Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 9, nr. 457-483)

1954-07-22 / nr. 475

Ins». ^­;áT?' gtrÄ n țt tr w = 5 it Ancheta ziarului „Steagul Roșu“ Pentru introducerea micii mecanizări cu posibilitățile interne ale întreprinderilor Tovarășa Dimi Arghira, țesătoare la fabrica de textile „Proletarul“ ne scrie : In cadrul sectorului țesătorie al fa­bricii noastre, se găsesc multe posi­bilități care—valorificate— ar duce la ușurarea efortului fizic, la mărirea producției și productivității muncii. Se constată însă, că aceste posibilități nu sunt studiate și folosite în între­gime. Multe propuneri făcute în a­­cest scop sunt tărăgănate. Așa de pildă, în scopul ușurării transportului materiei prime și redu­cerii timpilor morți, conducerea fa­bricii noastre a primit o propunere privind construirea din rezerve in­terne a unui cărucior balansor. Acea­stă propunere ca și aceea a tov. Ioan Romanescu privind construirea în sec­torul țesătorie a unui căruț pe trei roate cu „coș“ stau de mult timp la serviciul tehnic fără a fi rezolvate. Dacă propunerea tov. Ioan Romanescu era studiată și aplicată la­ timp, de­sigur că ar fi dat posibilitatea ca transportul bucăților de la etaj la rampa de control să se facă mecanizat înlăturîndu-se posibilitățile de deterio­rare a bucăților în timpul transpor­tului. Muncitorii­ și tehnicienii din secto­rul țesătorie se străduiesc să desco­pere pe zi ce trece tot mai multe po­sibilități de introducere a micii me­canizări. Ei trebuie să fie însă ajutați să-și vadă aplicate în practică propu­nerile făcute. Tovarășul Gheorghe Postolache, con­ducător tehnic, cooperativa meșteșu­gărească „Moldova“ ne scrie: Deseori în consfătuirile de produc­ție ce se țin în unitățile din cadrul cooperativei noastre, se pune proble­ma extinderii micii mecanizări cu po­sibilități interne. Cu acest prilej se fac numeroase propuneri care sunt luate în seamă și studiate de colectivul de conducere al cooperativei. Pe baza propunerilor făcute, colec­tivul nostru și-a propus să extindă mica mecanizare la o bună parte din secțiile de producție. La secția do­­gărie, de pildă, vom monta un circu­lar, o freză și un bandzig pe care le construim din rezerve interne. Aceste mașini, pe lângă că, ușurează munca a 14 oameni care în mod manual fasonează doa­gele pentru bu­toaie, vor mări productivitatea muncii cu 10 la sută. La ancheta deschisă zilele tre­cute de ziarul nostru cu tema : „pentru introducerea micii meca­nizări cu posibilitățile interne ale întreprinderilor“, ne-au răspuns numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile regiu­nii noastre. Publicăm cîteva din aceste răs­punsuri. Deoarece la depozitul central tăia­tul doagelor din sobile industriale se face manual, cu topoarele, vom in­stala tot din rezerve interne un cir­cular care va ușura munca a trei oameni și va permite creșterea pro­ductivității muncii pe cap de om cu 250 la sută. La atelierul de tîmplărie, îndoitul văcălilor pentru site se face cu aju­torul unui dispozitiv mînuit de doi oa­meni. Pentru sporirea producției vom adapta o curea de transmisie care va fi acționată prin invîrtire pe șaiba de la „Dik“ (mașină de geluit) fapt care ne va permite să Înlocuim munca unui om. Printre unitățile noastre de pro­ducție, avem și o secție de ceramică. Aici pregătirea materiei prime pentru calcls de teracotă și oale se face ane­r­voios (se calcă cu picioarele). Noi am luat legătura cu I.C.M.