Steagul Roşu, iulie 1960 (Anul 15, nr. 2309-2335)
1960-07-22 / nr. 2327
H Piff. 2-1. Traducerea In viață a sarcinilor trasate de Congresul al lll-lea al partidului — în centrul atenției noastre Interviu cu tovarășul Nicolae Sava, directorul Gospodăriei agricole de stat din Dămienești—Bacău Zilele trecute, un redactor al ziarului nostru a avut o convorbire cu tovarășul director al gospodăriei agricole de stat din Dămieșești, despre realizările obținute pînă acum de către lucrătorii acestei gospodării ți despre felul cum la această gospodărie vor fi traduse în viață unele din importantele sarcini trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. Redăm mai jos textul acestei convorbiri: ÎNTREBARE: Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. arată că „sarcina principală in domeniul producției agricole este sutrarea considerabilă a producției de cereale, mai ales de grâu și de porumb". Ce ne putem spune despre producțiile de grin ți porumb obținute pînă acum la gospodăria de care răspundeți și cum vor fi traduse în fapte sarcinile trasate de Congres în această direcție? RĂSPUNS: Gospodăria noastră a obținut rezultate bune în ultimii ani și în domeniul producției de porumb și de grîu. Am livrat statului mari cantități de porumb și de grîu. Lucrătorii gospodăriei noastre au folosit tot mai bine semințele de soi, îngrășamintele mașinile agricole cu care ne-a înzestrat statul, regulile științei agrotehnice au fost aplicate cu mai multă atenție. Țipind coipt de îndrumările pe care ni le-a dat partidul, și pînă acum, privitoare la creșterea producției de cereale, muncitorii, tehnicienii și inginerii s-au preocupat în acest an mai mult ca în anii trecuți de cultivarea plantelor cerealiere (în special griul și porumbul). Arătăm cu această ocazie că de pe cele 702 hectare cultivate în acest an cu grin și 524 hectare cultivate cu porumb pentru boabe, vom obține producții mai mari ca în anii trecuți. Spunem aceasta pentru că însămînțarea cît și întreținerea culturilor în acest an au fost făcute la timp și de calitate mai bună ca în trecut. Astfel, la însămînțatul griului spre exemplu, am avut grijă ca la fiecare metru pătrat să revină cîte 500 boabe adică cîte 220 kg grîu la ha, și nu ca în anii trecuți cînd semănăm la hectar cîte 170-180 kg. Griul din anul acesta a fost însămînțat după premergătoare mai bune (soia, trifoi, borceag, etc.) și într-un teren bine îngrășat. In prezent stăm gata să-l recoltăm și ne așteptăm să obținem de pe fiecare hectar peste 2.400 kg. In viitor vom acorda o atenție mai mare producției de cereale. Penitru anul 1961 vom însămînța numai soiuri de grîu de înaltă productivitate. Pot afirma că la anul viitor vom fi în măsură să raportăm partidului sporirea producției de grîu cu 20 la sută față de cît prevedeam a obține în 1960. In ce privește cultura porumbului pentru boabe putem spune că producția pe care o vom realiza în anul viitor, o va depăși cu cca. 500 kg boabe la hectar pe aceea pe care o prevedem a o obține în 1960. Cînd afirmăm aceasta ne bazăm pe faptul că la anul viitor vom însămînța numai porumb dublu hibrid, toate terenurile vor fi arate adînc din toamnă, vom administra îngrășăminte atît chimice cît și naturale mai multe ca în anii trecuți (ținînd cont că și sectorul zootehnic se va dezvolta) și vom cultiva porumb pe terenuri care vor permite mecanizarea tuturor lucrărilor în proporție de sută la sută. ÎNTREBARE: In anii care urmează, se mai spune în Directivele Congresului, este necesar să ne concentrăm torțele in mod deosebit in direcția dezvoltării creșterii animalelor". După cîte știm, la gospodăria dumneavoastră există deja un sector zootehnic dezvoltat. In ce măsură, conform Directivelor, va crește acest sector în viitor ? RĂSPUNS: In acest an, conformsarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, noi ne-am mărit numărul animalelor. Am cumpărat, spre exemplu, 28 vaci cu lapte. In prezent noi avem printre altele 110 vaci cu lapte, 1172 oi mame tigăi, 50 scroafe. Cunoscînd sarcina trasată de Congresul