Sportul, august 1985 (Anul 41, nr. 11080-11105)

1985-08-01 / nr. 11080

m­ed­iacrof­otectualitei ec­t. 1. de înot juniori CELE MAI BUNE PERFORMANŢE, LA CEL MAI IMPORTANT CONCURS! Intr-o ediţie de nivel ridi­cat a Campionatelor europene pentru juniori, cu rezultate de certă valoare, îndeosebi in concursul masculin* tinerii noştri înotători prezenţi la Geneva (cinci fete şi un bă­iat) au avut, pe ansamblu, o comportare sub posibilităţi, excepţia numindu-se Tamara Costache, victorioasă la 100 m liber cu un timp de înaltă competitivitate internaţională. O singură medalie, aşadar — ce-i d­rept, cu cea mai aleasă strălucire — in loc de un po­sibil (promis !) buchet de me­dalii. Posibil, deoarece, cu ex­cepţia lui László Bay, ceilalţi reprezentanţi ai notaţiei noas­tre la C.E. erau creditaţi cu performanţe capabile să-i pro­pulseze în elita înotului juve­nil continental, ceea ce ar fi condus, implicit, la un bilanţ superior. Palmaresul întreceri­­­­lor din Elveţia este conclu­dent : dacă Stela Pura, Iulia­­Mateescu, Adriana Şerban sau Luminiţa Dobrescu îşi atin­geau, măcar, propriile rezul­tate de virf (aşa cum este şi normal in cea mai importantă competiţie a anului), poziţiile ocupate în diferitele probe ar fi fost cu totul altele. La concret, să începem cu Iulia Mateescu. Tripla meda­liată a ediţiei precedente a C.E. putea să lupte pentru un loc pe podium, chiar pentru medalii de aur, şi in cursele de fluture, şi în acelea de spate. Creditată cu 1:03 şi 2:16, respectiv 1:05 şi 2:17,98, plo­­ieşteanca a fost cronometrată la Geneva cu 1:06,73, 2:23,39, 1:09,46 şi 2:37,84! Comparaţiile sunt lesne de făcut. In loc de medalii, locurile 16, 17, 21, 24... Băimăreanca Stela Pura era capabilă de argint la 800 m, cu 8:49,33, şi de bronz la 200 m liber, cu 2:05, insă, cu 8:53,36, respectiv 2:09,20 nu a ocupat decit poziţiile a patra şi a... 18-a (la 400 m a fost a şasea, cu 4:23,80, in loc de un posibil 4:19). La fel au stat lucrurile In ce priveşte rapor­tul dintre posibilităţile şi rea­lizările Adrianei Şerban şi Lu­miniţei Dobrescu. Cea dinţii, spre pildă, a înotat cu circa şase secunde mai slab decit nivelul său maxim la mixt (fiind, in plus, descalificată pentru „asimetria braţelor la fluture"), iar reşiţeanca nu a reuşit, cum spera, să coboare sub un minut pe 100 m liber, înregistrând un nesatisfăcător 1:01.70, egal cu locul 22 în ie­rarhia probei. Contraperfor­­manţele din cursele individuale s-au repetat şi in ştafete, unde, cvartetele considerate printre protagoniste, s-au mul­ţumit, de fiecare data, cu po­ziţia a opta în finale. In fine, L Bay a înotat 200 m bras în­ 2:31.68 la 14 iulie. ţiar la Geneva, după două săptamlni, 2:38.38. Ce s-a întimplat ? Cum ex­plică cei doi antrenori prezenţi la întrecerile de la Geneva, M. Gothe şi M. Slavic, nereu­şitele din bazinul „Des Ver­­nes“ ? Opinia lor este că prin­cipala carenţă a fost de ordin psihic, ei acreditînd ideea că primul contact cu atmosfera foarte „Încinsă“ din bazin (spectatori, circa 2 000, extrem de zgomotoşi, cu tobe şi trom­pete) le-ar fi inhibat pe fetele noastre, mai ales pe debutan­tele Pura şi Dobrescu. Cea dinţii a păşit cu stîngul, prima în concurs dintre reprezentan­ţii noştri şi tracul de întrecere s-a transmis rapid celorlalţi. „Am încercat să-i remontăm, să le redăm încrederea în po­sibilităţile lor reale, dar n-am reuşit, abia în ultima zi, Ta­mara Costache reuşind să-şi revină şi să evolueze la cel mai bun nivel", susţin cei