Sportul, iulie 1982 (Anul 38, nr. 10129-10155)

1982-07-01 / nr. 10129

O fila din marea cronica a „DACIADEI" TOŢI FLĂCĂII COMUNEI, PE TERENUL DE SPORT... Dimineaţă de duminică in comuna Cucuieţi, nu departe de Capitală, comună cu gospo­dari harnici, legaţi cu inima şi cu faptele de viaţa pămintului, de agricultură, adică, în văz­duh pluteşte mireasmă de tei in floare fi de orz dat in pirg. Tineretul, numeroşi săteni care ... „de cum au dat zorile şi pînâ aproape-n amiaz au fost in grădinile de zarzavat, la lu­crările de urgenţă, de care de­pinde rodul“ — cum ne spunea primarul Alexandru Mogoş, primul gospodar al localităţii — s-au adunat pe baza spor­­tivă, pentru destindere, pentru a trăi citeva ceasuri reconfor­tante, dătătoare de bună dis­poziţie, in compania sportului. Urmărim chipurile arse de soarele primăverii, ascultăm crimpeie de conversaţii — bu­nă dispoziţie. Vă place sportul, nea Vasile? — il întreb pe Va­­sile Tudor, un om trecut de prima tinereţe. „Păi cum ? Iţi dă poftă de viaţă, de muncă, Ia uitaţi-vă ce mai flăcăi a­­vem !“ Şi face gesturi largi spre cei de pe teren, spre cei din jurul lui. „Au venit, au ve­nit băieţii satului şi din Capi­tală să participe la ziua noas­tră de sport“. Veniseră, intr-adevăr, să aju­te la organizarea frumosului buchet de competiţii înscrise sub genericul „Daciadei“. Punc­tul de greutate al programului este, cum e firesc, fotbalul. Dar pe agenda acţiunii figurau fi volei, lupte, jocuri distrac­tive. Dintre numeroşii fii ai satului, organizatori ai acţiunii — Ion Burduşan, Petre Enache, Gheorghe Tudor şi alţii — ve­niţi de la Întreprinderea „23 August“, din Capitală, cerem amănunte. Ion Burduşan, pre­­şedinte de sindicat in secţia Locomotive-uzinaj : „Este ade­vărat, de cel mai mare inte­res se bucură, la Cucuieţi, fot­balul, de aceea am invitat aici, la întrecere cu formaţia locală, echipele Şoimii (Progresul), Vi­itorul (Dorobanţu) şi C.A.P. Plătăreşti. Secţia noastră de la „23 August“ oferă, după cum vedeţi, frumoase cupe celor care vor cîştiga". Cu adevărat, frumoase cupe. Şi intilnirile au fost frumoase, aplaudate cu entuziasm. Au urmat, apoi, jocuri distractive. Este o filă din cronica spor­­tivă a unei localităţi oarecare — Cucuieţi — care se adaugă la marea cronică a „Daciadei“. Viorel TONCEANU PROBLEME DE MARE ACTEIALITATE ÎN DEZBATERE (Urmare din pag. 1) paralelă convingătoare intre fotbaliştii şi judoka tirgoviş­­ten. ,,Munca educativă cu cele două grupuri de sportivi este deosebită şi ca mod de acţio­nare şi in ceea ce priveşte conţinutul. Fotbaliştii au fost cei mai adesea... scutiţi de alte activităţi decit antrenamentul propriu-zis, au fost lăsaţi ex­clusiv in seama antrenorilor, fotbalul fiind... fotbal, în timp ce de judoka se interesa şi se ocupa multă lume şi in pri­mul rind tovarăşii de muncă. Şefii de compartimente, secre­tarii de partid şi cei ai orga­nizaţiilor de tineret nu se mulţumesc să-i angreneze in muncă, in activităţile politico­­educative cu muncitorii alitiri de care lucrează şi trăiesc, dar vin şi la sala de sport, discută cu ei şi cu antrenorii proble­mele de pregătire, se intere­sează de randamentul fiecărei lecţii de antrenament, de evo­luţia in concursuri, il ajuit să se pregătească pentru activita­tea şcolară sau profesională şi îi controlează atent in aceste privinţe. Rezultatele celor două «tegorii de sportivi oglindesc, firesc, diferenţa in tratarea problemelor ansamblului mun­cii educative şi sintem­ hotă­­rîţi să aplicăm şi la fotbal, ca şi la toate celelalte discipline, experienţa bună de la judo“. Cine ne sînt educatorii ? Iată o întrebare care s-a pus, însoţită invariabil de părerea că principalul educator A FOST ŞI RAMÎNE antre­norul, incepind cu modul în care se înfăţişează şi se comportă în faţa sportivilor, la antrenamente şi în afara lor. Educarea­, educatorilor a revenit ca un laitmotiv în discuţii, recunoscîndu-se că, alături de antrenori pricepuţi şi multilaterali, educatori competenţi, în primul rînd sub aspectul exemplului per­sonal (punctualitate, exigenţă, ordine şi disciplină, hărnicie et­c.) sunt destui cei care intir­­zie la program, care fumează şi beau in faţa elevilor lor şi cu ei, fac concesii de tot felul, tolerează uşurările şi chiulul la antrenamente, ei înşişi tră­­gind chiulul şi profitind de concesiile conducerilor clubu­rilor şi secţiilor. S-a arătat şi faptul că unele manifestări negative care îşi pun amprenta pe caracterul in­formare al viitorilor