Steagul Roşu, iulie 1960 (Anul 15, nr. 2309-2335)

1960-07-22 / nr. 2327

H Piff. 2-1. Traducerea In viață a sarcinilor trasate de Congresul al lll-lea al partidului — în centrul atenției noastre Interviu cu tovarășul Nicolae Sava, directorul Gospodăriei agricole de stat din Dămienești—Bacău Zilele trecute, un redactor al zia­rului nostru a avut o convorbire cu tovarășul director al gospodăriei a­­gricole de stat din Dămieșești, des­pre realizările obținute pînă acum de către lucrătorii acestei gospodării ți despre felul cum la această gospo­dărie vor fi traduse în viață unele din importantele sarcini trasate de Con­gresul al III-lea al P.M.R. Redăm mai jos textul acestei convorbiri: ÎNTREBARE: Directivele Congresu­lui al III-lea al P.M.R. arată că „sarcina principală in domeniul pro­ducției agricole este s­utrarea conside­rabilă a producției de cereale, m­­ai ales de grâu și de porumb". Ce ne pu­­tem spu­ne despre producțiile de grin ți porumb obținute pînă acum la gos­podăria de care răspundeți și cum vor fi traduse în fapte sarcinile trasate de Congres în această direcție? RĂSPUNS: Gospodăria noastră a obținut rezultate bune în ultimii ani și în domeniul producției de porumb și de grîu. Am livrat statului mari can­tități de porumb și de grîu. Lucrătorii gospodăriei noastre au folosit tot mai bine semințele de soi, îngrășamintele mașinile agricole cu care ne-a înzestrat statul, regulile științei agrotehnice au fost aplicate cu mai multă atenție. Țipind coipt de îndrumările pe care ni le-a dat partidul, și pînă acum, pri­vitoare la creșterea­­ producției de ce­reale, muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii s-au preocupat în acest an mai mult ca în anii trecuți de cultivarea plantelor cerealiere (în special griul și porumbul). Arătăm cu această ocazie că de pe cele 702 hectare cultivate în acest an cu grin și 524 hectare cul­tivate cu porumb pentru boabe, vom obține producții mai mari ca în anii trecuți. Spunem aceasta pentru că în­­sămînțarea cît și întreținerea culturi­lor în acest an au fost făcute la timp și de calitate mai bună ca în trecut. Astfel, la însămînțatul griului spre e­­xemplu, am avut grijă ca la fiecare metru pătrat să revină cîte 500 boabe adică cîte 220 kg grîu la ha, și nu ca în anii trecuți cînd semănăm la hec­tar cîte 170-180 kg. Griul din anul acesta a fost însămînțat după premer­gătoare mai bune (soia, trifoi, borceag, etc.) și într-un teren bine îngrășat. In prezent stăm gata să-l recoltăm și n­e­ așteptăm să obținem de pe fiecare hectar peste 2.400 kg. In­ viitor vom acorda o atenție mai mare producției de cereale. Pen­­i­tru anul 1961 vom însămînța numai so­iuri de grîu de înaltă productivitate. Pot afirma că la anul viitor vom fi în măsură să raportăm partidului sporirea producției de grîu cu 20 la sută față de cît prevedeam a obține în 1960. In ce privește cultura porumbului pen­tru boabe putem spune că producția pe care o vom realiza în anul viitor, o va de­păși cu cca. 500 kg boabe la hectar pe aceea pe care o prevedem a o obține în 1960. Cînd afirmăm aceasta ne ba­zăm pe faptul că la anul viitor vom­­ însămînța numai porumb dublu hi­brid, toate terenurile vor fi arate adînc din toamnă, vom administra îngrășă­minte atît chimice cît și naturale mai multe ca în anii trecuți (ținînd cont că și sectorul zootehnic se va dez­volta) și vom cultiva porumb pe te­renuri care vor­ permite mecanizarea tuturor lucrărilor în proporție de sută la sută. ÎNTREBARE: In anii care urmea­ză, se mai spune în Directivele Con­gresului, este necesar să ne concentrăm torțele in mod deosebit