Steagul Roşu, iulie 1960 (Anul 15, nr. 2309-2335)

1960-07-22 / nr. 2327

Nr. 2.327 (3.306) Rafinorii dărmăneșteni au obținut importante economii peste sarcina de reducere a prețului de cost Congresul al III-lea al P.M.R. a trasat partidului și Întregului popor un vast program de muncă și de luptă pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialis­mului, pentru creșterea ra­pidă a forțelor de producție, pentru îmbunătățirea conti­nuă a nivelului de trai ma­terial și cultural al iäim­eni­­lor muncii, factori care vor­­ duce la desăvîrșirea con­struirii socialismului în țara noastră. Aceste minunate perspec­tive de dezvoltare ale pa­triei au­ creat un imbold în­­suflețitor și în cadrul­­ Rafi­năriei nr. 8 Dărmănești, un­de sub îndrumarea­ comitetului­i de partid,­ colectivul de mun­că lupta a pornit cu dragoste la pentru îmbunătățirea Calității produselor și­ lucră­rilor prin folosirea celor mai înaintate metode de muncă și ridicarea­ co­ntinuă a ca­lificării în scopul realizării angajamentelor luate pen­tru anul 1960. Făcind bilanțul activității desfășurate de către rafinori în cursul semestrului I din acest an se constată că sar­cinile ce se desprind din h­o­­tărîrile Congresului partidu­lui nostru, sunt traduse în viață. De exemplu, planul producției globale a fost rea­lizat­ în proporție de 101,94 la sută, iar cel al producției marfă depășit — 1,16 pro­­tcente. Colectivul de muncă al sec­­ției D. A., printr-o mai bună folosire a utilajelor și prin preocuparea continuă pen­tru îmbunătățirea calității produselor, în semestrul I a îndeplinit planul de produc­ție la fiecare instalație. Productivitatea muncii în semestrul I a crescut cu 2,48 la sută. Colectivul nos­tru în această perioadă avut ca obiectiv principal și a lichidarea deficiențelor refe­ritoare la pierderile în pro­cesul tehnologic care în a­­nul 1959 au fost în valoare de 480.000 lei. Prin îmbunătățirea discipli­nei în muncă, pierderile de fabricație și manipulare pe rafinărie, au fost reduse, cantitativ cu 5,11 la sută, iar valoric cu 13,48 la sută. Economii importante s-au realizat și pe baza reduce­rii consumurilor specifice. De exemplu, la secțiile C.T., D.A. și T.C.E. prin redu­cerea indicilor de consum s-au economisit 45.497 kg acid sulfuric, 25.709 kg sodă caustică, 1.406 tone combus­tibil convențional, 33.624 tone abur și altele. Ca un aspect edificator al imboldului general cu care colectivul de muncă s-a a­­vîntat în lupta pentru tra­ducerea în viață a sarcini­lor trasate de partid și gu­vern, sunt economiile la prețul de cost realizate peste plan. Cei 1.450.000 lei reali­zați în primul semestru, re­prezintă 64,45 la sută din angajamentul anual luat pen­­tru anul 1960." Mircea Mardarescu planificator I VINERI 22 IULIE 1960 | 4 pagini 20 bani Noua filatură de la Buhuși a intrat în probe tehnologice La fabrica de postav din Bu­­huși a fost terminată zilele a­­cestea și a intrat în probe teh­nologice cu materie primă noua filatură de fire pieptănate cu o capacitate de 1200 tone fire anual. Noua filatură a cărei construcție a fost executată de un colectiv al trustului regional de construcții este înzestrată cu utilaje moderne de înaltă tehnicitate (ringuri, laminoare rapide, flayere, ma­șini de mesanjerie etc.). Datorită a­­cestora, pornirea, oprirea și reglarea firului se execută automat. Filatura dispune de asemenea, de o secție de filare și vopsitorie de fire, precum și de a­lte hale industriale, de­pozite de materiale, un grup social etc., prevăzute cu instalații de aerisire cu aer condiționat, iar iluminatul se face cu lămpi fluorescente. Transportul materiei prime și al produselor finite se efectuează cu ajutorl macaralelor și ascensoarelor. P. Nicolae Constructorii, instalatorii și montorii de pe șan­tierul Uzinei de sodă de la Onești, depun eforturi susținute pentru a reuși să dea această unitate pro­ducției