Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 10, nr. 765-790)
1955-07-22 / nr. 783
Minerii dau viață angajamentelor In cinstea zilei de 23 August, colectivul întreprinderii carbonifere Românești, s-a angajat să realizeze pînă la sfîrșitul anului acumulări socialiste peste plan în valoare de 262.000 lei din care 80.000 lei pînă la 23 August. La realizarea acestui angajament participă cu deosebită însuflețire și colectivul minei Galion. In primele 15 zile ale lunii în curs, la această mină sarcinile de plan au fost realizate în proporție de 107,7 ha sută. In aceeași perioadă de timp, prin recuperarea lemnului de mină de la lucrările de retragere vechi și întrebuințarea lui cia popiei la abataje s-a realizat o economie în valoare de 750 lei. La obținerea acestor succese sa contribuit și grupa condusă de Nicolae Buzatu care a dat peste plan 61 tone de cărbune, reducînd totodată cu mult procentul de steril. Și la celelalte mine grupele de mineri au realizat importante depășiri. La mina Asău, de pildă, grupele conduse de Franț Simion și Nicolae Ferchiu și-au întrecut normele cu 38 și respectiv 28 la sută, iar grupele conduse de Petre Barbălată de la Lumina și Vasile Mahu de la Rafira au realizat depășiri de 22 și respectiv 11 la sută. SANDU TRAIAN coresp. De pe întinsul regiunii ★ ★ Seceră și dezmiriștesc în dorința de a da viață angajamentului luat în consfătuirea fruntașilor recoltelor bogate din iarna acestui an, țăranii muncitori din comuna Tg. Trotuș, raionul Tg. Ocna, au făcut anul acesta toate lucrările agricole la un nivel agrotehnic mai înalt ca în anii trecuți. Ca urmare a acestui fapt și a timpului favorabil, recoltele sunt de toată frumusețea. Pentru a nu pierde nici un bob din noua recoltă, Ion Pavaliache, fruntaș al recoltelor bogate, a început seceratul griului. Exemplul lui a fost urmat și de loja Petre Socaci, Gh. Farcaș și alții. loja Petre Socaci, care a recoltat grîul de pe 0,36 ari, a anat imediat după recoltare și a semănat în miriște porumb furajer. MARIOARA VLADESCU coresp. Inovații prețioase La unitatea forestieră „11 Iunie“ Roznov, unitate în care planul pe primul semestru la valoarea producției globale a fost realizat în proporție de 101,2 la sută iar productivitatea muncii a sporit cu 4,6 la sută, se acordă o deosebită atenție perfecționării utilajelor existente și confecționării din rezerve interne de noi utilaje. Faptele vin să confirme acest lucru. . Comunistul Ioan Sava, electrician, a confecționat o centrală pentru semnalizare optică și acustică în hala de gatere. In felul acesta iau fost înlăturate pericolele de accidente ce se puteau întîmpla cu ocazia opririi sau pornirii unui gater. O rodnică activitate depune și mecanicul inovator Ludovic Scalba. Printre ultimele realizări ale acestui tovarăș se numără perfecționarea unei mașini de ascuțit manual pînzele mari circulare de la retezătorul de bușteni și perfecționarea unei mașini automate de ascuțit pînze de gatere. Prețioase inovații și perfecționări tehnice au făcut și tovarășii Vasile Paiu, Grigore Gheorghiu, P. Schelbach, C. Meleșteanu și R. Trapell. Toate reprezintă contribuții prețioase la lupta pentru sporirea continuă a acumulărilor socialiste. GHEORGHE HAIVEI coresp. PRortsTARs nm toats tartle uniti-vae ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Printre primii la recoltat In mod obișnuit, recoltatul în comunele din raionul Tg. Neamț începe mai tîrziu cra în alte raioane din regiune. Totuși zilele acestea, țăranii muncitori din comuna Răucești au început secerișul orzului. Printre primii care au secerat sînt Gheorghe Movilă, Sultana Gh. Toma, T. Gh. Predoiu și alții. In total, pe comună, s-au secerat pînă acum 4,5 ha. cu orz. Țăranii muncitori