-ul și am re­condiționat un malaxor pe care îl vom instala la această secție pentru pre­gătirea materiei prime în mod meca­nic. Prin introducerea acestei mașini productivitatea muncii va crește cu 30 la sută. Tovarășul Leibu Zalman, tehnician la fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul” ne scrie : In industria de pielărie, transpor­turile interne ale produselor în curs de fabricație ocupă un loc important, căci ele se repetă de la fază la fază și necesită un mare volum de muncă. Mecanizarea acestor transporturi duce la creșterea productivității mun­cii și la ușurarea eforturilor fizice. In cadrul fabricii noastre, în secto­rul mineral, se fac transporturi de piei de la parter la etaje și între secții. Una din sarcinile care revin condu­cerii întreprinderii — sarcină înscrisă de altfel în contractul colectiv — este aceea de a instala un ascensor în a­­cest sector pentru transportul pieilor vopsite de la­ parter la etaj, pentru finisare. Aceste piei, deși stoarse, conțin încă o cantitate apreciabilă de apă (circa 70­ la sută). Intrucît ele se transportă manual, un muncitor ne­cesită 4-5 ore de muncă pentru trans­portarea unei partide de piei. Prin in­stalarea ascensorului, timpul de mun­că s-ar reduce la mai puțin de jumă­tate. In acest caz, sarcina muncitoru­lui s-ar reduce la încărcarea cărucio­rului cu piei și descărcarea lui la lo­cul de destinație, ceea ce ar ușura munca l­ui și i-ar da posibilitatea să efectueze alte operațiuni la secție. Problema se pune și din punctul de vedere al protecției muncii, în sensul că în condițiile existente, un munci­tor nu poate lucra mult timp la a­­ces­te transporturi, căci efortul fizic este mare. Iată de ce se cere condu­cerii întreprinderii să ia măsuri cât mai urgente, pentru rezolvarea acestei probleme. In cadrul aceluiași sector se pune problema transportului pieilor tăbă­cite din sala butoaielor de tăbăcit, în secția egalizat, vopsit și la presa de stors. In prezent transportul aces­tor piei se face tot manual de către doi muncitori , transportul unei par­tide necesită 7—8 ore. Această muncă ar fi mult ușurată și s-ar putea efectua într-un timp mai scurt, dacă transportul pieilor s-ar face pe locurile pe care ele au fost așezate după scoaterea lor din butoaiele de tăbăcit. E drept că în această direcție există unele dificul­tăți , dușumeaua din sala bu­toaielor necesită unele reparațiuni ; există o diferență de nivel la dușu­meaua celor două secții. Totuși, aceste dificultăți ar putea fi înlăturate prin unele amenajări, cum ar fi confec­ționarea unui podeț care să permită accesul dintr-o sală in alta și prin construirea de decuri cu roți cu aju­torul cărora să se efectueze trans­portul. Aceste probleme vor putea fi rezol­vate dacă conducerea întreprinderii va antrena factorii care sunt, în mă­sură să realizeze aceste propuneri și în primul rînd cercul A.s.I.T.,care tre­buie să se preocupe de crearea celor mai bune condiții de muncă, folosind posibilitățile interne ale întreprin­derii. Ziarul „Steagul roșu“, în colaborare cu Secția culturală a sfatului popular regional organizează IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST CONCURS LITERAR Concursul se organizează pentru ge­nurile : poezie, reportaj literar, schiță, scenetă și foileton satiric. lucrărilor trebuie să fie în Tematica legătură cu­ realizările regimului democrat­­popular, prietenia romîno-sovietică și ajutorul acorda­ țării noastre de către U­.R.S.S. în lupta eroică a poporului nostru sub conducerea P.M.R. pentru construirea socialismului și pentru pace. Cele mai bune lucrări vor căpăta premii și vor fi publicate în ziarul nostru Se vor acorda următoarele premii : Pentru poezie: Premiul I — 600 lei, premiul II — 400 lei, premiul III — 300 lei Pentru reportaj literar, schiță, sce­netă : Premiul I — 600 lei, premiul II — 400 lei, premiul III — 300 lei Pentru foileton : Premiul I — 500 lei, premiul II — 300 lei. Se vor acorda de asemenea cinci mențiuni a cite 200 lei. Lucrările trebuie trimise în plic închis pe adresa ziarului (Bacău, strada I. V. Stalin nr. 16) pînă la data de 1 august, a­vînd mențiunea pe plic „pentru concurs“. Informații suplimentare se pot că­păta la redacție în fiecare zi intre orele 17—20. % I Au îndeplinit planul de colectare la lapte de oaie In comuna Dărmănești din raionul Moinești, planul de colectare a lapte­lui de oaie a fost realizat pe întregul an. Acest lucru a fost posibil deoarece cele cinci starti care funcționează pe lingă cooperativa din comună s-au si­tuat în fruntea acestei acțiuni. Stîna de la Chilișca, de pildă, și-a achitat toate obligațiile către cetățe­nii cooperatori și și-a pre­dat cotele in prima săptămînă a lunii iulie. Tot aici, planul d­e producție la laptele făcut caș s-a realizat de ase­meni pe întregul an. Toate cantitățile de caș produse peste plan sunt valo­rificate prin cooperativă. Ca urmare a muncii bine organizate și a realizărilor pe care le obține, per­sonalul care lucrează la stîpă se bucură de condiții bune de muncă și de viață. Astfel, conducerea coopera­tivei a asigurat pelerinele de ploaie, necesare, un aparat de radio și altele. Printre stînele fruntașe în această comună, se numără și Lăpoșelul de pe muntele Picior Lung. Succese privind acțiunea de autoimpunere în raionul Bacău Unele sfaturi populare din cuprin­sul raionului Bacău, acordă o deo­sebită însemnătate acțiunii de auto­­impunere. Printre acestea se numără și cel din comuna Negri. Datorita muncii intense desfășurate de comitetul executiv și deputați, s-a reușit să se încaseze sume importante la autoimpunere. Astfel, în anul 1953 în comuna Negri s-a încasat suma de 24.000 lei. Din această sumă s-au cheltuit în anul 1953, 20.000 lei pen­tru efectuarea lucrărilor de construc­ție a unui grajd comunal, acope­rirea școlii elementare din satul Mî’gla și a sediului sfatului popular comu­nal. Țăranii muncitori din comuna Ne­gri au sprijinit în anii trecuți în mod activ acțiunea de autoimpunere, ast­fel că la 23 August 1953 s-a inaugu­rat un cămin cultură­ care a fost construit prin autoimpunere. Cu pri­lejul adunării populare din acest an ei și-au propus să ridice un local pentru școala elementară de 7 ani în satul de centru. Până în prezent s-a încasat din autoimpunere suma de 5.460 lei. Cu prilejul adunării popu­lare, s-a încasat de asemenea suma de 941 lei la autoimpunere. Printre cei care și-au plătit sumele subscrise, au fost tov. Andronache Nicolaie, Rusu Toader, Ilie Vasile, Ungureanu Traian și alții. Un prețios sprijin îl dau sfatului popular comunal în acțiunea de auto­impunere, deputații Botezatu Gh. care este și secretarul organizației de bază, Ghiriac Toader și Pădurescu Dumitru. Succese în încasarea sumelor din autoimpunere se obțin și în comuna Călugăra. Pină în prezent aici s-a în­casat suma de 4.121 lei. Țăranii mun­citori și-au luat angajamentul să ter­mine construcția căminului cultural din satul Sohodol în cinstea zilei de 23 August. Oamenii muncii din orașul Bacău, sezisează pe bună dreptate că în ul­tima vreme aprovizionarea cu pîine nu se face în condiții satisfăcătoare. In primul rînd se constată că pîinea nu este de calitate, de cele mai multe ori punîndu-se în vânzare la centrele de distribuire, necoaptă, cu impuri­tăți, sau alteori arsă. Care este cauza acestei stări de lu­cruri ? Răspunsul la această întrebare îl constituie faptul că în cadrul între­prinderii de panificație nr. 1, care are sarcina de a aproviziona populația muncitoare din orașul Bacău cu pîine fie pe cartelă, fie la vînzarea liberă, nu se desfășoară o susținută muncă pentru realizarea sarcinilor de plan, pentru îmbunătățirea calității plinii. Conducerea întreprinderii (director H. Andronic) nu se îngrijește să ia cele mai bune măsuri tehnico-organi­­zatorice, care să asigure buna