Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 10, nr. 765-790)

1955-07-22 / nr. 783

Minerii dau viață angajamentelor In cinstea zilei de 23 August­, colec­tivul întreprinderii carbonifere Ro­mânești, s-a angajat să realizeze pînă la sfîrșitul anului acumulări sociali­ste peste plan în valoare de 262.000 lei din care 80.000 lei pînă l­a 23 Au­gust. La realizarea acestui angajament participă cu deosebită însuflețire și colectivul minei Galion. In primele 15­­ zile ale lunii în curs, la această mină sarcinile de plan au fost realizate în­­ proporție de 107,7 h­a sută. In aceeași perioadă de timp, prin recuperarea lemnului de mină de l­a lucrările de r­etragere vechi și întrebuințarea lui cia popiei la abataje s-a realizat o economie în valoare de 750 lei. La obținerea acestor succese sa contribuit și grupa condusă de Nicolae Buzatu care a dat peste plan 61 tone de cărbune, reducînd totodată cu mult procentul de steril. Și la celelalte mine grupele de mi­neri au realizat importante depășiri. La mina Asău, de pildă, grupele con­duse de Franț Simion și Nicolae Fer­­chiu și-au întrecut normele cu 38 și respectiv 28 l­a sută, iar grupele con­duse de Petre Barbălată de la Lumina și­­ V­asile Mahu de la Rafira au reali­zat depășiri de 22 și respectiv 11 la sută. SANDU TRAIAN coresp. De pe întinsul regiunii ★ ★­ Seceră și dezmiriștesc în dorința de a da viață angajamentului luat în consfătuirea fruntașilor recoltelor bo­gate din iarna acestui an, țăranii muncitori din comuna Tg. Trotuș, ra­ionul Tg. Ocna, au fă­cut anul acesta toate lu­crările agricole la un nivel agrotehnic mai înalt ca în anii trecuți. C­a urmare a acestui fapt și a timpului favo­rabil, recoltele sunt de toată frumusețea. Pentru a nu pierde nici un bob din noua recoltă, Ion Pavaliache, fruntaș al recoltelor bo­gate, a început seceratul griului. Exemplul lui a fost urmat și de loja Petre Socaci, Gh. Far­­caș și alții. loja Petre Socaci, care a recoltat grîul de pe 0,36 ari, a anat imediat după recoltare și a se­mănat în miriște porumb furajer. MARI­OARA VLADESCU coresp. Inovații prețioase La unitatea forestieră „11 Iunie“ Roznov, unitate în care planul pe primul semestru l­a valoarea produc­ției globale a fost realizat în pro­porție de 101,2 la sută iar produc­tivitatea muncii a sporit cu 4,6 la sută, se acordă o deosebită atenție perfecționării utilajelor existente și­­ confecționării din rezerve interne de­­ noi utilaje. Faptele vin să confirme acest lucru. . Comunistul Ioan Sava, electrician, a confecționat o centrală pentru semnalizare optică și acustică în hala de gatere. In felul acesta iau fost în­lăturate pericolele de accidente ce se puteau întîmpla cu ocazia opririi sau pornirii unui gater. O rodnică activitate depune și me­canicul inovator Ludovic Scalba. Printre ultimele realizări ale acestui tovarăș se numără perfecționarea u­­nei mașini de ascuțit manual pînzele mari circulare de la retezătorul de bușteni și perfecționarea unei mașini automate de ascuțit pînze de ga­tere. Prețioase inovații și perfecționări tehnice au făcut și tovarășii Vasile Pa­iu, Grigore Gheorghiu, P. Schel­­bach, C. Meleșteanu și R. Trapell. Toate reprezintă contribuții pre­țioase la lupta pentru sporirea con­tinuă a acumulărilor socialiste. GHEORGHE HAIVEI coresp. PRortsTARs nm toats tartle uniti-vae ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Printre primii la recoltat In mod obișnuit, recoltatul în comu­nele din raionul Tg. Ne­amț începe mai tîrziu cra în alte raioane din re­giune. Totuși zilele acestea, țăranii muncitori din comuna Răucești au în­ceput secerișul orzului. Printre pri­mii care au secerat sînt Gheorghe Movilă, Sultana Gh. Toma, T. Gh. Predoiu și alții. In total, pe comună, s-au secerat pînă acum 4,5 ha. cu