perfor­meri îşi fac apariţia încă în perimetrul activităţii sportive de masă, în cazul multor cro­suri, anunţate cu sum­e şi timbiţe, care aduc la start sute de participanţi, după pri­mul colţ rămin doar ciţiva a­­lergători, cifrele raportate de­vin astfel umflate şi se con­fundă în mod premeditat ,,par­ticipanţi" cu ,,participările“ în rapoarte, şi astfel tinerii com­petitori se obişnuiesc cu ase­menea falsuri. Ziarul nostru a relatat nu o dată despre unele campionate şcolare şi chiar finale pe ţară ale ,,Daciadei" la care s-a încercat să se in­troducă în mod fraudulos sportivi mai virstnici sau cu o experienţă bogată, alături de tineri care abia au făcut primii paşi intr-o disciplină sau alta. Despre felul cum se face e­­ducaţia In unele loturi sporti­ve care se pregătesc in vede­rea unor mari competiţii a dat un exemplu prof. Gheor­ghe Dunărinţu, preşedintele C J.E.F.S. Mehedinţi : „Lotul de fotbalişti juniori antrenat de C. Tom­a şi M. Pigulea s-a pregătit la noi, la Drobeta Tr. Severin. Am făcut tot ceea ce am putut pentru a le asigura condiţiile necesare. La cererea federaţiei am asigurat profe­sori dintre cei mai buni ca să-i ajute în orele libere pe tinerii sportivi să ţină pasul cu programa şcolară pe timpul rii erau obligaţi să lipsească de la cursuri. Profesorii au venit, dar elevii nu s-au în­ghesuit la consultaţii şi nici antrenării nu i-au îndemnat. O singură dată a lipsit insă untul la micul dejun şi an­trenorul Tom­a s-a făcut foc Şi pară. Şi asta In faţa spor­tivilor. După cum se ştie spor­tivii noştri au fost eliminaţi încă din preliminariile turneu­lui II.E.F.A. Cred că nu din cauza porţiei aceleia de unt...“ Pe de altă parte, prof. Gheorghe Stan (Tulcea) dădea un exemplu tonic de antrenor­­educator pe care il interesea­ză deopotrivă performanţa şi viaţa elevului­ sportiv în gene­ral. Tudor Alexandru Crasov­­schi. ,,La cei 32 şi ceva de ani ai săi, antrenorul tulcean a dat voleiului 9 jucători in Divizia ,,A" şi 5 lotului naţional de juniori, pentru că el înţelege să CREASCĂ cu adevărat sportivi, oameni MUNCA e principalul său instrument e­­ducativ, după care urmează ordinea, disciplina, notele la învăţătură şi comportamentul general in familie, la şcoală şi in lume". Nu s-a vorbit despre cazu­rile frecvente de spectatori certaţi cu etica sportivă la fotbal, dar şi la handbal, volei şi baschet, rugby mai ales, des­pre necesitatea unor măsuri disciplinare energice, care să curme asemenea manifestări. Secretarii consiliilor judeţe­ne, toţi ceilalţi activişti spor­tivi care răspund de munca politico-educa­ti­vă şi îndeosebi antrenorii dispun astăzi de o­­rientările clare formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Expunerea la Plenara lărgi­tă a C.C. al P.C.R., ca şi în cuvîntarea rostită la încheie­rea lucrărilor recentului Con­gres. Să le cunoaştem temei­nic şi, pe baza lor, să acţio­năm ca atare. LA ÎNCHEIEREA DIVIZIEI „A“ DE POPICE (Urmare din pag I) Acestor cerinţe le-au făcut faţă cu succes popicarii de la C.S.M. Electromureş Tg. Mu­reş care, după o lungă cursă de urmărire, au deposedat de titlu pe multiplii campioni ai ţării sportivii de la „Aurul“ Baia Mare, datorită unui evi­dent plus de omogenitate şi precizie. ,,Din 1975, cind am promovat în Divizie, ne-a ex­plicat cu bucurie în glas an­trenorul principal al mureşe­nilor, Iuliu Radovici, ne-am aflat aproape în permanenţă în luptă pentru un loc pe po­dium De patru ori am termi­nat în postura de vice cam­pioni. Cunoscind dificultăţile arenei, am venit la Neptun cu un program suplimentar de pregătire şi, in consecinţă, ju­cătorii noştri s-au acomodat mai rapid cu particularităţile pistelor". Intr-adevăr, campionii au descoperit mai iute „secretul "ciadurii de lansare", care la cea mai sensibilă deviere scă­dea eficacitatea loviturii. Cu alte cuvinte, popicarii din Tg. Mureş au acţionat cum le-a impus... arena şi, cu o supe­rioară tehnică la lansare, au controlat jocul, mai ales la pretenţioasele „izolate“, unde au avut cele mai puţine arun­cări în... gol In prima evolu­ţie, cînd au cîştigat manşa I la o diferenţă apreciabilă (111 p d) faţă de locul doi, mure­şenii au ratat 9 lovituri in timp ce principalii lor adversari, Aurul Baia Mare — 21, Gloria Bucureşti — 20, Rulmentul Braşov — 26, Pro­gresul Oradea — 29, Voinţa Bucureşti — 31 şi Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc — 31, rea­li­zind o medie excelentă de 15 „bile goale“ de jucător. In plus, noii campioni au avut