Sportul, august 1989 (Anul 45, nr. 12317-12342)

1989-08-01 / nr. 12317

ADEVĂRATUL RUGBY Mai mult decit in alte disci­pline, in rugby, sport de ma­ximă angajare fizică, noţiunea de fair-play se impune ca un atribut obligatoriu. Deci , res­pect pentru adversar. Pentru cel mai bun. Pentru cel mai bine pregătit Adevăraţii jucă­tori marile echipe respectă cu stricteţe o asemenea cerinţă e­­lementară care asigură în­trecerii frumuseţe, un grad înalt de atractivitate. Poate tocmai aici stă secretul per­manentei deschideri pe care o cunoaşte sportul cu balonul oval in rindul copiilor (vezi competiţiile devenite tradiţio­nale la Bucureşti, Constanţa şi Braşov) al tineretului. Rug­­byul exercită, realmente, o a­­tracţie irezistibilă. Pentru că orice copil nutreşte dorinţa de a fi nu numai sănătos, ci şi puternic. Un bărbat, un voinic adevărat. Sportul cu balonul oval îi oferă acest prilej de împlinire. Sunt, insă, şi cazuri în care acest sport al voinicilor îşi pierde atributul de fair-play, prin abateri de la etica între­cerii, cînd un jucător cauta de pildă să se facă... remar­cat prin forţa pumnilor etalată fără nici o motivaţie, prin manifestări care pun în peri­col integritatea fizică a adver­sarilor uneori chiar și pe a­­ceea a arbitrilor. Recent în­cheiatul campionat al Diviziei A ne-a oferit, în acest context, suficiente exemple Vom reti­ne cite­va dintre ele. La Constanta, în meciul din­tre Constructorul și Rapid-Me­­trou, C. Dănilă, urmărind mai mult... picioarele adversarilor direcţi, i-a accidentat grav pe Dinu şi C­incă. Urmarea? 6 etape de suspendare. Sa£ctV?' naţi cu 4 etape de... reflecţie au fost V. Andrei (Hidrotehni­­ca Iaşi), după mecil cu CFIR. Constanta. Leordean (C­S.M. Sibiu), la capătul locului cu Rulmentul Birlad , in ambele cazuri pentru lovirea Intentio­ns (şi gravă) a adversarului Şi tot cite 4 etape au fost răsplătiţi doi locatori de la U.R.A. Tecuci, V. Zaharia şi­­ Slavu, pentru substituire, cu consimţămîntul (daca nu la îndemnul) instructorului E. Purcel, penalizat cu 6 luni interdicţie de a mai oficia ca tehnician. Nu mai surprinde pe nimeni că, folosind aseme­nea procedee, U.R.A. Tecuci a terminat campionatul pe ulti­mul loc (in grupa a 2-a, valo­rică), punînd în umbră un centru cu o îndelungată tra­diţie. Mai trist este că şi sportivi cu o anumită ,,carte de vizită“ intră, uneori, în jocul de ne­tolerat al durităţilor, spre de­zaprobarea tuturor celor care vin pe stadion să aprecieze frumuseţea spectacolului ca a­­tare şi nu atitudini şi gesturi ce n-au nimic comun cu o în­trecere. Un caz de acest fel l-a prilejuit Stroe (Griviţa Ro­şie), în partida cu Stiinta CEMIN, altul l-a oferit Mito­­caru (CSM Sibiu) în meciul cu Dinamo. Dignocos reprezin­tă şi el un exemplu negativ prin modul cum nu reuşeşte să-şi stăpînească nervii (vezi partidele cu Contactoare Bu­zău şi Dinamo). Nu mai stă­ruim asupra regretabilului In­cident dintre două formaţii fruntaşe ale rugbyului nostru. Steaua şi Dinamo, in care foşti, actuali sau posibili titu­lari ai naţionalei (! ?) — Da­vid. Cojocariu, Leonte. Cara­­gea. Rădulescu. Gh. Ion. Mo­toc etc. — s-au... evidenţiat prin atitudini care au depăşit cu mult limitele sportivităţii, viciind un spectacol pe care toată lumea l-ar fi dorit de ţinută. Avem convingerea că toate aceste excepţii de la fair-play, care n-au darul de a contribui la propăşirea rugbyului nostru, au fost analizate, la timpul respectiv, de factorii de răs­pundere din cluburile aminti­te, în perspectiva mult dorită de a nu se mai repeta. Rug­­byul, ca oricare altă ramură de sport, nu poate rămîne în elita mişcării noastre sportive doar prin sporirea bagajului de cunoştinţe tehnice şi tacti­ce ale unor jucători sau prin rezultatele unor echipe. La toate acestea trebuie asociată o temeinică muncă de educa­ţie, care să determine un cli­mat sănătos, de ordine şi dis­ciplină, un permanent autocon­trol al jucătorilor nu numai vizavi de proprii coechipieri, ci în aceeaşi măsură şi de ad­versari. Numai aşa acest sport va reuşi să-şi păstreze carac­terul educativ-formativ. Dova­dă: generaţii întregi de oa-­­meni integri clădiţi la „şcoala rugbyului“, pe care îi întîlnim pretutindeni în ţară, muncitori cu o înaltă calificare, ingineri, economişti, medici, cadre uni­versitare. Iată un bun prilej de reflec­ţie: acum, după un campionat încheiat şi înaintea celui care va începe în curînd, pentru toţi cei care iubesc cu adevă­rat rugbyul şi sunt dornici să-i apere frumuseţea. Nu numai cea fizică, ci — în egală mă­sură — şi cea morală. Tibe nu STĂNI­A NU ARE NIMIC COMUN CU BRUTALITAJILI FRUMOASE CUR {Urmare im pag. /­­raschiv). In sfîrşit, cea de-a