Sportul, februarie 1989 (Anul 45, nr. 12163-12186)

1989-02-01 / nr. 12163

PERMANENT ÎN ATENŢIE — CALITATEA LECŢIILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ O trecere in revistă a modu­lui cum decurge invăţămîntul de educaţie fizică în rindul stu­denţilor (care se doreşte a fi tot mai modern, mai sistemic şi mai participativ), iniţiată de Comitetul de partid al Centru­lui Universitar Bucureşti, ne oferă prilejul de a consemna aspecte de fond. Le prezentăm în ordinea im­­portanţei lor... • Lecţiile de educaţie fizică, obligatorii pentru studenţii din anii­ I şi II, se desfăşoară pe bază unei programe a Minis­terului Educaţiei şi învăţămân­tului, care stipulează cit spa­ţiu trebuie acordat pregătirii fizice propriu-zise, cu ce mijj­loace (din atletism, gimnastică etc.) şi cit anume este rezer­vat ramurilor de sport prefe­rate de participanţi . Tendinţa de „sportivizare“ a lecţiilor (a se citi : consacrarea întregii lecţii unei anumite ramuri de sport, fie prin voinţa cadrului didactic care le conduce, fie a studenţilor) apare cu totul fal­să, de vreme ce — aşa cum atestă sondajele efectuate de conducerile rectoratelor — pro­grama M.E.I. este riguros res­pectată . Lecţiile deschise apar tot mai pregnant în preo­cupările unor colective de ca­tedră (Universitate, I.M.F., Po­litehnică, A.S.E.), raţiunea or­ganizării lor fiind realizarea unui permanent schimb de ex­perienţă intre cadrele didactice si, implicit, ridicarea calităţii procesului de învăţământ. Ceea ce rămîne încă un deziderat este acţiunea de extindere şi generalizare a acestor lecţii în toate institutele de învăţămint superior . Trecerea normelor S.U.V.A. face parte din... nor­ma de activitate a fiecărui ca­dru didactic. Efectuarea aces­tora aduce o contribuţie sub­stanţială la pregătirea fizică generală a studenţilor şi consti­tuie, alături de întrecerile pen­tru „Cupa anilor I“, un bine­venit prilej de selecţie a celor apţi să parcurgă primii paşi către performanţă . Lecţii de sport pe... muzică. Iată o ini­ţiativă care marchează o creş­tere a participării studentelor la educaţia fizică. Politehnica şi A.S.E. culeg cele mai bo­gate roade. în acelaşi timp, gimnastica aerobică cîştigă un teren tot mai larg, atit în institutele amintite, cit şi la Universitate şi I.M.F. Demon­straţiile organizate la deschi­derea şi încheierea anului spor­tiv universitar şi cu alte pri­lejuri atestă grija deosebită faţă de această activitate . Efectuarea lecţiilor, cu precă­dere in aer liber, se află in atenţia majorităţii colectivelor de catedră, cu efecte pozitive asupra dezvoltării sanogenetice a studenţilor. Partea introduc­tivă a lecţiilor cuprinde, de regulă, şi exerciţii selective în acest scop. în mod special tre­buie evidenţiată preocuparea pentru corectarea unor defi­cienţe de postură, ca urmare a unor poziţii vicioase la orele de studiu, de laborator sau de atelier. în unele institute au fost create chiar „ateliere“ (grupe) speciale cu participarea studenţilor care prezintă diver­se sechele după afecţiuni cro­nice. O menţiune pentru cel al I.M.F. condus de asist. Şt. Birtolan, un model în materie de organizare şi eficienţă . A spori rezistenţa fizică prin probe de alergări. Am amintit un experiment introdus la Po­litehnică, cu rezultate care con­firmă, chiar într-un stadiu in­cipient, valoarea acestuia. Anual, fiecare student ia parte la 8—10 concursuri de alergare cu o du­rată de 10—12 minute. Nu se întocmesc clasamente,­­ ci numai situaţii cu studenţii si studentele care respectă aceste două criterii . Concursul de admitere la unele facultati , (Metalurgie) cuprinde si o nor­mă de probe fizice, eliminato­rie. Apreciindu-se utilitatea a­­cestei initiative se studiază in­troducerea unei norme simila­re si la alte facultăţi ale Po­litehnicii si ale celor de la Construcţii si Agronomie. Fi­resc, pentru că unele profile presupun calităţi absolut nece­sare în exercitarea viitoarei profesii, in principal o mai mare rezistenţă fizică vizavi de factorii climatici , ca in cazul celor ce vor lucra pe şantiere sau în mediul agrar şi silvic . Un fenomen tot mai larg întâlnit : participarea la lec­ţiile de sport (în special la competiţii) a studenţilor din anii mari (III—VI). Un argu­ment în plus care confirmă interesul pentru mişcare, pen­tru lecţiile de sănătate . Din dorinţa de a-şi completa pa­trimoniul sportiv, unele colec­tive de catedră (Politehnică, I.M.F., Universitate, A.S.E.) caută să valorifice orice spa­ţiu disponibil din perimetrul institutelor. Este o acţiune lău­dabilă la concretizarea căreia conducerile rectoratelor, comi­tetele de partid şi consiliile asociaţiilor studenţilor comu­nişti din institute acordă în­totdeauna un sprijin nemijlocit. Se rezolvă, astfe, in multe ca­zuri, o problemă pe care o ri­dică întrebarea : „Unde ne desfăşurăm lecţiile de sport ?