Steagul Roşu, octombrie 1965 (Anul 20, nr. 3938-3964)
1965-10-14 / nr. 3949
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Realizare de prestigiu Ieri, colectivul de muncă al Fabricii de celuloză și hîrtie „Reconstrucția“ din Piatra Neamț a înregistrat o nouă realizare de prestigiu: îndeplinirea valorii producției globale pe perioada șesenalului. Pină la sfîrșitul ultimului an al șesenalului la producția globală se vor da în plus 23.000.000 lei, la producția marfă 22.000.000 lei, 7.000 tone de celuloză, 3400 tone de hîrtie și se vor obține peste 7.000.000 lei economii prin reducerea prețului de cost. Cu mult înainte de termen vor fi îndeplinite și sarcinile de producție din acest an. Numai pînă acum au fost date peste plan aproape 2000 tone de celuloză și peste 200 tone de hîrtie. Capacitate dublată la tratarea țițeiului Ca rezultat al căutărilor și eforturilor, stația de tratare a țițeiului din Moinești și-a dublat capacitatea. Aceasta a făcut ca o altă stație de tratare să devină disponibilă. Această dublare a capacității de tratare a țițeiului s-a realizat fără investiții, prin modificarea fluxului tehnologic. Interesant este că dublarea capacității de prelucrare se realizează cu același consum de energie electrică, ceea ce reprezintă economii anuale de circa un milion lei, în același timp s-a îmbunătățit substanțial și calitatea țițeiului ce se livrează rafinăriilor. Masa lemnoasă valorificată gospodărește Prin eforturile depuse de întregul colectiv, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea forestieră din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de la începutul anului și pînă acum, au obținut însemnate depășiri la indicatorii economici planificați. Bilanțul realizărilor de pînă acum arată un spor la producția globală de peste 990.000 lei, iar la producția marfă de peste 1.400.000 lei, obținîndu-se mai mult cu 2.904 m c bușteni de rășinoase, 397 m c bușteni de fag, 111 m c bușteni de stejar, 930 mc lemn de celuloză, 317 m clobde industriale, 1130 mc cherestea de fag și multe altele, în primele 9 luni din acest an, ca urmare a aplicării în practică a unor măsuri tehnico-organizatorice cum sunt: extinderea lucrului în brigăzi cu plata în acord global, exploatarea masei lemnoase în trunchiuri lungi și catarge, în postate și la rînd, ridicarea continuă a calificării muncitorilor de pădure și altele, masa lemnoasă a fost mai bine valorificată. Astfel, din totalul de bușteni de fag realizat s-a obținut cu 5.048 mc lemn de lucru mai mult. C. B. Cum folosiți rezervele interne? Combinatul de cauciuc sintetic și produse petrochimice din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, produce însemnate cantități de cauciuc, fenol, acetonă și polistiren. Pentru a face cunoscut cititorilor noștri felul cum se preocupă conducerea combinatului de valorificare a rezervelor interne, cum se reflectă aceasta în îndeplinirea planului de producție, ne-am adresat tovarășului inginer PETRE BUNEA, directorul general al combinatului, cu câteva întrebări: — Ați putea să ne precizați care sunt principalele rezerve în organizarea producției din cadrul combinatului ? — Cea mai importantă rezervă o constituie la noi folosirea rațională a capacităților de producție și creșterea continuă a indicilor de folosire a utilajelor. Colectivul combinatului nostru desfășoară o însuflețită întrecere socialistă pentru îmbunătățirea indicilor de utilizare a instalațiilor, aceasta reflectîndu-se în rezultatele obținute în producție. Făcîndu-se o analiză a felului cum se preocupă personalul de deservire a instalațiilor și utilajelor de folosirea acestora, s-a putut constata că ele sunt utilizate în condiții din ce în ce mai bune. Nerealizarea ritmică însă a planului de producție din unele instalații mai constituie încă o lacună care umbrește succesele noastre. Aceasta ne arată că , în viitor trebuie să desfășurăm o acțiune mai temeinică și bine organizată pentru îmbunătățirea sistematică a indicilor de utilizare a instalațiilor. Dezbătînd cifrele de plan pentru anul 1966, cadrele de conducere ale combinatului de cauciuc sintetic au scos în evidență importante rezerve pe care le oferă în continuare producția. Plecînd de la ideea ca toate rezervele