Sportul, august 1987 (Anul 43, nr. 11697-11722)

1987-08-01 / nr. 11697

CÂND „VIAŢA MERGE ÎNAINTE". Poate nimic nu defineşte un complet şi mai nuanţat fii umană decit acel triptic , scris pe emblema sportulu citius, altius, fortius. Veşni nestinsa sete de performant în acest „straniu secol al spor­tului“, face să cadă astăzi, u­nul după altul, in iureş, re­corduri care ieri păreau c ne întrecut, demonstrînd fără e­chivoc că limitele capacităţile fizice, tehnice, intelectuale psihice ale omului sînt iluzori, că şansele şi resursele lui spr perfecţiune sunt inepuizabile că pentru el nu există un „net plus ultra“. Nu este, oare, s acesta motivul pentru care cîndva Sofode exclama : ,,Pe lume sînt multe, mari minuni, dar nu mai mari ca omul“? Este în firea omului perma­nenta si frenetica încercare de a învinge nu numai... timpul Si spaţiul, ci deopotrivă ,pro­priile slăbiciuni sau infirmi­tăţi. In rîndurile de fată nu ne propunem să aducem un prim-plan re­­cordmenul care smulge timpului fracţiuni de se­cundă, secunde sau minute, spaţiului un centimetru, ce­lor cu care se întrece întîieta­­tea, nici jucătorul virtuoz care a­­daugă noi valenţe artei sale, fascinînd spectatorul, ci pe cel ce luptă cu imensă voinţă pen­tru a depăşi handicapuri du­reroase prin care natura, boa­la sau intimplarea nefericită l-au separat de semenii săi. Tentativa acestuia de reinte­grare socială, prin sport, are semnificaţii mult mai umane, iar izbînda lui emoţionează parcă mai profund... Tînărul cu ochi albaştri ca­re-mi stă in fată si care se prezintă simplu : Nicolae Pop­­cov, tehnician la Institutul Po­litehnic Bucureşti, mă lasă să înţeleg că are motive să se considere un astfel de perfor­mer, un învingător al propriei infirmităţi. îl privesc mai a­­tent si mă încearcă îndoiala. • Care anume motiv ? îl în­treb. Drept răspuns suflecă pînă spre genunchi pantalonul pe piciorul sting lăsînd să se vadă o gambă extrem de subți­re • Poliomielită... 2,6 cm... Dar aproape recuperat prin sport, adaugă • Este o per­formanță... Cum ați ajuns la ea ? • Luptind cu boala, ne­­împăcîndu-mă cu gînduî rămî­­nerii la periferia societății si nelăsîndu-mă dominat de re­semnare, complexat, el domî­­nînd suferința. Am vrut să-mi dovedesc si să dovedesc tutu­ror celor cu traumatisme loco­motorii că recuperarea este posibilă... • Tentativa dum­neavoastră s-a bucurat si da sprijinul altora ? • Da. Si le sint recunoscător. M-au ajutat mult centrul de medicină spor­tivă, prin coni. ar. rua». — gan. Clubul Voința si, nu­­ ultimul rind, mai ales mora, mente, multi atleti atît pn efortul exemplar de continu autodepăsire, cit si prin per­formantele lor. Mi-au fost mo­del Iolanda Balaş, Mariae Puică, Doina Melinte etc. M-a îmboldit, de asemenea, si e­xemplul lui Julio Iglesias­­can a învins o suferinţă aproape a­­semănătoare, obţinînd asupra infirmităţii o victorie cel pu­ţin egală cu cea realizată mai apoi in muzica uşoară­ • Pu­teţi spune, deci, ca şi ex-fot­­balistul de la Real Madrid ca „la vida sigue igual“ ? • Si­gur. Am un cămin, o familie,­­ fetită căreia nu întîmplător­­am pus numele Iolanda, am o viată normală. Si pentru tine „viaţa merge înainte“ ! Continui cu încrincenare să e­­im în din sechelele bolii, vi­ind de la o etapă la alta per­­frmanțe tot mai mari, la bi­­icleta medicinală, la alergare etc.­­ Care vă sînt recordurile?­­ De pildă, în 1984 am alergat 10 000 m în 58 de minute, în 1985 am realizat pe bicicleta me­dicinală 18 km pe oră, iar în 1986 am ajuns la 22 km pe oră. Anul acesta am făcut un test de rezistenţă, parcurgînd pe jos traseul Po­dul Grant — aeroportul Oto­­peni în două ore si 16 minu­te... Nu de puţine ori mă ală­tur celor ce aleargă la Crosul veteranilor. Şi am bucuria că nu întotdeauna termin ultimul cursa. Este ceva, nu ? Dar mai importantă mi se pare a fi pregătirea zilnică. Fără aceas­ta, fără bicicleta medicinală, fără turele de stadion pe care Ie fac la Voinţa recordurile ar fi poate mai slabe­ • Ce sfa­turi le daţi in acest sens ce­lor cu deficienţe locomotorii ? • Tocmai acesta : să lucreze mult. Iar efortul să fie gradat şi continuat zi de zi. De altfel, citind despre mine prin ziare, cîţiva părinţi care au copii su­ferinzi mi-au trimis scrisori răscolitoare, cerindu-mi sfaturi în detaliu. Le-am dat, fireşte. Toate încep si se termină cu sportul, cu atletismul în spe­cial, căruia eu îi datorez atit de mult... • Desigur, sfaturile şi exemplul dv. vor constitui un puternic suport moral şi un îndemn pentru toţi cei care suferă de traumatisme locomo­torii. Şi, ca învingător al bolii poate aţi merita chiar un tro­feu • Cineva mi-a zis că mi s-ar cuveni premiul „Fair-play ’87** al revistei „Flacăra", dar pentru mine nu asta contează, ci faptul că am reintrat în rîndul oamenilor... • Că „viața merge înainte", nu ? • Idee de titlu- Aurelian