAU LA MARE, încercaţi să vă număraţi $1 dv. printre marii beneficiari ai sezonului la Loz In plic 1 Fază din meciul Univ. Craiova — Dinamo (echipament alb), disputat, în toamnă, in Bănie, partidă care aminteşte de o bună prestaţie a... fostei campioane (2—0). Foto : Dragoş NEAGU ales psihice) se dovedeşte determinant. In fotbalul nostru (şi situaţia Universităţii o demonstrează şi ea) refacerea rămine in mare măsură un subiect mult discutat dar... puţin aplicat. La această refacere trebuie să contribuie în primul rind jucătorii înşişi, ca şi cluburile a căror datorie este să asigure toate condiţiile necesare acestei importante componente a pregătirii echipelor. In fine, un inamic, care şi-a făcut adeseori apariţia, un adversar nevăzut dar puternic resimţit a existat chiar... în cetate. Şi oboseala şi solicitările de care pomeneam, dar şi o oboseală mult mai periculoasă — oboseala victoriilor, a succeselor şi satisfacţiilor tradusă prin atitudini de suficienţă, indisciplină, prin neangajarea cu tot sufletul în jocurile considerate „mici“ ale echipei de club după unele „mari“, ale naţionalei sau in C.C.E. Ei bine multe manifestări de abandonare ale obligaţiilor faţă de club au apărut la Universitatea Craiova. Unele, ca acelea intervenite intre antrenori şi Bălăci, au avut nu numai efecte imediate, prin absenţa unor EftimieONESCU forţe de primul ordin din echipă, dar şi prin eroziunea produsă în forţa psihică a echipei in atmosfera de sinceră şi totală colaborare intre conducerea tehnică şi jucători. Aici, in primul rind, se impune repararea „defecţiunilor“ (fără să se omită şi starea disciplinară, cartonaşele roşii) pentru că de aici se va asigura rezolvarea tuturor celorlalte probleme, de joc, de formulă etc., ale Universităţii Craiova, care rămîne echipa de prim plan a fotbalului nostru în ultimele sezoane. Ea are misiunea de a reprezenta în continuare fotbalul nostru in competiţiile europene unde, alături de Dinamo, alcătuieşte „cuplul experimentatelor“ în grupul formaţiilor româneşti, ea trebuie să furnizeze, mai departe, titulari valoroşi selecţionatelor noastre Un an cu o prezenţă remarcată in C.C.E., cu un loc doi, la mare luptă, în campionat constituie — indiscutabil — o bună bază de plecare în noua stagiune. Bineînţeles, stabilindu-se precis, curajos, bărbăteşte, unde s-a greşit... MIRCEA LUCESCU - DIRECTOR TEHNIC AL F.R.F., ANTRENOR AL ECHIPEI NAŢIONALE După încheierea campionatului, cu satisfacţia de a-şi vedea împlinită munca de antrenor şi activitatea de jucător la Corvinul Hunedoara prin calificarea echipei la care a funcţionat patru ani, în Cupa U.E.F.A., Mircea Lucescu a revenit la Bucureşti. Comitetul Executiv al C.N.E.F.S. l-a confirmat ieri pe Mircea Lucescu in funcţia de director tehnic al F.R. Fotbal şi antrenor al echipei naţionale. Tînărul antrenor, in virstă de 37 de ani, cu o activitate de 13 ani ca jucător in Divizia „A“ şi 70 de jocuri in echipa României, se va ocupa acum exclusiv de problemele tehnice ale fotbalului nostru, de toate loturile reprezentative şi, îndeosebi, de