patra probă, adiţiunea (16 km împărţiţi în 40 de ture cu sprint la fiecare a treia tură) a revenit lui Em. Panache (Steaua) cu 38 puncte, urmat de Ov. Mi­trav (Metalul Plo­­peni), 27 p. şi G. Prună (Sti­­rom), 20 p. Cel de-al doilea concurs, de această dată în organizarea secţiei de ciclism a Asociaţiei Sportive I.M.G.B., s-a consti­tuit din trei circuite desfăşu­rate pe B-dul Metalurgiei. Circuitul Începătorilor (15 km, cu 3 sprinturi) a fost cîştigat de M. Ţufcanu (Olimpia), ur­mat de Al. Blasek (Dinamo) şi FI. Grămescu (Voinţa). Circu­itul juniorilor­ mici (25 km, 5 sprinturi) a fost dominat cu autoritate de R. Roibu (Voin­ţa), care a totalizat 16 puncte, dar care a terminat cursa în 39 de minute, în timp ce al doilea clasat, L Marinică (O­­limpia), a sosit abia peste un minut, în fruntea plutonului. E adevărat, Răzvan Roibu, „urcat“ pe bicicletă doar în primăvara acestui an, dar do­tat, după cum se vede, cu ca­lităţi deosebite, a fost ajutat (a fost ..cărat“, spun cicliştii) în această „evadare“ de prie­tenul şi coechipierul său, Ga­briel Neagoe, ale cărui meri­te, iată, le subliniem ca atare. Cel de-al treilea circuit, re­zervat seniorilor, dar la care au participat şi juniorii cu­prinşi in lotul lărgit pentru Concursul Prietenia (competi­ţie ce se va desfăşura în ţara noastră, între 18—20 august), a măsurat 70 km, împărţiţi în 20 de ture, cu sprint la fiecare a doua tură. S-a rulat în for­ţă, la jumătatea cursei înre­­gistrîndu-se o viteză medie orară excelentă : 45,4 km. Pînă în turul 8, în fruntea sprinte­rilor s-au aflat Gh. Nefliu (Voinţa), Em. Caţavei şi Cr. Ivancea (ambii de la I.M.G.B.), dar începînd cu turul 9, din pluton se desprind dinamoviştii Gh. Lăutaru şi V. Mitrache,­­alături de Gh. Mihoci (Voinţa). Acţiunea lor, însă, a rezistat doar trei tururi, pentru că plutonul, agitat de Cr. Ivancea şi G. Florea (Dinamo), dar şi de Sergiu Oprescu (I.M.G.B.), prezent pentru prima dată la startul unei curse după acci­dentul din primăvară, reuşeşte să-i prindă din urmă. In acel moment, cu doar 4 sprinturi înainte de final, pe primul loc se aflau Gh. Lăutaru, cu 15 puncte, Cr. Ivancea, 14 p şi V. Mitrache, 11 p. Atacul deci­siv va fi declanşat de Cr. Ivancea şi G. Florea, care se desprind de pluton și, cu un avans de peste 30 de secunde, își dispută ultimele sprinturi, la capătul cărora Cr. Ivancea acumulează 28 de puncte, al doilea clasat, G. Florea, 18 p, iar Gh. Lăutaru, cu cele 15 puncte acumulate pînă la ju­mătatea cursei, se clasează pe locul al treilea. Remarcabilă a fost în această cursă, care a înregistrat o viteză medie o­­rară finală de 43,7 km, com­portarea juniorilor S. Nucă, St. Marton, L. Dumitru, P. Grigorici, D. Nedelcu, P. De­­cu, M. Bîrsan şi alţii. fel TABĂRA DE VACANJA (Urmare din pag. 1) mxr programe da gimnastică aerobică, ce saltă cu multă u­­șurință copii de pe prosoapele multicolore, dină impresia u­­n«4 mări ritmic -unduitoare. Tot la sfirșitul lunii iulie, de Năvodari a fost organizat un miniturneu de rugby cu participarea a 15 echipe din toată tara, turneu dotat cu „Cupa Năvodari". Aflat la cea de a 5-a ediţie, turneul s-a bucurat de condiţii organiza­torice deosebite, asigurate de asociaţia sportivă Chimia Nă­vodari şi s-a desfăşurat in două grupe, meciurile (progra­mate dimineaţa şi după-amia­za) angrenind aproape 600 de copii de la 8 pînă la 15 ani. ADMIISr siBAI­A OI STAI fOTO-PHOSOSPORI INFORMEAZĂ CISTIGURILE TRAGERII PRO­­NOEXPRES DIN 26 IULIE 1989. Cat. I : 1 variantă 25% auto­turism­ „Dacia 1300“ (70.000 lei) ; cat. 2 : 4 25% a 8.625 lei ; cat. 3 : 18.00 a 1.917 lei ; cat. 4 : 49,75 a 693 lei ; cat. 5 : 124,50 a 277 lei ; cat. 3 : 151,75 a 227 lei ; cat. 7 : 2.806.00 a 100 lei. Report la ca­tegoria 1 : 11.181 lei. Participan­tul Diculescu Nicu din oraşul Rm. Vil­rea, a cîştigat la catego­ria 1 — 25%, un autoturism „Dacia 1300“ (70.000 lei). a Cu toată absenţa concursu­rilor PRONOSPORT, participanţii au in continuare posibilitatea să-şi Încerce şansele la alte im­portante acţiuni cu caracter spe­cial sau obişnuit, beneficiind, în acest fel de însemnate cîştiguri în bani autoturisme s.a.m.d. Iată, de pildă, că numai In săptămîna aceasta, pe lîngă tra­gerea PRONOEXPRES obişnuită de mîine, miercuri, 2 august (atenţie deci, numai astăzi vă mai putem procura bilete cu numerele favorite !), urmează tragerea obişnuită LOTO a săp­tămînii (de vineri, 4 august) precum şi „capul de afiş“ al săptămînii, constînd într-o nouă TRAGERE LOTO 2, programată pentru duminică, 6 august. Re­amintim că la o astfel de ac­ţiune se regăsesc o serie de e­­lemente deosebit de atractive si de avantajoase, cum ar fi si acela de a se atribui cîstiguri şi pentru numai 2 numere.