orz. Țăranii muncitori care au secerat transportă fără întîrziere orzul la a­­rie pentru a elibera astfel pămîntul și a face în timpul cel miai scurt dezmi­­riștitul. D. AVARVAREI coresp. Fac prașila a treia Paralel cu muncile de recoltare­­a păioaselor, țăranii muncitori din co­muna Romîni, raionul Buhuși, des­fășoară și muncile de întreținere culturilor. Pînă în prezent, în acea­­­a­stă comună ia fost executată prașila a treia, la sfecla de zahăr, pe o su­prafață de 129 hectare. Fruntași în a­­ceastă muncă s-­au situiat țăranii mun­citori Dumitru Romanescu și Dumi­tru Teslaru. AURICA BOTEZATU coresp. Am secerat griul în pîrgă ca să ai o recoltă bogată, eu cred că nu-i lucru prea greu dacă ești am chibzuit și aplici regulile agrotehnice, așa cum ne învață cartea. Să vă spun cum am făcut eu. Astă-toamnă, de pildă, am semănat griul din timp, ca să poată crește pînă la venirea iernii. In primă­vară — nu mult după luarea zăpe­zii — griul meu crescuse așa de frumos de-ți era mai mare dragul să-l privești. Cind am văzut că nici buruienile nu se lasă măi pe jos și încearcă să-l ajungă din urmă, le-am luat și le-am scos afară din lan. Ele e drept ar fi plîns, dar știu că lanul meu rîdea. Și așa le-am curățat de 3 ori. Cînd lanul a început să în­gălbenească puțin, tov. Mihai Chis­­truga tehnicianul agronom din comuna Gîrleni, mi-a spus să fiu atent și cînd o da în pîrgă să-l și secer. Așa am și făcut. Cînd am văzut că paiul s-a îngălbenit și a încetat să mai aducă hrana din pă­­mînt l-am mai lăsat o zi și cînd am văzut că bobul s-a întărit l-am și secerat. De acum dăduse în pîr­gă, și era păcat să-l mai las, căci altfel aș fi pierdut mult. L-am luat frumos de pe ogor, am așezat sno­pii în claie și aștept să înceapă treierișul. Eu, ce-i drept, așa am făcut și a­­nul trecut și n-am luat mai puțin de 1500 kg. la ha. Așa cred că-i bine să facă și alții, că dacă nu lu­crezi cum trebuie și nu se ceri la timp, n-ai făcut nimic... Pierzi pri­nea venită gata. Iac-așa a făcut, bunăoară, Va­sile Zamfir din comuna noastră. A lăsat grîul pe ogor pînă s-a copt prea tare de se încovoiase spi­cele de tot în jos și cînd a secerat a pierdut o mulțime de boabe. Pe drum cînd l-a dus la arie iar s-a mai scuturat și cind l-a cîntărit a văzut că de pe un hectar de loc i-au mai rămas mai puțin cu vreo trei sute de kg. decit mie. Iată ce a pierdut tov. V. Zamfir, întîr­­ziind cu secerișul. Acum am băgat plugul pe ogor și am dezmiriștit. Că de... vorba a­­ceea, pămîntul trebuie lucrat din timp ca să poți semăna ceva pe el. Așa mai distrugi și ouăle depuse de gîndaci, mai omori buruienile și pe de altă parte se păstrează mai bine și umezeala în pămînt. Cînd vor apare buruienile le voi îngro­pa sub arătura de toamnă. Eu sînt hotărît ca pentru anul viitor să muncesc și mai bine pă­mîntul, pentru a obține recolte bo­gate. IOJI FEER țăran muncitor din comuna Gîrleni-Buhușî Nr. 783 (2262) 4 pagini 20 bani VINERI 22 iulie 1955 La stîna cooperatistă De cum ieși din comuna Gorbu, pe șoseaua ce merge spre Borsec, pe partea dreaptă se află o potecă ce duce pe muntele Făgețelu. Aici se află o stînă cooperatistă la c­are s-au în­scris și țărani muncitori. Stîna care are cio­baci și responsabil pe vredni­cul cioban Ilie Jiga, un om ca de 50 de ani, numără 317 oi și 20 vaci mul­gătoare. La această stînă, sub îndrumarea lui Ilie Jiga, ciobanii Grigore Jiga și Dumitru Oprea, precum și strungarul Ioan Jiga muncesc cu deosebită rîvnă. La încheierea contractului, produc­ția pe cap de oaie pe perioada celor 150 zile de pășunat (10 iunie—10 oc­tombrie) a fost stabilită la 10 kg. brînză caș. După numai două luni, la stîna de pe muntele Făgețelu s-a rea­lizat 60 la sută din producția stabilită pe 5 luni. In felul acesta, țăranii mun­citori care și-au dat