interne să fie valorificate din plin, conducerea combinatului a întocmit un bogat plan de măsuri tehnice și organizatorice, unele din prevederi urmînd să prindă viață pînă la finele anului. Printre acestea se numără îmbunătățirea catalizatorului pentru fază a doua de dehidrogenare, ridicarea gradului de automatizare a procesului de producție la secția polimerizare, înlocuirea unor materiale folosite pentru protecția anticorosivă la instalația de obținere a izopropilbenzenului. Pentru îmbunătățirea continuă a procesului de obținere a fenolului în cadrul combinatului avem un colectiv de cercetători care se ocupă de găsirea celor mai bune soluții. ■ O altă problemă care trebuie să stea în atenția noastră este ridicarea calității producției pe o treaptă superioară la nivelul exigențelor crescînde ale beneficiarilor. Trebuie să arăt că la acest capitol chimiștii combinatului au înregistrat o serie de rezultate meritorii. Cauciucul sintetic, polistirenul s-au comportat bine la prelucrare, beneficiarii fiind mulțumiți. Dar se mai constată că în unele perioade calitatea produselor noas- C. BUTE (Continuare în pag. a 3-a) S-a închis Expoziția construcției economice a R. P. Chineze de la București Miercuri s-a închis Expoziția construcției economice a R. P. Chineze. Deschisă între 23 septembrie—13 octombrie, expoziția a trezit un viu interes atît în rîndurile publicului larg, cit și al oamenilor de specialitate. Expoziția a fost vizitată de conducători de partid și de stat, de reprezentanți ai conducerii unor ministere economice și instituții centrale. Vizitatorii au luat cunoștință de succesele importante obținute în ultimii ani de poporul chinez. Numeroși specialiști români — atît din București cit și din alte orașe din țară — au avut discuții cu specialiști chinezi aflați la expoziție. Ei s-au interesat, îndeosebi, de caracteristicile tehnice și performanțele unor produse ale industriei chineze : mașini-unelte, mașini agricole, motoare Diesel etc., precum și de unele exponate de precizie : mașini electronice de calculat, microscopul electronic, acceleratorul electronic, cromatografele etc. In cele 20 de zile cu a fost deschisă expoziția, in pavilionul său au fost prezentate filme documentare și artistice, urmărite cu interes de vizitatori. ORA 20,20 ’ Fiecare minuut, fiecare secundă, zecime sau sutime de secundă, înseamnă, in depanarea ordonată a timpului, noi valori materiale și spirituale, pe care le alăturăm, celor obținute de generațiile lăsate în urmă, pregătindu-le și predîndu-le, cu conștiința împăcată, copiilor și nepoților noștri pentru ca și ei, asemenea unui perpetum mobile, să dea o strălucire și mai mare comorilor născute în mintea și în brațele noastre. Fiecare minut lasă în urmă,azi mai mult ca oricind, fapte, idei de o impresionantă valoare. Ora 20,20 reprezintă o unitate de măsură a vremii care poate însemna în același timp atîtea și atîtea lucruri, unele mai reprezentative decit celelalte Este o oră ca și atîtea altele, dar care, ca și atîtea altele, ora aceasta, are personalitatea ei. In viața orașului Bacău această, unitate de măsură a timpului reprezintă un moment cotidian pe care-l întilnești, îl privești și-l admiri contopirndu-pe plăcerea de a fi martorul lui cu bucuria celor care după o zi de muncă in uzină au răspuns prezent, la citirea catalogului. Sunt seraliștii, Ei văd adesea ieșind de pe poarta Liceului nr. 2 „Vasile Alecsandri“ cu zîmbetU’ pe față, gălăgioși, dind o rumoare plăcută acestui colț de stradă. Lingă tineri, oameni mai în virstă, îngă fete, băieți; unii cu părul de culoarea corbului, alții cu ghiocei la Umple; unii așteptați de logodnice, alții de soții; unii plecind cu bicicletele acasă, alții cu motocicletele. Sunt prins uneori in mijlocul lor și-mi place. Le văd de aproape sclipirea ochilor, miinile pe care uleiul industrial mai păstrează încă un ușor miros de strung sau raboteză: le văd degetele care string stiloul ca o menghină dintre cele mai perfecționate și pe care degete zărești uneori pete mici de cerneală , le simt mulțumirea sufletească de a fi muncitori și în același timp liceeni, fruntași și colo și dincolo; le urmăresc pașii sănătoși care calcă zglobiți pe asfaltul străzii și toate acestea