doi antrenori. Pe lingă inhibiţie sau lipsă de mobilizare, a mai­­ existat, in cazul Iuliei Mate­escu, circumstanţa atenuantă a îmbolnăvirii în preziua startu­lui, cu dureri abdominale şi febră în timpul probelor. In ce o priveşte pe Stela Pura, se spune că ea a lucrat mai­­ puţin după Balcaniada de ju­niori, nepotrivindu-i-se „îngus­tarea“ pregătirii, băimăreanca trebuind să lucreze continuu, mult şi intens. După părerea noastră s-a greşit în pregătirea pentru C.E. E limpede. Rămine ca fe­deraţia, tehnicienii să analizeze unde şi cum s-au strecurat e­­rorile, astfel incit la viitoarea ediţie a întrecerii speranţelor europene, reprezentanţii înotu­lui nostru să r­e­­ureze la cel mai înalt nivel al lor, depă­­şindu-şi chiar propriile reali­zări anterioare, nu aşa cum s-a întimplat acum. Posibilităţile trebuie puse în valoare, nu spunem o noutate, la momen­tul oportun ! Iar posibilităţi e­­xist­ă: Stela Pura, Luminiţa Do­brescu şi L. Bay au şi la anul drept de participare, ca vîrstă, la C.E. de juniori, iar prima poate, fără nici o îndoială, să continue lanţul frumoaselor iz­­bînzi Ponta-Pinter-Costache. După un ploieştean, un băimă­­rean, apoi din nou o ploieş­­teancă. Va fi rindid unei băi­­mărence ?... Dar celelalte cen­tre, chiar nu au nimic de spus ? E timpul unui răspuns. In fapte ! Geo RAETCH» In pofida unor evidente deosebiri, sub toate aspectele, se pare că ciclismul și pati­najul viteză sunt, totuși, două ramuri de sport înrudita sau, în orice caz, două discipline care se completează. Pledează In sprijinul acestei constatări marele număr al sportivilor care au practicat, cu destul succes, ambele discipline. Fără intenţia de a trage concluzii, vom cita cîteva exemple care, eventual, i-ar putea ajuta pe specialişti să înţeleagă mai bine raporturile intime care există intre aceste două ra­muri sportive. Cu mai mulţi ani în urmă, sportivul sovietic Evgheni Gri­­şin a fost campion olimpic de patinaj viteză (în 1956 şi 1960), la 500 m, cu acelaşi rezultat de 40,2 şi la 1 500 m cu 2:08,6 şi, respectiv, 2:10,4. El a de­ţinut mai multe recorduri mondiale in „alergarea" pe pa­tine, dar, in acelaşi timp, era şi un remarcabil specialist al velodromului. In 1953, Grişin a evoluat şi în Bucureşti, pe velodromul din parcul sportiv Dinamo, fiind finalist al pro­bei de viteză din cadrul Festi­valului mondial al tineretului şi studenţilor (s-a clasat al doilea, după cehoslovacul Ma­­sefc). Americanul Erik Reiden, ma­rea vedetă a „Olimpiadei albe“ PATINATORII... CICLIŞTI! din 1980, de la Lake Placid, unde a ciştigat toate cele cinci probe ale patinajului viteză (500 m — 38,03, 1000 m — 1:15,13, 1500 m — 1:55,44, 5 000 m — 7:02,29, 10 000 — 14:28,13) a renunţat, apoi, definitiv, la competiţiile pe patine, dedi­­cindu-se ciclismului. Chiar dacă, pe două roţi, el n-a ob­ţinut succese pe măsura celor de la patinaj, faima sa spor­tivă este foarte mare. Anul acesta, spre exemplu, Heiden s-a aflat printre cei 135 de concurenţi ai Turului Italiei care au terminat întrecerea ; este adevărat, la multe minute de cîștigătorul ei, Bernard Hi­nault, dar, fapt important, a terminat-o cu fruntea sus... Sora sa, Beth, n-a fost decit medaliată cu bronz la J.O. din 1980, la 3 000 m, cu 4:33,77 (campioana, patinatoarea nor­vegiană Bjorg Eva Jensen, a fost cronometrată în 4:32,13), dar, în vara aceluiaşi an, la „mondialele“ de ciclism din Franţa, a ciştigat titlul în proba de fond (53,6 km), învingîn­­du-le, la sprint, în 