fi un adevărat lider de echi­pă, Ilie Hosn (căpitanul for­maţiei mureşene) fiind singu­rul popicar care a depăşit gră­bi­ţa celor Mi . A dobori­nd fia 108 bile mixte 877 popice, ia­u nasuri lovituri­le... goi. De asemenea, jucătorii de ba­­ză Iuliu Bice, Ştefan ördög şi László Sereş şi-au reconfir­mat valoarea. Se poate afir­ma că în condiţiile arenei de la Neptun toţi jucătorii mure­şeni şi-au făcut datoria, titlul de campioni aflindu-se în mîini bune. Dintre celelalte finaliste, o plăcută surpriză a furnizat-o formaţia apreciatului nostru popicar Iosif Tismănar, Rul­mentul Braşov. De pe poziţia a şasea din primul tur, în re­tur braşovenii s-au relansat în lupta pentru tricourile de campioni, urcând în final pe cea de-a doua treaptă a podiu­mului laureatelor, înaintea po­picarilor de la „Aurul“ Baia Mare, foștii campioni, care au lăsat impresia că au subesti­mat forţele actuale ale adver­sarilor. In rest, toate echipele s-au dovedit deficitare la ,,fi­guri" şi „singuratice“, ratînd exasperant la manşele „izola­te". Pe foile de arbitraj au fi­gurat medii de 4, 5 şi chiar mai multe aruncări irosite de un singur jucător, ceea ce, trebuie să recunoaştem, arată că mai sînt multe bile... poate pentru popicarii divizionari, După încheierea Campionatului de handbal al juniorilor şi junioarelor AU FOST DEPISTAŢI TINERI DE MARE PERSPECTIVĂ ! CE SE VA îNTâMPLa CU EI LA... SENIOR AT? S-a încheiat a XXI-a ediţie a Campionatelor naţionale de juniori şi şcolari la handbal (băieţi şi fete), găzduită anul acesta de municipiul Braşov, ea bucurindu-se de o excelen­tă organizare, asigurată de C.J.E.F.S. din oraşul de sub Tîmpa. Dacă ar fi să spunem în puţine cuvinte prin ce s-a caracterizat noua ediţie a cam­pionatului juniorilor, am men­ţiona in primul rind faptul că s-a observat o accentuată ten­dinţă pentru creşterea vitezei de joc în atac, o apărare mai fermă şi mai solidă in cadrul unor sisteme avansate. O a­­semenea manieră a avut ca re­zultat partide spectaculoase, e­­chilibrate, mai ales dacă ne referim la meciurile în care s-au confruntat primele trei formaţii din clasamentele fi­nale. La băieţi, formaţiile de pe podium au fost, în ordine, C.S.S. 2 Minaur Baia Mare, C.S.Ş. Viitorul Cluj-Napoca şi C.S.S. C. Dobrogeanu-Gherea Ploieşti. Băimărenii, noii cam­pioni ai ţării, se află pentru prima oară in această fericită postură, cei doi antrenori, Gheorghe Răzor şi Ion Chira, văzindu-şi astfel încununată o muncă de ciţiva ani, timp în care au crescut o formaţie o­­mogenă, bătăioasă in Înţelesul bun al cuvintului, cu citeva individualităţi de perspectivă : Dan Botorce, Viorel Seter şi Iosif Sabău. Desigur, întregul lot este valoros, fiecare jucător în parte meritind felicitări pentru obţinerea titlului. Clu­jenii şi ploieştenii, ocupanţii locurilor doi şi, respectiv, trei, s-au prezentat în competiţie bine pregătiţi, „şcoala“ de handbal din cele două oraşe dovedind din nou că se află la înălţime. In competiţia feminină, handbalistele de la C.S.Ş. nr. 1 Bucureşti (antrenoare principa­lă, maestra emerită a sportului Irina Climovschi, cea mai bu­nă portăriţă pe care a avut-o handbalul românesc vreodată, secondată de Constantin Rizes­­cu), nu au doar meritul de a fi terminat neînvinse şi de a fi încheiat citeva partide la dife­renţe mari, dar şi pe acela de a se fi remarcat prin excelenta pregătire tehnico-tactică, prin jocul în viteză practicat şi prin apărarea de factură mo­dernă. Ecaterina Mincu, Anca Moise, Petruţa Oanţă şi alte citeva jucătoare pot oricînd e­­volua în formaţii de Divizia „A“. Dealtfel, prima grijă a cluburilor — nu numai a celor ale căror formaţii au urcat pe treptele podiumului — trebuie să fie aceea ca, termini­nd ju­nioratul, handbaliştii şi hand­balistele cu valoare să conti­nue activitatea la eşaloane su­perioare. Handbalul românesc are nevoie de toate aceste ele­mente şi credem că nu greşim spunind că şi federaţia de spe­cialitate poate şi trebuie să in­tervină pentru ca jucătorii re­marcaţi să intre pe „mina“ u­­nor antrenori competenţi. Poa­te că în felul acesta handbalul clujean feminin, ca să facem o singură referire, — ale cărei formaţii de juniori au ocupat locul secund atit la băieţi cit şi la fete — va reuşi să-şi sta­bilizeze echipa senioarelor care, iată, deşi are schimbul asigurat, retrogradează iarăşi din prima divizie. Revenind la întreceri, se poate afirma că — aşa cum remarca prof. Bogdan Macovei, de la C.S.S. 2 Bucu­reşti — „s-a constatat o