“. Dispar eforturile de deplasare şi — lucru foarte important — sporeşte bugetul de timp al studenţilor. Se înţelege că şi in această direcţie căutările, soluţiile nu sunt încă pretutin­deni epuizate... Tiberiu STAMA „ UN COPIL PRIVEA CICLIŞTII... ---------------------------------------------------­­ ­ Un performer de excepţie al ciclismului românesc a devenit oriener Ne-a vizitat, mai zilele tre­cute, la redacţie, Mircea Ro­­maşcanu, unul dintre cicliştii care a dominat, timp de a­­proape 15 ani, sportul cu pe­dale din ţara noastră. Şi, ca să nu existe nici un dubiu asupra acestei afirmaţii, vom nota că, la numai 21 de ani, la a doua sa participare în Turul României, ediţia din 1974, avea să cucerească lau­rii, performanţă pe care a­­vea să o repete în ediţiile din anii 1984 şi 1985. De ce o dis­tanţă aşa de mare intre pri­ma reuşită şi celelalte două? Pentru că, să ne aducem a­­minte, întrerupt după 1974, Turul României avea să fie reluat în 1984... Pînă una-al­ta, vizita lui Mirc­za Romaş­­canu era urmarea unui dia­log început în toamna anului trecut, după a doua etapă a Turului, cînd l-am întrebat, mai mult aşa, într-o doară, dacă nu cumva asistăm la ultima sa tentativă de-a ciş­­tiga „Mica­­Buclă“, cum i se mai spune Turului ciclist al României. De încercat, a în­cercat, în pofida anilor ca­­re-şi spuneau, totuşi, cuvin­tul, şi numai tenacitatea şi forma excepţională a colegu­lui său de club Vasile Mitra­che l-au împiedicat să-şi în­scrie, pentru a patra oară, numele pe lista cîştigătorilor. Oricum, a sosit pe un ono­rant loc doi şi a cîştigat o etapă, a treia, Sibiu — Tîrgu Mureş, după o spectaculoasă evadare, în trei, cu Mitrache şi M. Orosz, cu 40 de kilome­tri înainte de finiş, unde s-a impus în faţa tricoului gal­ben (V. Mitrache), cu... o jumătate de roată! „Cînd te vei hotărî, Mircea, să cobori din şa, să spui adio şosele­lor şi competiţiilor, te rugăm, i-am spus, să ne cauţi pe la redacţie. Retragerea unui ci­clist de talia ta ar putea să intereseze pe toţi cei ce În­drăgesc acest admirabil sport al voinţei, al tenacităţii, al spiritului de echipă“, şi ia­­tâ-l, deci, pe Mircea Romaş­­canu, din­ curs, acum cîte­­va zile, invitaţiei noastre de atunci. — Aşadar, Mircea Romaşca­­nu, ai spus adio ciclismului ! — Nu chiar. Aş spune mai degrabă că am ajuns în faţa celui de-al doilea start. Ci­clistului care am fost i se oferă prilejul de a fi antre­nor. Antrenor secund, la Di­namo, alături de omul care m-a învăţat tainele ciclismu­lui, antrenorul emerit Nico­­lae Voicu. — In introducerea acestui dialog am trecut in revistă doar reuşitele tale din Turul României. Cam cum ar ară­ta panoplia tuturor succese­lor tale? — Am reuşit, graţie colegi­lor în primul rînd, să intru în posesia a peste 80 de titluri de campion al ţării, inclusiv cele cucerite cu e­­chipa. In competiţiile inter­naţionale, în Cursa Păcii, de exemplu, am participat de 10 Mircea Romaşcanu, intr-o ipostază obişnuită pentru el, aceea de învingător Foto : Aurel D. NEAC­U ori şi m-ara clasat pe locu­rile ll, 14, 15, 17 şi 18, dar şi pe locul 3 în clasamentul ge­neral al ediţiei din 1973, a doua performanţă româneas­că la această competiţie de anvergură, in care am cîşti­­gat, de-a lungul tuturor par­ticipărilor mele, 6 etape, în­tre care prima la chiar * de­butul meu in Cursa Păcii, in 1976. — Alte momente memora­bile din viaţa ta ? *4 — Două titluri balcanice, la individual şi cu echipa, la fond, şi de 3 ori locul doi, la individual, şi acelaşi loc, de 4 ori, cu echipa. Locul intîi în Turul Turciei, dar şi lo­cul doi, un an mai tirziu, in aceeaşi competiţie, apoi locul întîi în Turul Rhodos, un loc cinci in Niedersachsen, sau locul trei în Turul Bulgariei. Aş mai putea pune la soco­teală victoriile în Cupa Voin­ţa, competiţie cu participare internaţională, sau în alte două întreceri care, din pă­cate, nu mai sunt organizate, Cupa Dinamo şi Cupa Munţi­lor. — înţelegem că, într-un a­­­nume fel, regreţi dispariţia acestor competiţii care, la urma urmelor, au fost înlo­cuite de altele. In fine, să trecem,peste acest subiect. Ce altceva mai regreţi? — Ar mai fi două lucruri. Primul: în 1978, în proba in­dividuală de circuit a cam­pionatelor mondiale pentru amatori (24 de ture totalizînd 170 de kilometri), în ultima porţiune a penultimei ture, cînd mă aflam intre primii 10 şi cînd simţeam că am re­surse să mă bat de la egal la egal cu oricine, am avut o defecţiune care m-a s­cos din cursă. Al doilea: că nu mai am anii — în minus, fireşte — pentru a participa la edi­ţia din acest an a Cursei Păcii, cea mai spectaculoasă din ediţiile de pină acum. Ce mult mi-ar fi plăcut să lupt, alături de Mitrache, Constan­­tinescu, Kovaci şi ceilalţi pentru revenirea în prim­­plan internaţional a ciclis­mului nostru. Ce uriaşă şan­să de afirmare pentru echi­pă şi pentru fiecare din ei, în parte! Le doresc, oricum, succes din toată inima! — Iată-ne, Mircea, aproape la capătul dialogului. O în­trebare care trebuia pusă încă de la început: cum te-ai apucat să practici acest sport ? — M-am născut lingă Bucu­rești, la Otopeni, și, , în cursele lor, oficiale sau de antrenament, cicliştii şi ca­ravana lor