al III-lea al P.M.R. privitoare la creșterea numărului animalelor, pot spune că gospodăria noastră de stat își va mări în continuare numărul acestora. Vom ajunge în 1961 la cel puțin 160 de vaci cu lapte. Vom aduce un număr de 50 vițele de rasă „brună de Maramureș“ care vor constitui un nucleu de selecție al vacilor cu lapte în gospodăria noastră. Tot în anul viitor alături de cele 1172 di-mame, vor mai fi încă 400, iar în 1962 numărul lor va mai crește cu circa 470. Mult se va dezvolta la noi sectorul porcin. In prezent am ajuns să obținem de la fiecare scroafă gestantă 9,3 purcei la o singură fătare, față de 7,8 purcei cît obțineam în anii trecuți. Acest rezultat bun se datorește aplicării în acest an a alăptării suplimentare a purceilor de la scroafele cu peste 12 purcei. ÎNTREBARE: Avînd în vedere că sectorul zootehnic va crește și că : Directivele precizeză că „Condiția principală pentru realizarea sarcinilor mari in domeniul creșterii animalelor și ridicării productivității lor este asigurarea unei bogate baze furajere", vă rugăm să ne spuneți ceva și despre măsura în care se va asigura furajarea animalelor din gospodăria dumneavoastră. RĂSPUNS: Vreau să spun mai întîi că noi și pînă acum ne-am dezvoltat baza furajeră. Și în această direcție Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie ne-a trasat sarcini mobilizatoare. In 1959 cultivăm cu porumb pentru siloz numai 93 hectare, terenul nefiind din cel mai bun. In 1960 pentru această cultură am destinat 110 hectare. Fiind bine întreținut, porumbul acesta ne va da producția planificată. Pentru anul viitor însă vom repartiza cultivării porumbului pentru siloz 200 hectare. Aplicîndu-i-se mai bine regulile agrotehnice sperăm că și producția la hectar se va mări cu circa 2.000 kg față de producția ce se va realiza în 1960. Din baza furajeră pe care o avem la ora actuală fac parte și cele 10 hectare cu borceaguri de toamnă, 78 hectare cu borceaguri de primăvară, 50 hectare mazăre, (din a căror producție 50 la sută se va însiloza pentru prima dată la noi), 143 hectare pășune și altele. Dar pînă în prezent noi n-am făcut tot ce trebuia pentru ca toate aceste terenuri destinate asigurării bazei furajere să dea producția necesară. Pășunea spre exemplu, nu dă o producție mai mare de 5.000 kg la hectar. Or, Directivele Congresului ne trasează ca sarcină să obținem 10.000 kg masă verde la hectar pășune. In viitor vom face ca pășunea noastră să dea o producție maximă, pentru a asigura hrănirea animalelor pe timpul verii. In acest sens vom face însămînțări cu ierburi perene îi vom aplica îngrășăminte și o vom întreține cu grijă. In felul acesta animalele vor fi hrănite mai bine, iar sectorul zootehnic — dezvoltat — alături de cel vegetal va aduce o contribuție mai mare la rentabilizarea gospodăriei noastre. STEAGUC msu PEISAJ BICAZEAN Dincolo de impunătorul baraj pe care vi-l prezentăm în clișeul de mai sus a început să se formeze la 1 iulie 1960 lacul de acumulare al Hidrocentralei „V. I. Lenin". Acum apele au cuprins mai mulți kilometri, Bistrița continuînd fără hodină să umple „Marea Bicazului“. Cînd utilajele sînt judicios folosite Creșterea productivității muncii și obținerea de economii prin reducerea prețului de cost constituie probleme cărora constructorii ce lucrează pe șantierul uzinei de sodă din Onești le acordă o atenție deosebită. Pentru a înregistra realizări de seamă în această direcție, constructorii, mobilizați de comuniști, caută să folosească tot mai mult inepuizabilele rezerve interne pe care însuși șantierul le oferă din abundență. Constructorii știu bine că munca lor poate fi mai spornică și în același timp economicoasă daca, printre altele, vor reuși să folosească în modul cel mai judicios utilajele existente pe șantier. Macaralele, stațiile de betoane și concasoare, pompele, malaxoarele, toate utilajele șantierului dau, dacă sunt rațional întrebuințate, un mare ajutor constructorilor în lupta lor pentru a scurta durata de execuție a lucrărilor și pentru a realiza economii. Buna organizare