BREBEANU SUB REFLECTOR, JOCURILE SPORTIVE (Urmare din pag. 1) asigurate rezervele celor care vor părăsi în curând activita­tea competiţională. Zoltán Zol­tán, campion european la du­blu băieţi, şi Daniel Cioca, zi­lele trecute campion european de juniori, la Atena , sunt deja sportivi afirmaţi în ma­rea performanţă, iar Dorel Gă­­budea, Marian A. Miron, An­­tonela Plăianu, Sabin Sîrb şi Radu Trandafir fac, cu fiecare nouă competiţie, paşi hotărîţi spre consacrare. Fără a se situa la nivelul baschetului şi tenisului de ma­să, handbalul a adus totuşi nu­meroase satisfacţii iubitorilor acestei discipline. In momentul de faţă rezultatele bune apar­ţin mai ales juniorilor, cu deo­sebire secţiilor de la C.S.S. Vi­itorul şi de la C.S.S. Dej. Cu ani în urmă, echipele CSŞ Vi­itorul s-au situat pe locul întîi în Campionatele Naţionale de juniori şi au dat numeroşi componenţi loturilor naţionale, dar in acest an rezultatele au fost în scădere, formaţiile res­pective situîndu-se pe locul 4. în Divizia B sunt prezente e­­chipa feminină ,,U“-Farmec, cu o jucătoare, Maria Petruş, com­ponentă a lotului reprezentativ ,­ cu perspective reale de­ a obţine, în anii viitori, rezul­tate şi mai bune. La masculin, formaţia „U“-CUG (antrenor Gheorghe Zamfir), repromovată în „A“, prezintă în componen­ta sa numeroşi tineri de va­loare (Flaviu Sîmboan, Lucian Vălean, Sergiu Pop, Robert Kiss, sportivi selecţionaţi şi în lotul de tineret sau olimpic) prove­niţi de la CSS Viitorul, unde se remarcă activitatea desfăşu­rată de antrenorii Doina si Dan Ciripescu, Gheorghe Mărginea­­nu si Emil Tilicea. In Campionatul Naţional re­cent încheiat echipa de polo Voinţa din Cluj-Napoca a ocu­pat locul 5, după ce in sezo­nul trecut formaţia se situase pe locul 3 în „Cupa României“. Deci, se poate afirma că acti­vitatea poloistică de la Voinţa este bine organizată şi structu­rată. Aici îşi desfăşoară acti­vitatea si trei valoroase echipe de juniori, toate prezente în întreceri republicane. Antreno­rii Zoltán Bogdan, Vasile Pop şi Geza Berenkmerî depun mari eforturi pentru a men­ţine interesul crescut al tutu­ror factorilor pentru polo, ale cărui rezultate s-au bucurat totdeauna de frumoase apre­cieri. Voleiul, prin secţiile de la CSŞ Viitorul, este prezent în campionatele naţionale ale Şcolarilor si juniorilor, iar în echipele de la CSS Dej si CSŞ Turda sunt prezente cîteva e­­lemente de mare valoare, cu certe perspective pentru selec­ţia în loturile reprezentative. Echipa de Divizia B Universi­tatea a bătut insistent la por­ţile Diviziei A, un singur set lipsindu-i pentru remromovare. In ce priveşte tenisul, Clujul are o echipă divizionară de se­niori la Universitatea, unii din­tre sportivii localnici fiind che­maţi la loturile naţionale de copii si cădeţi. Ciprian Porumb este socotit un tenisman de real talent, cu certe perspec­tive. Discuţiile purtate cu activiş­tii sportivi clujeni au relevat şi unele neajunsuri. In ce pri­veşte baschetul feminin, spre exemplu, se apreciază că va­loarea campionatului naţional se situează sub nivelul atins de formaţia noastră campioană. în ce priveşte regresul Dole-ului, cauzele rezidă în neîmprospă­­tarea la timp a echipei, în lipsa unor norme întregi pen­tru antrenorii de juniori, în insuficienta preocupare pentru formarea jucătorilor valoroşi şi, nu în ultimul rînd, în posibi­lităţile reduse de a obţine ore de antrenament. Pentru ca te­nisul să poată obţine rezultate corespunzătoare, se impune ca terenurile existente (150 !) pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca să fie folosite cu efi­cienţă cît mai mare, să fie puse atît la dispoziţia centre­lor de iniţiere, pentru o se­lecţie de masă cit mai cuprin­zătoare, cît şi activităţii de performanţă. Comisiile judeţe­ne ne ramură de sport şi co­legiile de antrenor­ — care desfăşoară la această oră o fru­moasă şi lăudabilă activitate (lecţii tematice, schimburi de experienţă, prezentarea noută­ţilor pe plan mondial) . — vor trebuie să-şi lărgească și di­versifice preocupările pentru a contribui într-o şi mai mare măsură la afirmarea internă şi internaţională a jocurilor spor­tive din acest judeţ. .ÎN DEVANS ȘI LA ZI Ultima lună de vară a înce­put, la meciul... sportiv vor­bind, cu cîteva zile mai de­vreme. Cum? Foarte sim­plu, deoarece încă de miercuri (29 iulie), la Mangalia, pe stadio­nul „23 August“, se dispută fa­za finală a „Cupei Pionierul“ la cină (categoria 11—14 ani), cu participarea celor 16 echipe din ţară calificate pentru a desemna cîşti-gătoarea acestei competiţii înscrise pe agenda Daciadei, „premiantă“ care va fi cunoscută abia mâine. O altă finală, din cadrul Festi­valului sporturilor tehnico­­aplicative, la Karting, a luat startul, la Piatra Neamţ, în ultima zi a lui iulie, sâmbătă şi duminică fiind programate manşele decisive ale acestei întreceri pe categorii de vîrstă şi de... „cmc.