insu­ficientă pregătire tehnico-tacti­­că de bază, ceea ce a determi­nat ca nivelul competiţiei fe­minine, în mod special, să fie sub cerinţele handbalului mon­dial, plafon la care trebuie să ne raportăm permanent“­. Iată şi alte opinii ale unor tehni­cieni. Prof. Dumitru Popescu- Colibaşi : „Turneul a arătat că avem tineri dotaţi, cu mari perspective, dar care, în con­tinuare, trecând la echipe de seniori, vor fi lipsiţi de acelaşi ridicat nivel de instruire“ ; prof. Artur Hoffman : „Multe jocuri de foarte bun nivel teh­­nico-tactic, de mare angaja­ment fizic şi psihic" ; prof. Mircea Anton : „Turneu de o valoare mulţumitoare, titlul disputindu-şi-i cu ardoare toa­te cele trei formaţii de băieţi etasate pe treptele podiumu­lui" ; prof. Traian Predeţeanu, inspector în M.E.I. : „Din cau­za nefolosirii extremelor, jocul s-a aglomerat pe centru, unde poarta putea fi mai uşor apă­rată de jucătorii cu talie. Re­proşez şi foarte redusa folosire a contraatacului". Ion GAVRILESCU Echipa clubului sportiv şcolar nr. 1 Bucureşti, campioană naţională de juniori. De la stingă, in picioare : prof. Irina Climovschi, antre­­noare principală, Gabriela Luca, Ileana Combei, Anca Moise, Cristina Lateş, Ana Bădălău, Liliana Mururaşu, Liliana Havarneanu, prof. Con­stantin Rizescu, antrenor , in rindul din faţă : Geraldina Chirculescu, Doina Stoica, Petruţa Oanţă, Ecaterina Mincu, Marusia Arvatu, Aura Zamfir (lipseşte din fotografie Melania Boncotă). Echipa Clubului sportiv şcolar nr. 2 Minaur Baia Mare, campioană naţională de juniori. In picioare, de la stingă : Ion Chira, antrenor: Adrian Dragoş, Dan Botorce, Dorin Mureşan, Viorel Seter, Nicolae Boca, Robert Kiss, Mihai Ferenţ, Marius Dancea, Iosif Sabău. Gheorghe Râzor, antrenor , in rindul din faţă : Sorin Pop, Florin Mironescu. Florin Uţe, Sorin Boca şi Leon­tin Bahici. Foto : Ioan DEÁK — Baia Mare uniMtiRiTiA or tui loto pno\o\PORi ivroinrm • ULTIMA ZI DE PARTICIPA­RE ! Agenţiile Loto-Pronosport mai pot elibera doar astăzi bi­lete cu numerele dv. preferate pentru prima tragere Loto din această luna, care va avea Ioc vineri 2 iulie 1982. Nu ocoliţi pri­lejul de a vă numara mîine prin­tre ciştigătorii de autoturisme şi mari sume de bani la acest tra­diţional şi avantajos sistem de joc I • CIŞTIG­URILE TRAGERII EX­CEPŢIONAL® PRONOEXPRES DIN M IUNIE 100. FAZA I. — Cat. 1 : 1 variantă 100% — Dacia 1M0 şl 1 variante 25% a 17.500 lei ; cat. 1 : 1 variante 100% a l.ftu lei şi 12 variante 25% a 1.593 lei ; cat. 4 : 60,75 variante a 1.410 lei ; cat. 5 : 152,50 a 562 lei ; cat. 6 : 5.741 a 40 lei. FAZA a II-a : cat. A : 1 variantă 100% a Dacia 1300 și 1 variantă 25% a 17.500 lei; cat. B: 5 variante 100% a 5.366 lei și 32 variante 25% a 1.342 lei ; cat. C : 71,50 a 976 lei ; cat. D : 3.298,75 a 60 lei. AUTOTURISMUL DACIA 1300 de la categoria l a revenit participantului IONESCU GHEORGHE din BUCUREȘTI. • NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA PRONOEXPRES DIN 30 IUNIE 1982. Extragerea I : 16 11 36 25 36 18 . Extragerea a VI-a : 40 39 44 41 18 32. Fond total de cistiguri : 1.875.097 lei din care : 237.839 tel report la categoria 1. D. MITRan (Voinţa Bucureşti). CAMPION DE JUNIORI LA CICLISM - FOND intră in competiţie seniorii BRAŞOV. ro (prin telefon). Campionatul republican de fond la ciclism a debutat miercuri cu proba de fond rezervată ju­niorilor mari care şi-au dispu­tat întîietatea pe un traseu di­ficil, în lungime d© 80 km , Rîşnov — Bran — Fundata — Bran — Pirim Rece — Ilişnov, cu sosirea in Poiana Braşov, pe pista stadionului. Au luat star­tul 50 de rutieri, reprezentind 14 secţii din ţară, marea majo­ritate dintre aceştia prezentin­­du-se intr-o bună formă spor­tivă, fapt remarcat de toţi teh­­noienii aflaţi în caravană. Pină la primele serpentine ale dealului spre Fundata, plu­tonul a mers compact. De aici cicliştii încep să se răsfire, ast­fel că la punctul de întoarcere, un grup de 12 ciclişti atacă vi­jelios serpentinele in coborire. La trecerea prin Bran, fugarii sunt prinşi de un grup de 16 a­­lergători alături de care vor rula pînă la urcuşul spre Po­iana Braşov, urcuş dur care va face o nouă şi serioasă triere in rândurile sportivilor. Pe stadionul din Poiana, pri­mul a intrat Ovidiu Mit­ran (Voinţa Bucureşti) care a re­zistat finişului puternic al co­legilor de cursă Z. Lorincz (Torpedo Zărneşti), M. Aldulea (CIBO) şi V. Mitrache (C.S.