in direcția dez­voltării creșterii animalelor". După cîte știm, la gospodăria dumneavoas­tră există deja un sector zootehnic dezvoltat. In ce măsură, conform Di­rectivelor, va crește acest sector în viitor ? RĂSPUNS: In acest an, conform­­sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, noi ne-am­ mărit numărul animalelor. Am cumpărat, spre exemplu, 28 vaci cu lapte. In prezent noi avem printre al­­tele 110 vaci cu lapte, 1172 oi­ mame tigăi, 50 scroafe. Cunoscînd sarcina trasată de Con­gresul al III-lea al P.M.R. privitoare la creșterea numărului animalelor, pot spune că gospodăria noastră de stat își va mări în continuare numărul a­­cestora. Vom ajunge în 1961 la cel puțin 160 de vaci cu lapte. Vom aduce un număr de 50 vițele de rasă „brună de Maramureș“ care vor constitui un nucleu de selecție al vacilor cu lapte în gospodăria noastră. Tot în anul viitor alături de cele 1172 di-mame, vor­ mai fi încă 400, iar în 1962 nu­mărul lor va mai crește cu circa 470. Mult se va dezvolta la noi sectorul porcin. In prezent am ajuns să ob­ținem de la fiecare scroafă gestantă 9,3 purcei la o singură fătare, față de 7,8 purcei cît obțineam în anii trecuți. Acest rezultat bun se datorește apli­cării în acest an a alăptării suplimen­tare a purceilor de la scroafele cu peste 12 purcei. ÎNTREBARE: Avînd­ în vedere că sectorul zootehnic va crește și că : Di­rectivele precizeză că „Condiția prin­cipală pentru realizarea sarcinilor mari in domeniul creșterii animalelor și ri­dicării productivității lor este asigura­rea unei bogate baze furajere", vă ru­găm să ne spuneți ceva și despre mă­sura în care se va asigura furajarea animalelor din gospodăria dumnea­voastră. RĂSPUNS: Vreau să spun mai în­­tîi că noi și pînă acum­ ne-am dezvol­tat baza furajeră. Și în această di­recție Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie ne-a trasat sarcini mobiliza­toare. In 1959 cultivăm cu porumb pentru siloz numai 93 hectare, terenul nefiind din cel mai bun. In 1960 pentru această cultură am destinat 110 hecta­re. Fiind bine întreținut, porumbul a­­cesta ne va da producția planificată. Pentru anul viitor însă vom repartiza cultivării porumbului pentru siloz 200 hectare. Aplicîndu-i-se mai bine­ regu­lile agrotehnice sperăm că și producția la hectar se va mări cu circa 2.000 kg față de producția ce se va realiza în 1960. Din baza furajeră pe care o avem la ora actuală fac parte și cele 10 hectare cu borceaguri de toamnă, 78 hectare cu borceaguri de primăvară, 50 hectare mazăre, (din a căror producție 50 la sută se va însiloza pentru prima dată la noi), 143 hectare pășune și al­­­tele. Dar pînă în prezent noi n-am fă­cut tot ce trebuia pentru ca toate a­­ceste terenuri destinate asigurării bazei furajere să dea producția necesară. Pășunea spre exemplu, nu dă o pro­ducție mai mare de 5.000 kg la hectar. Or, Directivele Congresului ne tra­sează ca sarcină să obținem 10.000 kg masă verde la hectar pășune. In viitor vom face ca pășunea noastră să dea o producție maximă, pentru a asigura hrănirea animalelor pe timpul verii. In acest sens vom face însă­­mînțări cu ierburi perene îi vom apli­ca îngrășăminte și o vom întreține cu grijă. In felul acesta animalele vor fi hrănite mai bine, iar sectorul zootehnic — dezvoltat — alături de cel vegetal va aduce o contribuție mai mare la ren­tabilizarea gospodăriei noastre. STEAGUC msu PEISAJ BICAZEAN Dincolo de impunătorul baraj pe care vi-l prezentăm în clișeul de mai sus a început să se formeze la 1 iulie 1960 lacul de acumulare al Hidrocentralei „V. I. Lenin". Acum apele au cuprins mai