cu mult înainte de termen. Iată în clișeul nostru pe cîțiva dintre harnicii montori din echipele conduse de, Nicolaie Neaga și Aurelian Popescu lucrînd la asamblarea agrega­telor uneia dintre secțiile uzinei. Foto: C. Bursuc Primele țevi cu diametru mare și pereți subțiri Una din sarcinile importante pe care Congresul al III-lea al P.M.R. a trasat-o laminoriștilor de la Roman este aceea de a pune la punct fabricarea țevilor cu diametre mari și pereți subțiri. Sortimente de țevi cu diametre mari s-au produs și pînă acum la Roman, însă cu pereții groși, ceea ce constituie un dezavantaj da­torită consumului mare de metal. Un impediment în calea realizării de pereți subțiri la țeava cu diametru mare constă în faptul că țeava de acest fel nu putea fi trecută prin agregatul „Duo“. în care a eforturilor susținute depuse în ultima vreme pentru rezolvarea­ cu succes a acestei probleme, harnicul colectiv de la fabrica de­ țevi a reușit să producă zilele trecute primele țevi cu diametru mare și pereți subțiri. Noul sortiment — conducta cu diametru de 377, și grosimea pere­­telui de 9 mm — a fost realizat pe bază de ciclu complet de la­minare, adică inclusiv trecerea prin agregatul „Duo". Acesta este un­ deosebit succes al laminoriștilor romașcani în lupta pentru traduce­rea în viață a hotăririlor Congresului al III-lea al P.M.R. N. Silon Oamenii muncii de la Salina—Tg. Ocna depun eforturi susținute pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. IN CLIȘEU: Scenă de muncă în salină. Studenți din R. D. Germană vizitează regiunile petroliere ale Moldovei­­­­ f 1 i­e­i Miercuri, un grup de studenți de la Academia de mine din­ Frei­berg (R.D. Germană) au vizitat schele de petrol din Moldova, in­­­teresîndu-se îndeaproape de metodele­ de lucru și realizările petro­liștilor moldoveni. Oaspeții au asistat la efectuarea unor operațiuni tehnologice ca : cimentarea de sonde, fisurări hidraulice, forarea cu­­ o instalație 4 1..D. Oaspeții germani vor­­ vizita și regiunea petrolieră Prahovei. Succese la fabrica­­ „8 Martie“­­ din P. Neamț In întrecerea socialistă pe care o desfășoară sub îndru­­­­marea organizației de partid,­­ colectivul de muncă de la­­ fabrica „8 Martie“ din Pia­­­­tra Neamț, înregistrează în­semnate succese în produc­­ție. De exemplu, în primul semestru al anului curent s-au dat peste plan 6.738 pe­rechi ciorapi și 210 bucăți broboade plușate. Paralel cu depășirea planului de produc­ție au fost obținute succese și in direcția îmbunătățirii calității produselor. Astfel, in trimestrul II al anului, din producția de ciorapi s-a reali­zat 94,03 la sută, calitatea l­a față de 94 planificat, iar la , broboade calitatea I­a a fost 1 89,66 la sută, față de 89 la sută planificat.­­ Succese a obținut acest i harnic colectiv de muncă și­­ , in ceea ce­­ privește realiza­­­­rea de economii la prețul de­­ cost peste sarcina planifi­cată. Din angajamentul a­­­­nual de 80.000 lei, în pe­­­­rioada primelor 6 luni a­le a­­nului s-au realizat 54.000­­ lei. Economiile realizate la­­­­ prețul de cost au fost posibile­­­­ in primul rînd datorită a­­­­tenției sporite ce o acordă : ’ muncitorii acestei fabrici, re­­­­­­ducerii consumurilor speci­­fice de materie primă și ma­­­­teriale. In perioada ln care i ne referim s-au economisit 74 fire h.g fire bumbac, 273 kg semi­lună, 2.800 ace, 1­23­1 kg coloranți și alte ma­­t­­­­­teriale. La obținerea acestor reali­­­­­­zări și-au adus o contribuție I­n deosebită cei 160 de frm­­ ,­tași in producție printre 11 care se numără muncitoarele : Adriana Zargiu, Elena Stoica,­­ I Nadia Zavalenco, Maria Lică, Jenica Boboc și alții. 