“-uri. Azi şi mîi­­ne se mai desfăşoară o finală de cupă, la Petroşani, şi anu­me „Cupa C.S.U.“ (pentru stu­denţii de la mine, petrol, geo­logie şi energetică) la tenis, şah, popice, handbal şi volei. In prima duminică din au­gust este programat şi un Fes­tival sportiv al marinei călă­­răşene, cu concursuri de înot, caiac-canoe şi canotaj, prilej de a reuni „tot uscatul“ la mal de Dunăre, ştiut fiind cit de dirze sunt întrecerile mari­narilor (mai ales) de ziua lor şi că aceste întreceri se... în­soţesc, întotdeauna, cu „spe­cialităţi“ competiţionale de reală savoare şi haz pentru fiecare. Tot duminică, în ini­mă de Bărăgan, la Slobozia, va fi ziua „Cupei Spicul“ la atletism. Şi mai trebuie să a­­mintim că mîine, într-o loca­litate giurgiuveană, la Călugă­­reni, 400 de şcolari din tabe­rele teritoriale- plus un grup de... veterani din Bucureşti - vor lua parte la crosul „Pe drumuri de istorie“, cros pus sub auspiciile acţiunii „Alear­gă pentru sănătatea ta“, care, precum se vede, reintră în ac­tualitate pe măsură ce ne a­­propiem de zile mai­­puţin ca­niculare. Altfel, ştrandurile şi piscinele sunt încă la mare căutare, centrele de vacanţă se dovedesc tot atât de primi­toare ca în prima zi şi, prin nenumărate alte locuri, nu­mai cine nu vrea nu face acum sport. MICA LUME A SCRIMEI NOASTRE (Urmare din pag. 1) (sau nu !) becul loviturii va­labile... Şi cam ce înseamnă o fracţiune de secundă ne-a spus-o — de la locul celei mai importante întreceri a scrimei din acest an, de acolo de unde scrima românească a realizat ultimul său mare succes, de la Campionatele Mondiale, de la Lausanne, din luna lui Cuptor — ziarista elveţiană A- F. He­­liolsen, martoră oculară la vic­toria finală a floretistei ro­mânce Elisabeta Tufan, a­ceasta a „ripostat mereu cu viteza luminii". Sigur, este o figură de stil, dar venind de la o persoană neutră — obiectivă deci, si nu de la cineva din mica delegaţie a scrimei noas­tre, sentimental legată de „au­rul" Elisabetei Tufan sau de „argintul“ echipei feminine de floretă a României la recente­le „mondiale“ —, ea dimensio­nează frumos si exact succe­sul sportivei noastre si-l pune mai bine în... lumină atuul. Care a fost realitatea la Lau­sanne, Ana Pascu ?, am in­­trebat-o pe secretara de azi a federaţiei de scrimă, reputată arbitră internaţională, ieri una dintre cele mai bune floretis­­te ale lumii, fostă campioană mondială şi medaliată la Jocu­rile Olimpice de-a lungul a aproape două decenii. „Păstrind discuţia pe cele două planuri pe care aţi pla­­sat-o, obiectiv şi subiectiv, tre­buie să spun că marile succese ale floretistelor românce la re­cent încheiata ediţie a C.M. ’87 — titlul de campioană a lumii obţinut de Elisabeta Tufan, medalia de argint a echipei na­tionale (antrenori — Stefan Ar­­deleanu si Tudor Petrus, me­dic — Petru Mita), România fiind singura cu două repre­zentante în semifinale (Reka Lazăr ratînd „bronzul“ cu „a­­jutorul" unui arbitru austriac care a vrut să se afirme prin exces de zel­­) — au avut un ecou deosebit de favorabil pornind nu numai de la rezultatele in sine, ci si de la conţinutul teh­nic si spectacular al scrimei practicate de floretistele noas­tre. In acest sens am să spun doar că, după încheierea ulti­mului act al prezentei noastre la Lausanne, finala ne echipe preşedintele Federaţiei Interna­ţionale de Scrimă, Rol­and Boi­­telle, ne-a felicitat călduros a­­preciind maniera in care au e­­voluat fetele noastre, reamin­tind, totodată, de succesele de anul trecut, de la „mondialele" de tineret, de la Stuttgart, că decernarea medaliei de aur E­­lizei Tufan a tinut s-o facă insusi preşedintele C.I.O., Juan Antonio Samaranch, prezent la întrecere, si că în comentariile sale presa a fost extrem de laudativă. Eram la capătul u­­nui drum, cu sentimentul da­toriei implinite, eram fericiţi cu totii, sportive, antrenor, me­dic, dar ne si gindeam că în curînd vom avea in faţă Jocu­rile Olimpice ’88. Şi, vrind-ne­­vrînd, gîndurile fugeau si spre alte aspecte, deloc de neglijat ca de exemplu , că actuala configuraţie pe cluburi a re­prezentativei feminine — Eli­­sabeta Tufan şi Claudia Grigo­­rescu (Steaua), Reka Lazăr (Tractorul) Georgeta Beca (Di­namo), Rozalia Husti (C. S. Satu Mare), aproape epuizează lista centrelor productive din tară, a celor care furnizează selectionabili loturilor repre­zentative ; că, din cele cinci sportive intrate în proba indi­viduală, doar două au ajuns in faza eliminărilor directa (primele 32) , că, mai ales, din patru arme —­ floretă mascu­lin, sabie, spadă sî floretă fa­minin, doar una singură, ul­tima, a fost prezentă la Lau­sanne. De ce ? Pentru că — după cum s-a si văzut — are valoare si perspectivă, este competitivă pe plan internaţio­nal. Ceea ce trebuie să se rea­lizeze şi la celelalte arme !