treceau adeseori prin faţa porţii noastre. li priveam cu acea încântare pe care numai ochii copiilor o pot avea. Iar cînd m-am ho­­tărît să fac sport, am ales, fireşte, ciclismul. Şi, vă rog să mă credeţi, nu-mi pare rău. Dimpotrivă. I-am dăruit tot ce am avut, chiar viaţa mea de pînă acum, şi, la rindul său, ciclismul mi-a dat totul, o tulburătoare viaţă pe roţi, în şa, de-a lungul şi de-a latul lumii, iar acum, la o primă încheiere de bilanţ, îmi oferă şi partea a doua, lingă şeile altora, ale elevi­lor mei. — Succes, Mircea Romaşca­­nu, şi in această a doua par­te a vieţii tale cicliste! Victor NIŢA „Cupa de iarnă" la tir (arme cu aer comprimat) ŢINTELE REDUSE N-AU... REDUS (prea mult) PERFORMANŢELE Calendarul competiţional al tirului în sală a programat, la sfîrşitul săptămânii trecute, în sala Dinamo din Capitală, pri­mul concurs în care s-au în­trebuinţat ţinte cu dimensiuni reduse, conforme noilor regle­mentări. De remarcat că, în general, rezultatele n-au scă­zut prea mult faţă de cele an­terioare. La aceasta au con­tribuit, în primul rînd, faptul că mulţi ţintaşi au efectuat din vreme pregătiri pe noile ţinte, astfel că „şocul“ a fost trecut cu bine, precum şi mo­tivaţia de a porni cu dreptul pe acest nou drum, valabilă în cazul multora dintre tră­gătorii noştri, mai cu seamă fruntaşi. Antrenorii de la A.S.A. Metalica Oradea, bună­oară, au organizat încă din decembrie antrenamente şi concursuri pe ţinte de produc­ţie proprie, şi nu este singu­rul centru în care s-a proce­dat astfel. Aşa se explică, în principal, faptul că, de pildă, Camelia Diaconu de la această asociaţie a avut şi acum, la Bucureşti, prestaţii bune, după ce în decembrie şi ianuarie, la concursuri locale, înregistrase, La puşcă, 378 şi, respectiv, 388 p. Aminteam de motivaţia care a dus, în multe cazuri, la rea­lizarea unor rezultate ridicate. E de la sine înţeles că fie­care trăgător cu pretenţii a dorit să-şi înscrie numele pe lista recordmenilor naţionali, întrucît la „Cupa de iarnă“ au fost alcătuite listele de recor­duri stabilite (care au şi fost depăşite, în unele cazuri, a­­tunci cînd o probă s-a repetat în două zile). Subliniem, aşa­dar, că învingătorii din pro­bele aflate în programul „Cu­pei de iarnă“ sunt noii deţină­tori ai recordurilor naţionale. Care recorduri vor avea, a­­proape sigur, o viaţă scurtă, de vreme ce, chiar săptămîna viitoare, la Bucureşti vor în­cepe şi se vor desfăşura fina­lele „Daciadei“ la tir cu arme cu aer comprimat. In orice caz, ca o concluzie : pentru acest început de sezon, ierar­hiile naţionale ale probelor pentru arme cu aer comprimat n-au suferit modificări esen­ţiale. REZULTATE TEHNICE, puş­că, seniori : 1. C. Stan (Stea­ua) 683 p ; 2. C. Tudor (Dina­mo) 670 p ; 3. E. Antonescu (Dinamo) 668 p ; senioare : 1. Aurelia Bistriceanu (Steaua) 483 p ; 2. Cristina Florea (O­­limpia) 480 p ; 3. Eva Olah (Metalul Tîrgu Secuiesc) 477 p; juniori : 1. L. Popa (Universi­tatea Cluj-Napoca) 561 p ; 2. M. Stoian (Steaua) 561 p ; 3. L. Moldovan (CFR Arad) 560 p ; junioare : 1. Cristina Flo­rea (Olimpia) 382 p ; 2. Ana Teodoru (Metalul) 372 p ; 3. Alina Dimovici (Olimpia) 371 p ; clasament pe secţii : 1. Steaua 24 p ; 2.3. Olimpia 17 p și Dinamo 17 p ; 4. Univer­sitatea Cluj-Napoca 7­ p ; 5. Metalul 5 p ; 6. Metalul Tîrgu Secueisc 4 p etc. ; pistol, se­niori : 1. S. Babii (Steaua) 680 p ; 2. L. Stan (Steaua) 675 p ; 3. I. Petru (Olimpia) 675 p; senioare : 1. Anişoara Matei (Olimpia) 467 p ; 2. Ana Buţu (Dinamo) 467 p ; 3. Elena Ene (Dinamo) 466 p; juniori : 1. E. Chilom (Dinamo) 565 p ; 2. I. Raicea (Steaua) 561 p ; 3. T. Constantin (Steaua) 553 p ; ju­nioare : 1. Cristina Pirea (Di­namo) 365 p ; 2. Cristina Aldea (CSU Braşov) 364 p ; 3. Car­men Hanu (CSU Braşov) 364 p ; clasament pe secţii : 1. Dina­mo 31 p; 2. Steaua 21 p ; 3. Olimpia 13 p ; 4. CSU Brașov 13 p ; 5. Letea Bacău 3 p ; 6. CSS 1 București 3 p.­ ­ Bd. T. r CUPA ROMÂNIEI LA HANDBAL (1) La Zalău s-a desfăşurat parti­da retur din cadrul „Cupei României“. In care au evoluat formaţiile feminine Textila şi Confecţia Bucureşti, meciul con­­tind pentru locurile 5—8. Era min. 3 al jocului şi gazdele, ca­re au început în forţă, condu­ceau cu 6—0, reuşind să refacă şi să depăşească handicapul de goluri datorat meciului tur, cîş­­tigînd în final cu 29—20 (16—11). Antrenorii textilistelor şi-au per­mis să încerce diverse formule, dînd credit multor jucătoare ti­nere. Învingătoare cu scorul ge­neral de 54—48, sălăjencele vor disputa locurile 5—6 ale compe­tiţiei, avînd ca adversară for­maţia Mureşul Tg. Mureş. Au înscris: Fiastru 7, Bălănean 5, A. Bartaş 4, Antal 4, Munteanu 3, Chereji 2, Goarnă 2, Cenan 2 pentru gazde, respectiv Croitoru 7, Grigoraş 7, Bontescu 3, Mincu 1, Vasile 1, M. Arvatu 1. Arbi­tri : Al. Mărieș și Gh. Istrăuan, ambii din S. Mare. (N. DANCIU — coresp.). PATINAJ VITEZĂ (Urmare din­­pag. 1) Tibor Mate, dornic de a se autodepăși (se află în plină campanie pentru titularizare in vederea C.M. de juniori) a pornit la 500 