6 La fabrica „Partizanul“-Bacău în curînd vor intra în producție noi mașini de mare randament Fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul“ din Bacău a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani. In sectorul mineral a fost pusă în funcțiune o instalație automată de uscat piei pe sticlă sub tensiune, iar în sectorul încălțăminte, la secția­ talpuit s-au montat două benzi rulante. Corpurile secțiilor tăbăcărie s-au recon­struit și au fost­ înzestrate cu noi utilaje moderne de mare productivitate. Modernizarea procesului tehnologic a permis ca în perioada de timp 1950—1959 producția de încălțăminte a fabricii să crească cu circa 90 la sută. In același timp și productivitatea muncii a crescut mult, iar prețul de cost al produselor a scăzut simțitor. Reutilarea fabricii prin înlocuirea­ mașinilor vechi cu altele noi, perfecționarea procesului de producție se află și în prezent în atenția pielarilor băcăuani. In curînd, în sectorul croit vor intra în funcție un număr de 5 mașini noi de ștanțat. Odată cu punerea în func­ție a noilor mașini, la operațiile de croit-ștanțat pro­ductivitatea muncii va crește cu 100 la sută, iar cali­tatea produselor se va îmbunătăți. Tot în vederea creșterii productivității muncii, acum se fac pregătiri și va începe în scurt timp montajul unor benzi rulante, construite de întreprinderea „Kirov“ din Capitală care vor înlocui vechile benzi glisante de la operațiile pregătit-cusut. B. Teodor ­Prodme mai multe, mai bune­ți ieftine In primul semestru al acestui an, muncitorii, ingine­rii și tehnicienii de la I.M.S. Roman, în întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea sarcinilor de producție au obținut rezultate bune. De exemplu, planul de produc­ție globală a fost realizat în proporție de 103,4 la sută, iar la producția-m­arfă au obținut o depășire de 2,2 procente. Pe sortimente de­­ asemenea rezultatele sunt frumoase. De pildă,­ s-au produs cu 6,4 la sută mai multe piese de schimb pentru tractor, iar planul la piese de schimb pentru auto a fost îndeplinit în proporție de 102,7 la sută. Luptînd pentru a fi în­ primele rînduri pe frontul traducerii­ în viață a sarcinilor izvorîte din documentele celui de-al III-lea Congres al partidului nostru, me­­blurgiștii romașcani, în semestrul I și-au realizat planul­­ de cooperări cu alte întreprinderi în proporție de 103,4 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 5,2 procente peste cea planificată, iar prețul de cost al producției a fost cu mult mai mic față de sarcina de reducere dată pentru anul în curs. Economiile obținute peste plan în semestrul I sunt în valoare de peste 300.000 lei. Din analiza cifrelor prezentate pînă aici se desprinde clar un lucru. Metalurgiștii romașcani, în se­mestrul I au realizat produse mai multe, mai bune și mai ieftine. La acest succes a contribuit fiecare muncitor, inginer și tehnician care la­ locul lui de muncă a căutat ceva nou în organizarea activității lui, în îmbunătățirea procesului de producție. In a­­ceastă direcție merită toată lauda inovatorii și rațio­­nalizatorii. La cabinetul tehnic al întreprinderii pina la data de 7 iulie sunt înregistrate 161 propuneri de inovații și raționalizări, adică mai multe chiar decât în anii 1956, 1957 și 1958 la un loc și cu 26 mai multe decât în tot anul 1959. Roadele activității inovatorilor și raționalizătorilor, toț­ii, și mai edificatoare în semestrul II care de la început este asaltat cu și mai multă însuflețire.­ In cele 20 de zile care au trecut din luna iulie metalurgiștii au înregistrat depășiri la sarcinile de producție și însemnate reduceri la coeficientele de rebuturi, Telegrama tovarășului Chivu Stoica adresată președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Congo Domnului Patriee Lumumba Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Congo LEOPOLDVILLE In numele guvernului Republicii Populare Romíne și al întregului popor român adresăm dv și prin dv guvernului și poporului Republicii Congo, expresia sentimentelor noastre de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului congolez pentru apărarea libertății