“ Pentru mica lume a scrimei româneşti, succesele floretei feminine la Campionatele Mon­diale înseamnă, desigur, foarte mult, arătind că marile per­formanţe nu sunt­ întotdeauna direct proporţionale cu factorul numeric. Esențiale râmân cali­tatea muncii, responsabilitatea. LA TÎRGOVIŞTE, LUPTELE LIBERE POT (şi trebuie) SA CONTINUE DRUMUL ASCENDENT DE PÍNA ACUM O dată cu sosirea unui fost luptător constănţean — Seida­­met Azis — pe meleagurile dimbovitene, la Tirgovişte au început să se practice luptele libere. Antrenorul respectiv, pasionat si dornic să-şi vadă roadele muncii, a început o activitate de propagandă a a­­cestei discipline sportive şi o intensă muncă de selecţie şi instruire a tinerilor pe care îi depistase. Cu sprijinul organe­lor sportive locale, în anul 1962 a înfiinţat secţia Metalul Tirgovişte. In anii 1963 şi ’64 elevii antrenorului Seidamet Azis au fost adversari de te­mut la finalele Campionatelor Nationale de juniori. Fraţii Constantin si Teodor Pătraşcu au devenit campioni naţionali, alături de ei imbrăcînd tricou­rile si Nicolae Chivu. Alexan­dru Apostescu. Printre sporti­vii crescuţi la Tirgovişte, an­trenorul respectiv nu i-a amin­tit pe Ion Iatagan, Petre Tar­bea, Florin Neicev, Ştefan Gri­­goraş (in prezent, antrenor la C. S. Tirgovişte). Apreciatul tehnician ne-a precizat, cu o explicabilă mîn­­drie, că din anul 1963 şi pînă in prezent, dintre elevii pe care i-a pregătit un număr de 36 au obţinut titlurile de cam­pioni naţionali la diferite ca­tegorii de vîrstă. Incepînd din anul 1971 secţia a trecut la C. S. Tirgovişte, ac­­tivînd cu bune rezultate în pri­ma divizie a ţării. Şi în acest an formaţia tirgovişteană a încheiat întrecerile primei ju­mătăţi a campionatului pe e­­chipe pe un merituos loc se­cund, păstrind şanse reale de a se califica în turneul final, performanţă pe care a reali­zat-o şi în anul trecut. Aşa cum aminteam, unul dintre foştii elevi ai antreno­rului S. Azis, Ştefan Grigoraş, este şi el antrenor al secţiei respective, ocupîndu-se de in­struirea copiilor şi juniorilor, în grupa de copii şi juniori se află 28 de sportivi legiti­maţi, dintre aceştia remarcîn­­du-se Valerică Fet­­e (locul 3 la „speranţe“, în 1987), Petre Safta (campion la copii, în 1983), Marian Grebluş, Gheor­ghe Olteanu, juniori în care tînărul antrenor îşi pune mari speranţe. Din formaţia de bază care activează în prima divizie se disting C. Damaschin (locul 2 la C.N. de seniori din acest an), A. Panait (locul 3 la a­­ceeaşi competiţie), A. Cuculea, D. Vlădescu, C. Ciucioiu, Gh. Olteanu, V. Bungete, toţi cres­cuţi în sala de lupte de la Tirgovişte. La ora vizitei noastre, în sala de antrenament erau pre­zenţi peste 20 de copii şi ju­niori, care îşi perfecţionau cu­noştinţele tehnice sub îndru­marea lui Şt. Grigoraş. Spaţiul de antrenament este corespun­zător si utilat cu toate cele necesare unui proces de pre­gătire pentru performantă. Din relatările celor doi tehnicieni am desprins concluzia că rea­lizările acestei secţii ar putea fi si mai mari, în condiţiile unui sprijin mai substanţial si permanent, aşa cum au primit luptătorii tîrgovişteni din par­tea conducerilor unor întreprin­deri, cum sunt cele de Utilaj Petrolier, Oţel Inox, SARO etc. Luptele libere au rădăcini a­­dînci la Tirgovişte şi un climat favorabil. Este o bună premi­să pentru ca şi în viitor să a­­ducă o contribuţie corespunză­toare la dezvoltarea luptelor li­bere din țara noastră. Mihai TRANCA POPASURI IN MIJLOCUL ELEVILOR DIN BĂRCÂNEȘTI (Urmare din pag. 1) lui, care pune la loc de frunte valorificarea integrală a spa­ţiului existent în curtea scolii, aplecindu-se cu trudă si mi­gală asupra fiecărei palme de pămînt, pentru a o face tot mai roditoare ...Peste cîteva săptămîni, tre­burile ne-au purtat la Ploieşti şi, în drum spre oraşul de re­şedinţă al judeţului Prahova, ne-am oprit din nou la Băr­­căneşti. Arşiţa de peste zi se stinsese ne nesimţite. Pe mulţi dintre elevii care au recoltat orzul de pe lotul experimental i-am intilnit în echipele anga­jate în campionatul de mini­­fotbal al liceului, iar alţii pre­­gătindu-se asiduu pentru „Cupa U.T.C.