mulți kilometri, Bistrița continuînd fără hodină să umple „Marea Bicazului“. Cînd utilajele sînt judicios folosite Creșterea productivității muncii și obținerea de economii prin reduce­rea prețului de cost constituie pro­bleme cărora constructorii ce lucrea­ză pe șantierul uzinei de sodă din Onești le acordă o atenție deose­bită. Pentru a înregistra realizări de seamă în această direcție, cons­tructorii, mobilizați de comuniști, caută să folosească tot mai mult inepuizabilele rezerve interne pe care însuși șantierul le oferă din abun­dență. Constructorii știu bine că munca lor poate fi mai spornică și în a­­celași timp economicoasă daca, prin­tre altele, vor reuși să folosească în modul cel mai judicios utilajele exi­stente pe șantier. Macaralele, stațiile de betoane și concasoare, pompele, malaxoarele, toate utilajele șantieru­lui dau, dacă sunt rațional întrebu­ințate, un mare ajutor constructori­lor în lupta lor pentru a scurta du­rata de execuție a lucrărilor și pentru a realiza economii. Buna organizare a lucrului utilaje­lor, a făcut ca pe șantierul nr. 2­ socl din Onești să se reușească în bună măsură a se da utilajelor cea mai potrivită întrebuințare. Lunar, serviciul de mecanizare al șantieru­lui; împreună cu șefii de lot și maiș­trii de la obiective planifică lucrările ce se vor execută cu utilaje. La a­­ceastă planificare se ține cont de distanța dintre obiective, de lucră­rile cu specific asemănător și de alte considerații pentru a se evita deplasări inutile cu utilaje. Planificîndu-se din timp și bine uti­lajele, s-a reușit ca acestea să aibă un indice mare de folosire. La stațiile de betonare și sortare s-a realizat un in­dice de 0,85 care, față de planul tehnic de folosire a utilajului și față de indicii realizați in anul trecut, prezintă un simțitor progres. In folosirea judicioasă a utilajelor o mare importanță are amplasarea lor, în locurile în care pot avea cel mai bun randament. Pentru execu­tarea lucrărilor la obiectivele „clo­­rură de var" și „selecționare insecti­cide“ era necesar să se monteze două macarale de mare capacitate. Din inițiativa inginerului Ștefan Tănăses­­cu și a maistrului Ioan Miliță. In loc de cele două macarale s-a insta­lat o macara B.K.S.AL-3 cu o capa­citate de 3 tone și care a creat po­sibilitatea folosirii ei la ambele obiec­tive. Rezultatele acestei judicioase folosiri a utilajului au fost următoa­rele : amindouă obiectivele au fost terminate și predate pentru probe me­canice cu 65 de zile înainte de ter­men; economia realiza­tă este­­ de peste 80.000 lei. Pentru montarea arcelor și chesoa­­nelor de la acoperișul clădirii secției „clorură de aluminiu“ trebuia folo­sită o macara tip „Maxim“­ ce nu exista pe șantier și care implica aduce­rea ei din altă localitate. Transportul u­­tilajului, chiria pentru el și încă multe altele ar fi creat șantierului destule cheltuieli. S-a găsit însă o soluție și la acest obiectiv.­ La propunerea mai­strului Constantin Truță și a tovară­șilor Dan Zăicescu și Dumitru Răi­­leanu s-a h­otărît ridicarea arcelor și chesoanelor cu o macara exis­tentă pe șantier. Pentru folosirea a­­cestei macarale a trebuit doar să se execute lingă obiectiv o platformă de pămînt pe care să se­­ amplaseze uti­lajul. In acest fel, cu două luni îna­inte de termen și că o economie de aproape 80.000 lei lucrarea a fost executată cu­ utilajul existent In șan­tier. Pe șantier se folosesc și utilaje acționate electric. Pornirea electro­motoarelor acestor utilaje nu se făcea însă prin recstate, fapt care produce supraîncărcarea și arderea lor la per­mite. Tovarășii