m pe grafic de record republican (9,8 de pri­ma sută de metri) dar, la ie­șirea din turnantă, a atins gheata cu virful ghetei (de­oarece concurează pe patine uzate pînă la jumătatea ma­mei), şi a căzut cînd­­ era lumea mai dragă ! Iată primii campioni şi cei­lalţi medaliaţi, pe probe, ai Daciadei : seniori, feminin 500 m — EMESE ANTAL (Mure­şul Tg. Mureş) 43,9, 2. Ibolya Szatmári (Electromureş Tg. Mu­reş) 46,9, 3. Lucia Aftenie (Vo­inţa Sibiu) 48,3 ; 1 500 m — 1. EMESE ANTAL 2:19,3, 2. Ibolya Szatmári 2:31,5, 3. Lucia Afte­nie 2:40,1 ; masculin: 500 m — 1. EDMOND CSEH (C.S. Trac­torul Braşov) 39,9, 2. Nicolae Sandu (C.S. Tractorul Brașov) 39,9, 3. Tibor Becze (S.C.M. Ciuc) 40,5;; 3 000 m — 1. LÁSZLÓ ANTAL (I.M.A.S.A. Sf. Gheorghe) 4:28,5, 2. Nicolae Sandu 4:29,1, 3. Tibor Becze 4:29,6 ; juniori I, feminin 500 m — 1. GABRIEL VAGASI (C.S.S. Miercurea Ciuc — C.S. Tractorul Brașov) 114,6, 2. Lă­crămioara Popa (S­.S. Sibiu) 46,4, 3. Tunde Horvath (S.C. Miercurea Ciuc) 47,4; 1 500 m — 1. GABIrIELA VAGASI 2:25,6, 2. Tunde Horvath 2:34,6, 3. Mihaela Stanei­ (Voința Sibiu) 2:36,4 ; masculin. 500 m — 1. NICOLAE DICU (C.S.S. Si­biu) 40,9, 2. Zsolt Ballo (C.S.S. Miercurea Ciuc — Trac­torul Brașov) 41,8, 3. Felician Groza (C.S.S. Sibiu) 43,2 ; 3 000 m — 1. ZSOLT BALLO 4:44,9, 2. Felician Groza 4:48,0, 3. Ti­bor Mate (Mureșul Tg. Mures) 4149,5. întrecerile poliatlonului se încheie miercuri, cu probele lungi. LA C.S. (Urmare din pag. 1)­niorilor, Popa a făcut parte şi din echipa reprezentativă de seniori, fiind de mai multe ori campion naţional. Tot în anul 1983 mi-a apărut între cei care s-au remarcat la campionatele naţionale de juniori un băiat tare talentat. Cred că este cel mai dotat pentru lupte dintre toţi copiii care mi-au trecut prin mină pînă acum. în primul an a ocupat locul 2 la categoria 87 kg. în anii următori a devenit vicecampion mondial de juniori, campion naţional de seniori. Este vorba despre Petrişor Cru­­ceanu. Acum este la Steaua. Dacă ar fi fost cuminte şi am­biţios cel puţin jumătate cu­ Puşcaşu. Cruceanu ar fi ajuns şi el în vârful piramidei valo­rice la categoria sa. Aşa, însă, s-a oprit de undeva, pe la în­ceputul urcuşului şi e păcat... Numărul foarte mare de co­pii şi juniori prezenţi la an­trenamente ne-a fost explicat ONEŞTI în cîteva cuvinte de preşedin­tele clubului, prof. Gheorghe Poenaru : „Sîntem foarte bine organizaţi. Colaborăm perfect cu C.S.Ş. din localitate, profe­sorul Ioan Dobrea lucrînd îm­preună cu antrenorii noştri, ai clubului. In plus, trebuie să vă informez că am organizat un număr de şapte centre satelit în comunele din zonă, cum­ sînt cele de la Comăneşti, Bucium, Bogdăneşti, unde lucrează foşti sportivi de-ai noştri. Cel mult la două luni, organizăm con­cursuri de selecţie între copiii proveniţi din aceste centre şi pe cei mai dotaţi îi transferăm­­cu şcoala şi cu pregătirea) la Oneşti. Nu se poate să nu mai apară şi alţi tineri capabili să egaleze performanţa lui Vasile Puşcaşu... Dintre cei mai talentaţi copii ai noştri îi amintim pe Da­niel Andrei, Cornel Ştefan, Ion Delivan, Mircea Guţuş, Ion Ro­­taru (este deja cooptat la Cen­trul de pregătire olimpică de la Tg. Jiu)“. DISPUTE ECHILIBRATE ÎN DIVIZIILE A Meciuri echilibrate, viu dispu­tate şi spectaculoase, caracteri­zează actualele Campionate Na­ţionale de baschete. La fete, nu mai puţin de patru echipe can­didează la titlu, trei dintre ele (Voinţa Braşov, Voinţa Bucu­reşti şi Universitatea Cluj-Napo­ca) a£lîndu-se la egalitate de puncte, iar a patra (Olimpia Bucureşti) are doar un punct mai puţin. Interesantă este şi lupta pentru locurile 5 şi 6, ca­re aduc calificarea în grupa fi­nală de elită a competiţiei, prin­tre candidate fiind aecum şi for­maţia Rapid Bucureşti, pînă nu de mult ocupanta unuia din locurile care aduc retrogradarea. La băieţi, etapa a XV-a ne-a o­­ferit plăcuta surpriză ca toate cele şase partide să se încheie la diferenţe mai mici de 10 puncte, fapt rarisim, dacă nu chiar în premieră pentru Divi­zia masculină A. Desigur, a­­preciem eforturile făcute de e­­chipele cotate cu șansa a doua pentru ridicarea lor valorică, dar nu putem omite nici jocurile mai slabe prestate de favoritele campionatului, în primul rînd Dinamo Bucureşti şi Steaua. I­I I „TROFEUL SPORTUL" PENTRU EFICACITATE Feminin : 1. Magdalena Jerc­­hie („U“) 349 p, 2. Antoaneta Barbu (Metalul Rm. Vilcea) 314 p, 3. Camelia Hînda (Voinţa Braşov) 298 p, 4. Magdalena Manea (Metalul Rm. Vilcea) 279 p, 5. Melania Marina (Rapid) 251 p, 6. Suzana Ieandor (Comerţul) 247 p, 7. Iulia Alioman (Con­­pref) 235 p, 8. Roxana Ştefan (Voinţa Buc.) 233 p, 9. Edith Jakabfi (Comerţul) 226 p, 10. Lavinia Blîndul (Constructorul) 219 p, 11. Melinda Szocs (Mobi­li ,21,8 p, 12- Gabriela Balogh (Metalul Salonta) 217 p ; mascu­lin : 1. D. Niculescu (Dinamo Buc.) 414 p, 2. M. Mihirilă (Me­­talotehnica) 410 p, 3. V. Băicea­­nu (Farul) 394 p, 4. R. Robert (I.C.E.D.) 384 p, 5—6. FI. Er­murache (Steaua) și Andrei Po­­povici (Rapid) 353 p, 7. cr. Bota (Elba) 346 p, 8. V. Pogonăru (I.C.E.D.) 343 p, 9­ .CI. Muntea­nu (Balanța) 319 p, 10—l­. C. Scarlat (Academia Mit.) și Al. Takacs (Metalotehnica) 293 p. CLASAMENTELE LA ZI FEMININ 1. Voința Bv. 12 10 2 1032.819 22 2. Voința Buc. 12 10 2 898. 