a lucrului utilajelor, a făcut ca pe șantierul nr. 2 socl din Onești să se reușească în bună măsură a se da utilajelor cea mai potrivită întrebuințare. Lunar, serviciul de mecanizare al șantierului; împreună cu șefii de lot și maiștrii de la obiective planifică lucrările ce se vor execută cu utilaje. La această planificare se ține cont de distanța dintre obiective, de lucrările cu specific asemănător și de alte considerații pentru a se evita deplasări inutile cu utilaje. Planificîndu-se din timp și bine utilajele, s-a reușit ca acestea să aibă un indice mare de folosire. La stațiile de betonare și sortare s-a realizat un indice de 0,85 care, față de planul tehnic de folosire a utilajului și față de indicii realizați in anul trecut, prezintă un simțitor progres. In folosirea judicioasă a utilajelor o mare importanță are amplasarea lor, în locurile în care pot avea cel mai bun randament. Pentru executarea lucrărilor la obiectivele „clorură de var" și „selecționare insecticide“ era necesar să se monteze două macarale de mare capacitate. Din inițiativa inginerului Ștefan Tănăsescu și a maistrului Ioan Miliță. In loc de cele două macarale s-a instalat o macara B.K.S.AL-3 cu o capacitate de 3 tone și care a creat posibilitatea folosirii ei la ambele obiective. Rezultatele acestei judicioase folosiri a utilajului au fost următoarele : amindouă obiectivele au fost terminate și predate pentru probe mecanice cu 65 de zile înainte de termen; economia realizată este de peste 80.000 lei. Pentru montarea arcelor și chesoanelor de la acoperișul clădirii secției „clorură de aluminiu“ trebuia folosită o macara tip „Maxim“ ce nu exista pe șantier și care implica aducerea ei din altă localitate. Transportul utilajului, chiria pentru el și încă multe altele ar fi creat șantierului destule cheltuieli. S-a găsit însă o soluție și la acest obiectiv. La propunerea maistrului Constantin Truță și a tovarășilor Dan Zăicescu și Dumitru Răileanu s-a hotărît ridicarea arcelor și chesoanelor cu o macara existentă pe șantier. Pentru folosirea acestei macarale a trebuit doar să se execute lingă obiectiv o platformă de pămînt pe care să se amplaseze utilajul. In acest fel, cu două luni înainte de termen și că o economie de aproape 80.000 lei lucrarea a fost executată cu utilajul existent In șantier. Pe șantier se folosesc și utilaje acționate electric. Pornirea electromotoarelor acestor utilaje nu se făcea însă prin recstate, fapt care produce supraîncărcarea și arderea lor la permite. Tovarășii de la serviciul mecanizării au fost preocupați mult de rezolvarea acestei deficiențe. Electricianul Ioan Boboș, sprijinit de inginerul mecanic Gheorghe Toma a confecționat reostate cu apă și sare, rezolvînd problema supraîncărcării și arderii electromotoarelor. Sînt numeroase exemplele cu care se poate dovedi că mecanicii și electricienii care lucrează la șantierul nr. 2 din Onești consideră justă folosire a utilajelor ca pe lina din datoriile lor de seamă. In fruntea acțiunii de îmbunătățire a indicilor de folosire a utilajelor se găsesc muncitori pricepuți, harnici, ca: Valeriu Pelin, Nicolae Ghioca, Ștefan Călin și încă mulți alții care întreținind bine utilajele și folosindu-le judicios contribuie mult la realizarea a două importante angajamente ale constructorilor, acelea de a grăbi ritmul de execuție a construcțiilor și de a realiza un volum tot mai mare de economii. Nu trebuie însă să se creadă că pe acest șantier nu sînt și cazuri în care utilajele nu dau randamentul maxim. La unele platforme sau la basculantele cu care se transportă materiale ce nu trebuie înșirate pe drum, se ivesc de multe ori nereguli, deoarece ele sînt defectuos etanșate și produc pierderi de materiale. Aceasta este o problemă care privește sectorul de utilaj și transport al întreprinderii. Sectorul respectiv ar trebui să dea o atenție mai mare calității reparațiilor la utilajele de care dispune. Pentru ca munca constructorilor să fie mult mai rodnică, pentru a se scurta durata de execuție a lucrărilor și a se realiza