de la serviciul mecaniză­rii au fost preocupați mult de rezol­varea acestei deficiențe. Electricianul Ioan Boboș, sprijinit de inginerul mecanic Gheorghe Toma a confecțio­nat reostate cu apă și sare, rezolvînd problema supraîncărcării și arderii electromotoarelor. Sînt numeroase exemplele cu care se poate dovedi că mecanicii și elec­tricienii care lucrează la șantierul nr. 2 din Onești consideră justă fo­losire a utilajelor ca pe lina din da­toriile lor de seamă. In fruntea ac­țiunii de îmbunătățire a indicilor de folosire a utilajelor se găsesc mun­citori pricepuți, harnici, ca: Valeriu Pelin, Nicolae Ghioca, Ștefan Călin și încă mulți alții care întreținind bine utilajele și folosindu-le judicios contribuie mult la realizarea a două importante angajamente ale construc­torilor, acelea de a grăbi ritmul de execuție a construcțiilor și de a rea­liza un volum tot mai mare de eco­nomii. Nu trebuie însă să se creadă că pe acest șantier nu sînt și cazuri în care utilajele nu dau randamentul maxim. La unele platforme sau la basculantele cu care se transportă ma­teriale ce nu trebuie înșirate pe­­ drum, se ivesc de multe ori nereguli, de­oarece ele sînt defectuos etanșate și produc pierderi de materiale. Aceasta este o problemă care privește sectorul de utilaj și transport al întreprin­derii. Sectorul respectiv ar trebui să dea o atenție mai mare calității re­parațiilor la utilajele de care dis­pune. Pentru­ ca munca constructorilor să fie mult mai rodnică, pentru a se scurta durata de execuție a lucrări­lor și a se realiza economii, este necesar ca toți factorii de care de­pinde buna funcționare, întreținere și exploatare a utilajelor să-și facă pe deplin datoria. Nr. 3.327 (3.306) Tinerii obțin însem­nate succese Colectivul fabricii de hîrtie „Steaua roșie" din Bacău a încheiat prim­ul se­mestru al anului curent cu realizări de seamă în producție. S-au dat peste plan, în această­­ perioadă, 289 tone hîrtie, 6 tone celuloză, 13 tone caiete iar la prețul de cost s-a obținut o economie in valoare de 1.501.000 lei față de 2.500.000 lei angajament a­­nual. Iată deci cîteva cifre care ne vorbesc despre hărnicia acestui co­lectiv de muncă, de felul cum luptă el pentru traducerea în viață a sarci­nilor ce-i revin din Documentele ce­lui de-al Ill-lea Congres al P.M.R. La fabrica „Steaua roșie“, alături de muncitorii vîrstnici, desfășoară o activitate entuziastă peste 700 de ti­neri. Cei mai mulți din ei lucrează organizați în brigăzi de producție, ma­joritatea conduse de comuniști, cu o bogată experiență în producție, în măsură să dea tineretului cît mai multe cunoștințe profesionale. Mobilizați de organizațiile de bază U.T.A.. sub conducerea organizațiilor de partid, brigăzile de producție ale tineretului și-au adus o contribuție de seamă la obținerea realizărilor din primul semestru al anului. Pentru a concretiza lucrurile ne vom referi la cîteva exemple. La secția F-5 s-au dat peste plan în perioadă la care ne re­­ferim, 49,9 tone hîrtie specială. Contribuția tinerilor la această rea­lizare se explică prin faptul secție majoritatea muncitorilor că în sunt tineri și lucrează organizați în 5 bri­găzi conduse de Mircea Lefter, Con­stantin Gățejan, Vasile Merian și alții. In fruntea întrecerii socialiste ce se desfășoară între aceste colective de muncă, formate din tineri, reușește să se mențină brigada condusă de Victoria Lazăr de la finisaj care nu­mai în luna iunie și-a depășit planul cu aproape 3 tone hîrtie finisată. Prin­tre cei 20 de membri ai acestei bri­găzi se numără: Elena Mitrea, Elena Balint, Elena Babă și