desfă­șurare a procesului de producție. Cup­toarele de dans nu funcționează in bune condițiuni deoarece nu sunt ve­rificate la timp de către mecanicul întreprinderii, tov. Dumitru Stan. Nu s-au luat măsuri pentru repararea malaxoarelor, pentru aprovizionarea întreprinderii cu unelte de strictă ne­­cesitate. Lipsesc astfel pămătufurile necesare curățirii pîinii care se coace în cuptoarele de pămînt. Din cauză că nu se verifică la timp utilajele, în noaptea de 17 spre 18 iu­lie, de pildă, a explodat un cazan, împiedicând bunul mers al procesu­lui de producție. Tot din această cau­ză nu funcționează de mai multă vreme manometrul, ceea ce împiedică cocătorii să cunoască temperatura cup­torului, aceasta făcînd ca uneori pîi­nea să rămînă ori crudă, ori arsă. De asemenea, injectoarele de la cup­toarele de frămîntat sunt înfundate. Conducerea întreprinderii manifestă nepăsare și față de aprovizionarea acesteia cu materialele necesare, cuptoare lipsesc becurile electrice La și deși muncitorii au semnalat în mai multe rînduri necesitatea remedierii acestei lipse, conducerea nu a luat nici o măsură. Din cauza lipsei de o­­perativitate a conducerii și în prezent stau în depozitul întreprinderii lopeți și cozi de lopeți, fără a fi distribuite la secții, cu toate că lipsa lor se face simțită de multă vreme. Se constată deficiențe nu numai cu privire la calitatea pîinii, dar și la îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, în cursul lunii iunie, planul nu fost realizat decit în proporție de 90 % la sută. Lipsa de preocupare pentru fabricarea de specialități ca franze­­luțe, cornuri, chifle etc., contribuie­ la neîndeplinirea planului pe sortimente. Aceste lipsuri nu sunt întâmplătoa­re dacă ținem cont de faptul că nici conducerea întreprinderii și nici co­mitetul de întreprindere nu sunt pre­ocupați de organizarea procesului de producție, de organizarea întrecerii socialiste. In­ întreprindere sunt nume­roși muncitori fruntași ca de exem­plu brigadierii Alexandru Bivol, Du­mitru Pilat, Ion Scarlat și cucătorii Constantin Tomozei și Ion Hanu, care se străduiesc nu numai să-și îndepli­nească sarcinile de plan, dar să con­tribuie și la obținerea unei pîini de bună calitate. Nu a existat însă nici o preocupare pentru extinderea în rân­durile celorlalți muncitori ai între­prinderii a metodelor înaintate folo­site de aceștia. Nici organizația de bază (secretar tov. Țancu Șova) și nici conducerea întreprinderii și comitetul de între­prindere nu au fost preocupate de or­ganizarea unei opinii sănătoase împo­triva acelora care lipsesc nejustificat de la lucru, care dau dovadă de lip­să de răspundere. Nu s-a luat astfel poziție față de repetatele lipsuri ale unor muncitori, ca Nicolae Rotaru, Avram Solomon, cucători, Elena Do­­roftei și Elena Trifan — panacodari, care lipsesc din producție făcînd în acest fel greutăți. Conducerea întreprinderii nu a­trag la răspundere nici pe mecanicul șef al întreprinderii, tov. Dumitru Stan, care nu verifică utilajele la timp și nici pe conducătorul tehnic H. Zumer, care nu controlează procesul de pro­ducție, nu ia măsuri operative pen­­tru lichidarea lipsurilor în sectoarele în care ele își fac loc. Există și alte deficiențe care con­tribuie la faptul că aprovizionarea cu pîine a populației muncitoare din o­­rașul Bacău nu se face în bune con­dițiuni. Tovarășii din comisia de re­cepție : Zumer Herș, Tănase Paraschi­­va și Marcu Ancei, nu-și fac con­știincios datoria, nu sezisează la timp conducerea întreprinderii asupra lip­surilor, în scopul evitării acelora care duc la fabricarea unei pîini de proastă calitate. De cele mai multe ori, centrele de distribuire a pîinii din oraș sunt su­praaglomerate, pentru că întreprin­derea de panificație