oile la stîna cooperativei au reușit să-și achite co­tele de brînză, să predea partea ce i se cuvine cooperativei și să ia și ei mai mult de 1600 kg. brînză. Prin întreaga-i activitate, stîna de pe muntele Făgețelu a adus o în­semnată contribuție la realizarea de către cooperativa raională „Ceahlăul“ a planului la producția de brînză în proporție de 160 la sută. N. D. KARNAZIU coresp. —■— Curs pentru secretarii organizațiilor de bază Pentru ridicarea nivelului de cu­noștințe a secretarilor organizațiilor de bază din întreprinderile și institu­țiile orașului, Comitetul orășenesc de partid Bacău a organizat un curs de 4 zile. După cuvîntul tov. Teodor Moraru, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Bacău, s-au predat urmă­toarele lecții: Sarcinile organizații­lor de bază pentru educarea comunistă a membrilor și candidaților de partid. Conducerea învățămîntului de partid de către organizațiile de bază ; Munca organizațiilor de bază pen­tru primirea de candidați și noi mem­bri de partid"; Despre activul fără de partid al organizațiilor de bază" ; Munca organizațiilor de bază în ți­nerea evidenței membrilor de partid și a candidaților. Sancțiuni și excluderi. Despre cotizația de partid­­. Organi­zațiile de bază din instituții. Sarcinile organizațiilor de bază din instituții. Munca organizațiilor de bază pentru educarea noului salariat în instituțiile de stat"; Sarcinile organizațiilor de bază pentru îndeplinirea planului de producție, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost al producției. Lupta pentru economii și calitate . PRIN POLONIA POPULARĂ Succesele industriei grele Construcții la Varșovia . In Polonia democrat-populară se­­ dezvoltă în ritm rapid industria grea.­­ Potrivit prevederilor planului pe­­ șase ani, au fost construite noi între­prinderi metalurgice printre care com t— Dezvoltarea televiziunii­­ . Televiziunea poloneză trece de la stadiul­­ de încercări și experiențe la prima etapă de dezvoltare planificată. In cursul vii­torilor cinci ani, programul televiziunii va putea fi recepționat pe o cincime din teri­toriul țării de aproape 11.000.000 locuitori de la orașe și sate. La Varșovia urmează să fie înființat un post central de televiziune cu mai multe studiouri și dotat cu material tehnic mo­dern. Una din întreprinderile industriale în curs de construcție la Varșovia va fi adap­tată pentru producția de aparate de tele­viziune. In cursul anului viitor vor fi pro­duse 500 de aparate de probă. Pînă la sfîrșitul anului 1960, R.P. Polonă urmează să producă 115.000 aparate de televiziune. Se prevede de asemenea producția de piese de schimb și mai ales de lămpi electronice. In Palatul Culturii și Științei din Var­șovia va fi instalat un post de televiziune care va fi pus în funcțiune în primul se­mestru al anului 1956. In orașele Lodz, Stalinograd și Cracovia vor fi înființate posturi de televiziune mai mici care vor retransmite îndeosebi programele­ postului central de televiziune.­­Pentru viitor se prevede un schimb de programe de televi­ziune cu Uniunea Sovietică, Cehoslovacia și R.D. Germană, binatul „V. I. Lenin“ de la Huta și „Boleslaw Bierut“ de Nowa Czestochowa, uzina de oțel de cali­la­tate „Warszawa“ uzina metalur­gică „Boleslaw“ și altele. Totodată au fost reconstruite și lărgite între­prinderile existente. Utilaj nou de înaltă productivitate a fost instalat la uzinele „Kosciuszko“, „Bobrek“, „Pokoj“ etc. In prezent, în Polonia producția de otel pe cap de locuitor este de peste patru ori mai mare decît îna­inte de război. In comparație cu 1938 extracția de cărbune ia sporit în țară de aproape 2,5 ori, produc­ția industriei constructoare de mașini de nouă ori, a industriei chimice — de aproape cinci ori, producția de energie electrică — de patru