1:45,15, pe suedeza Jahre şi britanica Jones. O altă sportivă ame­ricană, Sheila Young (campi­oană olimpică la patinaj, în 1976, la 500 m — 42,76 şi me­daliată cu bronz la 1 500 m — 1:19,14) a fost şi ea campi­oană mondială la ciclism, în 1976, in proba de viteză, în­­trecînd-o pe conaţionala ei Sue Novarra, campioană cu un an mai înainte (Sheila s-a clasat atunci a treia). In sfîrşit, patinatoarea Christa Rothenburger, din Dresda, multiplă campioană mondială, europeană şi olim­pică (la J.O. de la Sarajevo a ciştigat 500 m în 41,02 s­ are la activ, pînă acum, nouă tit­luri de campioană de ciclism a R.D. Germane. Anul acesta, pe velodromul „Alfred Rosch“ din Leipzig, la a 37-a ediţie a campionatelor ţării, Christa Rothenburger (în fotografie) a obţinut victoria in proba de viteză, întrecînd-o în finală pe Schiemenz, pe care a învins-o şi în cursa de 500 m (37,40 s, faţă de 38,42 s)... Romeo VILARA PE AGENDA DE LUCRU A FEDERAŢIILOR INTERNAŢIONALE BOX. Forul mondial al pugi­­lismului amator intenţionează să stabilească la 16 numărul boxerilor care ar urma să ia parte, la fiecare categorie, la toate marile competiţii inter­naţionale. Hotărîrea ar urm­a să intre in vigoare începind d­e Jocurile Olimpice din 1992. Stabilirea celor 16 se va face astfel : 10 dintre ei vor fi a­­leşi in baza clasamentelor mon­diale întocmite de A.I.B.A., iar restul de şase vor fi desem­naţi în urma unor turnee de calificare. Propunerea ni se pare interesantă, dar nu va fi deloc uşor de stabilit listele celor mai buni 10 la fiecare categorie. TENIS. In urma ultimelor a­­filieri, la această ora Federa­ţia internaţională de tenis are 125 de ţări membre, ceea ce demonstrează marele avînt pe care l-a înregistrat tenisul in întreaga lume • Intre 21 şi 28 iulie 1986 va avea loc la Praga „Cupa Federaţiei“, com­petiţie pentru formaţii femi­nine (4 meciuri de simplu şi unul de dublu). Ediţia din a­­cest an a competiţiei organi­zată de F.I.L.T., se va desfă­şura la Nagoya, în Japonia (6—13 octombrie) cu participa­rea a 41 de naţiuni. ATLETISM. Consiliul I.A.A.F., reunit, la Atena, sub preşedin­ţia­ lui Primo Nebiolo, a decis să menţină programul tradiţio­nal al întrecerilor atletice la Olimpiada din 1983. Dat fiind decalajul orar existent intre Seul şi S.U.A., la cererea te­leviziunii americane ar fi tre­buit modificat programul în­trecerilor. Primo Nebiolo a a­­rătat, într-o conferinţă de pre­să, că întrecerile atletice vor avea loc, fără pauză, între o­­rele 9 şi 17, toate finalele fi­ind programate după-amiaza, cu excepţia probei de maraton femei şi a cursei masculine de 50 km. AERONAUTICĂ. Campiona­tele mondiale de planorism se desfăşoară la această lună, în împrejurimile localităţii Rieti, în Italia. In 1987 competiţia va avea loc la Benalla, în Austra­lia, în apropiere de Melbourne. Fiecare ţară poate înscrie cite cinci planoare, în loc de patru ca pînă acum. Următoarele campionate mondiale vor fi­ găzduite de Viena (1989) și Minden, în Arizona (1991). Festivalul imojidial al Tineretului şi studenţilor UN ATRACTIV SIMULTAN ŞAHIST MOSCOVA (Agerpres). In ca­drul programului sportiv al celui de-al XI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova, in Sala clubului T.S.K.A. a avut loc un simultan de şah la 1 00­1 de mase, în care tineri din peste 40 de ţări ale lumii s-au intons cu 50 de mari maeştri şi maeştri internaţionali. Printre a­­ceştia s-au numărat campionul mondial Anatoli Karpov, foştii campioni ai lumii Mihail