care au secerat transportă fără întîrziere orzul la arie pentru a elibera astfel pămîntul și a face în timpul cel miai scurt dezmiriștitul. D. AVARVAREI coresp. Fac prașila a treia Paralel cu muncile de recoltarea păioaselor, țăranii muncitori din comuna Romîni, raionul Buhuși, desfășoară și muncile de întreținere culturilor. Pînă în prezent, în aceaastă comună ia fost executată prașila a treia, la sfecla de zahăr, pe o suprafață de 129 hectare. Fruntași în această muncă s-au situiat țăranii muncitori Dumitru Romanescu și Dumitru Teslaru. AURICA BOTEZATU coresp. Am secerat griul în pîrgă ca să ai o recoltă bogată, eu cred că nu-i lucru prea greu dacă ești am chibzuit și aplici regulile agrotehnice, așa cum ne învață cartea. Să vă spun cum am făcut eu. Astă-toamnă, de pildă, am semănat griul din timp, ca să poată crește pînă la venirea iernii. In primăvară — nu mult după luarea zăpezii — griul meu crescuse așa de frumos de-ți era mai mare dragul să-l privești. Cind am văzut că nici buruienile nu se lasă măi pe jos și încearcă să-l ajungă din urmă, le-am luat și le-am scos afară din lan. Ele e drept ar fi plîns, dar știu că lanul meu rîdea. Și așa le-am curățat de 3 ori. Cînd lanul a început să îngălbenească puțin, tov. Mihai Chistruga tehnicianul agronom din comuna Gîrleni, mi-a spus să fiu atent și cînd o da în pîrgă să-l și secer. Așa am și făcut. Cînd am văzut că paiul s-a îngălbenit și a încetat să mai aducă hrana din pămînt l-am mai lăsat o zi și cînd am văzut că bobul s-a întărit l-am și secerat. De acum dăduse în pîrgă, și era păcat să-l mai las, căci altfel aș fi pierdut mult. L-am luat frumos de pe ogor, am așezat snopii în claie și aștept să înceapă treierișul. Eu, ce-i drept, așa am făcut și anul trecut și n-am luat mai puțin de 1500 kg. la ha. Așa cred că-i bine să facă și alții, că dacă nu lucrezi cum trebuie și nu se ceri la timp, n-ai făcut nimic... Pierzi prinea venită gata. Iac-așa a făcut, bunăoară, Vasile Zamfir din comuna noastră. A lăsat grîul pe ogor pînă s-a copt prea tare de se încovoiase spicele de tot în jos și cînd a secerat a pierdut o mulțime de boabe. Pe drum cînd l-a dus la arie iar s-a mai scuturat și cind l-a cîntărit a văzut că de pe un hectar de loc i-au mai rămas mai puțin cu vreo trei sute de kg. decit mie. Iată ce a pierdut tov. V. Zamfir, întîrziind cu secerișul. Acum am băgat plugul pe ogor și am dezmiriștit. Că de... vorba aceea, pămîntul trebuie lucrat din timp ca să poți semăna ceva pe el. Așa mai distrugi și ouăle depuse de gîndaci, mai omori buruienile și pe de altă parte se păstrează mai bine și umezeala în pămînt. Cînd vor apare buruienile le voi îngropa sub arătura de toamnă. Eu sînt hotărît ca pentru anul viitor să muncesc și mai bine pămîntul, pentru a obține recolte bogate. IOJI FEER țăran muncitor din comuna Gîrleni-Buhușî Nr. 783 (2262) 4 pagini 20 bani VINERI 22 iulie 1955 La stîna cooperatistă De cum ieși din comuna Gorbu, pe șoseaua ce merge spre Borsec, pe partea dreaptă se află o potecă ce duce pe muntele Făgețelu. Aici se află o stînă cooperatistă la care s-au înscris și țărani muncitori. Stîna care are ciobaci și responsabil pe vrednicul cioban Ilie Jiga, un om ca de 50 de ani, numără 317 oi și 20 vaci mulgătoare. La această stînă, sub îndrumarea lui Ilie Jiga, ciobanii Grigore Jiga și Dumitru Oprea, precum și strungarul Ioan Jiga muncesc cu deosebită rîvnă. La încheierea contractului, producția pe cap de oaie pe perioada celor 150 zile de pășunat (10 iunie—10 octombrie) a fost stabilită la 10 kg. brînză caș. După numai două luni, la stîna de pe muntele Făgețelu s-a realizat 60 la sută din producția stabilită pe 5 luni. In felul acesta, țăranii muncitori care și-au dat oile la stîna