echipa naţională. In numele tuturor iubitorilor de fotbal ii dorim succes deplin în această muncă frumoasă, pasionantă dar plină de responsabilități ! EXIGENŢA SPORITĂ IN TESTAREA ARBITRILOR DIVIZIONARI In perioada 29 iulie — 1 august se organizează, la Bucureşti, instruirea arbitrilor din lotul divizionar „A“. Cu această ocazie, „cavalerii fluierului“ din lotul „A“ vor fi testaţi teoretic şi fizic. Baremurile testului fizic s-au modificat, astfel că, la proba de alergare 12 minute, se cer 2.800 m (in loc de 2.600), la 400 m — 68 de secunde (în loc de 75), la 50 m — 7,1 secunde din loc de 8), iar la 4X10 m — 11 secunde (in loc de 11,5). Din cite se observă, exigența a crescut, urmărindu-se alcătuirea unui tot valoros, in care să se îmbine pregătirea fizică, cea teoretică şi morală. Tot spre sfîrşitul acestei luni, mai exact in zilele de 24 şi 25 iulie va avea loc, in Capitală, concursul pentru promovarea in loturile divizionare „A“ şi „B“. Pentru ocuparea locurilor vacante in cele două loturi de arbitri pot concura candidaţi din întreaga ţară care îndeplinesc condiţiile prevăzute de regulament. La concurs vor participa şi cei care au urmat cursurile intensive din acest an. In privinţa testării teoretice şi fizice a arbitrilor din loturile divizionare „B" şi „C“, ea va fi organizată de către C.J.E.F.S.-uri, prin colegiile judeţene ale arbitrilor. Pînă la data de 7 august, cel mai tirziu, se va comunica in scris la F.R.F. — Colegiul central al arbitrilor, rezultatele obţinute de fiecare arbitru la testul teoretic (zece întrebări) şi cel fizic. Să reţinem că şi pentru lotul divizionar „B“ testul fizic şi-a modificat baremurile. Astfel, la proba de alergare 12 minute, in loc de 2.600 m se cere, acum, 2.700 m ; la 400 m, in loc de 75 de secunde, noul barem este de 76 de secunde ; la 50 la — 7,3 secunde (în loc de 8), iar la 4X10 m. — 11,1 secunde, in loc de 11,5. Pentru lotul divizionar „C“ baremurile au rămas neschimbate. GOLGETERII DIVIZIEI „B“ SERIA I : ti 26 GOLURI : Nemţeanu (Politehnica Iaşi) ti 21 GOLURI : Lala (C.S.U. Galaţi) ti 17 GOLURI : Cojocaru (C. S. Botoşani) • 15 GOLURI : Petrescu I şi Avădanei (C.S.M. Suceava) ti 14 GOLURI : Moga (Gloria Bistriţa) ti 13 GOLURI : Luca (CS. Botoşani) • 12 GOLURI : Cioacă (Politehnica), Roşca (Ceahlăul P. Neamţ) ti 11 GOLURI : Simionaş (Politehnica), Sima (Unirea Dinamo Focşani), Bartha (Viitorul Gheorgheni) SERIA A I-a : • 18 GOLURI Şt. Popa {Rapid Bucureşti) ti 17 GOLURI : Paraschiv (Rapid) ti 1 GOLURI : Vasile (Unirea Alexandria) • 14 GOLURI : Toporan (Petrolul Ploieşti) ti 13 GOLURI : Cornel Grigore (Automatica Buc.) ti 11 GOLURI : Costea (Dunărea Călăraşi) SERIA A III-a: • 1 GOLURI Grosu (F.C. Bihor) • 26 GOLURI Georgescu (F. C. Bihor) ti 16 GOLURI : Portic (F.C.M. Reşiţa) • 15 GOLURI : Oancea (F.C.M. Reşiţa), Koller (F. C. Baia Mare) • 14 GOLURI : M. Marian (Dacia Orăştie), Cristea (Minerul Cavnic), Nucă (U.M. Timişoara), Roznai (F. C. Baia Mare) ti 13 GOLURI : Tolba (Minerul Cavnic), Iordache (C.S.M. Drobeta Tr. Severin) ti 11 GOLURI : Punea» (F. C. Bihor)