“ la cină. Tinerii fotba­lişti Daniel Şerban, Andrei Du­­mitrescu, Gheorghe Neacşu, ciniştii Adrian Duţu, Vasile Nicolescu, atleţii Adriana Stoi­ca, Tudora Maleiu, Manole Stelu, handbalista Mariana Do­­bre, ca să amintim numai citi­­va dintre elevii apreciaţi ca fruntaşi la învăţătură, sînt com­ponenţi de bază ai echipelor liceului, participante la diferi­te concursuri republicane, fotbal al liceului, iar alţii pre­­„Deşi sîntem în plină activitate practică, ne rămîne timp şi pentru practicarea sporturilor îndrăgite de elevi şi pentru alte activităţi extraşcolare“, are explica tovarăşul Drăguşoiu. Am aflat că, după ce au re­coltat orzul, în orele fierbinţi ale instruirii practice din cîmp, elevii au eliberat terenul de paie, apoi l-au arat si imediat l-au semănat cu porumb si varză, ploile din acea vre­me favorizind o răsărire nor­mală si o dezvoltare nestin-­­ gherită a culturilor prăsitoare. — spuneaţi ca de pe lotul experimental ati obtinut peste 7 000 kg boabe de orz la hec­tar. Ce perspectivă are cea de a 2-a cultură ? — De pe această parcelă sperăm să realizăm cel puţin 6 tone la hectar. Terenul a fost bine pregătit, urmînd ca elevii noştri să facă lucrările de îngrijire corespunzătoare la porumb. Dar, viitorii specialişti ai o­­goarelor „nu au as­tîmpăr“, în înţelesul bun al cuvîntului. Pentru că, o dată cu rezulta­tele bune dobîndite la învăţă­tură şi în activitatea tehnolo­gică din cîmp, ei au trecut in paralel, la intensificarea lu­crărilor la noua bază sportivă. Astfel, în atelierul şcolii, au fost confecţionate din ţeavă veche, sub îndrumarea maistru­lui Teodor Pisău, după schiţe făcute de profesoara de edu­caţie fizică Dorina Cîmpeanu, porţile terenului de handbal şi instalaţiile celor două ,,dreptun­ghiuri“ de baschet, ale celor două de volei şi tot atîtea de tenis de cîmp suprapuse, care au şi fost montate. Complexul sportiv a fost împrejmuit cu gard de sîrmă și s-a turnat bitum pe jumătate din supra­faţa lui. „Ne-am propus, ne-a spus directorul, să mai ame­najăm cîteva sectoare de atle­tism si să construim, prin forte proprii, o mică tribună. Dorim cu totii, elevi si cadre didac­tice, să aducem cît mai curînd orele de educaţie fizică în aer liber, aici, la complexul spor­tiv amplasat lîhgă «­aia de sport, pe care constructorii­­ ne-au asigurat că n vom inau­gura la începutul următorului an de învăţămînt A. unei să veniţi..." Cu dragă inimă.. ELEVI, PRACTICAŢI ZILNIC GIMNASTICA! Programul nr. 11 pentru clasele I-IV 1. Din poziţia stând... 1.2. Ducerea braţelor prin înainte sus, cu arcuire; 3. Ghemuit; 4. Revenire (exerciţiul are menirea să crească amplitu­dinea mişcărilor respiratorii, angrenează musculatura şi ar­ticulaţiile membrelor inferioa­re, stimulează circulaţia). Se execută 2X8 timpi. 2. Din poziţia stînd... 1. în­doirea uşoară a genunchilor, cu răsucirea trunchiului spre stingă şi ducerea braţelor la­teral; 2. Revenire; 3. Idem­­, cu răsucirea spre dreapta; 4. Revenire (excerciţiul îmbună­tăţeşte mobilitatea coloanei vertebrale, tonifică muscula­tura trunchiului şi a membre­lor inferioare). Se execută 2X8 timpi. 3. Din poziţia stînd cu mîinile pe şold... 1. Ridi­carea piciorului sting prin înainte sus la orizontală; 2. Revenire; 3. Idem­­, cu pi­ciorul drept; 4. Revenire (e­­xerciţiul mobilizează articula­ţia coxo-femurală, tonifică musculatura abdominală). Se execută 2X8 timpi. 4. Stând depărtat cu braţele lateral... 1. îndoirea trunchiu­lui înainte simultan cu răsu­cirea spre stânga, atingînd vîr­­ful piciorului stâng cu mina dreaptă; 2. Revenire; 3. Idem 1. cu răsucirea spre piciorul drept; 4. Revenire (exerciţiul are menirea de a creşte mobi­litatea coloanei vertebrale, to­nifică musculatura trunchiu­lui). Se execută 2X8 timpi. 5. Din poziţia stînd cu mîi­nile p-­ şold... 1. Săritura ca mingea, cu ducerea piciorului stâng înainte şi dreptul înapoi; 2. Săritura ca mingea, cu du­cerea piciorului drept înainte şi stângul înapoi (exerciţiul activează circulaţia sîngelui, mobilizează articulaţiile şi to­nifică musculatura picioare­lor). Se execută 2X8 timpi. 6. Din poziţia stând... 1. Du­cerea piciorului sting lateral o dată cu ridicarea braţelor prin lateral sus, ridicare pe vîrfuri cu inspiraţie; 2. Reve­nire cu apropierea piciorului şi coborîrea braţelor cu expi­raţie; 3. idem­­, cu ducerea piciorului drept lateral; 4. Revenire (exerciţiul măreşte ventilaţia pulmonară, mobili­zează articulaţiile coxo-femu­­rale). Se execută 2X8 timpi. Desene de prof. Alexandrina OVEZA v. Reuniunea de la mijlocul a­­acestei săptămîni a fost dominată de formaţia antrenorului N. Ni­colae, care a obţinut trei vic­torii aplaudate de publicul spectator. Astfel, condusă cu mult aplomb de I.T. Nicolae,­­Hemeiuşa şi-a adjudecat alerga­rea în două hituri, deşi în cel de al doilea a fost penalizată cu 20 de metri, iar tînărul N.I. Ni­colae a reuşit .Cea de a doua victorie din car­ia sa, cu Me­­lania II, intr-un frumos final de cursă Prin cele­ două succese, N Nicolae s-a apropiat de ac­­talul lider şi campion, G. Tă­­nase, antreipind­ut în acest an un duel pentru titlu intre aceşti valoroşi antrenori. Alergările cailor de 2 ani au revenit for­maţiei R.X. Nicolae, cu Ribiţa (N. Simion salvînd in extremis­ă partidă ce părea compromisă) şi Cosma, care şi-a înşirat ad­versarii pe drum. Huguenot, a cărui formă merită relevată, a învins-o pe Raluca, realizînd un nou record al carierei, iar Do­rina, greşind numai o singură flotă, a cîştigat ultima cursă a zilei. REZULTATE TEHNICE : Cursa 1 : 1. Ribiţa (Simion) 1:37,6. Co­ta: cîşt. —. Cursa a II-a: 1. He­meiuşa (I.T. Nicolae) 1:28,5. Co­ta : cîşt. —. ev. 57. Cursa a II-a : 1. Melania II (N.I. Nico­lae) Isi.6 ; 2. stejerel ; 3. Po­rumbița. Cota : cîșt. 29, ev. 63, ord. triplă 82. Cursa a IV-a : 1. Hughenot (M. Dumitru) 1:28,6 ; 2. Raluca ; 3. Zenaida. Cota : cîșt. 29, ev. 5, ord. triplă 238, triplu II-III-IV 353. Cursa a V-a : 1. Hemeiusa (I.T. Nicolae) 1:26,7 ; 2. Cosmetic ; 3. Salvinia. Cota : cîșt. 90, ev. 19, ord. triplă 641. Cursa a Vl-a : 1. Cusma (R.I. Nicolae) 1:42,5 ; 2. Odin ; 3. Alina. Cota : cîșt. —, ev. închis, ord. triplă închisă. Cursa a VI-a : 1. Dorina (Dumitrescu) 1:34,6 ; 2. Bagdad. Cota : cîșt. —, ev. închis, ord. închisă. Reuniunea ce va avea loc mîi­ne dimineaţă este dominată de premiile „Niagara“ şi „Năvo­dari“, ambele rezervate cailor de clasă, în care vor participa, printre alţii, Răsad, Bon, Coro­niţa, Respect, Cărniţa, Melinte, Sorel, Ghirlanda şi Satim, în două alergări cu handicap, în care mai mulţi concurenţi au certe şanse de victorie. A. MOSCU FORMAȚIA N. NICOLAE PUNCTEAZĂ Divizionarele A şi presurile lor pentru viitorul sezon SPORT CLUB BACĂU DOREŞTE SĂ SE PREZINTE ÎN FORMĂ Încă din etapa de start Zilele trecute, pe dealurile din jurul staţiunii Slănic Mol­dova puteau fi văzuţi mai mulţi tineri în treninguri care le tot urcau şi le tot coborau. Din cînd în cînd, cîte o scurtă revenire, după care totul era luat de la capăt. Erau fotba­liștii de la Sport Club Bacău. Ei se pregăteau pentru viito­rul campionat. „Este al 15-lea an consecutiv de cînd venim la Slănic pentru pregătirea u­­nui sezon nou. Găsim aici tot ce ne trebuie pentru efectua­rea unor ore de antrenament cît mai bune“, ne spune antre­norul Nicolae Vătafu, ajutat în munca sa de Ion Munteanu şi Dumitru Chiriţă (ultimul are în grijă şi echipa de „spe­ranţe“), de medicul Teofil Bo­ra şi de masorul Iacob Sandu. Lotul băcăuanilor, după cum aflăm de la interlocutorul nos­tru, a suferit cîteva modificări față de sezonul trecut. Cele mai importante­­ sunt plecarea lui Costel Solomon, la Victoria Bucureşti, și venirea lui Ion Marin (de la Rapid). In rest, S.C. Bacău va beneficia în vii­torul sezon de aportul următo­rilor sportivi : Florea, Arvinte, Cîmpeanu (revenit de la Avîn­­tul Gheorgheni) şi Barba — portari : Andrieş, Elisei, Bor­­cea, Arteni, Manase, Ciudin (revenit de la Aripile Ba­cău), Haidău (fost la Partiza­nul Bacău) — fundaşi, la care trebuie adăugat şi Ion Marin , Burleanu, Tismănaru, Viscrea­­nu, Ponoff, Ivanov, Agachi (re­venit de la Dinamo), Iulian Munteanu (înapoiat de la Partizanul Bacău) — mijlo­caşi : Şoiman, Scînteie, Fulga, Andronic, Fîşie (revenit de la „U“ Cluj-Napoca, unde şi-a terminat studiile universitare), Verigeanu (revenit de la Chi­mia Rm. Vîlcea), Bucurel (fost la Minerul Comăneşti) , ata­canţi. „După cum vedeţi, în afara lui Ion Marin, noii veniţi sunt de-ai noştri. Cei mai mulţi, crescuţi chiar la Sport Club, în grădina noastră, cum se spune. Avem încredere în ele­mentele locale, ne spunea prof. Corneliu Costinescu, pre­şedintele clubului din Bacău. Despre modul cum au decurs pregătirile, ne-a vorbit antre­norul N. Vătafu : „M-a bucu­rat seriozitatea cu care toţi jucătorii, fără excepţie, au ţi­nut să participe la pregătiri. Asta înseamnă că se simt an­coraţi la cerinţele viitorului campionat, care se anunţă mai greu decît cele precedente. Şi asta pentru că grupul echipe­lor valoroase a crescut. Toc­mai de aceea căutăm să ne prezentăm în formă încă din etapa de start. Viscreanu, Tis­mănaru, Burleanu arată o pof­tă de joc remarcabilă, iar cei nou veniţi s-au angajat de la început, cu toate puterile, la efortul pretins. Nu-i vom pu­tea folosi, însă, din primul joc, pe Barbu şi pe Ion Marin, care urmează tratamente medicale“. Cu două zile în urmă, echipa a coborît la Bacău. Prilej să facem o vizită la stadion, care, aşa cum de altfel am fost o­­bişnuiţi, se prezintă (de pe acum) în excelente condiţii. „Ne pregătim nu numai pen­tru campionat, ci şi pentru cele două partide internaţiona­le pe care le vom organiza în această toamnă, la noi. E vor­ba de două jocuri ale echipei olimpice: la 19 august, «ami­calul» de verificare cu echipa similară a Bulgariei, iar la 3 septembrie aşteptatul meci cu Danemarca, în care trebuie să ne luăm revanşa“, ne spune prof. C. Costinescu. In vede­rea acestor partide, au fost re­vizuite instalaţiile stadionului, s-a refăcut gazonul, s-au făcut unele îmbunătăţiri la vestiare , totul, suntem­ asiguraţi, va fi pus la punct pentru campionat şi partidele internaţionale. Şi după cum îi cunoaştem pe băcăuani, suntem­ siguri că ora­şul de pe Bistriţa se va achita „fără fisuri“ de sarcina sa de gazdă. Ieri, echipa băcăuană a ple­cat pentru un turneu de trei jocuri în Polonia, răspunzînd astfel invitaţiei făcută de clu­bul Sleza din Wroclaw, parti­cipant în campionatul