ori. In anii de după război au apărut noi ramuri ale industriei grele prin­tre care : construcții navale, Industria de automobile și tractoare­ de ma­șini agricole moderne etc. — ■ — Instituții culturale la sate Mari transformări cu caracter cultu­ral au loc în satele Poloniei. In anii de după război, la sate au fost des­chise aproximativ 2.000 de cinemato­grafe, au fost organizate sute de caravane cinematografice. Trebuie subliniat că în­­ perioada dinainte de război la sate nu exista nici un cine­matograf. In satele din R. P. Polonă ,există în prezent peste 3­500 de bi­blioteci, au fost create teatre, ambu­­­­lante sătești care dau spectacole ,pen­tr­u oamenii muncii de pe ogoare. Zi de zi se înfrumusețează și se amenajează Varșovia. Anul acesta întreprinderea de construcții de locu­ințe va preda oamenilor muncii încă 18.385 de camere de locuit în orașul Varșovia. O parte din acestea au și fost date în folosință. Totodată se vor clădi nouă creșe noi, 11 grădi­nițe de copii, nouă școli în noile car­tiere de locuințe muncitorești, cît și în vechile cartiere ale orașului. Vor fi deschise 34 de bufete și restau­rante, i­ar 150 de magazine de diverse tipuri vor fi predate rețelei comer­ciale din cartierele de locuințe. Vor fi date spre folosință de asemenea o nouă­­ clinică infantilă, o clinică ortopedică­­ modernă, cămine de studenți și pri­ma parte din clădirea uriașă­­a teatru­­­lui „Wielki“ în care va funcționa o­­ școală de balet. Anul acesta a început construirea­­ unui mare cartier de locuințe în ra­­­­ionul Wierzano. Acest cartier, care­­ peste cîțiva ani via adăposti aproxi­­­­mativ 20.000 de persoane, va fi con­­­­struit exclusiv din elemente prefă­­­­bricate, asamblate pe șantierul de­ construcție. Vedere parțială a unui nou cartier de locuințe din Varșovia. 11 ani de existență a Poloniei populare Cu 11 ani în urmă, la 22 iulie 1944, pe primul petec de pămînt polonez eliberat de că­tre eroica Armată Sovietică, alături de care lupta armata poloneză renăscută, în oraș­șul Helm a fost publicat Manifestul Comi­tetului Polonez de Eliberare Națională. Acest manifest a deschis o eră nouă în viața țării. Ziua de 22 iulie 1944 a devenit ziua de naștere a Poloniei noi. Pentru istorie, 11 ani reprezintă un inter­val de timp extrem de scurt. Dar acești ani au fost plini de evenimente atît de impor­tante, de realizări atît de minunate incit ei constituie o întreagă epocă în viața poporu­lui polonez. Acești ani i-au schimbat în mod radical destinul. Vechea Polonie a panilor, țară înapoiată, agrară, era de fapt o anexă de materii prime a statelor imperialiste, obiect de exploatare pentru capitalul străin. Astăzi, Polonia nouă. Populară — stat independent și suveran al oamenilor muncii — a devenit o putere in­dustrială dezvoltată, cu o agricultură în plină ascensiune, cu o cultură înfloritoare, îndeplinind cu succes planul trienal de refacere a economiei, poporul polonez a tre­cut la înfăptuirea planului de șase ani de dezvoltare a economiei naționale — plan de industrializare a țării și de construire a ba­zelor socialismului. Astăzi, Polonia democrat­­populară ocupă în Europa locul al cincilea în ce privește producția globală industrială. In prezent, producția industriei poloneze este de patru ori mai mare decît în 1938, pivotul ei fiind industria grea. In anii de după război, au apărut noi ra­muri ale industriei. Cu ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice se dezvoltă cu succes in­dustria de tractoare și automobile, de mașini agricole moderne, de construcții navale. Po­trivit planului de șase ani s-au construit noi întreprinderi metalurgice, printre care combi­natul ,,V. I. Lenin" de la Nowa­ Huta, pe care oamenii muncii îl numesc cu mîndrie „Magnitogorsk-ul Poloniei", uzina „Boleslaw