alții. Demn de remarcat este și faptul că tînăra comunistă Victoria Lazăr, con­ducătoarea acestei brigăzi, este și cîș­­tigătoarea întrecerii pe profesii care s-a desfășurat în trimestrul II al anu­lui în cadrul secției F-5. Succese obțin în producție și ti­nerii din secția caiete. Aici, după cum am amintit la început, s-au dat peste plan în primul semestru al anului,­ 13 tone caiete iar la prețul de cost s-au realizat economii în valoare de 27.000 lei peste sarcina de plan, față de 35.000 lei angajamentul anual. La obținerea acestor realizări, ală­turi de muncitori vîrstnici au contri­buit cele 4 brigăzi de producție ale tinerilor din secție și îndeosebi bri­gada condusă de tînăra comunistă Paula Dăscălescu care își depășește zilnic planul cu 8-10 procente, dînd in același timp produse de cea mai bună calitate. Nu mai puțin important de amintit este și faptul că din cei 60 de fruntași în producție ai secției, 38 sînt tineri. Printre aceștia se numără Angela Pa­­veluc, Adircea Farcaș, Constantin Ghica, Maria A Mihăilă, Ion Cadar, Va­sile Hriscu și alții. Realizări de seamă obține în produc­ție și brigada de tineret condusă de comunistul Gh. Șoșu de la atelierul de tocat lemn, cîștigător al titlului de cel mai bun tucător în întrecerea pe profesii. Această brigadă compusă din utemiștii Ion Caltea, Gh. Simion, Va­­sile Bugaciu, Gh. Ciobariu și alții numai în luna iunie a tocat cu 250 m.c. șipcă mai mult decît prevedea planul. Alături de faptul că brigăzilor de tineret de la majoritatea fabrica „Steaua roșie“ au devenit colective f­runtașe în muncă, numeroși tineri iau parte activă și la mișcarea de inovații ce se desfășoară în fabrică. Acesta este deci un alt mijloc prin care ei își aduc o contribuție însem­nată la îndeplinirea cu succes a sar­cinilor de producție ce stau în fața întreprinderii. De exemplu inovația care se referă la, „recuperarea deversărilor de pastă mecanică prin introducerea lor în circuitul de rafinare“ a fost realizată, de curînd, de un colectiv de muncitori de la secția F-2 în frunte cu Eugen Stănescu, secretarul orga­nizației de bază U.T.M. din secție. O importantă inovație a realizat și tînărul inginer Lucian Delecase de la centrala de forță. Această inovație, care se va aplica în curînd, dă posi­bilitatea alimentării cu apă de izvor a grupului de mașini noi—9 și 10—asi­­gurînd astfel o bună calitate a hîrtiei. Printre inovatori se numără de ase­menea și tinerii Gh. Farcaș, Em­il Dobrică și alții. Exemplele relatate reprezintă doar cîteva cifre și fapte din munca entu­ziastă a tineretului de la ,,Steaua ro­șie“, din lupta lor dusă alături de muncitorii vîrstnici în frunte cu co­muniștii pentru realizarea sarcinilor de producție ce stau în fața întreprinderii. " î. Niculăesi -----------Jag.----------­ Incepușg­rii spiouă.; prilej de supă­rare 7 Nicidecum. In­ sala clubului ta­berei de la­ .Valea JiJzului a fost impro­vizată pe dată o formație corală. Recoltă bună de mazăre la ferma „Elias“ din comuna Sascut-Tîrg, a­­nul acesta s-a cultivat mazărea pe o suprafață de 26 hectare. Pentru această cultură s-a folo­sit mai multe soiuri pe parcele diferite,. Mun­citorii și tehnicienii din această fermă au apli­cat cu succes o serie de metode agrotehnice îna­intate, iar rezultatele au fost satisfăcătoare. A­­cum, mazărea a fost care au fost însămînțate recoltată și treierată, ob­ținîndu-se o producție de 1.000 kg la hectar. A­­­ceasta a­ dovedit că îr­ condițiile de sol­­ și cli­mă pe care le oferă ra­­­ionul Adjudy solurile res­­­­­pective de mazăre pot fi cultivate cu succes; La întocmirea lucrărilor