745 22 3. „U“ Cl.­N. 12 10 2 952.749 22 4. Olimp. Buc. 12 9 3 889. 699 21 5. Met. Salon. 12 6 6 838. 840 18 6. Rapid Buc. 12 5 7 882.959 17 7. Com. Tg M 12 5 7 920.1052 17 8. Met. Rm V 12 5 7 917: 920 17 9. Polit. Buc. 12 4 8 784: 811 16 10. Mobila S M 12 4 8 776: 932 16 11. Constr. Ar. 12­­ 9 836: 996 15 12. Conpref Ct. 12 1 11 779: 931 13 MASCULIN 1. Din. Buc. 15 14 1 1535:1130 29 2. Steaua 15 14 ,11512:1212 29 3. ICED Buc. 15 12 1 3 1499 :1352 27 4. Din. Oradea 15 8 7 1371:1313 23 5. Met. Tg M 15 8 7 1471:1579 23 6. Balanța Sb. 15 7 8 1348:1339 22 7. Elba Tm. 15 6­ 9 1263 :1404 21 8. Rapid Buc. 15 3 9 1366:1389 21 9. Farul C-ta^ 15 5 10 1289:1373 20 10. „U“ Cj-N 15 4 11 1267:1469 19 11. Ram. B.M.* 15 4 11 1198:1332 18 12. Acad M Buc 15 1 13 1231:1458 17 •Echipa Ramira B­aia Mare a pierdut meciul cu Dinamo Bu­cureşti la „masa verde“ (0—2 ; pe teren : 70—105) deoarece (chiar pe teren pro­priu) nu a putut prezenta legi­tmaţiile ju­cătorilor. Neglijenţa a dus la anularea punctului acordat ini­ţial băimărenilor pentru joc pierdut pe teren şi la radierea orelor... 35 de puncte marcate în partida respectivă de Dan Nicu­lescu, liderul „Trofe­ului Spor­tul”. BIATLON (Urmare din pag. 1) REZULTATE TEHNICE, juniori II, 15 km: 1. V. Veilea (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 58,59­ (5) ; 2. C. Frenţiu (C.S.Ş. Dina­no Rişnov) 59:19 (6); 3. L. Cli­­iciu (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) I­O 40 (a) (Da­te fiind bunele rezi­nute ale re­prezentanţilor C.S . Dinamo Rişnov, publicăm şi numele pro­fesorului care răspu­nde de pre­gătirea lor: Mircea­­ Cimpoia); juniori­­, 12 km: 1. S. Ilie (C.S.Ş. Bistriţa) 52:1,11 (8); 7. G. Mitrea (C.S.Ş. Dina­mio Rîşnov) 57:15 (8); 3. I. Bubldji (C.S.Ş. Di­namo Rîşnov) 57:36­­ (5); ştafetă: 1. C.S.Ş. Dinamo Rîtnov 2­03:36 (10) ; 2. C.S.Ş. Bistrliţa 2hl2:52 (14); 3. C.S.Ş. Miercurea Ciuc­­2hl5:10 (13); copii T 4,5 km: 1. I. Ureche (C.S.Ş. Bîrnăţa) 21 :03 (6) ; 2. V. Roman (C.S.Ş. Dina­mo Rîşnov) 21:19 (4); 3­­. Cră­ciun (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 21:43 (4); ştafetă: 1. C.S.Ş. Dinamo Rîşnov 47:04; copii n: 6 km: 1. M. Secăreanu (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 30:03 (0); 2. I. Cojocaru (C.S.S. Braşovia) 30:13 (2); 3. P. Apostol (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 30:30 (0); ştafetă: C.S.Ş. Dinamo Rîşnov l­12:45. 12. D. Antochi (Dinamo Oradea) 285 p. V. Băiceanu, nerefăcut după un accident, a pierdut te­ren, totuşi îşi menţine şan­sele de a redeveni lider. IN ATENTA ANTRENORILOR DE MINIBASCHET In scopul îmbunătăţirii proce­sului de instruire a celor mai tineri practicanţi ai sportului cu mingea la coş, minibaschetbaliş­­tii, federaţia a luat măsura con­struirii unor panouri-turn. Acestea se află în cantităţi su­ficiente în magazia I.E.A.R.S. de la stadionul „23 August“ din Ca­pitală şi pot fi procurate, con­tra cost, de cei doritori să asi­gure lecţiilor de antrenament o densitate mai mare. JUNIORII III IN ÎNTRECERE Din Arad,­­ prof. Constantin Wünsch ne informează că sala „Decebal“ a găzduit un atractiv turneu rezervat juniorilor ii, la care au luat parte echipe ale C.S.S. din cinci orașe. Clasa­ment final : 1. Arad (echipa I) ; 2. Satu Mare; 3. Cluj-Napoca ; 4. Rîmnicu Vilcea ; 5. Oradea (C.S.Ş. I), 6. Arad (echipa 11). Coşgetera turneului a fost Me­linda Metzger (C.S.Ş. I Arad), cu 135 puncte marcate. Remar­căm evoluţia promiţătoare a a­­cestei talentate junioare, cîşti­­gătoare (în 1987, la Ploieşti) a „Trofeului Sportul“ acordat de ziarul nostru cosgeterei Criteriu­lui Naţional pionieresc de mi­­nibaschet. Au mai fost premia­te : Hajnal Szilagyi (Satu Mare) — cea mai tehnică jucătoare şi Monica Broşovschi (Arad) — cea mai bună conducătoare de joc. I Î I Î 1 Rubrica redactata de Dumitru STANCULESCU ------- --.a -na&mzwn ____ ACTUAL ITATTA ŞAHISTA Recent s-a încheiat cea de-a VI-a ediţie a concursului de dezlegări dotat cu „Cupa ziaru­lui Zori Noi“ din Suceava. Inte­grată marii întreceri „Daciada“, competiţia, care s-a desfăşurat pe tot parcursul anului prece­dent, a reunit 143 dezlegători, dintre care 56 de elevi din judeţ şi din alte localităţi din ţară. La cele 35 de probleme date spre rezolvare s-au primit peste 2900 de răspunsuri, întrucît un număr însemnat de concurenţi au întrunit pun­ctajul maxim, s-a recurs la un baraj pentru stabilirea primilor clasaţi. Locul I a revenit lui Ioan Matei, impiegat de mişcare la staţia C.F.R. Cîmpulung Mol­dovenesc Est, căruia i-a fost a­­cordată o frumoasă cupă. Locu­rile 2 şi 3 au fost ocupate, in ordine, de Ionel Theodorescu, pensionar, tot din Cîmpulung Moldovenesc şi Victor Constanti­­nescu, maistru-instructor la li­ceul „ştefan cel Mare“ din Su­ceava. Pentru stimularea elevilor la practicarea şahului s-a atribuit un premiu special pentru con­curentul elev cel mai bine cla­sat la baraj, Mirel Burduja, de la liceul „Dragoş-Vodă“ din Cîmpulung Moldovenesc. Problemele din concurs au fost susţinute de candidaţii , maestru D. Klosterman şi A. Ghilea. Ion MÎNDRESCU — coresp. • După încheierea sesiunii studenţeşti de examene, în pe­rioada 6—17 februarie, la Tuş­­nad, se va desfăşura cea de-a XXXII-a ediţie a Campionatului Naţional Universitar. Amintim că actualii deţinători ai titlurilor sunt Arina Bergthaler (Spartac Bucureşti) şi Adrian Negulescu (Petrolul Ploieşti).