Tal şi Vasili Smîsîov, Irina Levitina, Nana Aleksandria, Rafael Vaga­­nian, Lev Polugaevski (U.R.S.S.), Liubor Ftacnik (Cehoslovacia), Alonso Zapata (Columbia) şi Rita Kask (Ungaria). Din cele 20 de partide susţinute, Anatoli Kar­pov a cîştigat 19 şi a remizat una, cu tinăra elevă iugoslavă Ma­riana Măriei, campioană mondială de junioare (16 ani). in sport, dintotdeauna, au existat fel de fel de greşeli şi nu credem să fi fost vreun sportiv, antrenor sau — mai ales — arbitru care să poată declara, cu mina pe inimă : „n-am greşit niciodată!“. In anul 1954, campionatele europene de atletism s-au des­făşurat la Berna, la stadionul Neusel. In ultima zi a com­petiţiei, a fost programată cursa maratonului. Alergătorii au făcut, obişnuitul tur de pistă, după care au ieşit de pe stadion. La întoarcere, in­­ frunte, cu un avans de ciţiva zeci de metri, se afla fondis­­tul sovietic Ivan Fein. Mai erau doar vreo IOD de metri şi titlul de campion era (ca și...) al lui. Dintr-o greșeală, el a fost insă îndrumat într-o altă direcfie. Cină s-a revenit, era prea tîrziu, căci finlande­zul Veiko Kantonen trecuse linia de sosire în 2.24:51,6, ur­mat de sovieticul Boris Gri­­saev, după 5 secunde, Fi­nn încheind cursa in 2.25.26,6. Au urmat huiduielile... de rigoare ale spectatorilor pentru arbi­trii în culpă şi discuţii ale Juriului de apel al competi­ţiei, care, pînă la urmă, n-a găsit o altă soluţie decit a­­ceea a omologării ordinii so­sirii, aşa cum s-a produs g­reşeli! O greşeală de altă facturi s-a produs anul acesta la ma­ratonul de la Rotterdam, la 20 aprilie, cină portughezul Carlos Lopes a realizat — cu 2.01:11 — un nou record „mon­dial“ al probei. Zilele trecute, organizatorii au comunicat că, reverificind cronometrul elec­tronic şi fişele de rezultate, au constatat o eroare, astfel că timpul real al celei mai bune performanțe a unui ma­­ratonist este de 2.07:12! La 20 mai, la Norman, în Oklah­oma, Joe Dial a stabilit — cu 5,84 m — un nou record american la săritura cu pră­jina. La studierea dosarului de omologare a recordului, s-a constatat că, de fapt, înălţimea trecută de Dial a fost ele 19 „picioare“, 2 „de­gete"* şi jumătate, măsură an­­glo-saxonă care nu figurează însă pe tabelul de conversiu­ne metrică. In această situa­ţie, dintr-o anume comoditate şi pentru rezolvarea­­ lucruri­lor, Federaţia americană de specialitate a apelat la cifrele convertibile din tabel și ast­fel recordul lui Dial a ajuns la... 5,85 m! O greșeală care, de data aceasta, l-ar putea deranja, cel mult, pe... adver­sara lui Dial! r. tril MONACO ÎNVINGĂTOARE IN DEPLASARE in campionatul Franţei. A. S. Monaco, adversara Universităţii Craiova în „Cupa cupelor“ a re­purtat o preţioasă Victorie în de­plasare, învingînd cu 1-0 echipa Rermes, prin punctul marcat de către tînărul din Coasta de Fil­deş, Youcef Fofana. Alte rezul­tate ale celei de a 4-a etape : Paris St. Germain — Bordeaux 1—0, Toulon — Metz 2—1, Lens — Toulouse 2—0, Nice —■ Auxerre 1—1, Strasbourg — Lille 2—­ Nantes — Bastia 2—0, Sochaux — Le Havre 1—1, Nancy — Laval 1—0, Brest — Marseille 2—1. Pe primele locuri în clasament : Pais St. Germain 8 p, Toulon 7 p, Lens, Nantes și Bordeaux, cu cite 6 p. Monaco are 4 p şi ocupă locul l­. Pe ultimele locuri : 19 Toulouse 2 p, 20. Bastia 0 p. MECIURI INTERNAŢIONALE • în preliminariile C.M (zona Asiei) — turul al doilea : Indo­nezia — Coreea de Sud 1—4.