economii, este necesar ca toți factorii de care depinde buna funcționare, întreținere și exploatare a utilajelor să-și facă pe deplin datoria. Nr. 3.327 (3.306) Tinerii obțin însemnate succese Colectivul fabricii de hîrtie „Steaua roșie" din Bacău a încheiat primul semestru al anului curent cu realizări de seamă în producție. S-au dat peste plan, în această perioadă, 289 tone hîrtie, 6 tone celuloză, 13 tone caiete iar la prețul de cost s-a obținut o economie in valoare de 1.501.000 lei față de 2.500.000 lei angajament anual. Iată deci cîteva cifre care ne vorbesc despre hărnicia acestui colectiv de muncă, de felul cum luptă el pentru traducerea în viață a sarcinilor ce-i revin din Documentele celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R. La fabrica „Steaua roșie“, alături de muncitorii vîrstnici, desfășoară o activitate entuziastă peste 700 de tineri. Cei mai mulți din ei lucrează organizați în brigăzi de producție, majoritatea conduse de comuniști, cu o bogată experiență în producție, în măsură să dea tineretului cît mai multe cunoștințe profesionale. Mobilizați de organizațiile de bază U.T.A.. sub conducerea organizațiilor de partid, brigăzile de producție ale tineretului și-au adus o contribuție de seamă la obținerea realizărilor din primul semestru al anului. Pentru a concretiza lucrurile ne vom referi la cîteva exemple. La secția F-5 s-au dat peste plan în perioadă la care ne referim, 49,9 tone hîrtie specială. Contribuția tinerilor la această realizare se explică prin faptul secție majoritatea muncitorilor că în sunt tineri și lucrează organizați în 5 brigăzi conduse de Mircea Lefter, Constantin Gățejan, Vasile Merian și alții. In fruntea întrecerii socialiste ce se desfășoară între aceste colective de muncă, formate din tineri, reușește să se mențină brigada condusă de Victoria Lazăr de la finisaj care numai în luna iunie și-a depășit planul cu aproape 3 tone hîrtie finisată. Printre cei 20 de membri ai acestei brigăzi se numără: Elena Mitrea, Elena Balint, Elena Babă și alții. Demn de remarcat este și faptul că tînăra comunistă Victoria Lazăr, conducătoarea acestei brigăzi, este și cîștigătoarea întrecerii pe profesii care s-a desfășurat în trimestrul II al anului în cadrul secției F-5. Succese obțin în producție și tinerii din secția caiete. Aici, după cum am amintit la început, s-au dat peste plan în primul semestru al anului, 13 tone caiete iar la prețul de cost s-au realizat economii în valoare de 27.000 lei peste sarcina de plan, față de 35.000 lei angajamentul anual. La obținerea acestor realizări, alături de muncitori vîrstnici au contribuit cele 4 brigăzi de producție ale tinerilor din secție și îndeosebi brigada condusă de tînăra comunistă Paula Dăscălescu care își depășește zilnic planul cu 8-10 procente, dînd in același timp produse de cea mai bună calitate. Nu mai puțin important de amintit este și faptul că din cei 60 de fruntași în producție ai secției, 38 sînt tineri. Printre aceștia se numără Angela Paveluc, Adircea Farcaș, Constantin Ghica, Maria A Mihăilă, Ion Cadar, Vasile Hriscu și alții. Realizări de seamă obține în producție și brigada de tineret condusă de comunistul Gh. Șoșu de la atelierul de tocat lemn, cîștigător al titlului de cel mai bun tucător în întrecerea pe profesii. Această brigadă compusă din utemiștii Ion Caltea, Gh. Simion, Vasile Bugaciu, Gh. Ciobariu și alții numai în luna iunie a tocat cu 250 m.c. șipcă mai mult decît prevedea planul. Alături de faptul că brigăzilor de tineret de la majoritatea fabrica „Steaua roșie“ au devenit colective fruntașe în muncă, numeroși tineri iau parte activă și la mișcarea de inovații ce se desfășoară în fabrică. Acesta este deci un alt mijloc prin care ei își aduc o contribuție însemnată la îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producție ce stau în fața întreprinderii. De exemplu inovația care se referă la, „recuperarea deversărilor de pastă mecanică prin introducerea lor în circuitul de rafinare“ a fost realizată, de curînd, de un colectiv de