cooperativei au reușit să-și achite cotele de brînză, să predea partea ce i se cuvine cooperativei și să ia și ei mai mult de 1600 kg. brînză. Prin întreaga-i activitate, stîna de pe muntele Făgețelu a adus o însemnată contribuție la realizarea de către cooperativa raională „Ceahlăul“ a planului la producția de brînză în proporție de 160 la sută. N. D. KARNAZIU coresp. —■— Curs pentru secretarii organizațiilor de bază Pentru ridicarea nivelului de cunoștințe a secretarilor organizațiilor de bază din întreprinderile și instituțiile orașului, Comitetul orășenesc de partid Bacău a organizat un curs de 4 zile. După cuvîntul tov. Teodor Moraru, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Bacău, s-au predat următoarele lecții: Sarcinile organizațiilor de bază pentru educarea comunistă a membrilor și candidaților de partid. Conducerea învățămîntului de partid de către organizațiile de bază ; Munca organizațiilor de bază pentru primirea de candidați și noi membri de partid"; Despre activul fără de partid al organizațiilor de bază" ; Munca organizațiilor de bază în ținerea evidenței membrilor de partid și a candidaților. Sancțiuni și excluderi. Despre cotizația de partid. Organizațiile de bază din instituții. Sarcinile organizațiilor de bază din instituții. Munca organizațiilor de bază pentru educarea noului salariat în instituțiile de stat"; Sarcinile organizațiilor de bază pentru îndeplinirea planului de producție, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost al producției. Lupta pentru economii și calitate . PRIN POLONIA POPULARĂ Succesele industriei grele Construcții la Varșovia . In Polonia democrat-populară se dezvoltă în ritm rapid industria grea. Potrivit prevederilor planului pe șase ani, au fost construite noi întreprinderi metalurgice printre care com t— Dezvoltarea televiziunii . Televiziunea poloneză trece de la stadiul de încercări și experiențe la prima etapă de dezvoltare planificată. In cursul viitorilor cinci ani, programul televiziunii va putea fi recepționat pe o cincime din teritoriul țării de aproape 11.000.000 locuitori de la orașe și sate. La Varșovia urmează să fie înființat un post central de televiziune cu mai multe studiouri și dotat cu material tehnic modern. Una din întreprinderile industriale în curs de construcție la Varșovia va fi adaptată pentru producția de aparate de televiziune. In cursul anului viitor vor fi produse 500 de aparate de probă. Pînă la sfîrșitul anului 1960, R.P. Polonă urmează să producă 115.000 aparate de televiziune. Se prevede de asemenea producția de piese de schimb și mai ales de lămpi electronice. In Palatul Culturii și Științei din Varșovia va fi instalat un post de televiziune care va fi pus în funcțiune în primul semestru al anului 1956. In orașele Lodz, Stalinograd și Cracovia vor fi înființate posturi de televiziune mai mici care vor retransmite îndeosebi programele postului central de televiziune.Pentru viitor se prevede un schimb de programe de televiziune cu Uniunea Sovietică, Cehoslovacia și R.D. Germană, binatul „V. I. Lenin“ de la Huta și „Boleslaw Bierut“ de Nowa Czestochowa, uzina de oțel de calilatate „Warszawa“ uzina metalurgică „Boleslaw“ și altele. Totodată au fost reconstruite și lărgite întreprinderile existente. Utilaj nou de înaltă productivitate a fost instalat la uzinele „Kosciuszko“, „Bobrek“, „Pokoj“ etc. In prezent, în Polonia producția de otel pe cap de locuitor este de peste patru ori mai mare decît înainte de război. In comparație cu 1938 extracția de cărbune ia sporit în țară de aproape 2,5 ori, producția industriei constructoare de mașini de nouă ori, a industriei chimice — de aproape cinci ori, producția de energie electrică — de patru ori. In anii