Ş. 1), toţi cronometraţi in 2h 19­27 (în acelaşi timp cu învingăto­rul). Ovidiu Mitran a cîştigat, astfel, tricoul de campion al ţării care i-a şi fost înminat, intr-un cadru festiv,­ chiar pe pista stadionului. Iată cum a­­rată clasamentul in continuare: 5. G. Coloşi (Voinţa Ploieşti) 2h 19:34, 6. M. Nicolaescu (Muscelul Cîmpulung) 2h 19:43, 7. V. Gocan (Voinţa Cluj-Napo­­ca) 2h 20:0, 8. Cr. Trăistaru (C.S.Ş.­­ Bucureşti) 2h 21:03, 9.10. A. Năstas© (CIBO) şi C. Petcu (Olimpia) 2h 21:12. Azi intră in concurs seniorii care vor parcurge următorul traseu : Rişnov — Bran — Fun­data — Rucăr — Fundata — Bran — Piriul Rece — Rîşnov — Poiana Braşov — cu sosirea pe stadion. (C. GRUIA — co­­resp.). I. TOMAN, NON­ RECORD NATIONAL LA TAIERE Zilele trecute s-a desfăşurat competiţia de tir cu puşca de vânătoare „Cupa Joiţa" la talere. Proba de skeet (talere lansate din turn) s-a disputat pe poligo­nul din comuna Joiţa (jud. Giur­giu), iar cea de trap (talere lan­sate din şanţ) pe standurile de la Tunari, din Capitală. Princi­palul performer al competiţiei a fost taleristul Ioan Toman, de la Steaua, care la proba de skeet a stabilit un nou şi valoros record naţional — 198 de talere lovite din 200 posibile. Vechiul record era de 197­­ şi aparţinea tot lui To­man. Dealtfel, el este recordma­nul probei din 1981, cînd a punc­tat 196. Tot la skeet, băimărea­nul Attila Csorba a avut o com­portare bună, el a ocupat locul secund cu 196­­, record personal. Dar iată câştigătorii celorlalte probe : skeet seniori — speranţe — E. Roş­ianu (AGVPS) 47/50­­ ; juniori­­ — Gh. Tufan (Uni­rea Joiţa) 41/50 t; juniori — D. Gazd­ovici (Steaua) 142/150 t. Trap seniori — St. Iorgu (AGVPS) 177/ 200 ; juniori— T. Vlădoianu (O­­limpia Buc.) 129/150 ; seniori — speranțe — R. Ghinară (AGVPS) 70/100 t. Talere „groapă uni­versală« (50 talere) — seniori — Gh. Cristescu (AGVPS) 39 t . Ju­niori — speranțe — E.­z­ah­aria (Olimpia Buc.) 38 t. MULŢI COPII TALENTAT! LA SĂRITURI Desfăşurat in bazinul din Brăi­la, în condiţii organizatorice foarte bune, concursul republican de sărituri pentru copii a prilejuit întreceri promiţătoare ale multora dintre competitori. In cursul În­trecerilor s-au evidenţiat multe elemente talentate, dintre care, insă, vom aminti doar de trei foarte dotaţi săritori, anume Io­nica Mate, Siegfried Fredel şi Marian Nedelcu. Dintre antrenori, Constantin Totan (de la Lie. 2 Bucureşti) şi Andrei Găvozdea (de la C.S.Ş. Sibiu) au prezentat săritorii cu cele mai frumoase perspective. Cîştigătorii probelor : BĂIEŢI NĂSCUŢI IN 1971 : M. Nedelcu (Lie. 2) la trambulină 1 m, 3 m şi la platformă ; NĂSCUŢI IN 1971 : A. Fredel (C.S.Ş. Sibiu) — toate trei probe ; NĂSCUŢI IN 1972 : B. Cibu (C.S.Ş. Sibiu) la 1 m, A. Felea (C.S.Ş. Sibiu) la 3 m, Z. Sárközi (Crişul) la plat­formă ; NĂSCUŢI IN 1973 : I. Herlas (Lie. 2) la 1 m, A. Geor­­gescu (C.S.Ş. Triumf Bucureşti) la 3 m ; FETE — NĂSCUTE IN 1970 : Luana Pătac (C.S.M. Cluj- Napoca) la 1 m, Liliana Banca (C.S.Ş. Sibiu) la 3 m, Ileana An­gliei (C.S.Ş. Triumf) la platfor­mă ; NĂSCUTE IN 1971 : Vladia Di­cu (CJ S.Ş. Sibiu) la 1 m şi 3 m. Olimpia Roşia (Progresul) la platformă ; NĂSCUTE IN 1872 : Cristina Lupa (CS.ş. Sibiu) la 1 m, Ionica Mate (Crişul Oradea) la 3 m, Ioana Ivanovici (C.S.Ş. Triumf) la platformă ; NĂSCUTE IN 1973 : Ionica Tudor (Lic. 3 Bucureşti) la 1 m, Irina Mărgă­­ritescu (Progresul) la 3 m. Ciştigători absoluţi : BĂIEŢI — 1970 : M. Nedelcu ; 1971 : S. Fredel ; 1972 : B. Cibu ; 1973 : I. Herlas ; FETE — 1970 : Luana Pă­tac ; 1971 : Vladia Dieu ; 1972 : Cristina Lupu ; 1973 : Ionica Tu­dor. Nicolae COSTIN — coresp. SENIORII ÎŞI DISPUTĂ TITLURILE (Urmare din pag 1) C.S.Ş. şi C.S.M. Sibiu. Crişul Oradea şi C.S.M Cluj-Napoca, din rindul cărora se desprind — ca avind şanse de a se clasa pe poziţii fruntaşe — Ruxandra Hodioiu (C.S.M. Sibiu), Isabela Bercaru, Cristina Timar, An­dreea Dragomir, Ileana Pirjol (C.S.S. Triumf), Luiza Nicola­escu, Cornel Pop (Progresul), Cristina Szakács şi Alexandru Bagiu (Crişul). Menţionăm că, în afara disputei pentru titluri, concursul prezintă importanţă şi prin faptul că oferă ultimul prilej de verificare a celor vi­zaţi să reprezinte România la Balcaniada care va avea loc, la Bucureşti, între 15 şi 18 iulie. Programul campionatelor este următorul : JOI, trambulină 1 m băieţi (de la ora 9,30) şi 1 m fete (de la ora 16) ; VI­NERI, trambulină 3 m băieţi şi platformă fete (de la ora 9,30 preliminarii, de la ora 16 fi­nale) ; SIMBATA, trambulină 3 m fete şi platformă băieţi (de la ora 9.30 preliminarii, de la