­­ Importante cîstiguri se pot obţine şi la LOZ ÎN PLIC ; re­amintim că, în aceste zile, se află in vînzare (încă) şi LOZUL VACANTEI, emisiune specială limitată, cu cîstiguri suplimen­tare din fondul special al siste­mului. Pe lîngă cîstigurile asa­­zis obisnuite (autoturisme si cîstiguri in numerar), LOZUL VACANTEI atribuie si un mare număr de TELEVIZOARE COLOR. VARA ŞAHISTĂ BUCUREŞTEANĂ In perioada estivală, iubito­rii de şah din Capitala nu iau vacanţă de... vară. Atîta doar că activitatea lor a ieşit de sub acoperişul sălilor şi a luat loc în spaţii verzi, în aer liber. In numeroase parcuri şi ştran­duri bucureştene şahiştii işi au colţul lor, unde dispută par­tide amicale, iau parte la di­ferite concursuri şi simultane. Un punct de întîln­ire pen­tru iubitorii şahului, nou apă­rut pe harta Capitalei, este şi Casa de cultură din cadrul Complexului pentru tineret de la ştrandul Tei-Toboc. Aici au loc zilnic întreceri amical­­­le, iar in fiecare sîmbătă sunt organizate simultane, susţi­nute de maeştri bucureşteni, începînd de la orele 17, în di­mineţile de duminică (ora 10) au loc concursuri de şah-ful­­ger dotate cu premii. La ulti­mul simultan, susţinut de maestra Viorica Ursuleac, la 20 de mese, scorul a fost de + 16,2—2 în favoarea acesteia. Au cîştigat in faţa maestrei Adrian Paraschiv şi Florian Ceaki, ambii de la A.S. Micro­electronica, iar remiză au fă­cut elevele Iuliana Ionică (Şc. nr. 185) şi Gabriela Bihtac (Şc. nr. 144). Tot la această frumoasă ba­ză sportivă se va desfăşura, între 20 şi 31 august, tradi­ţionala competiţie „Vara şa­­histă bucureşteană“, care a a­­juns la a X-a ediţie Concursul este deschis tuturor jucători­lor şi jucătoarelor, cu şi fără clasificare Organizarea acestor acţiuni aparţine Biroului de Tu­rism pentru Tineret, în co­laborare cu A.S. Calculatorul Bucureşti. Reamintim că­ la ştrandul Tei-Toboc se poate a­­junge cu tramvaiele 16, 17, 36 și autobuzul 201. LUPTĂ STRÂNSĂ ÎN CAMPIONATUL INDIVIDUAL DE DIRT-TRACK • Sâmbătă după-amiază a început, pe cocheta arenă din noul oraş Ianca, Campionatul Republican de dirt-track, re­zervat seniorilor, în formula clasică de 16 alergători, in 20 de manşe. Fiind de forţe sen­sibil egale, majoritatea piloţi­lor au furnizat curse spectacu­loase şi viu disputate, toţi fa­voriţii gustînd într-o manşă sau alta din amărăciunea în­frângerii. De altfel, primul loc a fost ocupat de un reprezen­tant al generaţiei tinere, Mir­­cea Agrişan (Metalul Bucu­reşti — Steaua) cu 13 p, ur­mat, în ordine, de Nicolae Paraveţ (Petrolul Ianca) 12 p, Alexandru Tom­a (Steaua) 12 p, Sorin Ghibu (I.P.A. Sibiu) 11 p, Marian Gheorghe (Meta­lul Buc.) 10 p, Stelian Posto­­lache (Steaua), Daniel Stoica (I.P.A.) şi Gheorghe Şofran (C.S. Brăila) cite 8 p. Organizarea întrecerilor a fost ireproşabil asigurată de A.S. Petrolul Ianca şi secţia sa de motociclism. • Etapa a doua s-a desfă­şurat duminică dimineaţa pe pista Stadionului Municipal din Brăila, in orgaizarea (bu­nă) a C.S. Brăila din locali­tate. Confirmindu-şi valoa­rea, protagoniştii campionatu­lui s-au angajat din­ start în lupta pentru un loc, pe po­dium, dar, din nou, nici un concurent nu a reuşit să ob­ţină punctajul maxim. Din pă­cate, un tînăr alergător, fără experienţă, metalurgistul Ste­lian Ştefan, nu a putut Stă­­pîni într-una din alergări „caii putere“ ai maşinii, a căzut şi a produs o busculadă in care a fost angrenat şi actualul campion al ţării, sibianul So­rin Ghibu, nevoit să părăseas­că concursul, din fericire fără urmări prea grave, avînd po­sibilitatea de refacere pînă la etapa viitoare CLASAMENTE , etapă — 1. M. Şoaită (I.P.A.) 14 p, 2. S. Postolache 13 p, j.­d. Stoica 13 p, 4. M Agrişan 11 p, 5. Al. Toma 10 p 6 A. Oaneş (Stea­ua) 10 p ; general: 1 — M. A­­rişan 24 p, 2. Al. Toma 22 p, 3—5 S. Postolache, D. Stoica, M. Şoaită 21 p, 6_7, m. Gheorghe ,şi A Oaneş 16 p. (N. COSTIN­.—­ coresp.). S-A ÎNCHEIAT COMPETIŢIA DE TENIS REZERVATĂ COPIILOR Timişoara, unul din oraşele ţării in care tenisul este cu adevărat la el acasă — şi spu­­nînd aceasta avem în vedere, deopotrivă, baza materială ex­celentă ce o deţine, ca şi nu­meroasele concursuri găzduite de frumosul municipiu, înce­pînd de la campionate naţio­nale şi pînă la Cupa Davis (în mai multe rînduri) , a fost din nou în centrul atenţiei. De astă dată, în ultima decadă a lunii iulie, la Timişoara a avut loc Concursul Republican de tenis al copiilor, competiţie de mare atracţie, la­­startul căre­ia au fost prezenţi aproape 200 de concurenţi. S-au acordat titluri la trei categorii de vîr­­stă (băieţi şi fete) : 8—10, 11—12 şi 13—14 ani, în probele individuale şi de