și­­ independenței sale recent dobîndite prin luptă și nenumărate jertfe. Guvernul Republicii Populare Române condamnă agresiunea colonialistă împotriva independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Congo și se pronunță în modul cel mai ferm pentru aplicarea consec­ventă a hotăririlor Consiliului de Securitate, pentru imediata retragere a trupelor belgiene din Congo. Guvernul Republicii Populare Române așteaptă ca O.N.U. să dea dovadă de eficacitate și promptitudine în acțiunile sale pentru respectarea indepen­denței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Congo. Guvernul și poporul Republicii Populare Romine sprijină acțiunile între­prinse de Republica Congo pentru triumful cauzei juste a poporului congolez și a guvernului său legal și își exprimă totodată încrederea că poporului congolez pentru libertate și independență va fi încununată lupta de succes. Chivu Stoica Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine. i l i 93.000.000 m.e. de apă în lacul de acumulare de la Bicaz La 21 iulie în lacul de acumulare al Hidrocentralei „V. I. Lenin" de la Bicaz se acumulaseră 93.000.000­ me­ri cubi de apă. Lacul avea ieri o suprafață de 600 de he­ct­are și se ridica la baraj pînă la înălțimea de 32 metri. Lungimea de ieri a lacului era de 15 km, iar lățimea ajunge pe alocuri la 1 km. Mai important este faptul că după cum se acumulează apa s-au creat posibilități ca peste puțin timp să se poată începe probele in vederea in­trării parțiale in funcțiune a Hidro­centralei „V. V. Lenin“. Constructorii continuă să execute la baraj și la uzina hidroelectrică lu­crări din faza finală. $a fie depuse toate eforturile pentru strmgerea la timp­­ fără pierderi a recoltei Strînsul recoltei de păioase - preocuparea principală a colectiviștilor din Valea Hogii Pe colectiviștii din Valea Hogii, co­muna Lipova, raionul Bacău, campa­nia de recoltare a păioaselor din acest an i-a găsit gata pregătiți. încă di­nainte, cînd griul și orzul de toamnă începuseră a da în spic, consiliul de conducere al gospodăriei, ajutat de or­ganizația de partid, a luat toate mă­surile necesare, pentru ca în momentul cînd se va da semnalul, lucrările de recoltare a păioaselor să înceapă fără nici o zăbavă. Astfel, organizați pe echipe, colectiviștii au început întîi se­cerișul orzului de toamnă. Și faptul că orzul de pe cele 12 hectare a fost sece­rat, legat în snopi și așezat în clăi în decurs de numai două zile e o do­vadă că s-a lucrat cu hărnicie, cu pri­cepere și cu spor. îndată după asta, fără a mai lăsa să treacă timpul, ei au treierat întreaga recoltă de orz, transportînd la baza de recepție din Propana primele cantități din această recoltă. In felul acesta, colectiviștii din Valea Hogii au obținut distanța nr. 1. Vrednic de menționat este fap­tul că întreaga suprafață de 12 hec­tare, după ce a fost ridicată recolta de orz, a fost arată și însămînțată cu porumb pentru furaj. Pentru strădania lor se cuvine să fie evidențiați Con­stantin Păduraru­, Marița Borac­ină, Vasile Măgureanu și alții. ★ Zilele acestea, de îndată ce griul de pe tarlaua colectivei a dat în copt, ei au început fără întârziere secerișul. Pe 25 hectare secerișul se face ma­nual. Paralel cu aceasta, pe o altă tarla s-a lucrat la deschiderea dru­mului de care e nevoie pentru ca să se poată începe recoltatul cu combina pe care a trimis-o Stațiunea de mașini și tractoare din Hemeiuș, urm­înd pilda colectiviștilor, țăranii muncitori, membri ai întovărășirii a­­gricole, au ieșit fără întîrziere la lucru și au reușit să termine recoltatul orzu­lui pe întreaga suprafață. Pînă la sfîr­­șitul săptămînii trecute în comuna Li­pova recoltatul orzului de toamnă se terminase pe întreaga suprafață de 153 hectare. Au recoltat orzul De îndată ce culturile de păioase de toamnă de pe tarlalele gospodăriei a­­gricole colective din On­­cești, comuna