muncitori de la secția F-2 în frunte cu Eugen Stănescu, secretarul organizației de bază U.T.M. din secție. O importantă inovație a realizat și tînărul inginer Lucian Delecase de la centrala de forță. Această inovație, care se va aplica în curînd, dă posibilitatea alimentării cu apă de izvor a grupului de mașini noi—9 și 10—asigurînd astfel o bună calitate a hîrtiei. Printre inovatori se numără de asemenea și tinerii Gh. Farcaș, Emil Dobrică și alții. Exemplele relatate reprezintă doar cîteva cifre și fapte din munca entuziastă a tineretului de la ,,Steaua roșie“, din lupta lor dusă alături de muncitorii vîrstnici în frunte cu comuniștii pentru realizarea sarcinilor de producție ce stau în fața întreprinderii. " î. Niculăesi -----------Jag.---------- Incepușgrii spiouă.; prilej de supărare 7 Nicidecum. In sala clubului taberei de la .Valea JiJzului a fost improvizată pe dată o formație corală. Recoltă bună de mazăre la ferma „Elias“ din comuna Sascut-Tîrg, anul acesta s-a cultivat mazărea pe o suprafață de 26 hectare. Pentru această cultură s-a folosit mai multe soiuri pe parcele diferite,. Muncitorii și tehnicienii din această fermă au aplicat cu succes o serie de metode agrotehnice înaintate, iar rezultatele au fost satisfăcătoare. Acum, mazărea a fost care au fost însămînțate recoltată și treierată, obținîndu-se o producție de 1.000 kg la hectar. Aceasta a dovedit că îr condițiile de sol și climă pe care le oferă raionul Adjudy solurile respective de mazăre pot fi cultivate cu succes; La întocmirea lucrărilor planului de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965 în profil regional, materialele statistice documentare privitor la evoluția diferitelor fenomene economice și social-culturale, prezentate de organele Direcției Regionale de Statistică Bacău, au constituit un prețios aport în elaborarea unei astfel de lucrări. Interesul general pentru aceste lucrări documentare fiind în continuă creștere, s-a apreciat utilă publicarea unui Anuar Statistic Regional. Anuarul Statistic al regiunii Bacău, recent editat, redă o imagine cuprinzătoare a numeroaselor și variatelor procese economice și culturale ale regiunii noastre și oferă posibilitatea de a desprinde din cifrele publicate principalele tendințe de dezvoltare a regiunii Bacău. Se desprind limpede modificările structurale care au avut loc în economia regiunii noastre, progresele făcute în industrializarea socialistă, în revoluția culturală care s-a înfăptuit în această perioadă. Toate acestea sînt reflectate în Anuarul Statistic Regional 1960, care cuprinde date despre geografia regiunii, despre populație, indicatori sintetici ai dezvoltării diferitelor ramuri, date cu privire la forța de muncă, industrie, agricultură și silvicultură, investiții și construcții, transporturi și telecomunicații, circulația mărfurilor, buget, învățămînt, cultură și artă, ocrotirea sănătății, gospodărie comunală. ★ Anuarul Statistic al Regiunii Bacău, prezintă la început principalele caracteristici geografice ale regiunii Bacău. Populației regiunii i se rezervă un capitol destul de important. Cifrele Anuarului sînt elocvente în ceea ce privește modificările care au avut loc în structura populației în cursul procesului de construire a bazei economice a socialismului. Se poate observa, că odată cu înfăptuirea programului de industrializare inițiat de partid și guvern, au avut loc însemnate schimbări în raportul dintre populația urbană și populația rurală. Astfel, în timp ce în anul 1930, în mediul urban locuiau 133.870 locuitori, sau 18,7 la sută din totalul populației regiunii Bacău, la 1 iulie 1959 numărul locuitorilor din mediul urban se dublase, cifrîndu-se la 270.077 locuitori sau 26,1 la sută din întreaga populație a regiunii. Un bogat material documentar prezintă datele asupra grupării populației pe localități, pe sexe, grupe de vîrstă, naționalități, precum și fenomenele demografice mai importante. Succesele obținute în industrializarea socialistă a regiunii Bacău sînt reflectate în capitolul destinat