dublu. Des­pre această întrecere secreta­rul F.R. Tenis, Lucian Vasiliu, ne-a spus : „Timişoara a or­ganizat din nou, in condiţii excelente, o competiţie atrăgă­toare prin ea însăşi, din mo­ment ce la start s-au prezen­tat copiii, viitorul tenisului nostru. C.J.E.F.S. şi comisia judeţeană de tenis au depus eforturi considerabile, iar te­renurile de la bazele Electrica şi A.E.M. s-au prezentat în condiţii ireproşabile, apte şi pentru concursuri de nivelul seniorilor“. Toate finalele (opt), dar mai ales cele de simplu, au ară­tat că tenisul nostru dispune de un „schimb de mîine“ pro­miţător, important rămînînd a­­cum ca acestor copii să li se asigure condiţii corespunzătoa­re de concurs, pentru ca evo­luţia lor să fie în concordan­ţă cu cerinţele pe plan mon­dial ale tenisului de înaltă performanţă. Desigur,­ în a­­ceastă privinţă un cuvînt greu de spus îl au şi antrenorii. Rezultatele finalelor : BĂIEŢI. 8—10 ani, simplu : Dumitru Caradima (C.S.S. 2 Constanţa) — Robert Niţă (Me­talul Târgovişte) 6—5 6—4 , 11—12 ani : Răzvan Sabău (Di­namo Bucureşti) — Dacian Du­­daş (Electrica Timişoara) 6—1, 6—4 , 13—14 ani : Traian Geor­­gescu (Sportul Studenţesc) — Gabriel Trifu (Progresul) 6—4, 6—1 ; dublu : Sabău­ Georges­­cu — Alexandru Băncilă, An­drei Iordăchescu (Dinamo Bucureşti) 7—5, 6—0. FETE, 8—10 ani, simplu : Cătălina Maroşi (C.S.S. Gheor­­gheni) — Gloria Suciu („U“ Cluj-Napoca) 6—3, 6—2 ; 11—12 ani : Adriana Mărgineanu (Du­nărea Galaţi) — Raluca Nină (Progresul) 6—4, 3—6, 6—4 ; 13—14 ani : Cătălina Cristea (Dinamo Bucureşti) — Ana Zîmoveanu (Dinamo Bucureşti) 6—1, 6—4 ; dublu : Cristea, An­­toanela Voinea (C.S.Ş. Reşiţa) — Daniela Vlad (Vagonul U.T. Arad), Ana Maria Hartweg (Electrica Timişoara) 7—5, 6—0. C. CREŢU — coresp. CONCURSUL REPUBLICAN DE ATLETISM PE ECHIPE (Urmare din pag. 1) Dim discuţia, în ultima peri­oadă de timp, dezvoltarea a­­tletismului n-a stat, cum ar fi trebuit, printre preocupările cotidiene ale organelor şi or­ganizaţiilor sportive. Şi con­secinţa acestei stări de fapt, se vede foarte bine , cu une­le excepte, ce este drept, no­tabile, la majoritatea probelor, mai ales la cele masculine, rezultatele sunt într-o continuă scădere. Concursul Republi­can pe echipe ar fi putut con­tribui la o revigorare a celor mai multe dintre probe, dacă, dacă... Dar, ca și cu alte pri­lejuri de acest fel, a existat şi acum în multe judeţe doar o preocupare pur şi simplu formală pentru, participare, pentru formarea­­ unei echipe. A cîştigat, absolut meritat, echipa judeţului Dolj (2851, 5 p), la o diferenţă însemna­tă de puncte în faţa principa­lelor adversare — Dinamo (2434 p) şi Steaua (1996,5 p) şi uriaşă faţă de ultimele clasate, formaţiile judeţelor Iaşi (301,5 p) şi Constanţa (144 p). Este această victorie cumva o surpriză ? Nicidecum, deoa­rece la Craiova atletismul este că la el acasă, şi doar faptul că pe Stadionul Central antrena­mentele fotbaliştilor Univer­sităţii şi cele ale atleţilor se desfăşoară în acelaşi timp, situaţie imposibil de realizat pe multe alte stadioane din ţară, este cea mai bună dova­dă in acest sens ! Şi, deşi au existat asigurate, din start, condiţii bune pentru desfăşurarea competiţiei, re­zultatele au fost, în general, modeste, iar echipele alcătui­te in pripă şi cu prea puţină responsabilitate. între altele, vom consemna cîteva contra­­performanţe înregistrate la sfirşitul săptămînii trecute, pe stadionul bucureştean „23 August". Astfel, ieşeanul Gh. Ursu a parcurs 100 m in 12,21 secunde, în timp ce Marieta Ilcu, spre exemplu, a reuşit 11,62, iar a doua clasată la fe­mei, Nicoleta Filip, a obţinut 12,06 !? La prăjină s-a sărit 3,60 m (I. Daniel) sau 3,75 m (M. Creţu, M. Furcoi), rezul­tate totalmente derizorii, iar doi masivi aruncători de cio­can, cu rezultate acceptabile. Albert Meheş (66 60 m) şi Pe­tru Lengyel (61,68 m) pentru a obţine puncte, au participat cu cifre derizorii la aruncarea greutăţii — 11,60 m şi, respec­tiv, 8,74 m !?! Dar în concursul aruncătorilor de greutate au mai fost astfel de „performan­ţe“ - 10,91 m (N. Brătan), 11,83 m (L. Fechtner). Cu ast­fel de cifre, cu astfel de atleţi, nu vom avea niciodată atle­tismul pe care-l dorim ! AZI, COSCilîlS­UI SĂRITURI IA „TIMPETUUII“ Azi, de­ la ora 11, se desfă­şoară, la Ştrandul Tineretului din Capitală concursul de să­rituri dotat cu „Cupa C.S.S. Triumf“. Participă unii dintre cei mai buni juniori din ţară, printre care săritorii vizaţi să reprezinte ţara noastră la „Concursul Prietenia“, care va avea loc în R. D. Germană, la Leipzig, între 10—13 august. ACŢIUNEA „VOINICII (Urmare din pag 1) „Republica“ Braşov) oferite tuturor celor înscrişi in