de după război au apărut noi ramuri ale industriei grele printre care : construcții navale, Industria de automobile și tractoare de mașini agricole moderne etc. — ■ — Instituții culturale la sate Mari transformări cu caracter cultural au loc în satele Poloniei. In anii de după război, la sate au fost deschise aproximativ 2.000 de cinematografe, au fost organizate sute de caravane cinematografice. Trebuie subliniat că în perioada dinainte de război la sate nu exista nici un cinematograf. In satele din R. P. Polonă ,există în prezent peste 3500 de biblioteci, au fost create teatre, ambulante sătești care dau spectacole ,pentru oamenii muncii de pe ogoare. Zi de zi se înfrumusețează și se amenajează Varșovia. Anul acesta întreprinderea de construcții de locuințe va preda oamenilor muncii încă 18.385 de camere de locuit în orașul Varșovia. O parte din acestea au și fost date în folosință. Totodată se vor clădi nouă creșe noi, 11 grădinițe de copii, nouă școli în noile cartiere de locuințe muncitorești, cît și în vechile cartiere ale orașului. Vor fi deschise 34 de bufete și restaurante, iar 150 de magazine de diverse tipuri vor fi predate rețelei comerciale din cartierele de locuințe. Vor fi date spre folosință de asemenea o nouă clinică infantilă, o clinică ortopedică modernă, cămine de studenți și prima parte din clădirea uriașăa teatrului „Wielki“ în care va funcționa o școală de balet. Anul acesta a început construirea unui mare cartier de locuințe în raionul Wierzano. Acest cartier, care peste cîțiva ani via adăposti aproximativ 20.000 de persoane, va fi construit exclusiv din elemente prefăbricate, asamblate pe șantierul de construcție. Vedere parțială a unui nou cartier de locuințe din Varșovia. 11 ani de existență a Poloniei populare Cu 11 ani în urmă, la 22 iulie 1944, pe primul petec de pămînt polonez eliberat de către eroica Armată Sovietică, alături de care lupta armata poloneză renăscută, în orașșul Helm a fost publicat Manifestul Comitetului Polonez de Eliberare Națională. Acest manifest a deschis o eră nouă în viața țării. Ziua de 22 iulie 1944 a devenit ziua de naștere a Poloniei noi. Pentru istorie, 11 ani reprezintă un interval de timp extrem de scurt. Dar acești ani au fost plini de evenimente atît de importante, de realizări atît de minunate incit ei constituie o întreagă epocă în viața poporului polonez. Acești ani i-au schimbat în mod radical destinul. Vechea Polonie a panilor, țară înapoiată, agrară, era de fapt o anexă de materii prime a statelor imperialiste, obiect de exploatare pentru capitalul străin. Astăzi, Polonia nouă. Populară — stat independent și suveran al oamenilor muncii — a devenit o putere industrială dezvoltată, cu o agricultură în plină ascensiune, cu o cultură înfloritoare, îndeplinind cu succes planul trienal de refacere a economiei, poporul polonez a trecut la înfăptuirea planului de șase ani de dezvoltare a economiei naționale — plan de industrializare a țării și de construire a bazelor socialismului. Astăzi, Polonia democratpopulară ocupă în Europa locul al cincilea în ce privește producția globală industrială. In prezent, producția industriei poloneze este de patru ori mai mare decît în 1938, pivotul ei fiind industria grea. In anii de după război, au apărut noi ramuri ale industriei. Cu ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice se dezvoltă cu succes industria de tractoare și automobile, de mașini agricole moderne, de construcții navale. Potrivit planului de șase ani s-au construit noi întreprinderi metalurgice, printre care combinatul ,,V. I. Lenin" de la Nowa Huta, pe care oamenii muncii îl numesc cu mîndrie „Magnitogorsk-ul Poloniei", uzina „Boleslaw Bierut“ de la Czestochowa, uzina de