nr. 1 nu respectă graficele de livrare a pîinii. De a­­ceea atît secțiile de distribuire a pîinii din centrul orașului, cit și cele din cartierele muncitorești, nu sunt în fie­care zi aprovizionate cu cantitățile necesare de pîine și la orele progra­mate. Conducerea întreprinderii de pani­ficație nr. 1 și comitetul de întreprin­dere trebuie să măsuți nentrm li­­chidarea de urgență a lipsurilor sem­nalate. De această problemă trebuie să fie preocupate în mai mare ma* aură atît organizația de bază cit și conducerea trustului de panificație (director Constantin Hurjoi). Pe lingă măsurile ce trebuiesc lua­te pentru o mai bună organizare a procesului de producție, conducerea întreprinderii trebuie să fie preocu­pată î­n mai mare măsură de crearea unor condiții mai bune de muncă și viață muncitorilor întreprinderii. Nu mai poate fi tolerată astfel lipsa de grijă față de aprovizionarea munci­torilor cu borviz atît de necesar a­­cestora. De asemeni, nu mai poate fi tolerată nici lipsa de grijă dovedită pină în prezent față de acordarea concediilor cuvenite muncitorilor. iar Comitetul executiv al sfatului popu­orășenesc și întreprinderile co­­munale, trebuie să analizeze la rîndul lor posibilitatea aprovizionării în mai bune condițiuni a întreprinderii cu apă care intră în procesul de fabricație a pîinii. Conducta de apă este într-o stare proastă și desele intervenții pentru repararea ei contribuie la stagnarea procesului de producție. Luând exemplul muncitorilor frun­tași, muncitorii întreprinderii de pa­nificație nr. 1 trebuie să depună efor­turi pentru a îndeplini sarcinile de plan, pentru a da populației munci­toare din orașul Bacău o pîine de bună calitate. Paralel cu aceasta, trebuie să existe o mai mare preocupare pentru dis­tribuirea la timp și în bune condi­­țiuni a pî­inii, pentru a se evita a­­glomerările de la centrele de dis­tribuire a acesteia. Să dăm toată atenția aprovizionă­rii în bune condițiuni și cu pîine de calitate a populației muncitoare din orașul Bacău, depunînd pentru a­­ceasta toate eforturile necesare. Pentru îmbunătățirea aprovizionării cu pîine a oamenilor muncii din orașul Bacău Nr.­­475 (1054) Mai multă preocupare pentru formarea de noi gospodării colective și întovărășiri agricole în raionul Tg. Ocna Cu fiecare­­ zi ce trece, în raionul Tg. Ocna crește tot mai mult numă­rul țăranilor muncitori cu gospodării individuale — care văzînd succesele dobîndite de colectiviștii și întovără­­șiții din raion — manifestă dorința de a forma noi întovărășiri agricola și gospodării colective Astfel, în comunele Valea-Rea și Bogdanești exista, de-acum, nume­roase cereri pentru crearea de înto­vărășiri. In comuna Tg. Trotuș, înto­­vărășiții muncesc cu elan pentru transformarea întovărășirii lor în gos­podărie colectivă. Cu toate acestea, în raion nu a luat ființă, în ultima vreme, nici întovărășire și nici o nouă gospodărie­­ agricolă colectivă. Care sunt cauzele acestei rămîneri în urmă, într-o problemă atît de im­portantă ca aceea a transformării so­cialiste a agriculturii ? Ele sînt, fără îndoială, mai multe. Principala cauză rezidă însă în faptul că atît comitetul raional de partid cit și comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional nu desfășoară o suficientă muncă poli­tică și lasă ca lucrurile să ,,meargă de la sine. Este adevărat că pentru impulsio­narea muncii în vederea formării de noi întovărășiri, s-au constituit, în ultima vreme, comisii care lucrează pe teren. Astfel de comisii sunt chiar în comu­nele Bogdănești și Valea-Pea. Comi­­siile formate lucrează defectuos, fără un plan însă în mod concret de­­ acțiune, fără a desfășura o susținută­­ muncă politică de lămurire mai ales , în rîndurile comuniștilor. Din această­­ cauză, în comuna Bogdănești, de­­ pildă, există un număr însemnat de­­ membri de partid ca: Ilie Miron, Va­­­­sile Nastasiu, Anica Turcu, tov. Șt.