con­curs. Ne-au plăcut evoluţiile lui Florin Vasilache din Bod, Radu Neamtu (Budila), Ovi­­diu Măcelaru (Teliu), Lauren­­tiu Stirban (Prejmer), Zoltán Cocoroş (Lunca Câlnicului), Dan Budeanu (Tîrlungeni), Du­mitru Blănaru (Lunca Câlni­cului), Mihai Vulpe (Tîrlun­geni) şi Gheorghe Ţupe (Prej­mer), învingători în ordinea categoriilor. Dar, repetăm, şi cei învinşi (acum) merită ace­leaşi frumoase aprecieri. Ca şi arbitrii meciurilor, între care amănunt cu valoare simbolică — a figurat și fostul luptător de frunte Laurențiu Moașa, de fel din Prejmer, descoperit cîndva tot cu fsnlpo­pularUI de semenea concur ^Trebuie prefj 'tSA? CeaStănielSpPntta. *5^ A treime’ a unui program atrac­­treime a unu . in debut tiv și var at.­eușită demon­amn asistat la o luptători de ?trat£ p reşedintele sec­la „Textila ^garu, antre­­ţiei : Nicolae tehn­ician Va­nor : . ei se bucură lentin Bar.)a %.jţnent al co­ de sprn.nul ţtului de la rmtetului , preşedinte : LP. premier p.aţjj Vasile şi Elena Fareaş). Cornel Butuc. Nicuşor Neag», claudiu Găi­­frat» Adrian y lor c­arat3 tan, all» , a frumoase ea­­incă de pe aci’'. prin muncă. Jităţi. Rămine mentul-surpriză al acestei ve­ritabile sărbători a luptelor, însoţiţi de antrenorii Victor Dolipschi şi Vasile Andrei, Constantin Uţă şi Petrică Că­rare, Adrian Dodiţă şi Con­stantin Ozarchievici, Anton Ar­­ghira sau Ion Marciuc, Ion Grigoraş şi Ion Irimiciuc au etalat întreaga gamă a proce­deelor ce fac din lupte un sport atît de spectaculos şi de răspîndit pe plan mondial. După cum prezenţa în sală a acestor mari performeri, a an­trenorilor lor, a dovedit încă o dată că ceea ce numim „fami­lia luptelor“ nu reprezintă doar o formulă de circumstan­ţă, ci un adevăr întreg. Fru­moasă familie frumoasă do­vadă de abnegaţie faţă de sportul practicat ! Ce am putea adăuga ? Poate amănuntul că acest concurs popular organizat acum a re­prezentat doar un început. Sau... un reînceput, ziarul nos­tru dorind să reînnoade practi­ca unor întreceri populare (din păcate), cam neglijate în ulti­ma vreme, dar atît de utile în perpetuarea unei tradiţii, a menţinerii sportului luptelor de la noi la un ridicat nivel In­ternaţional. Cu atît mai mult reţinem, deci, cuvintele pri­marului comunei Prejmer, Va­sile Babin . ..Ne-a bucurat din inimă că am putut fi gazde ale acestei întreceri, şi am dori la fel de mult ca “Voinicii sate­lor*» să mai poposească şi cu alt prilej la noi. Poate că n-ar fi rău dacă întrecerea ar­­ de­veni tradiţională, organizin­­du-se în fiecare an la noi, aici, la Prejmer. Noi vă invităm“. Iată, aşadar, cum o idee naş­te o alta ! Pe care o supunem spre studiu federaţiei noastre de specialitate. Fiindcă, intr-a­devăr, ni s-ar părea extrem de binevenit un festival sătesc de trîntă, desfăşurat cu regulari­tate. Ce altă sursă mai bună de degistare a talentelor s-ar putea găsi ?... SATELOR" A DEBUTAT LA PREJMER Demonstraţiile „olimpicilor", ca şi întrecerile ipropriu-zise au fost mult gustate de public PE URMEIE LUI ALEXANDRU V­LAHUŢĂ... „România pitorească“, apăru­tă în 1901, una dintre lucră­rile de căpătîi ale lui Alexan­dru Vlahuţă, a fost citită, de atunci, de milioane şi milioane de tineri şi vîrstnici, cărora le-a înflăcărat imaginaţia. Pe unii i-a şi minat la­­ drumeţie, să vadă cu proprii ochi, să tră­iască din tot sufletul frumuse­ţile fără seamăn ale ţării noas­tre. Unul dintre aceştia este şi pensionarul Gh. F. Nicolae, fost lucrător al P.T.T.R. care, in acest an, a pornit la drum chiar pe itinerarul lui Vlahuţă. La începutul lui iulie scria din Cîmpina : „Ara depăşit 1000 km, pe jos. Sunt în judeţul Prahova Şî mă îndrept spre munţi. Pe scurt pot spune că, pînă acum, e greu­, este şi mult (ţi se pare !), drumuri de ţară, păduri cu dru­muri forestiere pe care e greu ie mers , dar dacă Vlahii* 693 4“ am mers pe eîe, şî asta acum 88 de mi, de ce nu aş merge şi eu, chiar dacă sunt pensionar. Mai am încă jumătate de drum, dar sper ca, la 2 august, să-l­ închei la Drobeta Tr. Severin. Şi astfel, gata cu această escapadă de peste 2000 kilometri prevăzută pentru acest an. Salutăm­ tu­turor“. Aşteptăm vestea, de la Dro­­beta Tr. Severin, că veteranul Gh. Nicolae a dus­ la bun sfîr­­sit temerara „escapadă“ inspirată de Vlahută. (r. inl.). Se apropie startul in noul sezon lîngă piscurile ceahlăului, spre noi înălţimi Cu forţele refăcute Intr-o binemeritată vacanţă, Steaua şi-a reluat pregătirile în ulti­ma decadă a lui Iulie, convo­­cind efectivul de jucători la ea acasă, pe „Ghencea“. A­­poi, la puţine zile distanţă, ea şi-a fixat cartierul general al preparativelor, în vederea startului competiţional 1989— 90, in pitoreasca localitate moldavă Piatra