­­­­n „Cupa de vară“ : Werder Bremen — F. C. Carl Zeiss Jena 3—0 (2—0). © tn meci amical : F. c. Basel — Bayern München 0—i (O—1)-. A înscris Lerby (min. 30). C.M. DE JUNIORI I! tn mai multe oraşe din R. P. Chineză începe campionatul mon­dial rezervat juniorilor n (sub 16 ani). Participă următoarele re­prezentative: R­­. Chineză, Boli­via, Guineea, S.U.A., Australia, Argentina, R. A. Congo, R. F. Germania, Arabia Saudită, Costa Rica, Nigeria, Italia, Qatar, Brazilia, Mexic, Ungaria. Echi­pele sunt împărţite în patru gru­­pe. Prunele două clasate se vor califica in sferturile de finală, învingătoarele se vor califica in semifinale, de unde echipele cîș­­tigâtoare vor juca în finală. Me­ciurile decisive pentru locurile­­ 2 și 3—î sînt programate la 11 august la­ Beijing. PLATINI RÂMÎNE LA JUVENTUS PÎNĂ ÎN 1987 Celebrul jucător francez Michel Platini începe în curînd cel de al 4-lea sezon în campionatul Ita­liei, fiind component al echipei Juventus cîştigătoarea ultimei e­­diţii a „C.C.E.“. La 30 iunie 1986 i-ar fi expirat contractul, dar zi­lele trecute, antrenorul său Gio­vanni Trappaloni a declarat că nu se poate despărţi aşa de uşor de unul dintre marii jucători ai lumii. „Am stat de vorbă cu Michel — spunea Trappatoni — şi mi-a promis, că după expira­rea contractului şi-l va prelungi la „Juve“ cu cel puţin un an“. Intr-adevăr, în cei trei ani, de cind Platini activează la Torino nu a creat nici o problemă an­trenorului, conducerii clubului, sau colegilor de echipă. Intr-o recentă declaraţie jucătorul fran­cez a declarat că în noul sezon ar dori să fie desemnat pentru a treia oară cîştigător al trofeului „Balonul de aur“. „Principalul meu contracandidat — a adăugat Platini — este vest-germanul Bernd Schuster de la C. F. Bar­celona“... TELEX © TELEX ATLETISM © Sem­ifondismul bri­tanic Steve Ovett a fost in vina în cursa de 1 500 metri de la Lappeeuranta (Finlanda) de către sudanezul Omar K­ha­lila, la 3 faţă de 3:37,91. La Ho m­g­, McKoy (Canada) — 13,43 d­in campionatele naţionale ale Unga­riei. L Szalma : 8,29 la lungime; I. Nagy : 20,84 la 200 m : Z.. Sza­bó : 1:48,49 la 800 m 3 Tn „am ca­lul“ dintre Polonia şi Cehoslova­cia de la Varşovia, la masculin : 121—88 p, iar la feminin 79,5—77,5 p Dintre rezultate: Eva Marko­va : 6,85 m la lungime ; Mil­ana Strandova : 1:38,49 la 800 m, Helena Fibingerova 20,89 m la greutate (toate din Cehoslovacia). Polo­nezul Hofman a sărit la­­ triplu 17,09 m. AUTOMOBILISM © Cursa de la Perugia a revenit lui Mika Tackwell (pe Rak KT), medie o­­rară — 191,664 km. BASCHET © Meciul feminin dintre echipa U.R.S.S. şi o selec­ţionată a cluburilor­ din S.U.A., disputat la Vilnius, s-a încheiat cu scorul de 85—49 (39—19) în fa­voarea gazdelor. CICLISM © Polonezul Lesniew­­ski a ciștigat etapa a 8-a a Tu­rului Poloniei (Szczacinek — Gorzow, 177 km) în 4:37:34. El conduce în clasamentul general cu 27.03:57. polo pe APĂ . Rezultatele ultimei etape a turneului (1) de la Hanovra: R.F.G. „B“ — Franţa 9—4; Ungaria — R.F.G. „A“ 11—6; Norvegia — Italia 11—6; pe pri­mele locuri: 1. Ungaria 10 p; 2. R.F.G. „A“ 3 p; 3. Rf.Gl „B“ 6 p. TENIS . Intr-sin meci demon­strativ, la Inglewood, americanul McEnroe l-a învins pe francezul I Yannick Noah cu 6—1, 6—I. Redacţia şi administraţia­ cod 79773 Bucureşti, str. V. Conta II, of. P.T.T.R. I, te! centraîă 11.79 70 ji 11.50.SS secţia coresn 10 ’0­­00 mterm­h.n m Pentru străinătate abonamente prin ROMPRESFILATELIA - sectorul export-import presă P.O. Boa­u-201, telex 10376, prsn/ BunResV^ale^riv­fer m” M

Next