Lozinca, ra­ionul Zeletin, au ajuns la maturitate, colectiviștii au început fără întîrziere recoltatul. Datorită mun­cii avîntate a colectiviști­lor din cele două brigăzi întreaga suprafață de 14 hectare de teren culti­vată cu orz a fost recol­tată. La recoltarea orzu­lui, fruntașă s-a situat brigada de cîmp condusă de tovarășul Nicolae Ari­­tochi urmată îndeaproape de brigada de cîmp con­dusă de Ion Bătrînu, iar dintre ech­ipe s-au evi­dențiat cele conduse de Gh. Ionașcu, Simion Ca­­sian, Vasile Popa și altele. Printre cei mai harnici colectiviști se numără Vasile Marciuc, Gh. Iacob, Ținca Prosie, Ion Mardare, Vasile Leonte și alții C. Panaite Treieră îndrumați fiind de organizația de par­tid, colectiviștii din Cîndești, raionul Buhuși, lucrează cu sîrguință la strînsul recoltei de păioase. Astfel, deși dato­rită condițiilor de climă din acest ra­ion,­ păioasele ajung la maturitate mai tîrziu, totuși de îndată ce orzul de toamnă a dat în pîrgă, ei au început ecerișul și, lucrînd cu mult spor, în­ din plin tr-un timp relativ scurt, au terminat de secerat și legat în snopi întreaga recoltă de orz. Apoi, fără întîrziere, snopii au fost transportați la arie unde a început treierișul. Merită să fie evi­dențiați Grigore Cercel, Frăsînica Cio­­banu, Ion Nistor, Constantin Maftei și alții. Tache Vasilache coresp. f i­i 1 Pe ogoarele colectivei din Gîrleni Timpul prielnic a dat posibilitatea harnicilor colectiviști din Gîrleni — Buhuși să recolteze la timp de pe su­prafața de 10 hectare, orzul semă­nat de cu toamnă. Urmînd sfaturile agronomului și aplicind regulile a­­grotehnice, colectiviștii au obținut o producție de aproape 2000 kg boabe orz la hectar. ★ Colectiviștii de la gospodăria agri­colă colectivă „Horia, Cloșca și Cri­­șan“ din comuna Gîrleni, raionul Bu­huși, au căutat să aplice în practici cunoștințele căpătate la cursul agro­zootehnic. Astfel, ei au terminat la timp prașila a III-a la cultura de sfeclă de zahăr de pe suprafața de 33 hectare și sfeclă furajeră pe su­prafața de 2,50 hectare. Se evidenția­ză în­ mod deosebit ech­ipele conduse de Veronica Pușcașu și Maria Husaru.­ Const. Boboc La sferele de lînga Trotuș Am trecut de curînd de-a lungul construcțiilor și instalațiilor in care materia primă, butanul, va trece prin diferite faze de transformare și va ieși la urmă sub formă­­ de produs macromolecular. Acesta es­te cauciucul sintetic cu proprietăți e­­lastice asemănătoare cauciucului na­tural in stare brută sau vulcanizat. Am străbătut viitorul combinat și în extrema lui, nu departe de Trem­iuș, m-am aflat in fața unui decor, dacă nu fantastic, cel puțin deose­bit de curios. Niște forme sferice asemănătoare baloanelor cu care Jules Verne ne purta­mn călătorii imaginare, stăteau gata parcă să-și ia zborul intr-o călătorie interastrală. Aici se află rezervoarele sferice, in care va fi înmagazinat butonul. Și,­­ dacă mergem tot sensul procesului tehnologic, ajungem acolo unde prin polimerizare moleculele de vinil ies, „un șir indian.“ sub forma produsu­lui finit. Dar nu mergem mai de­parte încă. Răm­ânem să admirăm, i­. afară de formele bizare ale con­strucțiilor ca niște uriașe mingi de fotbal, și munca montorilor, sudorilor, țevarilor și d­ățuitorilor, care din zori si­­ imi in amurg își unesc forțele, hărnicia și priceperea pentru ca pilata fixată pentru terminarea re­zervoarelor să fie cu­ mai mult a­­apropiată. In acest scop, in perioa­da actuală muncitorii de aici nu-și raccupețesc eforturile. Și dacă este­­ vorba de eforturi, așa cum sunt ele r canalizate acum, și rezultatele ob­ținute le corespund, întărim acea­stă afirmație reproducând spusele­­ maistrului principal Vasile Vintilă ■despre stadiul lucrărilor: „Lucrările la lotul D 1 (rezervoa­re sferice) din șantierul nr. 1 Cau­­­ciuc unde lucrează muncitori de la­­ I.M.B.. trebuie să fie gata pentru inmagazinarea butonului la