­­ Paladi, Ghiță Toma, Mac și Andrușca­i și ch­iar tov. Aripa Toma membră i­n comitetul raional de partid, care n-au­­ făcut nici pină acum cereri pentru a intra in întovărășire. Comisia raională, care activează în comună, în frunte cu tov. Constantin­­ Măgu­reanu, n-a discutat temeinic în cadrul organizației de bază atitudinea acestor membri de partid, n-a căutat să-i lămurească temeinic pentru a face cereri. Slab se preocupă de desfășurarea acțiunii pentru formarea de noi în­tovărășiri și activiștii comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional și, mai ales, tehnicienii agricoli. Plecînd pe teren, tehnicienii agro­nomi ai raionului consideră că munca pentru formarea de noi întovărășiri și gospodării agricole colective este sar­cina organizațiilor de bază și din a­­ceastă cauză se mulțumesc să rezolve in măsură mai mare sau mai mică sarcinile concrete cu care pleacă în comune, fără a desfășura necontenit munca de lămurire pentru a deter­mina țăranii muncitori cu gospodării individuale să facă cereri pentru intra în întovărășire sau în gospodă­­­riile colective. De asemenea instruc­torii comitetului executiv al sfatului popular raional, ca tov. Gh. Clopotarii iși duc­ munca „în general“ ; el a­­leargă dintr-o comună în alta, fără să se ocupe în mod temeinic de sarcina ce i-a fost trasată ca membru in co­misia din satul Bogdănești. Slab se preocupă de formarea de noi întovărășiri agricole și gospodării agricole colective și comitetele execu­tive ale sfaturilor populare comunale,, Președinții și secretarii comitetelor e­­xecutive de la comune nu ajută comi­tetele de inițiativă și nici nu se in­teresează să se prelucreze in cadrul căminelor culturale, statutul întovă­rășirilor și al gospodăriilor colective In general, în raionul Tg. Ocna munca pentru formarea de noi înto­­­vărășiri și gospodării agricole colecti­ve se desfășoară în mod defectuos. Din această cauză, țăranii muncitori care doresc să intre în întovărășiri, să îț­i creze pămintul în comun cu mijloace mecanizate, sunt lipsiți de această po­sibilitate, deoarece terenurile lor ființ­ risipite în diferite părți de hotar nu se poate face comasare și întovărăși­rile proiectate nu pot lua ființă. Acum, cînd oamenii muncii din a­­­gricultură dau cu tot mai multă inten­sitate bătălia pentru strîngerea recol­tei, cînd se văd și mai bine rezulta­tele bune obținute de colectiviștii și întovărășiții din raion, comitetul ra­ional de partid are datoria să desfă­­­­șoare o muncă politică susținută pentru lămurirea țărănimii munci­toare ca să formeze noi întovărășiri agricole și gospodării colective. Trebuie ajutate mai mult organi­zațiile de bază din satele unde sînt cele mai multe cereri și urmărit ca în primele rînduri ale acelora care fac cereri pentru constituirea de noi an­i­tați socialiste, să fie membrii de par­tid, care să constituie, prin fapte, un exemplu demn de urmat și pentru restul țăranilor muncitori. Comitetul executiv al sfatului popular raional trebuie să instruiască mai bine pe activiștii săi cu proble­mele legate de transformarea socia­listă a agriculturii și să controleze fe­lul cum muncesc pentru îndeplini­rea sarcinilor trasate. Imbunătățindu-și munca, înptîna pentru lichidarea lipsurilor ce și-au făcut loc in munca pentru crearea de noi întovărășiri și gospodării agricole colective, comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popul­­ar raional, vor ajuta țărănimea mun­citoare din satele raionului să pășească în număr tot mai mare pe drumul transformării socialiste a agriculturii E. ȘANDRUI U.T.M.