Divi­ziei B. Mircea TUDORAN UN ATRACTIV TURNEU INTERNAŢIONAT (Urmare din pag. 1)­trat în Uniunea Belgiană a So­cietăţii de Fotbal (federaţia belgiană de azi), fondat în anul 1891. F.C. Bruges a cucerit de 6 ori titlul de campioană a Belgiei, iar în vara anului 1978, pe stadionul Wembley din Londra, a disputat finala C.C.E., cînd a fost întrecută, cu 1-0, de către Liverpool. în ultimul campionat, F.C. Bru­ges a terminat pe locul 3, după Anderlecht şi Malines. • DEN BOSCH (Olanda) una din vechile participante la primul campionat din „Ţara lalelelor“ şi una dintre cele mai populare echipe olandeze, ziariștii plasînd-o pe locul doi după marele Ajax. • A.S.K. VORWÄRTS (R.D. Germană). Echipa a activat mai bine de zece ani la Berlin, după care s-a mutat la Frank­furt pe Oder. Este una din «vechile divizionare », în pre­zent cu o bună prestaţie in jocurile din deplasare. Interesant este faptul că a­­cest turneu internaţional, pe care Steaua îl organizează, prilejuieşte formaţiei noastre prima apariţie publică la Bucu­reşti după excelentul sezon competiţional 1986—1987, pe care l-a încheiat cu dublul succes, cîştigarea Celui de - al 12-lea titlu de campioană a ţării şi pentru a 15-a oară „Cupa României“. Organizat în preajma unui nou sezon competiţional, intern şi internaţional, acest turneu constituie pentru toate cele 4 formaţii un bun prilej de ve­rificare a potenţialului lor de pregătire. Programul jocurilor este ur­mătorul : Marţi : ora 16,30 : F.C. BRUGES — VORWÄRTS ora 18,30 : DEN BOSCH - STEAUA Miercuri : ora 16,30 : FINALA MICA (învinsele din prima zi) ora 18,30 : FINALA MARE (învingătoarele din prima zi) Turneul este dotat cu „Cupa Steaua“. Cu ocazia acestui turneu, vor avea loc şi festivităţile de retragere din activitate a lui Ion Alexandrescu, vicepreşe-'“ dinte al clubului, şi a lui An­­ghel Iordănescu şi Helmuth Ducadam, din activitatea com­­petiţională. Laureatele „C“-ului — proaspete divizionare B Sfii A Vll-a i GLORIA RIŞUA - flKIS UIMSN­BIl • Asociaţia sportivă activează pe lângă Întreprinderea de antre­priză construcţii-montaj Caraş- Severin şi a fost înfiinţată în anul 1952 a A activat in Divizia B în ediţiile 1983—1985, iar în Divizia C în ediţiile 1973—1983, 1985—1987 • Preşedintele asociaţiei: inginer Alexandru Chiseev • Preşedin­tele secţiei de fotbal: Petru Ve­­lescu • Antrenor: Ioan Rein­hardt • Stadion propriu; capaci­tatea tribunelor: 5000 locuri • Vîrstă medie a echipei: 22 ani • LOTUL: Sucilă, Bordea — portari; Pănescu Matov, Matache, Mesz­­trich, Ir­im­ia, Raposnay — fun­daşi; Croitoru, Tóth, Sireanu, A-Gandului, Doso — mijlocaşi; Ba­­lean, Duţă, Ciocan, Iacob _— îna­intaşi • Golgeterul echipei: Toth — 9 goluri. • O frumoasă dispu­tă în trei (celelalte două preten­dente numindu-se Minerul Mo­­tru şi Minerul Anina) a caracte­­rizat întrecerea din această serie pentru promovare. Echipa din Reşiţa a avut însă un finiş ire­zistibil, cîştigînd pe merit şefia seriei. Echipa este tânără, dorni­că de afirmare, iar în retur a reuşit să evolueze la adevărata sa valoare. Este disciplinată, atit tactic , aplicînd indicaţiile date de experimentatul lor antrenor, cît şi în privinţa comportării ju­cătorilor față de adversari. • NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA LOTO DIN 31 IU­LIE 1987. Extragereea I : 2 67 68 1 79 52 25 30 82 ; Extragerea a II-a : 17 12 62 10 87 16 48 83 47. FOND TOTAL DE CISTI­­GURI : 657.097 LEI. • Reamintim că ASTAZI, FI­IND SIMBATA este termenul li­mită în care mai puteţi procura bilete la TRAGEREA LOTO 2 de mîine, duminică, 2 august, mi­­zînd pe numerele favorite. Desi­gur că fie punîndu-vă in valoare inspiraţia fie lăsînd­ alegerea nu­merelor în mina hazardului, şan­sele de reuşită vă deschid cu ge­nerozitate poarta, cu o singură condiţie: PARTICIPAREA. Nu este mai puţin adevărat că şi la LOTO 2 este valabilă experienţa LOTO PRONOSPORT INFORMEAZĂ deja acumulată, potrivit căreia, de pildă, mai multe variante ju­cate înseamnă mai multe şanse de cîştig. De altfel, perseverenţa şi „îndrăzneala participanţilor este perfect justificată, dacă se ţine seama că, deşi are o for­mulă simplă şi uşor de însuşit genul de TRAGERE LOTO 2 s-a impus de acum prin cîştigurile sale în numerar şi autoturisme „Dacia 1300“. Rămîne ca cei care au încercat să continue, iar acei care încă nu au avut ocazia, să facă chiar acum (şi neîntirziat !), testul hotărîtor l a TRAGERE­A LOTO 2 de ma­lte, duminică, 2 august, va avea loc in Bucureşti, în sala clubului din str. Doamnei nr. 2, Incepînd de la ora 17. Tragerea fiind pu­blică sunt Invitat! să participe toţi ce! interesat! Radiodifuziu­nea va transmite aspecte de la desfăşurarea operaţiunilor de tra­gere, pe program­ul I, la ora 17.30. Numerele extrase vor fi transmi­se în reluare, pe acelaşi program, duminică, la ora 22.30 ,după e­­misiunea „Panoramic Sportiv“­ şi luni, 3 august ora 8.55. Nu­merele vor fi publicate în Pro­­gramul Loto-Pronosport şi în ci­­teva publicate ale presei centra­le La puţin timp după efectua­rea tragerii, numerele vor­­ fi obţinute şi la serviciul telefo­nic de informaţii speciale 051, din Bucureşti precum şi la ser­viciile corespunzătoare din reşe­dinţele de judeţ. „TREPTELE“ OŢELULUI devenim, pentru că respectivul club, o merită cu prisosinţă, asupra • ife. A 11 t • xcu M. a. UQej mjcj sorţjgrj care a avut loc la­­ Galaţi la sfîrşitul ediţiei cu nr. 69 , a campionatului nostru divizionar A. S-au spus atunci­­ multe lucruri frumoase la staţia de amplificare a­­ stadionului despre realizările clubului Oţelul in anul com­petiţional 1986/1987, despre comportarea echipelor, despre­­ jucătorii care s-au evidenţiat, despre strădaniile depuse de , antrenori. Să fi fost vorba, oare, despre afirmaţii fără aco­­­perire, izvorîte din marea bucurie a răminerii echipei Oţe­u­lui pe prima noastră scenă fotbalistică ? Nicidecum ! Şi­­ vom aduce cîteva argumente... ^ Echipele de copii ale clubului au reuşit să se califice­­ in turneele finale ale „Cupei Speranţelor“. Cei mai mici­­ au disputat finala pentru locurile 3—4, pe care au pier­­­dut-o la mare luptă cu speranţele constănţene, iar cei £ mari s-au clasat pe locul 5. Şi în ediţia precedentă, copiii­­ Oţelului s-au numărat printre protagoniştii competiţiei.­­ La startul Campionatului Republican de juniori I s-au­­ aliniat 161 echipe, 24 s-au calificat pentru prima fază a­­ turneului final. Printre ele s-a numărat şi Oţelul... E­u adevărat, mai departe n-a mers, Sportul Studenţesc dove­­£ dindu-se mai eficace, dar prestaţia juniorilor gălăţeni a­­ fost apreciată.­­ O comportare cu adevărat surprinzătoare a avut echi­­­pa de speranţe. Participînd pentru prima dată în campio­­­nat, Oţelul a jucat constant bine, reuşind să urce pe­­ „podiumul“ întrecerii, clasîndu-se pe locul 3, după Steaua­­ şi Universitatea Craiova. I în sfîrşit, Galaţiul n-a mai fost... ABBA 1 Echipa a pro­­­­movat în „A“ şi a rămas, spre satisfacţia numeroşilor su­­­porteri ai fotbalului din oraşul de la Dunăre. Oţelul s-a­­ menţinut pe prima scenă şi are suficiente atuuri pentru a­­ confirma, în viitorul campionat, că evoluţia ei din ediţia Ia de debut nu e deloc întîmplătoare.­­ „Rezultatele noastre sunt rodul unei activităţi ample şi susţinute“ — spunea, concis şi convingător, Ion Veşle­a­meanu, preşedintele clubului Rezultatele muncii unui­­ club de antrenori pasionaţi şi pricepuţi, incepînd cu cei­­ de la copii, cu Zoltán David (în primul rind), continuînd­­ cu Ion Morohai (la speranţe) şi încheind cu tehnicienii­­ primei echipe, Constantin Rădulescu şi Ioan Zdrobiş. „ Oţelul a avut, indiscutabil, un an competiţional care­­ merită cu prisosinţă frumoasele cuvinte spuse despre echi­­­­pele sale în acea scurtă, dar semnificativă sărbătorire­­ ocazionată de ultimul gong al campionatului trecut. • Laurenţiu DUMITRESCU MECIURI AMICALE — UNIREA DEJ — RAPID BUCUREŞTI 0—2 (0—1). Unul din­tre primele meciuri ale giuleşte­­nilor din cadrul pregătirilor pe care le efectuează pentru noul sezon competiţional. Golurile au fost marcate de Damaschin I (min. 32) şi Goanţă (min. 78). (D. VATAU — coresp.) • PETROLUL PLOIEŞTI — SPORTUL STUDENŢESC 1—1 (0—0). Ambele goluri au fost mar­cate în repriza secundă, cînd în garniturile celor două echipe s-au produs mai multe modificări. Au înscris I. Nicolae (min. 81), res­pectiv Gino Iorgulescu (min. 62). Petrolul: Jipa — Pancu, ștefan. Pitulice , Guşă — Mocanu, O. Grigore, Ursea, I. Solomon­­ — I. Guşă, Hîncu. Sportul Studenţesc: Cristian — M Mihail, M. Popa, Cazan Munteanu­­ — Ţicleanu, Cristea, Eîcu, Bozeşan — Iorgu­­lescu, Coraş. Au mai fost folo­siţi pe parcursul meciului: Ioni­­ţă, Panait, S. Drăgan, Ruse, şte­­fănescu, Manea, I. Nicolae, Călin (la Petrolul), Voicilă, ducă, Po­­logea, Achim, Burchet, Ţîrlea (la Sportul Studenţesc). Duminică 2 august, de la ora 11, pe stadionul său, Petrolul va întâlni pe divi­zionara B din Braşov I.C.I.M. • A.SJV. TG. MUREŞ — ELEC­­TROMUREŞ TG. MUREŞ 0—1 (0—0) Meci interesant, între două promovate (prima in „A“, cea­laltă în „B“), disputat pe stadio­nul din Covăsilă şi încheiat cu victoria surprinzătoare a forma­ţiei divizionare B prin golul marcat de Varga (min. 70). A.S.A. a prezentat un efectiv restrîns, cu mulţi accidentaţi (C. Ilîe, A. Stoica, Kutî etc.). In min. 75, cînd s-a accidentat şi S. Dumitrescu, antrenorul Cornel Dinu nu a avut cu cine sâ-1 înlocuiască ! A.S.A. a prezentat formaţia: Vo­dă — Szabó Naghi, Jenei, Fodor — Botezan, Ivan Erős, S. Durai­­trescu — Ciorceni Barbu. Au mai jucat: Varo Marton, ISpir, Szán­tó. (A. FEKETE — coresp.) • PROGRESUL ODORHEIU SE­CUIESC - „U“ CLUJ-NAPOCA 1—3 (0—2). • C.S.M. CARANSEBEŞ — „POLI“ TIMIȘOARA 0—5 (0—3).

Next