planului de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965 în profil regional, materialele statistice documentare pri­vitor la evoluția diferitelor fenomene economice și social-culturale, prezen­tate de organele Direcției Regionale de Statistică Bacău, au constituit un prețios aport în elaborarea unei ast­fel de lucrări. Interesul general pentru aceste lu­crări documentare fiind în continuă creștere, s-a apreciat utilă publicarea unui Anuar Statistic Regional. Anuarul Statistic al regiunii Bacău, recent editat, redă o imagine cuprin­zătoare a numeroaselor și variatelor procese economice și culturale ale regiunii noastre și oferă posibilitatea de a desprinde din cifrele publicate principalele tendințe de dezvoltare a regiunii Bacău. Se desprind limpede modificările structurale care au avut loc în eco­nomia regiunii noastre, progresele fă­cute în industrializarea socialistă, în revoluția culturală care s-a înfăptuit în această perioadă. Toate acestea sînt reflectate în A­­­­nuarul Statistic Regional 1960, care cuprinde date despre geografia regiu­nii, despre populație, indicatori sin­tetici ai dezvoltării diferitelor ramuri, date cu privire la forța de muncă, in­dustrie, agricultură și silvicultură, in­vestiții și construcții, transporturi și telecomunicații, circulația mărfurilor, buget, învățămînt, cultură și artă, o­­crotirea sănătății, gospodărie comu­nală. ★ Anuarul Statistic al Regiunii Bacău, prezintă la început principalele ca­racteristici geografice ale regiunii Bacău. Populației regiunii i se rezervă un capitol destul de important. Cifrele Anuarului sînt elocvente în ceea ce privește modificările care au avut loc în structura populației în cursul pro­cesului de construire a bazei econo­mice a socialismului. Se poate observa, că odată cu în­făptuirea programului de industriali­zare inițiat de partid și guvern, au avut loc însemnate schimbări în ra­portul dintre populația urbană și populația rurală. Astfel, în timp ce în anul 1930, în mediul urban locu­iau 133.870 locuitori, sau 18,7 la sută din totalul populației regiunii Bacău, la 1 iulie 1959 numărul locuitorilor din mediul urban se dublase, cifrîn­­du-se la 270.077 locuitori sau 26,1 la sută din întreaga populație a regiunii. Un bogat material documentar pre­zintă datele asupra grupării populației pe localități, pe sexe, grupe de vîrstă, naționalități, precum și fenome­nele demografice mai importante. Succesele obținute în industrializa­rea socialistă a regiunii Bacău sînt reflectate în capitolul destinat in­dustriei. Prin prisma datelor, Anuarul Statis­tic Regional scoate în evidență as­pecte de bază ale procesului de in­dustrializare, pentru grăbirea căruia 80 la sută din investițiile alocate re­giunii Bacău au fost destinate secto­rului industrial. Producția globală a industriei so­cialiste din regiunea Bacău, a crescut comparativ cu anul 1950 de 3,3 ori, dezvoltîndu-se cu precădere în aceeași perioadă producția ramurii energiei e­­lectrice și termică de 42 ori, industria materialelor de construcții de 114 ori, industria construcției de mașini de 6,9 ori, etc. In anul 1959 a apărut o nouă ramură industrială pe harta e­­conomică a regiunii noastre — ra­mura metalurgiei feroase. Regiunea Bacău, una din regiunile înapoiate din punct de vedere indus­trial în regimurile capitaliste, produce în anul 1959 — 69,8 la sută­­ din producția de țevi de oțel pe țară, 33,6 la sută din producția de hîrtie, 28,8 la sută din producția de țesă­turi de lînă, 23,8 la sută din produc­ția de zahăr, 2,1,6 la sută din pro­ducția de ciment, 10,2 la sută din producția