Sportul, august 1987 (Anul 43, nr. 11697-11722)
1987-08-01 / nr. 11697
CÂND „VIAŢA MERGE ÎNAINTE". Poate nimic nu defineşte un complet şi mai nuanţat fii umană decit acel triptic , scris pe emblema sportulu citius, altius, fortius. Veşni nestinsa sete de performant în acest „straniu secol al sportului“, face să cadă astăzi, unul după altul, in iureş, recorduri care ieri păreau c ne întrecut, demonstrînd fără echivoc că limitele capacităţile fizice, tehnice, intelectuale psihice ale omului sînt iluzori, că şansele şi resursele lui spr perfecţiune sunt inepuizabile că pentru el nu există un „net plus ultra“. Nu este, oare, s acesta motivul pentru care cîndva Sofode exclama : ,,Pe lume sînt multe, mari minuni, dar nu mai mari ca omul“? Este în firea omului permanenta si frenetica încercare de a învinge nu numai... timpul Si spaţiul, ci deopotrivă ,propriile slăbiciuni sau infirmităţi. In rîndurile de fată nu ne propunem să aducem un prim-plan recordmenul care smulge timpului fracţiuni de secundă, secunde sau minute, spaţiului un centimetru, celor cu care se întrece întîietatea, nici jucătorul virtuoz care adaugă noi valenţe artei sale, fascinînd spectatorul, ci pe cel ce luptă cu imensă voinţă pentru a depăşi handicapuri dureroase prin care natura, boala sau intimplarea nefericită l-au separat de semenii săi. Tentativa acestuia de reintegrare socială, prin sport, are semnificaţii mult mai umane, iar izbînda lui emoţionează parcă mai profund... Tînărul cu ochi albaştri care-mi stă in fată si care se prezintă simplu : Nicolae Popcov, tehnician la Institutul Politehnic Bucureşti, mă lasă să înţeleg că are motive să se considere un astfel de performer, un învingător al propriei infirmităţi. îl privesc mai atent si mă încearcă îndoiala. • Care anume motiv ? îl întreb. Drept răspuns suflecă pînă spre genunchi pantalonul pe piciorul sting lăsînd să se vadă o gambă extrem de subțire • Poliomielită... 2,6 cm... Dar aproape recuperat prin sport, adaugă • Este o performanță... Cum ați ajuns la ea ? • Luptind cu boala, neîmpăcîndu-mă cu gînduî rămînerii la periferia societății si nelăsîndu-mă dominat de resemnare, complexat, el domînînd suferința. Am vrut să-mi dovedesc si să dovedesc tuturor celor cu traumatisme locomotorii că recuperarea este posibilă... • Tentativa dumneavoastră s-a bucurat si da sprijinul altora ? • Da. Si le sint recunoscător. M-au ajutat mult centrul de medicină sportivă, prin coni. ar. rua». — gan. Clubul Voința si, nu ultimul rind, mai ales mora, mente, multi atleti atît pn efortul exemplar de continu autodepăsire, cit si prin performantele lor. Mi-au fost model Iolanda Balaş, Mariae Puică, Doina Melinte etc. M-a îmboldit, de asemenea, si exemplul lui Julio Iglesiascan a învins o suferinţă aproape asemănătoare, obţinînd asupra infirmităţii o victorie cel puţin egală cu cea realizată mai apoi in muzica uşoară • Puteţi spune, deci, ca şi ex-fotbalistul de la Real Madrid ca „la vida sigue igual“ ? • Sigur. Am un cămin, o familie, fetită căreia nu întîmplătoram pus numele Iolanda, am o viată normală. Si pentru tine „viaţa merge înainte“ ! Continui cu încrincenare să eim în din sechelele bolii, viind de la o etapă la alta perfrmanțe tot mai mari, la biicleta medicinală, la alergare etc. Care vă sînt recordurile? De pildă, în 1984 am alergat 10 000 m în 58 de minute, în 1985 am realizat pe bicicleta medicinală 18 km pe oră, iar în 1986 am ajuns la 22 km pe oră. Anul acesta am făcut un test de rezistenţă, parcurgînd pe jos traseul Podul Grant — aeroportul Otopeni în două ore si 16 minute... Nu de puţine ori mă alătur celor ce aleargă la Crosul veteranilor. Şi am bucuria că nu întotdeauna termin ultimul cursa. Este ceva, nu ? Dar mai importantă mi se pare a fi pregătirea zilnică. Fără aceasta, fără bicicleta medicinală, fără turele de stadion pe care Ie fac la Voinţa recordurile ar fi poate mai slabe • Ce sfaturi le daţi in acest sens celor cu deficienţe locomotorii ? • Tocmai acesta : să lucreze mult. Iar efortul să fie gradat şi continuat zi de zi. De altfel, citind despre mine prin ziare, cîţiva părinţi care au copii suferinzi mi-au trimis scrisori răscolitoare, cerindu-mi sfaturi în detaliu. Le-am dat, fireşte. Toate încep si se termină cu sportul, cu atletismul în special, căruia eu îi datorez atit de mult... • Desigur, sfaturile şi exemplul dv. vor constitui un puternic suport moral şi un îndemn pentru toţi cei care suferă de traumatisme locomotorii. Şi, ca învingător al bolii poate aţi merita chiar un trofeu • Cineva mi-a zis că mi s-ar cuveni premiul „Fair-play ’87** al revistei „Flacăra", dar pentru mine nu asta contează, ci faptul că am reintrat în rîndul oamenilor... • Că „viața merge înainte", nu ? • Idee de titlu- Aurelian