oțel de calitate „Warszawa“ și altele. Tot mai des înspumează apa mărilor elicele vaselor lansate de pe noile șantiere navale din Gdansk, Szczcin, Elblag. Astăzi, muncitorii polonezi produc tot mai multe bunuri de consum popular. Clasa muncitoare poloneză a acumulat forțe inepuizabile, s-a călit, a cîștigat bogată experiență, devenind conducătorul pooporului. Din momentul cînd masele muncitoare au cucerit puterea, în satele poloneze au loc necontenite schimbări. La sate nu mai există ca în trecut milioane de „oameni de prisos" pentru care acasă la ei, sub cerul patriei lor, nu era destul pămînt, nu se găsea de lucru pentru mîinile lor iscusite. S-a terminat pentru totdeauna cu peregrinările țăranilor prin țări străine în căutare de lucru. Una din cele mai mari posibilități deschise țărănimii de industrializarea țării și de clasa muncitoare este aceea de a păși pe calea agriculturii mecanizate prin cooperația de producție. In R.P. Polona există în prezent 9.900 de cooperative agricole de producție. Multe din ele au obținut importante succese economice, asigurînd membrilor lor venituri incomparabil mai mari decît cele obținute într.o gospodărie individuală mijlocie. Acum li ani, cînd locuitorii Varșoviei s-au întors în orașul lor drag, în orașul slăvit în versurile poeților, ei n-au găsit decît cîteva sute de case întregi. Bătrînețe turnuri gotice ale catedralelor, muzeele — păstrătoare ale vechilor mărturii ale culturii poloneze — statuile din frumoasele parcuri ale orașului, căminele lor primitoare — totul fusese transformat in ruine de cei ce voiseră să șteargă de pe fața pămîntului mîndra capitală a Poloniei. Mai fumegau cartiere întregi, se mai naruiau încă ziduri cînd vitejii varșovieni au început reconstrucția străvechiului lor oraș de pe Vistula. Varșovia din zilele noastre e mărturia puterii omenești nesecate. întreaga Polonie și-a unit eforturile pentru a o readuce la viață, pentru a-i vindeca rănile. Muncitori, ingineri, istorici, pictori, sculptori au îndeplinit un lucru fără seamăn. Ei au reconstruit o parte a orașului exact în forma lui veche, așa cum era înainte de trecerea hoardelor fasciste: împreună cu vechiul oraș se înalță noul oraș cu străzi, și bulevarde moderne, cu frumoasa Piață a Constituției, cu mărețul palat al culturii și științei — prețiosul dar al poporului sovietic. în Varșovia, care aidoma pasărei Phoenix din legendă a reînviat din propria ei cenușă, lucrările de reconstrucție continuă. Omul Poloniei libere este înfăptuitorul și celorlalte minunate construcții cu care este împînzită întreaga țară. „La fiecare cinci minute în Polonia se dă în folosință o nouă încăpere“. Această frază simplă și lapidară redă expresiv amploarea extraordinară a lucrărilor de construcție din Polonia. Schimbările produse în viața social-politică și economică a Poloniei au dat naștere la rezerve necesare de forță creatoare în rîndurile maselor populare, ale milioanelor de muncitori, țărani, precum și în rîndurile intelectualității care crește rapid din punct de vedere numeric. Nicicnd în Polonia nu a existat un ritm de muncă atît de puternic, de clocotitor. Nicicînd clasa muncitoare și împreună cu ea întregul popor muncitor nu au fost animate de atîta spirit creator în muncă, cum este astăzi, nicicînd ca astăzi nu au fost atît de unite din punct de vedere ideologic și organizatoric făcînd cu încredere zile în jurul puterii lor populare și conducătorului lor ideologic — Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Au fost împodobite cu flori mormintele partizanilor polonezi și ruși care au luptat împotriva fasciștilor în pădurile de lîngă Janow Lubelski, flori proaspete acoperă zilnic uriașa movilă funerară din Majdanek, o suburbie a