Neamţ. La reîntîlnirea, după aproxi­mativ 10 zile, în orăşelul lui Calistrat Hogaş, cu multipla campioană a ţării, aceasta era de-acum divizată, nu mai pu­ţin de şapte titulari (Lung, Dan Petrescu, Iovan, Hagi, Rotariu, Ilie Dumitrescu şi Lăcătuş) fiind integraţi lotu­lui reprezentativ, care declan­şase şi el pregătirile pentru decisiva campanie din toam­nă. In aceste condiţii, antre­norul Dumitru Dumitriu adu­nase totuşi 15 jucători, pe Li­liac, Stîngaciu, Şerban (de la Steaua Mizil) — portari ; Bu­­naciu, Bumbescu, Minea, Un­­gureanu — fundaşi ; I. Stan, Măstăcan, Balint, Mujnai, To­ma Ivan — mijlocaşi, Negrău, Butoiu (Steaua Mizil) şî, Pîs-­laru (Mecanică Fină) — înain­taşi. Asta, în privinţa compo­nenţilor lotului de la Piatra Neamţ, un lot care cuprinde destule nume aflate în stadiul testelor, deci cu statut de pro­vizorat. Referitor la preparativele propriu-zise, acestea se desfă­şoară gradat, cu accent, deo­camdată, pe acumulări la fac­torii fizic şi tehnic, fără de ca­re, preciza Dumitru Dumitriu, lucrul la capitolul tactică îţi dă, vrînd-nevrîftd, sentimen­tul inutilităţii. Ne-am dat seama, o dată în plus, de acest adevăr, duminica trecută, pe parcursul jocului de verificare susţinut de Steaua în compa­nia echipei locale, diviziona­ra B Ceahlăul Piatra Neamţ, încheiat la scorul de 2—1 in favoarea oaspeţilor şi urmărit (în pofida orei matinale şi a numeroaselor absenţe de mar­că din „Il“-le Stelei) de un stadion aproape plin. Atunci, cum spuneam, presingul re­comandat de conducerea teh­nică, după explicaţiile de ri­goare, înaintea jocului, la ta­bla neagră, n-a putut fi apli­cat întocmai şi pe dreptun­ghiul gazonului, pentru sim­plul motiv, obiectiv, că în cele doar şase zile petrecute pînă la ora „amicalului“ la­ Piatra Neamţ, bateriile cu oxigen nu fuseseră încărcate. Vor putea alerga purtăto­rii tricourilor roş-albastre mai în voie, în tempoul solicitat de un joc în viteză, dinamic, la sfirşitul perioadei pregăti­toare ? „Aşa ne-am propus“, ne răspunde, scurt şi cuprin­zător, la întrebare, dr. Valen­tin Stănescu, care, utilat, ca întotdeauna, cu aparatura ne­cesară, stabileşte, împreună cu antrenorii, porţia de „încăr­cătură“ pentru lecţia de a doua zi, ca şi pentru celelalte care vor urma pînă la startul oficial, cînd, pe fondul unei capacităţi de efort corespunză­toare cu obiectivele de per­formanţă ale unui club-fanion în fotbalul nostru, execuţiile tehnico-tactice, „semnate“ îm­preună de Hagi, Lăcătuş, Ro­tariu, Dan Petrescu, Ilie Du­mitrescu ş.a., vor avea preci­zia dorită pe... tabela de scor. Nutrind îndreptăţite speran­ţe că, o dată întorşi acasă, se­lecţi­onabilii Stelei vor aborda antrenamentele cu colegii lor aşezînd ştacheta la acelaşi ni­vel (ridicat) de acumulări fi­zice, cei din conducerea clu­bului şi secţiei l-au convins pe Bumbescu, lăsat la Bucu­reşti de Em. Jenei şi c. Dră­­guşin, de faptul că pentru el, la 29 de ani, nu-i prea tirziu să revină acolo de unde a ple­cat de curind şi anume la e­­chipa naţională. In consecinţă, pus, pare-se, din nou, pe fap­te mari, în timp ce colegii se aflau la cabine, Bumbescu ră­­mînea un teren lucrînd supli­mentar pentru întărirea arti­culaţiilor şi a muşchilor de la abdomen , întoarceri rapide şi deposedări — ultimele două e­­xerciţii executate, fireşte, în condiţii de adversitate. Şi cînd tonul conştiinciozităţii sporite în pregătiri vine de la, să zi­cem, un „veteran“ al echipei, li­antul (de care se vorbea la cabine înaintea primului flu­ier de arbitru, în „amicalul“ cu Ceahlăul) între fotbaliştii experimentaţi şi noii sosiţi se poate face mai lesne şi mai repede. O legătură absolut ne­cesară la o echipă competiti­vă de talia Stelei şi posibil de transpus în practică — cum a­­precia, la Piatra Neamţ, veri­tabilul om de sport şi de fot­bal Cristian Gaţu, vicepre­şedinte al clubului — numai în măsura în care pregătirea, în inter-sezon, ca şi pe întreaga perioadă a unui an competiţi­­onal, va fi una complexă, vi­­zînd,­ cu alte cuvinte, execu­ţia tehnică ireproşabilă, ca şi ţinuta morală, disciplinară, de aceeaşi factură. Un obiectiv, aşadar, care se vrea continuat, repetat, de vreme ce Steaua, prin aceleaşi virtuţi, a atins piscurile cele mai înalte ale performanţei. Gheorghe NICOLAESCU „Sprinturile în doi" stimulează. Este rindul lui Negrău şi Balint (aflaţi in prim-planul imaginii noastre) să confirme acest adevăr. Foto : Aurel D. NEÄGU „CUPA DINAMÓ“ (Urmare din pag. 1) (1—2) de F.C. Barcelona. Mulţi şi valoroşi internaţionali în lo­tul lui Standard, printre care şi cunoscutul titular al repre­zentativei Belgiei, Czernia­­tynski. A.S. BARI a obţinut — în ediţia recent încheiată — o