industriei. Prin prisma datelor, Anuarul Statistic Regional scoate în evidență aspecte de bază ale procesului de industrializare, pentru grăbirea căruia 80 la sută din investițiile alocate regiunii Bacău au fost destinate sectorului industrial. Producția globală a industriei socialiste din regiunea Bacău, a crescut comparativ cu anul 1950 de 3,3 ori, dezvoltîndu-se cu precădere în aceeași perioadă producția ramurii energiei electrice și termică de 42 ori, industria materialelor de construcții de 114 ori, industria construcției de mașini de 6,9 ori, etc. In anul 1959 a apărut o nouă ramură industrială pe harta economică a regiunii noastre — ramura metalurgiei feroase. Regiunea Bacău, una din regiunile înapoiate din punct de vedere industrial în regimurile capitaliste, produce în anul 1959 — 69,8 la sută din producția de țevi de oțel pe țară, 33,6 la sută din producția de hîrtie, 28,8 la sută din producția de țesături de lînă, 23,8 la sută din producția de zahăr, 2,1,6 la sută din producția de ciment, 10,2 la sută din producția de energie electrică a R..P.R. însemnate creșteri sînt oglindite și în producția bunurilor de consum produse în regiunea Bacău, care comparativ cu anul 1950, înregistrează: la țesături de lînă de la o producție de 5.319 mii m.p. în anul 1950 la 8.104 mii m.p. în anul 1959, la tricotaje de bumbac de la 2.150 mii bucăți la 4.604 mii bucăți, la încălțăminte de piele de la 438.000 perechi la 817.000 perechi, la carne de la 3.100 tone la 13.138 tone, la preparate de carne de la 157 tone Ia 2.307 tone, la unt de la 80 tone la 193 tone, la zahăr de la 34.485 tone la 57.701 tone, la produse zaharoase de la 117 tone la 524 tone, la bere de la 14.576 hi la 23.016 hl in anul 1959 etc. In capitolul industriei găsim de asemenea, date asupra forței de muncă utilizate în industrie, grupată pe sectoare și ramuri industriale. Schimbările structurale din viața social-economică a regiunii Bacău se oglindesc și în cifrele privind agricultura. Din datele Anuarului Statistic se poate desprinde avîntul deosebit al cooperativizării agriculturii după cel de-al II-lea Congres al partidului, in timp ce în anul 1955 sectorul cooperatist al agriculturii din regiunea Bacău reprezenta doar 5,8 la sută în ceea ce privește numărul de gospodării țărănești, 3,3 la sută ca suprafață agricolă și 4,1 la sută ca suprafață arabilă, la 1 martie 1960 numărul de gospodării țărănești cuprinse în unitățile cooperatiste a fost de 65,3 la sută, suprafața agricolă a sectorului cooperatist reprezenta 45,6 la sută, iar suprafața arabilă 57,2 la sută. Sugestive pentru procesul de prefacere socială la sate, pentru dezvoltarea relațiilor de producție socialiste în agricultură sînt cifrele înfățișînd structura suprafețelor agricole și a culturilor pe forme de proprietate. Anuarul Statistic Regional conține numeroase date care ilustrează nivelul și dinamica producției agricole vegetale și animale, baza tehnică, principalii indicatori ai activității stațiunilor de mașini și tractoare etc. Grija partidului și guvernului pentru mecanizarea și modernizarea agriculturii este oglindită în datele privitoare la creșterea parcului de tractoare și principalele mașini agricole în S.M. și G.A.S. în perioada 1950— 1959. Dacă în anul 1950 G.A.S. și S.M.T. dețineau 172 tractoare fizice, la sfârșitul anului 1959, aceste unități erau dotate cu 759 tractoare fizice, 360 semănători mecanice, 348 cultivatoare mecanice, 169 combine tractate, 375 batoze pentru păioase etc. Toate acestea au contribuit la sporirea producției agricole. Totodată, cifrele permit tragerea unor concluzii importante cu privire la superioritatea marii producții socialiste, din agricultura noastră, față de mica producție a țăranului individual. De pildă, în anul 1959 la grîu de toamnă G.A.S. a obținut o producție medie de 17,4 qintale la ha, G.A.C. o producție de 16,1 qintale, în timp ce gospodăria agricolă individuală numai 9,1 qintale la porumb producția medie la hectar a fost pentru G.A.S. de 18,7 qintale, pentru G.A.C. 16,4 qintale, iar pentru