Lublinului, care și-a cîștigat o tristă celebritate în lumea întreagă. Pe pămîntul stropit de sînge și lacrimi înverzesc astăzi copaci, dar în mintea poporului sunt încă vii zilele negre ale ocupației și ale războiului. In inima poporului nu trăiește numai dragostea pentru eroii care au eliberat țara de sub jugul fascist, nu numai recunoștința față de ei. Trăiește și ura față de fasciștii de astăzi care ar dori să arunce din nou asupra Poloniei grozăviile războiului. Pentru ca să nu se mai repete niciodată anii sumbri ai ocupației, pentru ca niciodată să nu mai existe Oswiecin, Majdanek și celelalte lagăre ale morții, pentru ca realizările sale, munca sa pașnică să fie asigurate, poporul polonez a salutat cu bucurie semnarea Tratatului de la Varșovia, încheiat între țările europene ale lagărului socialismului și sprijinit de puternica Chină populară. El vede în acest Tratat o contribuție importantă la cauza apărării și întăririi păcii, o garanție a securității, o pavăză în calea agresiunii, în calea acelora care uneltesc reînvierea militarismului german. Stabilirea frontierei germano-polone pe Oder-Neisse, pe care oamenii muncii polonezi și german) au numit-o frontiera păcii, contribuie nu numai la întărirea relațiilor pașnice prietenești dintre Republica Populară Polonă și Republica Democrată Germană, <e întărește totodată cauza păcii și securității îin Europa: întărirea prieteniei dintre cele două popoare, manifestată cu o nouă vigoare cu prilejul festivităților celei de-a 5-a aniversări a acordului pentru stabilirea liniei de frontieră pe Oder și Neisse a fost salutată din popoarele celor două țări cu aceeași bucurie, pe care au resimțit-o cu prilejul recentei semnări a Tratatului de la Varșovia. Această prietenie este cea mai bună chezășie care asigură continuarea operei de construire a socialismului, precum și obținerea victoriei finale a cauzei păcii, democrației și socialismului. La cea de-a l1-a aniversare a eliberării Poloniei, poporul muncitor din țara noastră trimite un călduros salut poporului polonez, frate și îi urează din inimă noi succese în lupta sa pentru socialism și pace. Tovarășului Alexander Zawadski Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varșovia Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiți, tovarășe președinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, sincere felicitări. Urez poporului frate polon noi succese in munca sa pașnică pentru întărirea și propășirea continuă a Republicii Populare Polone și în lupta comună pentru întărirea păcii în lume. Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romine Tovarășului Josef Cyrankiewicz Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Varșovia Cu prilejul celei de-a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiți, tovarășe președinte, din partea guvernului Republicii Populare Române, cele mai călduroase felicitări. Poporul roman, urează poporului frate polnez, noi victorii în opera de construire a socialismului, în întărirea și înflorirea Poloniei democrat-populare și în lupta comună pentru asigurarea păcii și securității popoarelor, in fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietica. Trăiască prietenia frățească dintre popoarele român și polonez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Tovarășului Stanislaw Fkrzeszewski Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varșovia Cu ocazia celei de-a II-a aniversări a eliberării Poloniei de către eroica armată sovietică, vă rog să primiți, tovarășe ministru, sincere felicitări și urări de noi succese in întărirea Poloniei democrat-populare și in lupta comună pentru pace și colaborare internațională. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romine