ora 16 finale). Amintim că anul trecut titlu­rile au fost cucerite de Isabela Bercaru (1 m), Ruxandra Ho­­d­olă (3 m), Luiza Nicolaescu (platformă) , D. Nedelcu (1 m), AL Bagiu (3 m şi platformă). ACCES GRATUIT PE BAZELE SPORTIVE (Urmare din pag I) Conform hotărîrii, cu în­cepere de la 15 iulie a.c., organizaţiile deţinătoare de baze sportive vor asigura pentru manifestaţiile spor­tive un spaţiu în tribunele stadioanelor, sălilor şi tere­nurilor de sport pentru pio­nierii şi şcolarii pină la vîrsta de 14 ani. Consiliile judeţene pentru educaţie fizică şi sport, împreună cu organizaţiile sportive deţi­nătoare, de baz­e sportive, vor stabili numărul de locuri pentru fiecare bază sportivă în parte în funcţie de capacitatea tribunelor şi de nivelul competiţiei spor­tive. Accesul la competiţii al pionierilor, şcolarilor, pre­cum şi al copiilor care practică sportul de perfor­manţă se va face in mod gratuit, în grupuri organiza­te, în funcţie de locurile re­partizate, sub conducerea şi supravegherea cadrelor de­semnate de organizaţiile de pionieri, precum şi de clu­burile sportive. De asemenea, în funcţie de programul de pregătire al echipelor şi sportivilor unităţilor proprietare sau deţinătoare de baze sportive se va putea permite accesul copiilor pentru activităţi sportive pe aceste baze ; ac­cesul se va realiza in gru­puri organizate și sub direc­ta supraveghere si condu­cere a cadrelor didactice din școli. „Radiografia“ echipelor MAREA ÎNVINSĂ A SEZONULUI Dintru început vrem să a­­rătăm că titlul analizei noastre nu reprezintă o simplă figură de stil. El are acoperire in cifre, să privim chenarul alăturat (alineatul al treilea, „cel mai bun loc ocupat") și vom constata că Universitatea Craiova n-a cunoscut decit două locuri pe toată durata cam­pionatului : 1 şi 2 ! Iată pentru ce am socotit că Universitatea trebuie considerată „marea în­vinsă“. Şi ne gîndim că aceste două cuvinte exprimă mai mult decit caracterizarea „11“­­lui din Bănie pentru e­­diţia 1981—82 , el vrînd să sub­linieze şi eşuarea Intr-o tenta­tivă importantă in ansamblul competiţiei nr. 1 a fotbalului nostru şi anume in aceea a ob-Un alt element de care tre­buie să ţinem seama in ana­liza noastră credem a fi schim­­barea ideii tactice principale, pentru atac, datorită dispariţiei ambelor extreme specializate , mai demult Marcu şi, pe du­rata acestui campionat Crişan. Încercările antrenorilor Ion Oblemenco şi Constantin Oţel n-au fost puţine şi nici lipsite de inspiraţie în tendinţa de a înlocui vechea manieră de joc. Recurgînd la Geolgău sau Bălăci, ca extreme false, for­­ţînd apoi aşezarea 1—4—4—2, cu Cămătaru şi Cirţu pe pos­turile cele mai avansate, apă­­rînd şi cu varianta 1—4—3—3. In care Irimescu era încercat si treilea om avansat, tehni­cienii craioveni au apelat la 2. UNIV. CRAIOVA 34 20 5 9 67-28 45 ti Puncte realizate acata : 33 — a pierdut un punct cu Steaua. • Puncte realizate in deplasare : 12 - cite 2 Ai A.S.A. Tg. Mureş, Politehnica Timişoara, F. C. Argeş şi F. C. Olt cite 1 cu F. C. Con­stanţa, U.T.A., S. C. Bacău şi Corvinul. ti Cel mai bun loc ocupat : 1 — de 15 ori ; cel mai slab loc : 2 de 19 ori. ti eterii echipei : Grţu 19 goluri, Cămătaru 12, Bălăci 10, Geal­­gău 6, Irimescu 4, Ungureanu şi Donose - cile 3, Crişan şi A. Po-­­nescu cite 2, Negriţă, Beldeanu şi Ştefânescu — cite 1, Bitea (U.T.A.), Şoşu (5. C Bacău) şi Szabó (A.S.A.) — cite un autogol. t1 Jucători folosiţi — 21 , Ştefânescu, Doncse şi Ţrcteanu — cite 32 de meciuri, Ba­toci şi Cirţu — cite 31, Ungurearuu şi Irimescu — cite 30, Tutt­oi 29, Negrilă şi Geolgău — cite 28, Cămătaru 23, Lung 21, Beldeanu 19, Purimo 14, Boldici şi Crişan — cîte 13, Ciupitu 12, A Popescu 1, Firănescu 3, Bica şi I. Popescu - oile 1. ti Cartonaşe galbene : 23 — 11 jucători ; cele mai multe : Negrilă t. ti Cartonaşe roşii : Tilihoi (etapa a 8-a), Beldeanu (etapa a 13a), Donase (etapa a 17-a), Cămătaru (etapa a 26a) şi Bălăci (etapa a 26a). • A beneficiat de 8 lovituri de la 11 m : 6 transformate (Bălăci 3, Irimescu 2, Cirţu 1), 2 ratate (Irimescu şi Cirţu) , a fost sancţionată cu un penalty, transformat. ti A expediat 501 şuturi (329 acasă - 172 in deplasare), dintre care 263 pe spaţiul porţii (174 acasă - 89 in deplasare). ţinerii celui de al 3-lea titlu consecutiv. Universitatea Cra­iova ar fi apărut (in eventua­litatea acestei reuşite), pe o listă cu puţine (dar reprezen­tative) nume de cluburi care au Înregistrat asemenea victorii în serie (C.S. Chinezul Timi­şoara din 1921 pină in 1927), Steaua Bucureşti (1951, 1952, 1953) şi Dinamo Bucureşti (1961/62, 1962/63, 1963/64, 1964/ 65). Şi clubul craiovean avea toate atuurile, faţă de valoarea lotului său, să intre în această galerie de onoare a campioa­nelor României. Întrebarea, care stă pe buzele atîtor prie­teni ai fotbalului, mai cu sea­mă pe ale celor de prin păr­ţile Olteniei, ne-o punem şi noi. De ce n-a reuşit să eişti­­­t Universitatea titlul nr. 3? In primul rind pentru că Dinamo Bucureşti, pe toată durata campionatului şi, in mod spe­cial, in momentele deciziei, a confruntării directe, a ştiut să treacă cu brio de încercările campionatului. In opoziţie cu traseul „alb-roşilor" bucu­­reşteni, craiovenii au manifes­tat, tocmai pe porţiunea tind s-a hotărît ciştigătoarea, o vi­zibilă scădere de formă, accen­tuată şi de o serie de acciden­tări dintre care aceea a lui Ştefânescu s-a dovedit cea mai gravă, cu influenţe dintre cele mai puternice asupra stării de spirit a formaţiei (in primul rînd), dar şi a randamentului defensivei, variantele oferite de caracteris­ticile jucătorilor de care dis­puneau. Judecindu-le, acum, constatăm că, deşi unele din­tre ele au reprezentat soluţii, armonia tactică de odinioară a formulei, cu acei penetranţi jucători pe aripi, n-a mai fost regăsită, cum se mai observă dealtfel tot in coloanele ziaru­lui nostru. Marile solicitări ale lotului craiovean, atit pe plan intern cit şi pe cel extern, şi-au ară­tat şi ele efectele, poate mai pronunţat în finalul sezonului competiţional, după ce a fur­nizat baza lotului reprezenta­tiv şi a disputat trei tururi în Cupa campionilor europeni (performanţă peste care, iarăşi, s-a aşternut prea repede ui­tarea). Greul unor partide cu adversari de primul ordin din Europa, pe planul echipelor naţionale sau de club, l-au dus tot jucătorii de bază ai lotului (Ştefânescu, Ţieleanu, Bălăci, Cămătaru, Negrilă, Beldeanu, Geolgău). Urmele ratării cali­ficării la C.M. s-au resimţit şi la Universitatea, ele nu s-au şters chiar aşa de uşor. Şi în cazul echipei craiovene, ca un atitea altele de la noi şi de a­­iurea, ne reîntâlnim cu atit de dificila problemă a refacerii jucătorilor, cu efectele nerezol­­vării ei. O problemă-cheie a fotbalului de înaltă perfor­manţă cu exemple Pe viu, zil­nice, şi acum in Mun­diatul spaniol unde elementul reciş­­tigării forţelor­­fizice, dar mai AGENŢIILE LOTO-PRONOSPORT $1 VlNZĂTORII VOLANŢI din Întreaga tara va stau zilnic la dispoziţie. MAR ŞANSE DECISTICU­LOZUL VACANTEI Inaisi­nnr­­pecial Smitrna I ORICINE JOA­CĂ POATE OB­ŢINE : • autoturisme „Dacia 1300“ ti „Trabant 601" ti cîştiguri în bani de 50.000, 10.000, 5.000, 1.000 lei etc. LA MUNTE SAU LA MARE, încercaţi să vă numă­raţi $1 dv. printre marii beneficiari ai sezonului la Loz In plic 1 Fază din meciul Univ. Craiova — Dinamo (echipament alb), dis­putat, în toamnă, in Bănie, partidă care aminteşte de o bună prestaţie a... fostei campioane (2—0). Foto : Dragoş NEAGU ales psihice) se dovedeşte de­terminant. In fotbalul nostru (şi situaţia Universităţii o de­monstrează şi ea) refacerea ră­­mine in mare măsură un su­biect mult discutat dar... puţin aplicat. La această refacere trebuie să contribuie în primul rind jucătorii înşişi, ca şi clu­burile a căror datorie este să asigure toate condiţiile nece­sare acestei importante compo­nente a pregătirii echipelor. In fine, un inamic, care şi-a făcut adeseori apariţia, un ad­versar nevăzut dar puternic resimţit a existat chiar... în ce­tate. Şi oboseala şi solicitările de care pomeneam, dar şi o oboseală mult mai periculoasă — oboseala victoriilor, a succe­selor şi satisfacţiilor tradusă prin atitudini de suficienţă, in­disciplină, prin neangajarea cu tot sufletul în jocurile conside­rate „mici“ ale echipei de club după unele „mari“, ale naţio­nalei sau in C.C.E. Ei bine multe manifestări de abando­nare ale obligaţiilor faţă de club au apărut la Universitatea Craiova. Unele, ca acelea in­tervenite intre antrenori şi Bă­lăci, au avut nu numai efecte imediate, prin absenţa unor Eftimie­­ONESCU forţe de primul ordin din echipă, dar şi prin eroziunea produsă în forţa psihică a e­­chipei in atmosfera de sinceră şi totală colaborare intre con­ducerea tehnică şi jucători. Aici, in primul rind, se impune re­pararea „defecţiunilor“ (fără să se omită şi starea discipli­nară, cartonaşele roşii) pentru că de aici se va asigura rezol­varea tuturor celorlalte proble­me, de joc, de