-iștii sprijină campania de vară Utemiștii din satul Săucești, raio­nul Bacău, sprijină cu dragoste buna desfășurare a campaniei agricole de vară. O muncă rodnică desfășoară utemiș­tii din acest sat la amenajarea ariei electrificate din comună. Ei au trans­portat la aria de treier, prin muncă voluntară, 20 de stîlpi pentru instala­rea rețelei electrice. De asemenea au amenajat la aria de treier un umbrar, unde se va instala aparatul de radio, biblioteca volantă, postul de prim-aju­­tor și gazeta de perete, precum și chioșcul prin care cooperativa din comună va aproviziona aria cu pro­duse­ zaharoase, băuturi răcoritoare, diferite unelte etc. Tinerele Maria Enache, Gherman Eugenia și Maria Gavrilă, care au ur­mat cursurile G.P.A.S., s-au angajat să facă de serviciu prin rotație la pos­tul de prim-ajutor organizat la arte. Utemiștii din Săucești pregătesc tot­odată un bogat program artistic, pe care îl vor prezenta la aria de treier pe timpul treierișului. (Ager­preș) In scopul îmbunătățirii asistenței medicale Pentru a cinsti cea de a 10-a ani­versare a eliberării patriei noastre de către Armata Sovietică, mun­citorii sanitari de la Spitalul Unificat „Maternitatea“ din Bacău, au lansat o chemare la întrecere pe întreaga regiune. Aceasta are ca scop îmbună­tățirea asistenței medicale, cît și ri­dicarea nivelului cultural al munci­torilor sanitari. In cadrul unei ședințe sindicale, co­mitetul de instituție de la Spitalul Unificat „Maternitatea“ a dezbătut obiectivele care au fost incluse apoi în chemarea la întrecere. Printre acestea se­ numără executarea controlului pe­riodic în întreprinderi­ în proporție de 100 la­ sută, reducerea mortalită­ții sub 2 la sută, participarea săptă­­mînal a unui medic și a unei moașe la echipele sanitare care se vor de­plasa la gospodăriile agricole de stat și gospodăriile agricole colective. In chemare se specifică de asemeni că vor fi îndrumate să nască la mater­nitate cel puțin 85 la sută din femeile gravide din orașul Bacău. De asemeni se prevede realizarea obiectivelor în­trecerii lansate de muncitorii sanitari de la „Maternitatea“ Giulești, în ve­derea dispensarizării femeilor munci­toare din întreprinderile aparținînd Industriei ușoare. Un alt obiectiv al întrecerii îl con­stituie întărirea muncii culturale. In acest scop, chemarea la întrecere prevede: pregătirea și prezentarea u­­nei conferințe în cinstea zilei de 23 August intitulată „10 ani de la eli­berarea patriei noastre“; expunerea, săptămînal, a unui referat asupra si­tuației internaționale; mărirea numă­rului de cititori la bibliotecă cu 10 la sută; creșterea numărului de abona­mente la ziarul „Muncitorul sanitar“ cu 5 la sută; pregătirea „zilei metode­lor sovietice“ cu participarea tuturor muncitorilor sanitari; recenzarea unei cărți de literatură sovietică cu subiect sanitar; întrecerea prevede și un alt obiec­tiv și anume: îmbunătățirea califică­rii profesionale care se va face prin lecții profesionale ce se vor ține la fiecare două săptămîni, cu seminar la lecția precedentă pentru persona­lul sanitar mediu și îngrijitor. Tot în acest scop personalul medical va dez­volta două teme cu subiecte privind aplicarea pavlovismului în unitățile sanitare. Tot în cinstea acestui măreț eveni­ment, Spitalul Unificat „Maternita­tea“ va confecționa un panou de onoare pentru popularizarea celor mai buni muncitori sanitari, care s-au dis­tins in activitatea profesională și po­litică. Chemarea la întrecere este semnată de către tovarășul dr. Popa Stelian, directorul Spitalului Unificat „Mater­nitatea“ Bacău, distins cu insigna de evidențiat in munca medico-sanitară, tov. Soare Aneta, președinta comite­tului de instituție și de către tov. Cernat Adela din partea organizației de bază P.M.R. Dr. IOSIF TAUBER coresp.

Next