­­ Cea de-a IX-a ediţie a tra­diţionalei competiţii şahiste „Cupa Felix“, organizată de A­­sociaţia sportivă „Lotus“, cu sprijinul Oficiului Judeţean de Turism Bihor şi al Federaţiei Române de Şah, va avea loc, între 13 şi 25 februarie, în sta­ţiunea balneară Felix, la Com­plexul hotelier „Mureş“. In pro­gram sunt prevăzute 6 turnee paralele, în sistem elveţian, pen­tru toate categoriile de clasifi­care.­­ Clubul sportiv „Steagul Ro­şu“ al întreprinderii de Autoca­mioane din Braşov organizează, în cadrul ,,Daciadei“, festivalul internaţional de şah dotat cu „Trofeul Steagul Roşu“, a­urncat internaţional masculin (la care şi-au anunţat participarea jucă­tori din Polonia, Iugoslavia, O­­landa şi România) este prevăzut să se desfăşoare in perioada 12 —25 februarie, iar „ppenul“ ge­neral mixt îşi va derula rundele între 15 şi 25 februarie. I I I I I I I I I I I έI SEZON PLIN­­ DE ANTRENAMENTE ŞI JOCURI­­ I „ PENTRU LOTURILE DE JUNIORI “ După cum se ştie, 1989 este un an „plin“ pentru fotbalul juvenil. Angrenate pe frontu­rile calificărilor la campiona­tele europene de juniori A şi B, reprezentativele noastre se află la ora pregătirilor asidui, care presupun perioade cen­tralizate de antrenament, me­ciuri de pregătire cu parteneri­i interni şi externi şi, nu în ul­timul rînd, acţiuni de selec­ţie, care, în aria juniorilor, nu­­ se termină, practic, niciodată, avînd în vedere forma labilă la o vîrstă încă imatură şi­­ perimetrul vast de investiga­ţie care impune, adesea, o doză de relativitate în ierar­hizarea celor mai buni. Să aducem, deci, „la zi“, noutăţile din taberele celor trei loturi. 9 SELECŢIONATA ’90 (an­trenori Gh. Staicu şi M. Ţi­­ţeica) are de susţinut 6 jocuri­­ de calificare în vederea tur-­­ noului final C.E. din 1990. Ele * acoperă un spaţiu larg de timp, din mai pînă în noiem­brie, interferîndu-se şi cu „Balcaniada“, care, la această­­ ediţie, va fi găzduită, în luna august, de ţara noastră. Iată, concret, programul calificări­lor : 10 mai (deplasare) şi 1­0 noiembrie (acasă), cu Austria ; 14 iunie (a) şi 4 octombrie (d), cu Spania ; 6 septembrie (d) şi 14 noiembrie (a), cu Da­nemarca. Avînd în vedere că primul meci se dispută in­­ deplasare, că reuşita startu­lui poate fi, adesea, hotărâ­toare, în bilanţul final, aces­tei echipei i se asigură un mănunchi de meciuri de__ve- B­rificare pe terenuri străine, definitivate pînă în acest mo­ment fiind cele cu R.S.S. Mol­dovenească (Chişinău, 24 şi 26 februarie) şi coi Polonia (26 şi 23 martie). Deocamdată, lotul este supus unei pregătiri cen­tralizate, la Braşov, perioadă în care se încearcă retuşarea zonelor sale mai slabe depis­tate în recentul turneu din Israel, pe care secretarul F.R.F., Grigore Sichitiu, le sintetizează astfel : „Este vor­ba, în primul rînd, de absen­ţa unui lider al generaţiei, gen Sabău, Stănici sau­­Rădu­­cioiu, din anii precedenţi, care să polarizeze şi să dirijeze am­biţiile şi aspiraţiile tuturor,­­ impunîndu-se prin exemplul­­ personal al tehnicităţii deose­bite, al angajamentului preg­nant , de asemenea, de înlocu­irea fundaşilor laterali pre­cum şi de consolidarea unui I -«mijloc»- care să se impună prin îndemînare şi clarviziune“. Motiv pentru care 617 jucă­tori noi vor fi încercaţi pen­tru rezolvarea acestor dezide­rate. Importantă ni se pare, în acest context, şi atitudinea­­ cluburilor, nu o dată lipsite de solicitudine în sezoanele anterioare, prin refuzul de a­­ permite jucătorilor lor inte­grarea în acţiunile lotului na­ţional, cu repercusiunile de­­ rigoare asupra randamentului selecţionabililor. (Exemplele lui L. Moldovan şi Stănici sînt prea proaspete pentru a le trece sub tăcere).­­ SELECŢIONATA 91 (Gh. Ola, I. Pătraşcu). Obiectivul ei se numeşte calificarea în tur­neul final al C.E. de juniori B, care se va disputa în Da­nemarca, între 2 şi 15 mai. Pentru a-l atinge, va susţine (—­ martie, acasă, şi 31 martie, o deplasare a­ două partide cu echipa Poloniei, pe care a şi învins-o în amintitul turneu din Israel, cu 1—6, ceea ce înseamnă un preţios ascendent moral, dar nu in mod automat şi­ rezolvarea ...calificării. Du­pă cum se vede, cursa lui ,,’91“ este una de sprint, spre deosebire de cea a colegilor de la „’90“, care este una de fond. De aceea, meciurile de pregă­­­­tire sunt mai dense (7 şi 9 martie — întîlniri cu echipa R.D. Germane, acasă, urmate de un turneu în U.R.S.S.), iar cooptările în tot mai concrete. Au­­ fost reţinuţi, după o re­centă acţiune de selecţie, la Snagov, Mărgineanu (C.S.