formulă etc., ale Universităţii Craiova, care rămîne echipa de prim plan a fotbalului nostru în ultimele sezoane. Ea are misiunea de a reprezenta în continuare fot­balul nostru in competiţiile europene unde, alături de Di­namo, alcătuieşte „cuplul ex­perimentatelor“ în grupul for­maţiilor româneşti, ea trebuie să furnizeze, mai departe, titu­lari valoroşi selecţionatelor noastre Un an cu o prezenţă remarcată in C.C.E., cu un loc doi, la mare luptă, în campio­nat constituie — indiscutabil — o bună bază de plecare în noua stagiune. Bineînţeles, sta­­bilindu-se precis, curajos, băr­­băteşte, unde s-a greşit... MIRCEA LUCESCU - DIRECTOR TEHNIC AL F.R.F., ANTRENOR AL ECHIPEI NAŢIONALE După încheierea campionatului, cu satisfacţia de a-şi vedea împlinită munca de antrenor şi activitatea de jucător la Corvinul Hunedoara prin calificarea echipei la care a funcţionat patru ani, în Cupa U.E.F.A., Mircea Lucescu a revenit la Bucureşti. Comitetul Executiv al C.N.E.F.S. l-a confirmat ieri pe Mircea Lucescu in funcţia de director tehnic al F.R. Fotbal şi antrenor al echipei naţionale. Tînărul antrenor, in virstă de 37 de ani, cu o activitate de 13 ani ca jucător in Divizia „A“ şi 70 de jocuri in echipa României, se va ocupa acum exclusiv de problemele tehnice ale fotbalului nostru, de toate loturile reprezentative şi, îndeosebi, de echipa naţională. In numele tuturor iubitorilor de fotbal ii dorim succes deplin în această muncă frumoasă, pasionantă dar plină de responsabi­lități ! EXIGENŢA SPORITĂ IN TESTAREA ARBITRILOR DIVIZIONARI In perioada 29 iulie — 1 au­gust se organizează, la Bucu­reşti, instruirea arbitrilor din lotul divizionar „A“. Cu aceas­tă ocazie, „cavalerii fluierului“ din lotul „A“ vor fi testaţi te­oretic şi fizic. Baremurile tes­tului fizic s-au modificat, ast­fel că, la proba de alergare 12 minute, se cer 2.800 m (in loc de 2.600), la 400 m — 68 de secunde (în loc de 75), la 50 m — 7,1 secunde din loc de 8), iar la 4X10 m — 11 secunde (in loc de 11,5). Din cite se ob­servă, exigența a crescut, ur­­mărindu-se alcătuirea unui tot valoros, in care să se îmbine pregătirea fizică, cea teoretică şi morală. Tot spre sfîrşitul acestei luni­, mai exact in zilele de 24 şi 25 iulie va avea loc, in Capi­tală, concursul pentru promo­varea in loturile divizionare „A“ şi „B“. Pentru ocuparea locurilor vacante in cele două loturi de arbitri pot concura candidaţi din întreaga ţară care îndeplinesc condiţiile pre­văzute de regulament. La con­curs vor participa şi cei care au urmat cursurile intensive din acest an. In privinţa testării teoretice şi fizice a arbitrilor din lotu­rile divizionare „B" şi „C“, ea va fi organizată de către C.J.E.F.S.-uri, prin colegiile ju­deţene ale arbitrilor. Pînă la data de 7 august, cel mai tir­­ziu, se va comunica in scris la F.R.F. — Colegiul central al arbitrilor, rezultatele obţinute de fiecare arbitru la testul te­oretic (zece întrebări) şi cel fi­zic. Să reţinem că şi pentru lotul divizionar „B“ testul fizic şi-a modificat baremurile. Ast­fel, la proba de alergare 12 minute, in loc de 2.600 m se cere, acum, 2.700 m ; la 400 m, in loc de 75 de secunde, noul barem este de 76 de secunde ; la 50 la — 7,3 secunde (în loc de 8), iar la 4X10 m. — 11,1 secunde, in loc de 11,5. Pentru lotul divizionar „C“ baremurile au rămas neschimbate. GOLGETERII DIVIZIEI „B“ SERIA I : ti 26 GOLURI : Nem­­ţeanu (Politehnica Iaşi) ti 21 GO­LURI : Lala (C.S.U. Galaţi) ti 17 GOLURI : Cojocaru (C. S. Boto­şani) • 15 GOLURI : Petrescu I şi Avădanei (C.S.M. Suceava) ti 14 GOLURI : Moga (Gloria Bis­triţa) ti 13 GOLURI : Luca (CS. Botoşani) • 12 GOLURI : Cioacă (Politehnica), Roşca (Ceahlăul P. Neamţ) ti 11 GOLURI : Simionaş (Politehnica), Sima (Unirea Dina­mo Focşani), Barth­a (Viitorul Gheorgheni) SERIA A I-a : • 18 GOLU­RI Şt. Popa {Rapid Bucureşti) ti 17 GOLURI : Paraschiv (Rapid) ti 1 GOLURI : Vas­ile (Unirea A­­lexandria) • 14 GOLURI : Topo­­ran (Petrolul Ploieşti) ti 13 GO­LURI : Cornel Grigore (Automa­tica Buc.) ti 11 GOLURI : Costea (Dunărea Călăraşi) SERIA A III-a: • 1 GOLURI Gro­­su (F.C. Bihor) • 26 GOLURI Geor­­gescu (F. C. Bihor) ti 16 GO­LURI : Portic (F.C.M. Reşiţa) • 15 GOLURI : Oancea (F.C.M. Re­şiţa), Koller (F. C. Baia Mare) • 14 GOLURI : M. Marian (Da­cia Orăştie), Cristea (Minerul Cavnic), Nucă (U.M. Timişoara), Roznai (F. C. Baia Mare) ti 13 GOLURI : Tolba (Minerul Cav­­nic), Iordache (C.S.M. Drobeta Tr. Severin) ti 11 GOLURI : Pun­ea» (F. C. Bihor)

Next