de energie­ electrică a R..P.R. însemnate creșteri sînt oglindite și în producția bunurilor de consum pro­duse în regiunea Bacău, care com­parativ cu anul 1950, înregistrează: la țesături de lînă de la o produc­ție de 5.319 mii m.p. în anul 1950 la 8.104 mii m.p. în anul 1959, la tri­cotaje de bumbac de la 2.150 mii bu­căți la 4.604 mii bucăți, la încălță­minte de piele de la 438.000 perechi la 817.000 perechi, la carne de la 3.100 tone la 13.138 tone, la preparate de carne de la 157 tone Ia 2.307 tone, la unt de la 80 tone la 193 tone, la zahăr de la 34.485 tone la 57.701 tone, la produse zaharoase de la 117 tone la 524 tone, la bere de la 14.576 hi la 23.016 hl in anul 1959 etc. In capitolul industriei găsim de a­­semenea, date asupra forței de muncă utilizate în industrie, grupată pe sec­toare și ramuri industriale. Schimbările structurale din viața soci­al-economică a regiunii­ Bacău se oglindesc și în cifrele privind agricultura. Din datele Anuarului Statistic se poate desprinde avîntul deosebit al cooperativizării agriculturii după cel de-al II-lea Congres al partidului, in timp ce în anul 1955 sectorul coopera­tist al agriculturii din regiunea Bacău reprezenta doar 5,8 la sută în ceea ce privește numărul de gospodării țără­nești, 3,3 la sută ca suprafață agri­colă și 4,1 la sută ca suprafață ara­bilă, la 1 martie 1960 numărul de gos­podării țărănești cuprinse în unitățile cooperatiste a fost de 65,3 la sută, suprafața agricolă a sectorului coope­ratist reprezenta 45,6 la sută, iar suprafața arabilă 57,2 la sută. Sugestive pentru procesul de pre­facere socială la sate, pentru dez­voltarea relațiilor de producție socia­liste în agricultură sînt cifrele înfă­­țișînd structura suprafețelor agricole și a culturilor pe forme de proprie­tate. Anuarul Statistic Regional conține numeroase date care ilustrează nivelul și dinamica producției agricole vege­tale și animale, baza tehnică, princi­palii indicatori ai activității stațiuni­lor de mașini și tractoare etc. Grija partidului și guvernului pen­tru mecanizarea și modernizarea agri­culturii este oglindită în datele privi­toare la creșterea parcului de trac­toare și principalele mașini agricole în S.M­. și G.A.S. în perioada 1950— 1959. Dacă în anul 1950 G.A.S. și S.M.T. dețineau 172 tractoare fizice, la sfârșitul anului 1959, aceste uni­tăți erau dotate cu 759 tractoare fi­zice, 360 semănători mecanice, 348 cultivatoare mecanice, 169 combine tractate, 375 batoze pentru pă­­ioase etc. Toate acestea au contribuit la spo­rirea producției agricole. Totodată, ci­frele permit tragerea unor concluzii importante cu privire la superioritatea marii producții socialiste, din agricul­tura noastră, față de mica producție a țăranului individual. De pildă, în anul 1959 la grîu de toamnă G.A.S. a obținut o producție medie de 17,4 qintale la ha, G.A.C. o producție de 16,1 qintale, în timp ce gospodăria agricolă individuală numai 9,1 qin­tale­ la porumb producția medie la hectar a fost pentru G.A.S. de 18,7­ qintale, pentru G.A.C. 16,4 qintale, iar pentru gospodăriile individuale numai 13,5 qintale, precum și alte exemple. Numeroase date foarte interesante conține Anuarul Statistic cu privire la volumul investițiilor, construcțiilor și obiectivelor mai importante puse în funcțiune, precum și activității de transporturi și telecomunicații, circula­ția mărfurilor, modul de execuție și structura cheltuielilor bugetului sfa­tului popular etc. Cifrele Anuarului Statistic reflectă elocvent printr-un bogat material des­fășurarea revoluției culturale în re­giunea noastră. Ca urmare a