spectaculoasă promovare In în prima divizie italiană. Club de renume în fotbalul peninsu­lar (a fost înfiinţat în 1928). Bari a jucat adeseori roluri de prim-plan în liga A. Formaţia italiană va prezenta la Bucu­reşti lotul cu noile achiziţii : se disting internaţionalul ita­lian Antonio Di Gennaro. Di­rectorul tehnic al clubului din Bari este cunoscutul fost inter­national Franco Janîch. Așteptăm, deci, cu mare in­teres lovitura de începere in „Cupa Dinamo" ! strădanii inerente sportului de performanţă, să urce cu răb­dare treptele măiestriei. ‘ Ropote de aplauze au înso­ţit, bineînţeles, demonstraţia oferită de componenţii lotului olimpic de greco-romane. mo­ Sublinieri CONTEAZĂ ÎN PRIMUL RÎND CÎT ŞI CUM SE MUNCEŞTE CU JUNIORII Reducerea numărului de e­­chipe participante în Campio­natul Republican al juniorilor I — de la 12 serii a cîte 16 formaţii, la numai opt serii — a fost, indiscutabil, o măsură binevenită. Mult mai mul­te partide au purtat amprenta echilibrului, iar în disputa pentru primele trei locuri din fiecare serie, cele care dădeau dreptul la calificarea în fazele superioare ale întrecerii, s-au angajat cu şanse egale mai multe echipe şi, pînă la urmă, cele mai bune dintre ele (Uni­versitatea Craiova şi Steaua) au ajuns să-şi dispute titlul. Dar şi celelalte două compe­tiţii republicane ale juniorilor (II şi III) s-au disputat după noi formule, cu o primă fază la nivel de judeţ şi, bineîn­ţeles, Municipiul Bucureşti. Foarte mulţi tehnicieni au considerat că formula necesită discuţii şi... îmbunătăţiri,­­ toc­mai pentru că se creează­­ o mare discrepanţă valorică în­tre, să zicem, juniorii unui club puternic cum este F. C. Constanţa şi cei de la Negru Vodă. „Adevăratul campionat al juniorilor II începe abia cu faza de zonă" — ne spunea mai demult Iosif Bakesi, an­trenorul descoperitor de talen­te de la pepiniera de pe Li­toral. Sigur, nu în toate ju­deţele există suficient de mul­te echipe puternice pentru a forma serii echilibrate, aşa cum au, de exemplu, Hune­doara (nu intîmplător, o echi­pă din acest judeţ a devenit campioană la juniori III — Vi­itorul), Braşovul, Doljul sau Bucureştiul, oraşul din care a pornit spre cununa de lauri echipa cîştigătoare a Campio­natului Republican II, Steaua. Iată ce afirmă antrenorul a­­cestei formaţii, Radu Troi : „Eu nu găsesc deficienţe deo­sebite întrecerii în formula in care s-a desfăşurat ea în edi­ţia trecută. Bine ar­ fi, totuşi, pentru a nu se mai isca dis­cuţii, ca echipele să fie alcă­tuite numai din jucători de aceeaşi vîrstă, fără acea preve­dere cu patru depăşiţi de vîr­stă, care mai mult încurcă. In rest, totul depinde doar de felul cum se pregăteşte fie­care, de cît suflet­­pune res­pectivul antrenor în activita­tea pe care o desfăşoară cu copiii sau juniorii. Şi ar mai fi ceva : pentru ca unele ta­lente să nu rămînă in afara ariei de selecţie, n-ar fi rău ca la fiecare din cele trei cam­pionate să se alcătuiască­ două sau trei selecţionate, care să joace intre ele de mai multe ori in trialuri sau tabere de vară. Ar fi filtraţi cei mai buni juniori şi ar dispărea din loturi nişte senatori de drept, care n-au demonstrat nimic în multe partide internaţionale". Aşadar, nu formula întrecerii contează , contează pînă la ur­mă CÎT şi mai ales CUM se munceşte cu juniorii, fie ei... mari sau mici. Laurenţiu DUMITRESCU Pe temele jocului PASA (la „firul ierbii“) PI PLACUL COIGflERILOR Deosebit de interesante şi prin aceasta bine venite ne a­­par, deseori, opiniile fotbaliş­tilor despre problemele jocu­lui. Căci cine mai mult decit ei, actorii pasionantelor piese jucate ces scena de iarbă, con­feră (sau nu) valoare practică diverselor teorii, repudiindu-le pe cele rupte de realitate. Este şi motivul pentru care antre­norii, în genere, pun preţ pe spusele elevilor lor, mai ales cînd aceştia se ilustrează ca fruntaşi in­­clasele“ lor. Oble­­menco, de pildă, „şef de pro­moţie“, cu ani în urmă, la U­­niversitatea Craiova, captase atentia intr-o sală înţesată cu oameni de fotbal deşertîndu-şi desaga cu tot ceea ce ştia el — din TEREN — despre sportul cu balonul rotund, cu precă­dere despre jocul în atac, pe care (ca un golgeter autentic, cum se ştie că a fost) tunarul Craiovei îl cunoştea ca pe... buzunarele sale. „Ceea ce ne diferenţiază încă de partenerii valoroşi de peste hotare, spu­nea pe atunci Oblemenco, este faptul că, prin comparaţie cu ei, la noi se joacă prea puţin în adîncime, adică «pe poar­tă­*. Peste faza de pregătire a atacului nu se poate trece, fi­reşte, dar atîta vreme cît ea se va constitui într-un scop în sine, vizînd mai mult părţile laterale ale terenului, se va pierde din timpul