BREBEANU SUB REFLECTOR, JOCURILE SPORTIVE (Urmare din pag. 1) asigurate rezervele celor care vor părăsi în curând activitatea competiţională. Zoltán Zoltán, campion european la dublu băieţi, şi Daniel Cioca, zilele trecute campion european de juniori, la Atena , sunt deja sportivi afirmaţi în marea performanţă, iar Dorel Găbudea, Marian A. Miron, Antonela Plăianu, Sabin Sîrb şi Radu Trandafir fac, cu fiecare nouă competiţie, paşi hotărîţi spre consacrare. Fără a se situa la nivelul baschetului şi tenisului de masă, handbalul a adus totuşi numeroase satisfacţii iubitorilor acestei discipline. In momentul de faţă rezultatele bune aparţin mai ales juniorilor, cu deosebire secţiilor de la C.S.S. Viitorul şi de la C.S.S. Dej. Cu ani în urmă, echipele CSŞ Viitorul s-au situat pe locul întîi în Campionatele Naţionale de juniori şi au dat numeroşi componenţi loturilor naţionale, dar in acest an rezultatele au fost în scădere, formaţiile respective situîndu-se pe locul 4. în Divizia B sunt prezente echipa feminină ,,U“-Farmec, cu o jucătoare, Maria Petruş, componentă a lotului reprezentativ , cu perspective reale de a obţine, în anii viitori, rezultate şi mai bune. La masculin, formaţia „U“-CUG (antrenor Gheorghe Zamfir), repromovată în „A“, prezintă în componenta sa numeroşi tineri de valoare (Flaviu Sîmboan, Lucian Vălean, Sergiu Pop, Robert Kiss, sportivi selecţionaţi şi în lotul de tineret sau olimpic) proveniţi de la CSS Viitorul, unde se remarcă activitatea desfăşurată de antrenorii Doina si Dan Ciripescu, Gheorghe Mărgineanu si Emil Tilicea. In Campionatul Naţional recent încheiat echipa de polo Voinţa din Cluj-Napoca a ocupat locul 5, după ce in sezonul trecut formaţia se situase pe locul 3 în „Cupa României“. Deci, se poate afirma că activitatea poloistică de la Voinţa este bine organizată şi structurată. Aici îşi desfăşoară activitatea si trei valoroase echipe de juniori, toate prezente în întreceri republicane. Antrenorii Zoltán Bogdan, Vasile Pop şi Geza Berenkmerî depun mari eforturi pentru a menţine interesul crescut al tuturor factorilor pentru polo, ale cărui rezultate s-au bucurat totdeauna de frumoase aprecieri. Voleiul, prin secţiile de la CSŞ Viitorul, este prezent în campionatele naţionale ale Şcolarilor si juniorilor, iar în echipele de la CSS Dej si CSŞ Turda sunt prezente cîteva elemente de mare valoare, cu certe perspective pentru selecţia în loturile reprezentative. Echipa de Divizia B Universitatea a bătut insistent la porţile Diviziei A, un singur set lipsindu-i pentru remromovare. In ce priveşte tenisul, Clujul are o echipă divizionară de seniori la Universitatea, unii dintre sportivii localnici fiind chemaţi la loturile naţionale de copii si cădeţi. Ciprian Porumb este socotit un tenisman de real talent, cu certe perspective. Discuţiile purtate cu activiştii sportivi clujeni au relevat şi unele neajunsuri. In ce priveşte baschetul feminin, spre exemplu, se apreciază că valoarea campionatului naţional se situează sub nivelul atins de formaţia noastră campioană. în ce priveşte regresul Dole-ului, cauzele rezidă în neîmprospătarea la timp a echipei, în lipsa unor norme întregi pentru antrenorii de juniori, în insuficienta preocupare pentru formarea jucătorilor valoroşi şi, nu în ultimul rînd, în posibilităţile reduse de a obţine ore de antrenament. Pentru ca tenisul să poată obţine rezultate corespunzătoare, se impune ca terenurile existente (150 !) pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca să fie folosite cu eficienţă cît mai mare, să fie puse atît la dispoziţia centrelor de iniţiere, pentru o selecţie de masă cit mai cuprinzătoare, cît şi activităţii de performanţă. Comisiile judeţene ne ramură de sport şi colegiile de antrenor — care desfăşoară la această oră o frumoasă şi lăudabilă activitate (lecţii tematice, schimburi de experienţă, prezentarea noutăţilor pe plan mondial) . — vor trebuie să-şi lărgească și diversifice preocupările pentru a contribui într-o şi mai mare măsură la afirmarea internă şi internaţională a jocurilor sportive din acest judeţ. .ÎN DEVANS ȘI LA ZI Ultima lună de vară a început, la meciul... sportiv vorbind, cu cîteva zile mai devreme. Cum? Foarte simplu, deoarece încă de miercuri (29 iulie), la Mangalia, pe stadionul „23 August“, se dispută faza finală a „Cupei Pionierul“ la cină (categoria 11—14 ani), cu participarea celor 16 echipe din ţară calificate pentru a desemna cîşti-gătoarea acestei competiţii înscrise pe agenda Daciadei, „premiantă“ care va fi cunoscută abia mâine. O altă finală, din cadrul Festivalului sporturilor tehnicoaplicative, la Karting, a luat startul, la Piatra Neamţ, în ultima zi a lui iulie, sâmbătă şi duminică fiind programate manşele decisive ale acestei întreceri pe categorii de vîrstă şi de... „cmc.