gospodăriile individuale numai 13,5 qintale, precum și alte exemple. Numeroase date foarte interesante conține Anuarul Statistic cu privire la volumul investițiilor, construcțiilor și obiectivelor mai importante puse în funcțiune, precum și activității de transporturi și telecomunicații, circulația mărfurilor, modul de execuție și structura cheltuielilor bugetului sfatului popular etc. Cifrele Anuarului Statistic reflectă elocvent printr-un bogat material desfășurarea revoluției culturale în regiunea noastră. Ca urmare a creșterii numărului de unități de învățămînt și a cadrelor didactice, a sporit considerabil numărul celor cuprinși în diferite forme de învățămînt. Astfel, comparativ cu anul școlar 1948/1949, numărul copiilor înscriși la învățămîntul preșcolar crescut de la 6.054 la 15.212 cît au a fost cuprinși în anul școlar 1959/1960, numărul de elevi în învățămîntul de cultură generală a crescut de la 92.989 la n șl 140.507, în învățămîntul profesioși de ucenici de la 1.446 la 5.516 elevi. Pentru răspîndirea științei și culturii în masele de oameni ai muncii de la orașe și sate, s-a dezvoltat rețeaua de instituții culturale. Spre deosebire de anul 1948 cînd existau 379 de cămine culturale și case de citit, în anul 1959 numărul acestora a crescut la 926, numărul bibliotecilor publice a ajuns la 1.261, al cinematografelor la 113 etc. la Documentare sînt și datele privitor activitatea de ocrotire a sănătății. Este important de subliniat că majoritatea aspectelor economico-culturale sînt prezentate pe raioane și orașe, dînd posibilitatea unei analize complexe a dezvoltării teritoriale a regiunii noastre. Fenomenele economic-culturale sînt ilustrate în cadrul Anuarului Statistic și cu bogate grafice și diagrame. Anuarul Statistic al Regiunii Bacău 1960, constituie o lucrare științifică și de documentare valoroasă, care permite celor ce activează în domeniul economic și politic, cercetătorilor și propagandiștilor, cadrelor didactice, studenților și elevilor să analizeze și să cunoască pe baza materialului cifric și grafic importantele transformări ce au loc în regiunea Bacău în perioada construirii socialismului în patria noastră. Mircea Filipescu Un bilanț concludent al dezvoltării socialiste a regiunii noastre „Anuarul statistic al regiunii Bacău 1960“ Ocrotirea sănătății animalelor — o sarcină importantă De cum intri în dispensarul Veterinar, din comuna Sascut-Tîrg ai convingerea că personalul de aici lucrează concepere și conștiinciozitate. Un lucru deosebit este faptul că la acest dispensar veterinar totul este aranjat la locul lui, iar medicamentele și instrumentele necesare sînt păstrate în dulapuri speciale. Cetățeanul care vine cu un animal la tratament pleacă și cu anumite îndrumări și învățăminte folositoare pentru viitor. In ultimul trimestru, la acest dispensar veterinar, care deservește șase comune din raionul Adjud, s-au făcut peste 1806 consultații depășind celelalte dispensare și circumscripții din raion. S-au realizat în întregime toate sarcinile prevăzute in plan. S-au făcut tratamentele preventive unui număr de peste 814 cai și 3583 bovine. La fel s-au luat măsuri de prevenire a bolilor epidemice la porci și păsări. Au fost vaccinați un număr de 789 porci și peste 3200 păsări. La acest dispensar munca este bine planificată și se acordă o mare atenție calificării și ridicării nivelului profesional al personalului dat aici, prin diferite ședințe de lucru, «care se vin după un, grafic bis# stabilit. Cu mult simț de răspundere și pricepere îndrumă și coordonează activitatea din cadrul dispensarului veterinar tovarășul doctor Tiberiu Nițescu, care depune mult interes pentru apărarea sănătății animalelor. De asemenea se mai evidențiază și agenții veterinari Gh. Izvoreanu din Valea Seacă, Gh. Dobrotă din Parava, maiștrii Vasile Ilie și Ștefan Neaga Călăuziți de Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. colectivul de mucă I din cadrul acestui dispensar este hotărît să obțină rezultate și mai bune în muncă. Gh. Gorun activist U.T.M. A