Ş. Alba Iulia), un mijlocaş cu gabarit şi putere de travaliu, Varzaru (Viitorul Craiova), un alt mijlocaş, cu clarviziune şi tehnicitate, Bogoi (C.S. Tîrgo­­vişte), un „vîrf“ abil şi în­drăzneţ. © SELECŢIONATA *92 (I. Voica, V. Kraila). Se găseşte în aşteptarea „sorţilor“ de la 17 iulie, care o vor trimite în preliminariile C.E. de juniori B, ediţia 1990. Un lot de 24 de selecţionaţi participă la faza de osificare a acestei echipe reprezentative cu obiectiv pe termen lung, aflată în pragul „botezului“ internaţional. 9 O INIŢIATIVA (bună, a­­preciem noi) în premieră : alcătuirea unui lot lărgit de 12 portari (între 13 şi 18 ani) a căror formare a fost încre­dinţată foştilor ,,goalkeeperi“ divizionari ”, Silviu Iorgules­­cu (U.T.A.) şi Marin Andrei (Dinamo). Necesitatea ei a iz­­vorît din constatarea că, nu o dată, eforturile oamenilor din cîmp (şi implicit, soarta me­ciurilor) au fost compromise de gafele repetate ale unor portari fragezi, văduviţi, la cluburile lor, de o pregătire specifică adecvată. Fan CUPEN I­ŞURI « ŞTIRI 9 ŞTIRI O ARBITRII MECIURILOR ECHIPELOR NOASTRE IN CUPELE EUROPENE. Comisia de arbitri din cadrul forului european a delegat conducă­torii întîlnirilor din sferturile de finală ale cupelor conti­nentale (partidele tur la 1 martie, returul la 15 martie). Tată arbitrii desemnaţi să con­ducă jocurile formaţiilor noas­tre : T.F.K. GÖTEBORG — STEAUA : Blankenstein (O­l­landa) — turul şi Quiniou (Franţa) — returul. DINAMO — SAMPDORIA : Brummeher I (Austria) şi Nemeth (Ungaria). VICTORIA — DYNAMO DRES­­DA : Syme (Scoţia) şi Fredrik­­­­sson (Suedia). § © MINERUL ŞTIINŢA VUL­CAN — CORVINUL HUNE­DOARA 1—2 (1—1). Au mar­cat: Bejan (min. 18), respectiv Gheorghiu (min. 32) $i lorda­ che (min. 86). Corvinul: Toni­­ţă — Bardac, Nicoară, Suciu, Chezan — Petcu, Nicşa, Ior-I­dache — Gabor, Gheorghiu, Marian. Au mai jucat: Groza Halganu, Tirnoveanu, Haidimer, Rădos și Has. (P. Comșa — coresp.). „A FOST UN MOMENT CÎND PIERDUSEM ÎNCREDEREA ÎN MINE...“ ...afirmă unul dintre cei mai buni jucători de la F.C. Bihor — Ce zici de F.C. Bihor, Ovidiu Lazăr ? — Sigur, putea să obţină in toamnă un loc mai sus in cla­sament. Dacă nu pierdeam cu Oţelul... nici nu vreau să-mi mai aduc aminte de acea zi... eram acum pe „zero" la ade­văr. Ca să nu zic că, printr-o mai mare îndrăzneală, la Bra­şov şi chiar la Hunedoara, va­canţa de iarnă ar fi fost şi mai frumoasă. — Dar de tine eşti mulţu­mit ? — Cum să vă spun, mă simt destul de îndatorat faţă de e­chipă. De pildă, nu-mi face deloc plăcere să privesc cla­samentul golgeterilor, unde figurez numai cu patru goluri la activ. Sigur, a existat şi acea indisponibilitate din ul­timele şase etape, cauzată de o entorsă de gradul III, însă ce rost au, acum, motivaţiile ? — Venite de la un jucător talentat, cum şi eşti, de alt­fel, cu mari disponibilităţi, care te-au propulsat, cîndva, la echipa reprezentativă de tineret. Dar, ca să răminem în temă, hai să vorbim puţin, de atacul „unu contra unu“... — îmi e tare ciudă cînd mi-aduc aminte de aceste si­tuaţii pe care le-am avut a­­desea în multe jocuri şi pe care n-am reuşit să le duc la bun sfârşit.­­Ele ar fi însemnat cu siguranţă goluri pentru e­­chipă, dacă nu şi puncte d­in clasament. Procedeul în sine trebuie să-l exersez avînd mereu în faţă modelul Hagi. El rezolvă, ca nimeni altul, a­­ceste situaţii de „unu la unu". Ştie să lovească cu măiestrie balonul­ în momentul cel mai favorabil, surprinzîndu-1 pe portar. — Eşti aproape de împli­nirea frumoasei vîrste de 23 de ani, o vîrstă la care alţii au urcat mult pe planul per­formanţei... — Ştiu la ce vreţi să vă re­feriţi. Şi mai ştiu că în primul rînd depinde de mine să vin „în faţă“. Astă-toamnă, la un meci disputat la Oradea, an­trenorul echipei naţionale, Emerich Jenei, văzindu-mă în bună dispoziţie, mi-a zis după joc : pregăteşte-te serios, că nu se ştie, poate te chem la lot. Şi acum am in minte a­­ceste cuvinte, venite la timp. Căci a fost un moment cînd pierdusem încrederea în mine. Să ştiţi că la Stina din Vale am tras foarte tare, aşa cum au făcut-o şi ceilalţi co­legi ai mei, care sunt animaţi de dorinţa de a evolua, în primăvară, la nivelul posibili­tăţilor pe care le avem, pe măsura tinereţii echipei, a in­­vestiţiilor făcute de antrenorii noştri în perioada pregătirilor. — Deci, F.C. Bihor are un moral bun, are ambiţii ! — Da, sîntem ca o adevărată familie, toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Ne gin­dim, bunăoară, că am putea să ne batem pentru un loc în... Cupa Balcanică. Pentru asta însă trebuie să rezolvăm mai bine momentul defensiv : prea multe goluri am luat în de­plasare din cauza unor super­ficialităţi care ne aparţin. Şi — de ce nu ? — să îmbunătă­ţim finalizarea. Revin, dînd exemplul meu, că la situaţii cînd tabela de scor arăta 0—0, în partidele din deplasare, F.C. Bihor îşi... salva adversa­ria prin ratări inadmisibile. Şi