“-uri. Azi şi mîine se mai desfăşoară o finală de cupă, la Petroşani, şi anume „Cupa C.S.U.“ (pentru studenţii de la mine, petrol, geologie şi energetică) la tenis, şah, popice, handbal şi volei. In prima duminică din august este programat şi un Festival sportiv al marinei călărăşene, cu concursuri de înot, caiac-canoe şi canotaj, prilej de a reuni „tot uscatul“ la mal de Dunăre, ştiut fiind cit de dirze sunt întrecerile marinarilor (mai ales) de ziua lor şi că aceste întreceri se... însoţesc, întotdeauna, cu „specialităţi“ competiţionale de reală savoare şi haz pentru fiecare. Tot duminică, în inimă de Bărăgan, la Slobozia, va fi ziua „Cupei Spicul“ la atletism. Şi mai trebuie să amintim că mîine, într-o localitate giurgiuveană, la Călugăreni, 400 de şcolari din taberele teritoriale- plus un grup de... veterani din Bucureşti - vor lua parte la crosul „Pe drumuri de istorie“, cros pus sub auspiciile acţiunii „Aleargă pentru sănătatea ta“, care, precum se vede, reintră în actualitate pe măsură ce ne apropiem de zile maipuţin caniculare. Altfel, ştrandurile şi piscinele sunt încă la mare căutare, centrele de vacanţă se dovedesc tot atât de primitoare ca în prima zi şi, prin nenumărate alte locuri, numai cine nu vrea nu face acum sport. MICA LUME A SCRIMEI NOASTRE (Urmare din pag. 1) (sau nu !) becul loviturii valabile... Şi cam ce înseamnă o fracţiune de secundă ne-a spus-o — de la locul celei mai importante întreceri a scrimei din acest an, de acolo de unde scrima românească a realizat ultimul său mare succes, de la Campionatele Mondiale, de la Lausanne, din luna lui Cuptor — ziarista elveţiană A- F. Heliolsen, martoră oculară la victoria finală a floretistei românce Elisabeta Tufan, aceasta a „ripostat mereu cu viteza luminii". Sigur, este o figură de stil, dar venind de la o persoană neutră — obiectivă deci, si nu de la cineva din mica delegaţie a scrimei noastre, sentimental legată de „aurul" Elisabetei Tufan sau de „argintul“ echipei feminine de floretă a României la recentele „mondiale“ —, ea dimensionează frumos si exact succesul sportivei noastre si-l pune mai bine în... lumină atuul. Care a fost realitatea la Lausanne, Ana Pascu ?, am intrebat-o pe secretara de azi a federaţiei de scrimă, reputată arbitră internaţională, ieri una dintre cele mai bune floretiste ale lumii, fostă campioană mondială şi medaliată la Jocurile Olimpice de-a lungul a aproape două decenii. „Păstrind discuţia pe cele două planuri pe care aţi plasat-o, obiectiv şi subiectiv, trebuie să spun că marile succese ale floretistelor românce la recent încheiata ediţie a C.M. ’87 — titlul de campioană a lumii obţinut de Elisabeta Tufan, medalia de argint a echipei nationale (antrenori — Stefan Ardeleanu si Tudor Petrus, medic — Petru Mita), România fiind singura cu două reprezentante în semifinale (Reka Lazăr ratînd „bronzul“ cu „ajutorul" unui arbitru austriac care a vrut să se afirme prin exces de zel) — au avut un ecou deosebit de favorabil pornind nu numai de la rezultatele in sine, ci si de la conţinutul tehnic si spectacular al scrimei practicate de floretistele noastre. In acest sens am să spun doar că, după încheierea ultimului act al prezentei noastre la Lausanne, finala ne echipe preşedintele Federaţiei Internaţionale de Scrimă, Roland Boitelle, ne-a felicitat călduros apreciind maniera in care au evoluat fetele noastre, reamintind, totodată, de succesele de anul trecut, de la „mondialele" de tineret, de la Stuttgart, că decernarea medaliei de aur Elizei Tufan a tinut s-o facă insusi preşedintele C.I.O., Juan Antonio Samaranch, prezent la întrecere, si că în comentariile sale presa a fost extrem de laudativă. Eram la capătul unui drum, cu sentimentul datoriei implinite, eram fericiţi cu totii, sportive, antrenor, medic, dar ne si gindeam că în curînd vom avea in faţă Jocurile Olimpice ’88. Şi, vrind-nevrînd, gîndurile fugeau si spre alte aspecte, deloc de neglijat ca de exemplu , că actuala configuraţie pe cluburi a reprezentativei feminine — Elisabeta Tufan şi Claudia Grigorescu (Steaua), Reka Lazăr (Tractorul) Georgeta Beca (Dinamo), Rozalia Husti (C. S. Satu Mare), aproape epuizează lista centrelor productive din tară, a celor care furnizează selectionabili loturilor reprezentative ; că, din cele cinci sportive intrate în proba individuală, doar două au ajuns in faza eliminărilor directa (primele 32) , că, mai ales, din patru arme — floretă masculin, sabie, spadă sî floretă faminin, doar una singură, ultima, a fost prezentă la Lausanne. De ce ? Pentru că — după cum s-a si văzut — are valoare si perspectivă, este competitivă pe plan internaţional. Ceea ce trebuie să se realizeze şi la celelalte arme !