sfirșitul lunii august. Nu există nici o în­doială că lucrările, vor­ fi terminate mai repede. Vedeți doar cum se lu­crează I“. Intr-adevăr, zgomotul compresoare­­lor, al agregatelor, ciocănitul stri­ciet al, aparatelor­ de crețuit, jderul multiplicat al aparatelor de sudură,­­ oamenii de pe schele și din jur, în­tăresc convingerea că cele spuse plită acum de tovarășul Vintilă sunt iimolate. F.l Continuă :" „Din cele zece rezervoare 4 sunt gi­ta pentru­­­ robe hidraulice , la alte 4 dintre ele, lucrările sunt executate în pro­porție de aproximativ 30 la suta. Și la celelalte două rezervoare s-au efectuat jumătate din lucrări. Paralel cu lucrările de montare a rezervoa­relor, se continuă intens și munca la cele două case de pompe. Aici a început montarea instalațiilor, se fac legăturile la colectare și se lu­­ ă in carnetul reporterului trează la terminarea fundațiilor in interior". Se face o pauză. Tăcerea de o clipă se prelungește in contrast cu zgomotul ce vibra pină atunci in jur. Dinspre Trotuș, odată cu o vagă adiere răcoroasă sunt aduse și trilu­rile unor păsărele ascunse intr-o oază de verdeață din apropiere, care ciupesc­­ discret strunele unor viori imaginare înălțind un cintec de muncă. Cele 10 rezervoare, grupate in linii simetrice apropiate, cu toată capacitatea lor la un loc (6000 m.c.) și cu construcțiile din jur, par niș­te pui abia ieșiți din găoace pe­­ngă marele șantier. Liniștea este din nou alungată de zgomotele sin­copate. Ne sunt arătați pe lună, pe măsură ce străbatem spațiul cuprins între rezervoare, mon­tării din echipa lui Gheorghe Ianase, cura nici in ruptul capului ,nu se lasă în urma întrecerii la care au fost chemați de celelalte echipe ce muncesc aici. Ei reali­zează sarcină d­e­­ plan mai mult cu 30 la sută în fiecare zi. Despre su­dorii de sub conducerea lui Ion Radu și Neluș Oierni­c­­­.ăm că au o pregătire superioară Și că lucrul pe­­­ care-l execută este de cea mai bună calitate. Cei mai gălăgioși, dar î­n tot atil de harnici sunt piețuitorii­­ conduși de Ion Bucuria. Fac ei mare zgomot cu­ aparatele lor, dar­­ * nu-l fac degeaba. Țevanii din echi­­pa lui C. Păun și‘ alți muncitori • kom­pletează lista fruntașilor de la ? î rezervoarele sferice : ...Dar iată-l și pe Volodea al nos­­t ■­tru cum ii spun toți cei care-l cunosc ! • și toți cei alături de care pier­ea­ • za. Este inginerul sovietic Vladimir • Volodnikov. A venit pe malul Tro­­­­­­tușului cu mina întinsă frățește ală­­t­­uri de alți specialiști sovietici, ca­­ un simbol al prieteniei și­ al ajuto­­­­rului pe care marea țară a socialis­­­­mulu­i o dă țării noastre în perma­­­­nență și în orice domeniu. El te­­ cucerește de îndată, ■ de la primele­­ cuvinte schimbate fără translator. Inginerul Volodnikov a contribuit,­­ din plin cu cunoștințele sale, pe care i le împărtășește cu dărnicie oricui, • la construirea rezervoarelor sfericei • El i-a învățat pe maistrul Ștefan­­ Nuțu și pe operatorul Fior­ea Tașcă î să folosească „lampa Gama", aparat­e cu care se constată calitatea sudu­­­­rilor, le-a explicat cu amănunțime­a cum funcționează acest aparat, cum­­ trebuie lucrat cu el, dindu-le toto- o dată și alte detalii tehnice și prac­tice legate de radiografierea sudurii. ? In prezent aceștia știu s-o minuiască și plini de recunoștință au căpătat pentru Volodea al nostru un puternic sentiment de prietenie pe care acesta pe drept cuvînt il merită. Și de la sudorul Boris Belop­au ce învăța mentorii de aici. Păcat că­­ nu l-am­ revăzut din nou. Era plecat­ă acasă, la Moscova, in concediu. • ** ? Munca continuă in ritm susținut. ? Ne îndepărtăm purtind in noi căi­ T dura stringerilor unor miini de aur­­ și convingerea că oamenii de aici,­­ și de­ pe tot cuprinsul țării, sunt ho­­­­tărîți să îndeplinească cuvîntul par­­t­idului care ne conduce spre zările­­ luminoase ale viitorului. Mihai Fii_iuc î *:

Next