cînd mă gindesc că alţii, în astfel de cazuri, nu ne-au iertat deloc... Stelian TRANDAFIRESCU PRIVIRI SPRE EŞALONUL SECUND ,cu. STRUNGUL ARAD Antrenor principal: Marin Mo­­raru. Clasamentul adevărului: 0. Jucători plecaţi: Petrescu (U.T. Arad), T. Nicolae (I.U.R.T. Lugoj), şi Ficu (Montana Sina­ia).Jucători veniţi: Goia (Ceahlăul P. Neamţ), Jurcă (Dacia Orăştie) şi Birjaru (Unirea Alexandria). Obiectiv : ocuparea locului 5 în clasamentul seriei a III-a. Premise : ridicarea nivelului de joc, graţie unei pregătiri sus­ţinute în care toţi componenţii lotului au manifestat multă tra­gere de inimă. Suita partidelor de verificare cu Metalurgistul Cugir, A.SA, Progresul Timi­şoara, Mureşul Deva, U.T. Arad şi altele va avea darul să adu­că la acelaşi numitor comun un „11“ cit mai competitiv. F.C.M. CARACAL Antrenor principal: Sorin Gin­Clasamentul adevărului : 1 1. Jucători plecaţi : Floricel (ROVA Roşiori), Roşea şi Creţu (Recolta Stoicăneşti), Petrescu şi Nica (Sportul Muncitoresc Drăgăneşti). Jucători veniţi : Ciurea şi Ră­­ducanu (F.C. Olt), Sabadoş (U­nirea Alba Iulia), Bărbulescu (revenit de la Recolta Stoică­­neşti), Nicu (revenit de la Spor­tul Muncitoresc Drăgăneşti), Bă­­lean (Gloria Reşiţa). Obiectiv: terminarea campio­natului în primele şase locuri. Premise: echipa are posibilităţi mai mari faţă de realizările din toamnă; în lot sunt jucători cu o mare experienţă, ca Gîngu, Ciurea şi Ciucă; tinerii (Popa, Anton, Mogoşanu) sunt dornici să se afirme. % C.S.M. SUCEAVA Antrenor principal: Silviu Stănescu. Clasamentul adevărului: +1. Jucători plecaţi : Şumulanschi (Mecanică Fină Bucureşti), Şer­­ban (Steaua Mizil), Huiban (O­­ţelul Galaţi) şi I. Radu (C.S. Botoşani). Jucători veniţi: A­vădanei (F.C.M. Braşov) şi Bălan (Mi­nerul Vatra Dornei). Obiectiv: Clasarea pe podiu­mul seriei I.­­ Premise: valoarea lotului, con­firmată și de faptul că unii ju­cători s-au rodat şi experimen­tat şi In Divizia A. In această perioadă, acumulările, pe toate planurile, s-au situat la un nivel ridicat. CEAHLĂUL P. NEAMŢ Antrenor principal: Vasile Niţă. Clasamentul adevărului: -­-1. Jucători plecaţi : Farcaş (Gaz Metan Mediaş), Oprea (C.U.G. Cluj-Napoca), Croitoru (I.T.A. Celuloza P. Neamţ), Beleşcu (sa­tisfacerea stagiului militar). Jucători veniţi: Robu şi Moca­­nu (Voinţa Roman), Sitaru (Ce­tatea Tg. Neamţ), Furdui (A.S. Drobeta Tr. Severin). Obiectiv : clasarea în primele şase locuri. Premise: tinereţea lotului (me­dia de vîrstă: 22 ani); experien­ţa unor jucători: Amarghioalei, Mironaş, Stoica şi Tache; faptul că se porneşte cu un plus la „adevăr“. GLORIA BUZĂU Antrenor principal: Ion Io­­nescu. Clasamentul adevărului: +4. Jucători plecaţi: Alexandrescu şi Tudoran (Hidrotehnica Buzău), Vasiliu (Viticultorul Panciu). Jucători veniţi : Busuioc şi Răchiţeanu (Hidrotehnica Bu­zău), Bratu (Mecanică Fină Bucureşti), I. Constantinescu şi Pană (I.M.G. Bucureşti), Bratu (Torpedo Zărneşti), Liţă (A.S. Paroşeni Vulcan). Obiective: promovarea în Divi­zia A. Premise : omogenitatea şi tine­reţea lotului, dorinţa de afirma­re şi sprijinul deosebit al orga­nelor locale. ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO- PRONOSPORT* INFORMEAZĂ © Tragerea obişnuită PRO­­NOEXPRES cu care debutează luna februarie (deci, astăzi, miercuri 1 februarie 1989) va avea loc în Bucureşti, în sala clubului din str. Doamnei nr. 2, începînd de la ora 15,50. Aspecte de la tragerea respec­tivă vor fi transmise la radio. Pe programul I, la ora 16.15, numerele extrase urmind a fi transmise din nou, pe acelaşi program, la ora 23.05, şi mîi­­ne, joi, la ora 8.55.. . Anunţăm pe participanţii la concursul PRONOSPORT de duminică, 29 ianuarie, că omo­logarea cîştigurilor se va face astăzi, miercuri, 1 februarie, astfel că rezultatele operaţiu­nilor respective vor fi date publicităţii, pe căile cunoscute, începînd de mîine, joi, 2 fe­bruarie (inclusiv în rubrica de faţă, precum şi la radio, pe programul I, la ora 8.55). De­sigur că această masivă parti­cipare, precum şi zecile de mii de cîştiguri ce se estimează a se distribui, alături de partidele deosebit de interesante înscri­se în concursul de duminică, 5 februarie, constituie premise favorabile pentru menţinerea aceluiaşi mare aflux de parti­cipanţi. De altfel, importantele ciştiguri în bani si autoturis­me obţinute de numeroşi par­­ticipanţi in ultimul timp jus­tifică pe deplin participările record la care asistăm, de la un concurs la altul. • Această săptămină mai programează, în afară de tra­gerea obişnuită LOTO, de vi­neri, 3 februarie (atenţie, deci, mai sunt do­ar două zile pentru procurarea biletelor cu nume­rele favorite !) si o interesantă TRAGERE EXECEPŢIONALA LOTO, ce va avea loc dumi­nică, 5 februarie. Reamintim că tragerea respectivă oferă nu­meroase cîştiguri in autoturis­me, excursii peste hotare şi importante sume de bani. Tot­odată, ţinind seama de cele 66 de numere ce se vor extrage, şansele vor fi şi ele pe măsura numelui şi renumelui tragerii­­ de excepţie .

Next