“ Pentru mica lume a scrimei româneşti, succesele floretei feminine la Campionatele Mondiale înseamnă, desigur, foarte mult, arătind că marile performanţe nu sunt întotdeauna direct proporţionale cu factorul numeric. Esențiale râmân calitatea muncii, responsabilitatea. LA TÎRGOVIŞTE, LUPTELE LIBERE POT (şi trebuie) SA CONTINUE DRUMUL ASCENDENT DE PÍNA ACUM O dată cu sosirea unui fost luptător constănţean — Seidamet Azis — pe meleagurile dimbovitene, la Tirgovişte au început să se practice luptele libere. Antrenorul respectiv, pasionat si dornic să-şi vadă roadele muncii, a început o activitate de propagandă a acestei discipline sportive şi o intensă muncă de selecţie şi instruire a tinerilor pe care îi depistase. Cu sprijinul organelor sportive locale, în anul 1962 a înfiinţat secţia Metalul Tirgovişte. In anii 1963 şi ’64 elevii antrenorului Seidamet Azis au fost adversari de temut la finalele Campionatelor Nationale de juniori. Fraţii Constantin si Teodor Pătraşcu au devenit campioni naţionali, alături de ei imbrăcînd tricourile si Nicolae Chivu. Alexandru Apostescu. Printre sportivii crescuţi la Tirgovişte, antrenorul respectiv nu i-a amintit pe Ion Iatagan, Petre Tarbea, Florin Neicev, Ştefan Grigoraş (in prezent, antrenor la C. S. Tirgovişte). Apreciatul tehnician ne-a precizat, cu o explicabilă mîndrie, că din anul 1963 şi pînă in prezent, dintre elevii pe care i-a pregătit un număr de 36 au obţinut titlurile de campioni naţionali la diferite categorii de vîrstă. Incepînd din anul 1971 secţia a trecut la C. S. Tirgovişte, activînd cu bune rezultate în prima divizie a ţării. Şi în acest an formaţia tirgovişteană a încheiat întrecerile primei jumătăţi a campionatului pe echipe pe un merituos loc secund, păstrind şanse reale de a se califica în turneul final, performanţă pe care a realizat-o şi în anul trecut. Aşa cum aminteam, unul dintre foştii elevi ai antrenorului S. Azis, Ştefan Grigoraş, este şi el antrenor al secţiei respective, ocupîndu-se de instruirea copiilor şi juniorilor, în grupa de copii şi juniori se află 28 de sportivi legitimaţi, dintre aceştia remarcîndu-se Valerică Fete (locul 3 la „speranţe“, în 1987), Petre Safta (campion la copii, în 1983), Marian Grebluş, Gheorghe Olteanu, juniori în care tînărul antrenor îşi pune mari speranţe. Din formaţia de bază care activează în prima divizie se disting C. Damaschin (locul 2 la C.N. de seniori din acest an), A. Panait (locul 3 la aceeaşi competiţie), A. Cuculea, D. Vlădescu, C. Ciucioiu, Gh. Olteanu, V. Bungete, toţi crescuţi în sala de lupte de la Tirgovişte. La ora vizitei noastre, în sala de antrenament erau prezenţi peste 20 de copii şi juniori, care îşi perfecţionau cunoştinţele tehnice sub îndrumarea lui Şt. Grigoraş. Spaţiul de antrenament este corespunzător si utilat cu toate cele necesare unui proces de pregătire pentru performantă. Din relatările celor doi tehnicieni am desprins concluzia că realizările acestei secţii ar putea fi si mai mari, în condiţiile unui sprijin mai substanţial si permanent, aşa cum au primit luptătorii tîrgovişteni din partea conducerilor unor întreprinderi, cum sunt cele de Utilaj Petrolier, Oţel Inox, SARO etc. Luptele libere au rădăcini adînci la Tirgovişte şi un climat favorabil. Este o bună premisă pentru ca şi în viitor să aducă o contribuţie corespunzătoare la dezvoltarea luptelor libere din țara noastră. Mihai TRANCA POPASURI IN MIJLOCUL ELEVILOR DIN BĂRCÂNEȘTI (Urmare din pag. 1) lui, care pune la loc de frunte valorificarea integrală a spaţiului existent în curtea scolii, aplecindu-se cu trudă si migală asupra fiecărei palme de pămînt, pentru a o face tot mai roditoare ...Peste cîteva săptămîni, treburile ne-au purtat la Ploieşti şi, în drum spre oraşul de reşedinţă al judeţului Prahova, ne-am oprit din nou la Bărcăneşti. Arşiţa de peste zi se stinsese ne nesimţite. Pe mulţi dintre elevii care au recoltat orzul de pe lotul experimental i-am intilnit în echipele angajate în campionatul de minifotbal al liceului, iar alţii pregătindu-se asiduu pentru „Cupa U.T.C.