îmi plac nespus de mult. Ora 20,20 este o oră ca atîtea altele. Dar ca și atîtea altele, ora aceasta are poezia ei Liceeni sera- Uști încheie o zi de strung și pupitru. Cl’IRNOIU R ■ O nouă metodă de evidență a cheltuielilor de producție și de calcul a prețului de cost în cîteva întreprinderi s-a experimentat o nouă metodă de evidență a cheltuielilor de producție și de calcul al prețului de cost. Ea constă in urmărirea fază cu fază a desfășurării procesului de producție, a consumurilor de materie primă, a manoperei și altor cheltuieli. Se asigură astfel informarea operativă a conducerii secțiilor de producție și întreprinderii asupra stadiului de realizare a planului, prețului de cost, a beneficiilor etc. Totodată prin aplicarea metodei normative — pentru că despre aceasta este vorba — evidenta contabilă în intreprinderi capătă o nouă structură organizatorică. Evidenta retrospectivă trece pe plan secundar, ea fiind înlocuita cu cea operativă. Aceasta permite creșterea rentabilității, unităților, descoperirea și folosirea mai largă a rezervelor interne, sesizarea la timp a abaterilor de la cheltuielile normative și luarea de măsuri pentru eventuale depășiri de cheltuieli sau nerealizarea beneficiilor planificate, a prețului de cost, în urma rezultatelor bune obținute prin folosirea metodei normative, Ministerul Finanțelor, care se preocupă de promovarea unor sisteme mai avantajoase de evidență, își propune extinderea ei în toate întreprinderile productive. Agerpress Citiți în numărul de azi. pag.m-a Grijă și operativitate in rezolvarea propunerilor. pagina Manevrele de culise continuă. Sudorii Constantin Iacob, Vasile Donici, Nicolae Iacob și Vasile Micu, lucrează în brigada complexă la noile blocuri ce se construiesc în cartierul Bistrița — Bacău. Foto : ANUL XIX NR. 3.949 (5.428) JOI 14 OCTOMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Blocuri svelte din orașul Bacău zid în sparele acestei toamne tîrzii. Foto : C. STOICESCU Lucrările agricolela timp și de calitate Planul visămînțărilor de toamnă pe regiune — îndeplinit . Muncind cu deosebit entuziasm și însuflețire pentru a da viață, zi de zi, sarcinilor trasate agriculturii de către cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., referitoare la sporirea continuă a producției de cereale, harnicii țărani cooperatori și mecanizatorii din regiunea noastră, au încheiat cu succes campania însămînțărilor de toamnă, îndeplinind planul în întregime în unele unități suprafața planificată a fi însămințată cu culturi de toamnă a fost chiar depășită. Așa este cazul Stațiunii experimentale agricole Secueni care a depășit plănul cu 2,4 la sută, Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu 12,5 la sută, raionul Tg. Ocna cu 1,1 la sută, raionul Piatra Neamț cu 1,3 la sută etc. Merită reliefat faptul că, in afara încadrării in perioada optimă, lucrările de pregătire a patului germinativ și de însămințare a griului cit și a celorlalte culturi de toamnă, s-au efectuat la un nivel agrotehnic corespunzător, ceea ce ne dă garanția unei recolte bogate și în anul viitor. De ce în raionul Moinești întîrzie recoltatul porumbului ? Principala lucrare agricolă care se execută în momentul de față in cooperativele de producție din raionul Moinești este recoltatul porumbului. Pînă in ziua de 13 octombrie a.c. din suprafața de 4.261 ha cultivate cu porumb se recoltaseră numai circa 300 ha. Ceva mai avansate cu această lucrare sunt cooperativele agricole de producție din Berești Tazlău, Grigoreni și Măgirești. Timpul este destul de avansat, tărăgănarea recoltării porumbului duce la întirzierea eliberării terenului și executării arăturilor de toamnă. „în raionul Moinești, recoltatul porumbului a început din primele zile ale acestei luni — ne-a declarat tovarășul inginer Mihai Diaconu, președintele consiliului agricol raional. Chiar de la 1 octombrie s-a dat indicația să se treacă cu toate forțele !a recoltat“. Așadar, „s-a dat indicația, dar controlul îndeplinirii sarcinilor pe teren se face mai puțin sau aproape de íoc. Așa se explică faptul că, cu toate indicațiile date, la Ardeoani, Pîrjol și Solenț, recoltatul a început cu aproape 10 zile întîrziere iar la cooperativa agricolă de producție din