creșterii numărului de unități de învățămînt și a cadrelor didactice, a sporit considerabil nu­mărul celor cuprinși în diferite forme de învățămînt. Astfel, comparativ cu anul școlar 1948/1949, numărul copiilor­­ înscriși la învățămîntul preșcolar crescut de la 6.054 la 15.212 cît au a fost cuprinși în anul școlar 1959/1960, numărul de elevi în învățămîntul de cultură generală a crescut de la­ 92.989 la n șl 140.507, în învățămîntul profesio­­și de ucenici de la 1.446 la 5.516 elevi. Pentru răspîndirea științei și cultu­rii în masele­­ de oameni ai muncii de la orașe și sate, s-a dezvoltat re­țeaua de instituții culturale. Spre deosebire de anul 1948 cînd existau 379 de cămine culturale și case de citit, în anul 1959 numărul acestora a crescut la 926, numărul biblioteci­lor publice a ajuns la 1.261, al cine­matografelor la 113 etc. la Documentare sînt și datele privitor activitatea de ocrotire a să­nătății. Este important de subliniat că ma­joritatea aspectelor economico-cultu­­rale sînt prezentate pe raioane și o­­rașe, dînd posibilitatea unei analize complexe a dezvoltării teritoriale a regiunii noastre. Fenomenele economic-culturale sînt ilustrate în cadrul Anuarului Statistic și cu bogate grafice și diagrame. Anuarul Statistic al Regiunii Bacău 1960, constituie o lucrare științifică și de documentare valoroasă, care per­mite celor ce activează în domeniul economic și politic, cercetătorilor și propagandiștilor, cadrelor didactice, studenților și elevilor să analizeze și să cunoască pe baza materialului ci­fric și grafic importantele transfor­mări ce au loc în regiunea Bacău în perioada construirii socialismului în patria noastră. Mircea F­ilipescu Un bilanț concludent al dezvoltării socialiste a regiunii noastre „Anuarul statistic al regiunii Bacău 1960“ Ocrotirea sănătății animalelor — o sarcină importantă De cum intri în dispensarul­­ Ve­terinar, din comuna­ Sascut-Tîrg ai convingerea că personalul de aici lucrează concepere și conștiinciozi­tate. Un lucru deosebit este faptul că la acest dispensar veterinar totul este­­ aranjat la locul lui, iar medicamen­tele­ și instrumentele necesare sînt păstrate în dulapuri speciale. Cetă­țeanul care vine cu un­ animal la tratament pleacă și cu anumite în­drumări și învățăminte folositoare pentru viitor. In ultim­ul trimestru, la acest dis­pensar veterinar, care deservește șase comune din raionul Adjud, s-au făcut peste 1806 consultații depășind celelalte dispensare și cir­cumscripții din raion. S-au realizat în întregime toate sarcinile prevă­zute in plan. S-au făcut tratamen­tele preventive unui­ număr de peste 814 cai și 3583 bovine. L­a fel s-au luat măsuri de prevenire a bolilor epidemice la porci și păsări. Au fost vaccinați un număr de 789 porci și peste 3200 păsări. La acest dispensar munca este bine planificată și se acordă o mare atenție calificării și ridicării nive­­lului profesional al personalului da­t aici, prin diferite ședințe de lucru, «care se vin după un, grafic bis# stabilit. Cu mult simț de răspundere și pricepere îndrumă și coordonează activitatea din cadrul dispensarului veterinar tovarășul doctor Tiberiu Nițescu, care depune mult interes pentru apărarea sănătății animale­lor. De asemenea se mai eviden­țiază și agenții veterinari Gh. Iz­­voreanu din Valea Seacă, Gh. Do­brotă din Parava, maiștrii Vasile Ilie și Ștefan Neaga Călăuziți de Directivele celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R. colectivul de mu­că I din cadrul­­ a­cestui dispensar este hotărît să obțină rezultate și mai bune în muncă. Gh. Gorun activist U.T.M. A

Next