“ la cină. Tinerii fotbalişti Daniel Şerban, Andrei Dumitrescu, Gheorghe Neacşu, ciniştii Adrian Duţu, Vasile Nicolescu, atleţii Adriana Stoica, Tudora Maleiu, Manole Stelu, handbalista Mariana Dobre, ca să amintim numai citiva dintre elevii apreciaţi ca fruntaşi la învăţătură, sînt componenţi de bază ai echipelor liceului, participante la diferite concursuri republicane, fotbal al liceului, iar alţii pre„Deşi sîntem în plină activitate practică, ne rămîne timp şi pentru practicarea sporturilor îndrăgite de elevi şi pentru alte activităţi extraşcolare“, are explica tovarăşul Drăguşoiu. Am aflat că, după ce au recoltat orzul, în orele fierbinţi ale instruirii practice din cîmp, elevii au eliberat terenul de paie, apoi l-au arat si imediat l-au semănat cu porumb si varză, ploile din acea vreme favorizind o răsărire normală si o dezvoltare nestin- gherită a culturilor prăsitoare. — spuneaţi ca de pe lotul experimental ati obtinut peste 7 000 kg boabe de orz la hectar. Ce perspectivă are cea de a 2-a cultură ? — De pe această parcelă sperăm să realizăm cel puţin 6 tone la hectar. Terenul a fost bine pregătit, urmînd ca elevii noştri să facă lucrările de îngrijire corespunzătoare la porumb. Dar, viitorii specialişti ai ogoarelor „nu au astîmpăr“, în înţelesul bun al cuvîntului. Pentru că, o dată cu rezultatele bune dobîndite la învăţătură şi în activitatea tehnologică din cîmp, ei au trecut in paralel, la intensificarea lucrărilor la noua bază sportivă. Astfel, în atelierul şcolii, au fost confecţionate din ţeavă veche, sub îndrumarea maistrului Teodor Pisău, după schiţe făcute de profesoara de educaţie fizică Dorina Cîmpeanu, porţile terenului de handbal şi instalaţiile celor două ,,dreptunghiuri“ de baschet, ale celor două de volei şi tot atîtea de tenis de cîmp suprapuse, care au şi fost montate. Complexul sportiv a fost împrejmuit cu gard de sîrmă și s-a turnat bitum pe jumătate din suprafaţa lui. „Ne-am propus, ne-a spus directorul, să mai amenajăm cîteva sectoare de atletism si să construim, prin forte proprii, o mică tribună. Dorim cu totii, elevi si cadre didactice, să aducem cît mai curînd orele de educaţie fizică în aer liber, aici, la complexul sportiv amplasat lîhgă «aia de sport, pe care constructorii ne-au asigurat că n vom inaugura la începutul următorului an de învăţămînt A. unei să veniţi..." Cu dragă inimă.. ELEVI, PRACTICAŢI ZILNIC GIMNASTICA! Programul nr. 11 pentru clasele I-IV 1. Din poziţia stând... 1.2. Ducerea braţelor prin înainte sus, cu arcuire; 3. Ghemuit; 4. Revenire (exerciţiul are menirea să crească amplitudinea mişcărilor respiratorii, angrenează musculatura şi articulaţiile membrelor inferioare, stimulează circulaţia). Se execută 2X8 timpi. 2. Din poziţia stînd... 1. îndoirea uşoară a genunchilor, cu răsucirea trunchiului spre stingă şi ducerea braţelor lateral; 2. Revenire; 3. Idem, cu răsucirea spre dreapta; 4. Revenire (excerciţiul îmbunătăţeşte mobilitatea coloanei vertebrale, tonifică musculatura trunchiului şi a membrelor inferioare). Se execută 2X8 timpi. 3. Din poziţia stînd cu mîinile pe şold... 1. Ridicarea piciorului sting prin înainte sus la orizontală; 2. Revenire; 3. Idem, cu piciorul drept; 4. Revenire (exerciţiul mobilizează articulaţia coxo-femurală, tonifică musculatura abdominală). Se execută 2X8 timpi. 4. Stând depărtat cu braţele lateral... 1. îndoirea trunchiului înainte simultan cu răsucirea spre stânga, atingînd vîrful piciorului stâng cu mina dreaptă; 2. Revenire; 3. Idem 1. cu răsucirea spre piciorul drept; 4. Revenire (exerciţiul are menirea de a creşte mobilitatea coloanei vertebrale, tonifică musculatura trunchiului). Se execută 2X8 timpi. 5. Din poziţia stînd cu mîinile p- şold... 1. Săritura ca mingea, cu ducerea piciorului stâng înainte şi dreptul înapoi; 2. Săritura ca mingea, cu ducerea piciorului drept înainte şi stângul înapoi (exerciţiul activează circulaţia sîngelui, mobilizează articulaţiile şi tonifică musculatura picioarelor). Se execută 2X8 timpi. 6. Din poziţia stând... 1. Ducerea piciorului sting lateral o dată cu ridicarea braţelor prin lateral sus, ridicare pe vîrfuri cu inspiraţie; 2. Revenire cu apropierea piciorului şi coborîrea braţelor cu expiraţie; 3. idem, cu ducerea piciorului drept lateral; 4. Revenire (exerciţiul măreşte ventilaţia pulmonară, mobilizează articulaţiile coxo-femurale). Se execută 2X8 timpi. Desene de prof. Alexandrina OVEZA v. Reuniunea de la mijlocul aacestei săptămîni a fost dominată de formaţia antrenorului N. Nicolae, care a obţinut trei victorii aplaudate de publicul spectator. Astfel, condusă cu mult aplomb de I.T. Nicolae,Hemeiuşa şi-a adjudecat alergarea în două hituri, deşi în cel de al doilea a fost penalizată cu 20 de metri, iar tînărul N.I. Nicolae a reuşit .Cea de a doua victorie din caria sa, cu Melania II, intr-un frumos final de cursă Prin cele două succese, N Nicolae s-a apropiat de actalul lider şi campion, G. Tănase, antreipindut în acest an un duel pentru titlu intre aceşti valoroşi antrenori. Alergările cailor de 2 ani au revenit formaţiei R.X. Nicolae, cu Ribiţa (N. Simion salvînd in extremisă partidă ce părea compromisă) şi Cosma, care şi-a înşirat adversarii pe drum. Huguenot, a cărui formă merită relevată, a învins-o pe Raluca, realizînd un nou record al carierei, iar Dorina, greşind numai o singură flotă, a cîştigat ultima cursă a zilei. REZULTATE TEHNICE : Cursa 1 : 1. Ribiţa (Simion) 1:37,6. Cota: cîşt. —. Cursa a II-a: 1. Hemeiuşa (I.T. Nicolae) 1:28,5. Cota : cîşt. —. ev. 57. Cursa a II-a : 1. Melania II (N.I. Nicolae) Isi.6 ; 2. stejerel ; 3. Porumbița. Cota : cîșt. 29, ev. 63, ord. triplă 82. Cursa a IV-a : 1. Hughenot (M. Dumitru) 1:28,6 ; 2. Raluca ; 3. Zenaida. Cota : cîșt. 29, ev. 5, ord. triplă 238, triplu II-III-IV 353. Cursa a V-a : 1. Hemeiusa (I.T. Nicolae) 1:26,7 ; 2. Cosmetic ; 3. Salvinia. Cota : cîșt. 90, ev. 19, ord. triplă 641. Cursa a Vl-a : 1. Cusma (R.I. Nicolae) 1:42,5 ; 2. Odin ; 3. Alina. Cota : cîșt. —, ev. închis, ord. triplă închisă. Cursa a VI-a : 1. Dorina (Dumitrescu) 1:34,6 ; 2. Bagdad. Cota : cîșt. —, ev. închis, ord. închisă. Reuniunea ce va avea loc mîine dimineaţă este dominată de premiile „Niagara“ şi „Năvodari“, ambele rezervate cailor de clasă, în care vor participa, printre alţii, Răsad, Bon, Coroniţa, Respect, Cărniţa, Melinte, Sorel, Ghirlanda şi Satim, în două alergări cu handicap, în care mai mulţi concurenţi au certe şanse de victorie. A. MOSCU FORMAȚIA N. NICOLAE PUNCTEAZĂ Divizionarele A şi presurile lor pentru viitorul sezon SPORT CLUB BACĂU DOREŞTE SĂ SE PREZINTE ÎN FORMĂ Încă din etapa de start Zilele trecute, pe dealurile din jurul staţiunii Slănic Moldova puteau fi văzuţi mai mulţi tineri în treninguri care le tot urcau şi le tot coborau. Din cînd în cînd, cîte o scurtă revenire, după care totul era luat de la capăt. Erau fotbaliștii de la Sport Club Bacău. Ei se pregăteau pentru viitorul campionat. „Este al 15-lea an consecutiv de cînd venim la Slănic pentru pregătirea unui sezon nou. Găsim aici tot ce ne trebuie pentru efectuarea unor ore de antrenament cît mai bune“, ne spune antrenorul Nicolae Vătafu, ajutat în munca sa de Ion Munteanu şi Dumitru Chiriţă (ultimul are în grijă şi echipa de „speranţe“), de medicul Teofil Bora şi de masorul Iacob Sandu. Lotul băcăuanilor, după cum aflăm de la interlocutorul nostru, a suferit cîteva modificări față de sezonul trecut. Cele mai importante sunt plecarea lui Costel Solomon, la Victoria Bucureşti, și venirea lui Ion Marin (de la Rapid). In rest, S.C. Bacău va beneficia în viitorul sezon de aportul următorilor sportivi : Florea, Arvinte, Cîmpeanu (revenit de la Avîntul Gheorgheni) şi Barba — portari : Andrieş, Elisei, Borcea, Arteni, Manase, Ciudin (revenit de la Aripile Bacău), Haidău (fost la Partizanul Bacău) — fundaşi, la care trebuie adăugat şi Ion Marin , Burleanu, Tismănaru, Viscreanu, Ponoff, Ivanov, Agachi (revenit de la Dinamo), Iulian Munteanu (înapoiat de la Partizanul Bacău) — mijlocaşi : Şoiman, Scînteie, Fulga, Andronic, Fîşie (revenit de la „U“ Cluj-Napoca, unde şi-a terminat studiile universitare), Verigeanu (revenit de la Chimia Rm. Vîlcea), Bucurel (fost la Minerul Comăneşti) , atacanţi. „După cum vedeţi, în afara lui Ion Marin, noii veniţi sunt de-ai noştri. Cei mai mulţi, crescuţi chiar la Sport Club, în grădina noastră, cum se spune. Avem încredere în elementele locale, ne spunea prof. Corneliu Costinescu, preşedintele clubului din Bacău. Despre modul cum au decurs pregătirile, ne-a vorbit antrenorul N. Vătafu : „M-a bucurat seriozitatea cu care toţi jucătorii, fără excepţie, au ţinut să participe la pregătiri. Asta înseamnă că se simt ancoraţi la cerinţele viitorului campionat, care se anunţă mai greu decît cele precedente. Şi asta pentru că grupul echipelor valoroase a crescut. Tocmai de aceea căutăm să ne prezentăm în formă încă din etapa de start. Viscreanu, Tismănaru, Burleanu arată o poftă de joc remarcabilă, iar cei nou veniţi s-au angajat de la început, cu toate puterile, la efortul pretins. Nu-i vom putea folosi, însă, din primul joc, pe Barbu şi pe Ion Marin, care urmează tratamente medicale“. Cu două zile în urmă, echipa a coborît la Bacău. Prilej să facem o vizită la stadion, care, aşa cum de altfel am fost obişnuiţi, se prezintă (de pe acum) în excelente condiţii. „Ne pregătim nu numai pentru campionat, ci şi pentru cele două partide internaţionale pe care le vom organiza în această toamnă, la noi. E vorba de două jocuri ale echipei olimpice: la 19 august, «amicalul» de verificare cu echipa similară a Bulgariei, iar la 3 septembrie aşteptatul meci cu Danemarca, în care trebuie să ne luăm revanşa“, ne spune prof. C. Costinescu. In vederea acestor partide, au fost revizuite instalaţiile stadionului, s-a refăcut gazonul, s-au făcut unele îmbunătăţiri la vestiare , totul, suntem asiguraţi, va fi pus la punct pentru campionat şi partidele internaţionale. Şi după cum îi cunoaştem pe băcăuani, suntem siguri că oraşul de pe Bistriţa se va achita „fără fisuri“ de sarcina sa de gazdă. Ieri, echipa băcăuană a plecat pentru un turneu de trei jocuri în Polonia, răspunzînd astfel invitaţiei făcută de clubul Sleza din