Bierut“ de la Czestochowa, uzina de oțel de calitate „Warszawa“ și altele. Tot mai des înspumează apa mărilor elicele vaselor lansate de pe noile șantiere navale din Gdansk, Szczcin, Elblag. Astăzi, muncitorii polonezi produc tot mai multe bunuri de consum popular. Clasa muncitoare poloneză a acumulat forțe inepuizabile, s-a călit, a cîștigat bogată experiență, devenind conducătorul po­o­porului. Din momentul cînd masele muncitoare au cucerit puterea, în satele poloneze au loc necontenite schimbări. La sate nu mai exi­stă ca în trecut milioane de „oameni de pri­sos" pentru care acasă la ei, sub cerul patriei lor, nu era destul pămînt, nu se găsea de lu­cru pentru mîinile lor iscusite. S-a terminat pentru totdeauna cu peregrinările țăranilor prin țări străine în căutare de lucru. Una din cele mai mari posibilități deschise țărănimii de industrializarea țării și de clasa munci­toare este aceea de a păși pe calea agri­culturii mecanizate prin cooperația de pro­ducție. In R.P. Polona există în prezent 9.900 de cooperative agricole de producție. Multe din ele au obținut importante succese economice, asigurînd membrilor lor venituri incomparabil mai mari decît cele obținute în­­tr.o gospodărie individuală mijlocie. Acum li ani, cînd locuitorii Varșoviei s-au întors în orașul lor drag, în orașul slăvit în versurile poeților, ei n-au găsit decît cîteva sute de case întregi. Bătrînețe turnuri gotice ale catedralelor, muzeele — păstrătoare ale vechilor mărturii ale culturii poloneze — statuile din frumoasele parcuri ale orașului, căminele lor primitoare — totul fusese trans­format in ruine de cei ce voiseră să șteargă de pe fața pămîntului mîndra capitală a Poloniei. Mai fumegau cartiere întregi, se mai na­­ruiau încă ziduri cînd vitejii varșovieni au început reconstrucția străvechiului lor oraș de pe Vistula. Varșovia din zilele noastre e mărturia puterii omenești nesecate. întreaga Polonie și-a unit eforturile pentru a o readuce la viață, pentru a-i vindeca rănile. Muncitori, ingineri, istorici, pictori, sculptori au înde­­plinit un lucru fără seamăn. Ei au recon­struit o parte a orașului exact în forma lui veche, așa cum era înainte de trecerea hoar­delor fasciste: împreună cu vechiul oraș se înalță noul oraș cu străzi, și bulevarde moderne, cu fru­­moasa Piață a Constituției, cu mărețul pa­lat al culturii și științei — prețiosul dar al poporului sovietic. în Varșovia, care aidoma pasărei Phoenix din legendă a reînviat din propria ei cenușă, lucrările­ de reconstrucție continuă. Omul Poloniei libere este înfăptuitorul și celorlalte minunate construcții cu care este împînzită întreaga țară. „La fiecare cinci minute în Polonia se dă în folosință o nouă încăpere“. Această frază simplă și lapidară redă expresiv amploarea extraordinară a lu­­crărilor de construcție din Polonia. Schimbările produse în viața social-poli­­tică și economică a Poloniei au dat naștere la rezerve necesare de forță creatoare în rîndu­­­­rile maselor populare, ale milioanelor de muncitori, țărani, precum și în rîndurile in­telectualității care crește rapid din punct de­ vedere numeric. Nicicnd în Polonia nu a existat un ritm de muncă atît de puternic, de clocotitor. Nicicînd clasa muncitoare și împreună cu ea întregul popor muncitor nu au fost animate de atîta spirit creator în muncă, cum este astăzi, nicicînd ca astăzi nu au fost atît de unite din punct de vedere ideologic și organizatoric făcînd cu încre­dere zile în jurul puterii lor populare și con­ducătorului lor ideologic — Partidul Munci­­toresc Unit Polonez. Au fost împodobite cu flori mormintele par­­tizanilor polonezi și ruși care au luptat îm­­potriva fasciștilor în pădurile de lîngă Janow Lubelski, flori proaspete acoperă zilnic uriașa movilă funerară din Majdanek, o