regulamen­tar afectat jocului, ne vom în­depărta de obiectivul propus, înaintea primului fluier de ar­bitru, înscrierea golului". Şi ca unul care s-a văzut nevoit să se lupte cu unul sau chiar mai mulţi apărători, Oblemen­co, în cuvintul său (pe care noi, ca şi pe ai altora, de-a lungul anilor, le-am păstrat în carnetele noastre de însem­nări) şi-a nuanţat ideile şi a vorbit, în continuare, despre calitatea transmiterilor, reco­­mandînd pasa pe jos sau la firul ierbii, cum le place să se exprime oamenii de fotbal. Şi argumentul adus de cel care verificase pe... tibia lui tot fe­lul de execute tehnice — şi anume acela că pasa servită pe jos conferă un plus de si­guranţă şi de operativitate , convingea, se înţelege, mai lesne un auditoriu alcătuit din foşti sau prezenţi fotbalişti. „Ca să nu mai vorbim (com­pleta Oblemenco) şi de un alt aspect care pledează şi el în favoarea pasei de adîncime, ras cu gazonul , jucătorul român, de un alt tip morfologic, tre­buie pus, la primirea balonu­lui, în condiţii optime in due­lurile pe care le poartă in ca­reul advers si nu în cele de un maxim angajament fizic, postură care ii dezavanta­jează...“. ...„Pe el, jucătorul, ca și pe întreaga echipă“, s-a Înscris, in dezbaterea temei, unul dintre antrenori, care a simt» nevoia să-şi argumenteze intervenţia pe cît de promptă, pe atît de plastică şi de convingătoare : abuzul de mingi trimise pe sus (altfel recomandabile cînd vin cu adresă, nu la „bătaie", dinspre zonele laterale) spre vîrfurile de atac, cel mai ade­sea luate în primire de stoperi trecuţi de 1,80 m, precum şi de liberoul care îi dublează, este o adevărată risipă. Nemai­­vorbind de faptul că, proce­­dîndu-se astfel, înseamnă, în ultimă analiză, că accepţi să te baţi de două ori pentru... pro­­pria-ţi minge". Ceea ce ar fi împotriva lo­gicii jocului, potrivit căreia orice efort cheltuit inutil se plătește, în cele din urmă, pe tabela de scor. (Gh. Nic.). ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • LOTURILE DE JUNIORI PENTRU BALCANIADA. Aşa cum am mai anunţat, între 9 şi 13 august, în mai multe oraşe din Moldova sunt programate, parti­dele ediţieî din acest an a Bal­caniadei de juniori Lotul ’90 a fost convocat pentru mîine, 6 august, la Bucureşti şi la Bacău. La București se vor reuni, la sediul F.R.F., Colceag, cioacă, Moldoveanu. Morosan. Artimon, Săvoiu Ticu. Dicu. Deaconu, Zamfir. Năstase si Perșu, iar la Bacău (hotelul .Dumbrava") se vor prezenta Haidiner, Chira, Baldovin. Zanc. Sabo. Ulici. Mor­ga. Gabor. Olah si Crudu. Lotul ’91, cel care va juca sub denu­mirea de România nu se pregă­teşte la Snagov si are următoa­rea componentă : Molnar. Ata­­nasescu. Zară. Mihai. Orza. M. Marius. Ștefan. Soare. V. Iones­­cu. M. Bătrinu. Cuc. Stingă. Al­­beanu. Enache. Stanciu. Tertid. Gu­că. Cornăteanu. V. Moldovan și V. Sabău. • AZI, LA BRAILA, LOTUl­ DE TINERET AL TARII NOAS­TRE își încheie stagiul centrali­zat de pregătire cu un ultim joc de verificare. El se va disputa în compania divizionarei B locale F.C.M. Progresul. Partida este programată pe Stadionul Muni­cipal cu începere de la ora 18. • STADIONUL PETROLUL DIN PLOIEȘTI va găzdui astăzi, de la ora 17, partida amicală dintre formația locală Petrolu­l și Strungul Arad. MECIURILE DE BARAJ PENTRU DIVIZIA C In zilele de 2 si 6 august se vor disputa dublele întîl­­niri de baraj pentru promo­varea in Divizia G. Iată pro­gramul partidelor-tur si arbi­trii care vor oficia la centru (cu specificarea că aceleaşi brigăzi de arbitri vor asigura şi partida-retur). Minerul Rodna Minerul Crucea (I. Cot - Ploieşti) : Letea Bacău — A.S. TEPRO Iaşi (M. Axent­e — Arad) : Tri­­cotex Panciu —* Olimpia Stă­­nileşti (N. Voinea - Bucu­reşti) ; Razelm Unirea Jurilov­­ca — Gloria Iveşti (V. Ale­xandru — Bucureşti) ; Voinţa Constanţa — Chimia Brăila (M. Constantinescu — Bucu­reşti) ; MECOS Bucureşti — înainte Modelu Călăraşi (I. Tur­can — Tg. Mureş) ; Rafinorul Ploieşti — Carpaţî Nehoiu (N Dinescu — Rm. Vîlcea) ; LP.T. Intorsura Buzăului — Metrom Braşov (I. Igna — Ti­mişoara) ; A.S. Minerul C. Lung Muscel — Spicul Coteruş (A. Moroianu — Ploieşti) , Chimia Găeşti — Jiul IELIF Craiova (V. Angheloiu — Bucureşti) ; Transportul Tg. Mureş — Metalul Sibiu (A. Mustăţea — Piteşti) ; Voinţa Negreşti Oaş — Voinţa Tg. Lă­­puş (I. Crăciunescu — Rm. Vîlcea) ; Silvana Cehu Silva­­niei — Unirea Dej (I. Velea — Craiova) ; Minerul or. Dr.Pe­tru Groza — Gloria Victoria Ineu Arad (Fl. Popescu — Ploieşti) ; Construcţii Minerul Anina — Ceramica Jîmbolîa (C. Teodorescu — Buzău) | Dacia Orâştîe — Avîntul Baia de Fier (V. Antohi — Iaşi — Voinţa Roman — A.S. Minerul Topliţa (S. Necşulescu — Sla­tina).

Next