Wroclaw, participant în campionatul Diviziei B. Mircea TUDORAN UN ATRACTIV TURNEU INTERNAŢIONAT (Urmare din pag. 1)trat în Uniunea Belgiană a Societăţii de Fotbal (federaţia belgiană de azi), fondat în anul 1891. F.C. Bruges a cucerit de 6 ori titlul de campioană a Belgiei, iar în vara anului 1978, pe stadionul Wembley din Londra, a disputat finala C.C.E., cînd a fost întrecută, cu 1-0, de către Liverpool. în ultimul campionat, F.C. Bruges a terminat pe locul 3, după Anderlecht şi Malines. • DEN BOSCH (Olanda) una din vechile participante la primul campionat din „Ţara lalelelor“ şi una dintre cele mai populare echipe olandeze, ziariștii plasînd-o pe locul doi după marele Ajax. • A.S.K. VORWÄRTS (R.D. Germană). Echipa a activat mai bine de zece ani la Berlin, după care s-a mutat la Frankfurt pe Oder. Este una din «vechile divizionare », în prezent cu o bună prestaţie in jocurile din deplasare. Interesant este faptul că acest turneu internaţional, pe care Steaua îl organizează, prilejuieşte formaţiei noastre prima apariţie publică la Bucureşti după excelentul sezon competiţional 1986—1987, pe care l-a încheiat cu dublul succes, cîştigarea Celui de - al 12-lea titlu de campioană a ţării şi pentru a 15-a oară „Cupa României“. Organizat în preajma unui nou sezon competiţional, intern şi internaţional, acest turneu constituie pentru toate cele 4 formaţii un bun prilej de verificare a potenţialului lor de pregătire. Programul jocurilor este următorul : Marţi : ora 16,30 : F.C. BRUGES — VORWÄRTS ora 18,30 : DEN BOSCH - STEAUA Miercuri : ora 16,30 : FINALA MICA (învinsele din prima zi) ora 18,30 : FINALA MARE (învingătoarele din prima zi) Turneul este dotat cu „Cupa Steaua“. Cu ocazia acestui turneu, vor avea loc şi festivităţile de retragere din activitate a lui Ion Alexandrescu, vicepreşe-'“ dinte al clubului, şi a lui Anghel Iordănescu şi Helmuth Ducadam, din activitatea competiţională. Laureatele „C“-ului — proaspete divizionare B Sfii A Vll-a i GLORIA RIŞUA - flKIS UIMSNBIl • Asociaţia sportivă activează pe lângă Întreprinderea de antrepriză construcţii-montaj Caraş- Severin şi a fost înfiinţată în anul 1952 a A activat in Divizia B în ediţiile 1983—1985, iar în Divizia C în ediţiile 1973—1983, 1985—1987 • Preşedintele asociaţiei: inginer Alexandru Chiseev • Preşedintele secţiei de fotbal: Petru Velescu • Antrenor: Ioan Reinhardt • Stadion propriu; capacitatea tribunelor: 5000 locuri • Vîrstă medie a echipei: 22 ani • LOTUL: Sucilă, Bordea — portari; Pănescu Matov, Matache, Mesztrich, Irimia, Raposnay — fundaşi; Croitoru, Tóth, Sireanu, A-Gandului, Doso — mijlocaşi; Balean, Duţă, Ciocan, Iacob _— înaintaşi • Golgeterul echipei: Toth — 9 goluri. • O frumoasă dispută în trei (celelalte două pretendente numindu-se Minerul Motru şi Minerul Anina) a caracterizat întrecerea din această serie pentru promovare. Echipa din Reşiţa a avut însă un finiş irezistibil, cîştigînd pe merit şefia seriei. Echipa este tânără, dornică de afirmare, iar în retur a reuşit să evolueze la adevărata sa valoare. Este disciplinată, atit tactic , aplicînd indicaţiile date de experimentatul lor antrenor, cît şi în privinţa comportării jucătorilor față de adversari. • NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA LOTO DIN 31 IULIE 1987. Extragereea I : 2 67 68 1 79 52 25 30 82 ; Extragerea a II-a : 17 12 62 10 87 16 48 83 47. FOND TOTAL DE CISTIGURI : 657.097 LEI. • Reamintim că ASTAZI, FIIND SIMBATA este termenul limită în care mai puteţi procura bilete la TRAGEREA LOTO 2 de mîine, duminică, 2 august, mizînd pe numerele favorite. Desigur că fie punîndu-vă in valoare inspiraţia fie lăsînd alegerea numerelor în mina hazardului, şansele de reuşită vă deschid cu generozitate poarta, cu o singură condiţie: PARTICIPAREA. Nu este mai puţin adevărat că şi la LOTO 2 este valabilă experienţa LOTO PRONOSPORT INFORMEAZĂ deja acumulată, potrivit căreia, de pildă, mai multe variante jucate înseamnă mai multe şanse de cîştig. De altfel, perseverenţa şi „îndrăzneala participanţilor este perfect justificată, dacă se ţine seama că, deşi are o formulă simplă şi uşor de însuşit genul de TRAGERE LOTO 2 s-a impus de acum prin cîştigurile sale în numerar şi autoturisme „Dacia 1300“. Rămîne ca cei care au încercat să continue, iar acei care încă nu au avut ocazia, să facă chiar acum (şi neîntirziat !), testul hotărîtor l a TRAGEREA LOTO 2 de malte, duminică, 2 august, va avea loc in Bucureşti, în sala clubului din str. Doamnei nr. 2, Incepînd de la ora 17. Tragerea fiind publică sunt Invitat! să participe toţi ce! interesat! Radiodifuziunea va transmite aspecte de la desfăşurarea operaţiunilor de tragere, pe programul I, la ora 17.30. Numerele extrase vor fi transmise în reluare, pe acelaşi