suburbie a Lublin­ului, care și-a cîștigat o tristă celebri­­tate în lumea întreagă. Pe pămîntul stropit de sînge și lacrimi înverzesc astăzi copaci, dar în mintea poporului sunt încă vii zilele negre ale ocupației și ale războiului. In inima poporului nu trăiește numai dragostea pentru eroii care au eliberat țara de sub jugul fas­cist, nu numai recunoștința față de ei. Tră­iește și ura față de fasciștii de astăzi care ar dori să arunce din nou asupra Poloniei grozăviile războiului. Pentru ca să nu se mai repete niciodată anii sumbri ai ocupației, pentru ca niciodată să­ nu mai existe Oswiecin, Majdanek și ce­lelalte lagăre ale morții, pentru ca realiză­­rile sale, munca sa pașnică să fie asigurate, poporul polonez a salutat cu bucurie semna­rea Tratatului de la Varșovia, încheiat în­­tre țările europene ale lagărului socialismu­lui și sprijinit de puternica Chină populară. El vede în acest Tratat o contribuție impor­­tantă la cauza apărării și întăririi păcii, o garanție a securității, o pavăză în calea a­­gresiunii, în calea acelora care uneltesc reîn­­­vierea militarismului german. Stabilirea frontierei germano-polone pe Oder-Neisse, pe care oamenii muncii polo­­nezi și german) au numit-o frontiera păcii, contribuie nu numai la întărirea rela­ți­il­or pașnice prietenești dintre Republica Populară Polonă și Republica Democrată Germană, <e întărește totodată cauza păcii și securității îin­ Europa: întărirea prieteniei dintre cele două po­­poare, manifestată cu o nouă vigoare cu pri­lejul festivităților celei de-a 5-a aniversări a acordului pentru stabilirea liniei de fron­tieră pe Oder și Neisse a fost salutată din popoarele celor două țări cu aceeași bucurie, pe care au resimțit-o cu prilejul recentei semnări a Tratatului de la Varșovia. Această prietenie este cea mai bună chezășie care asigură continuarea operei de construire a socialismului, precum și obținerea victoriei finale a cauzei păcii, democrației și socia­­lismului. La cea de-a l1-a aniversare a eliberării Poloniei, poporul muncitor din țara noastră trimite un călduros salut poporului polonez, frate și îi urează din inimă noi succese în lupta sa pentru socialism și pace. Tovarășului Alexander Zawadski Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varșovia Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiți, to­varășe președinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, sincere felicitări. Urez poporului frate polon noi succese in munca sa pașnică pentru întărirea și pro­pășirea continuă a Republicii Populare Polone și în lupta comună pentru întărirea păcii în lume. Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romine Tovarășului Josef Cyrankiewicz Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Varșovia Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, pri­miți, tovarășe președinte, din partea guvernului Republicii Populare Române, cele mai călduroase felicitări. Poporul roman, urează poporului frate polnez, noi victorii în opera de construire a socialismului, în întărirea și înflorirea Poloniei democrat-populare și în lupta comună pentru asigurarea păcii și securității popoarelor, in fruntea căreia se află marea noa­­­stră prietenă, Uniunea Sovietica. Trăiască prietenia frățească dintre popoarele român și polonez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Tovarășului Stanislaw Fkrzeszewski Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varșovia Cu ocazia celei de-a II-a aniversări a eliberării Poloniei de către eroica armată sovietică, vă rog să primiți, tovarășe ministru, sincere felicitări și urări de noi suc­cese in întărirea Poloniei democrat-populare și in lupta comună pentru pace și colabo­rare internațională. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romine

Next