program, duminică, la ora 22.30 ,după emisiunea „Panoramic Sportiv“ şi luni, 3 august ora 8.55. Numerele vor fi publicate în Programul Loto-Pronosport şi în citeva publicate ale presei centrale La puţin timp după efectuarea tragerii, numerele vor fi obţinute şi la serviciul telefonic de informaţii speciale 051, din Bucureşti precum şi la serviciile corespunzătoare din reşedinţele de judeţ. „TREPTELE“ OŢELULUI devenim, pentru că respectivul club, o merită cu prisosinţă, asupra • ife. A 11 t • xcu M. a. UQej mjcj sorţjgrj care a avut loc la Galaţi la sfîrşitul ediţiei cu nr. 69 , a campionatului nostru divizionar A. S-au spus atunci multe lucruri frumoase la staţia de amplificare a stadionului despre realizările clubului Oţelul in anul competiţional 1986/1987, despre comportarea echipelor, despre jucătorii care s-au evidenţiat, despre strădaniile depuse de , antrenori. Să fi fost vorba, oare, despre afirmaţii fără acoperire, izvorîte din marea bucurie a răminerii echipei Oţeului pe prima noastră scenă fotbalistică ? Nicidecum ! Şi vom aduce cîteva argumente... ^ Echipele de copii ale clubului au reuşit să se califice in turneele finale ale „Cupei Speranţelor“. Cei mai mici au disputat finala pentru locurile 3—4, pe care au pierdut-o la mare luptă cu speranţele constănţene, iar cei £ mari s-au clasat pe locul 5. Şi în ediţia precedentă, copiii Oţelului s-au numărat printre protagoniştii competiţiei. La startul Campionatului Republican de juniori I s-au aliniat 161 echipe, 24 s-au calificat pentru prima fază a turneului final. Printre ele s-a numărat şi Oţelul... Eu adevărat, mai departe n-a mers, Sportul Studenţesc dove£ dindu-se mai eficace, dar prestaţia juniorilor gălăţeni a fost apreciată. O comportare cu adevărat surprinzătoare a avut echipa de speranţe. Participînd pentru prima dată în campionat, Oţelul a jucat constant bine, reuşind să urce pe „podiumul“ întrecerii, clasîndu-se pe locul 3, după Steaua şi Universitatea Craiova. I în sfîrşit, Galaţiul n-a mai fost... ABBA 1 Echipa a promovat în „A“ şi a rămas, spre satisfacţia numeroşilor suporteri ai fotbalului din oraşul de la Dunăre. Oţelul s-a menţinut pe prima scenă şi are suficiente atuuri pentru a confirma, în viitorul campionat, că evoluţia ei din ediţia Ia de debut nu e deloc întîmplătoare. „Rezultatele noastre sunt rodul unei activităţi ample şi susţinute“ — spunea, concis şi convingător, Ion Veşleameanu, preşedintele clubului Rezultatele muncii unui club de antrenori pasionaţi şi pricepuţi, incepînd cu cei de la copii, cu Zoltán David (în primul rind), continuînd cu Ion Morohai (la speranţe) şi încheind cu tehnicienii primei echipe, Constantin Rădulescu şi Ioan Zdrobiş. „ Oţelul a avut, indiscutabil, un an competiţional care merită cu prisosinţă frumoasele cuvinte spuse despre echipele sale în acea scurtă, dar semnificativă sărbătorire ocazionată de ultimul gong al campionatului trecut. • Laurenţiu DUMITRESCU MECIURI AMICALE — UNIREA DEJ — RAPID BUCUREŞTI 0—2 (0—1). Unul dintre primele meciuri ale giuleştenilor din cadrul pregătirilor pe care le efectuează pentru noul sezon competiţional. Golurile au fost marcate de Damaschin I (min. 32) şi Goanţă (min. 78). (D. VATAU — coresp.) • PETROLUL PLOIEŞTI — SPORTUL STUDENŢESC 1—1 (0—0). Ambele goluri au fost marcate în repriza secundă, cînd în garniturile celor două echipe s-au produs mai multe modificări. Au înscris I. Nicolae (min. 81), respectiv Gino Iorgulescu (min. 62). Petrolul: Jipa — Pancu, ștefan. Pitulice , Guşă — Mocanu, O. Grigore, Ursea, I. Solomon — I. Guşă, Hîncu. Sportul Studenţesc: Cristian — M Mihail, M. Popa, Cazan Munteanu — Ţicleanu, Cristea, Eîcu, Bozeşan — Iorgulescu, Coraş. Au mai fost folosiţi pe parcursul meciului: Ioniţă, Panait, S. Drăgan, Ruse, ştefănescu, Manea, I. Nicolae, Călin (la Petrolul), Voicilă, ducă, Pologea, Achim, Burchet, Ţîrlea (la Sportul Studenţesc). Duminică 2 august, de la ora 11, pe stadionul său, Petrolul va întâlni pe divizionara B din Braşov I.C.I.M. • A.SJV. TG. MUREŞ — ELECTROMUREŞ TG. MUREŞ 0—1 (0—0) Meci interesant, între două promovate (prima in „A“, cealaltă în „B“), disputat pe stadionul din Covăsilă şi încheiat cu victoria surprinzătoare a formaţiei divizionare B prin golul marcat de Varga (min. 70). A.S.A. a prezentat un efectiv restrîns, cu mulţi accidentaţi (C. Ilîe, A. Stoica, Kutî etc.). In min. 75, cînd s-a accidentat şi S. Dumitrescu, antrenorul Cornel Dinu nu a avut cu cine sâ-1 înlocuiască ! A.S.A. a prezentat formaţia: Vodă — Szabó Naghi, Jenei, Fodor — Botezan, Ivan Erős, S. Duraitrescu — Ciorceni Barbu. Au mai jucat: Varo Marton, ISpir, Szántó. (A. FEKETE — coresp.) • PROGRESUL ODORHEIU SECUIESC - „U“ CLUJ-NAPOCA 1—3 (0—2). • C.S.M. CARANSEBEŞ — „POLI“ TIMIȘOARA 0—5 (0—3).