Strugari nici în ziua de 12 octombrie nu se trecuse la culesul porumbului. De ce această situație ? Ce așteaptă consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție care nu au trecut încă la recoltatul porumbului ? La Tescani'inginerul agronom și președintele cooperativei agricole de producție, toind să se ocupe de impulsionarea ritmului de recoltare, de o mai bună organizare a muncii, pierd timp prețios cu rezolvarea unor treburi mărunte de administrație. De aceea, la cooperativa respectivă recoltatul culturilor Urzii se desfășoară în pas de melc. La fel stau lucrurile și la Ardeoani, în trei zile bune de lucru, aici s-a recoltat porumbul numai de pe 17 ha din 396 ha cultivate cu această plantă. Și la Bucșești, Solonț și Scorțeni, ritmul de lucru este mult sub posibilități. Credem că este timpul ca factorii de răspundere să ia măsuri concrete, să intensifice munca de îndrumare și control pentru grăbirea recoltării porumbului. Pe terenul eliberat să intre imediat tractoarele sau atelajele unde terenul este nemecanizabil, la efectuarea ogoarelor de toamnă — factor important în asigurarea unei recolte bogate și în anul viitor. C. MARIAN laps prompterintei de umplere a oamenilor muncii Formă complexă de propagare în nudul maselor a cunoștințelor tehniceprofesionale și de cultură generală, universitățile muncitorești se bucură de prețuire și interes din partea oamenilor muncii. Ca și în alte localități din regiune, anul acesta, la Roman va continua să existe o universitate muncitorească. Ea se află în pragul începerii cursurilor și, pentru a afla amănunte în legătură cu deschiderea și funcționarea ei, redactorul nostru MÂNDICA MARDARE, a adresat cîteva întrebări tovarășului ION CURCĂ, membru în Biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor Roman, cu probleme culturale . • — Cum a fost organizată universitatea muncitorească ? — Aceasta va funcționa la Uzina de țevi, cu 300 de cursanți. Sunt prevăzute in program patru secții: științe tehnico-economice, matematici, părinții și educația copiilor, limbi străine, (franceză, engleză, germană). — Ce măsuri au fost luate ? — Consiliul local al sindicatelor Roman a instruit președinții comitetelor sindicatelor și responsabilii comisiilor muncii cultural-educative de masă cu privire la modul de organizare și desfășurare a învățămîntului în cadrul universității muncitorești, precum și a lectoratelor tehnice și de cultură generală. La rindul său, comitetul sindicatului uzinei de țevi a consultat masa mare de muncitori din uzină pentru a afla problemele care ar interesa-o mai mult spre a fi trecute în temnatică. Pe baza propunerilor și a experienței de anul trecut,au fost incluse în program și disciplina limbi străine și ciclul de expuneri părinții și educația copiilor. înscrierile in noul an de învățămînt s-au făcut în urma discuțiilor cu fiecare cursant în parte și pe baza cererii acestuia. — La Uzina de țevi procesul de producție este continuu, se lucrează in schimburi. Aceasta nu va constitui un impediment în asigurarea unei frecvențe bune la cursuri ? — Universitatea muncitorească de la Uzina de țevi Roman își va desfășura activitatea în trei schimburi. Lecțiile ținîndu-se o dată la trei săptămîni, în schimbul de muncă, există, deci posibilitatea asigurării unei frecvente bune . Ați amintit ceva de existența unor lectorate tehnice și de cultură generală; vă rugăm să faceți cîteva precizări în legătură cu rostul acestora. ” La nivelul orașului, Biroul executiv al C.L.S. Roman, cu ajutorul comisiei inginerilor și tehnicienilor și a comisiei muncii cultural-educative de masă, a organizat un lectorat tehnic. Expunerile vor fi făcute de profesori universitari din București, Iași, Cluj, Brașov. Ele se adresează inginerilor și tehnicienilor cu înaltă calificare. — E vorba, deci, de un singur lectorat tehnic la nivelul orașului ? — Nu ! în marile întreprinderi romașcane vor funcționa încă zece lectorate tehnice. Sînt organizate, de asemenea, lectorate de cultură generală și cicluri de conferințe. Pentru G.A.S. și S.M.T. Biroul executiv al C.S.S., împreună cu Consiliul agricol raional Roman a luat, încă de pe acum măsuri de organizare a învățămîntului agrozootehnic. Atît universitatea muncitorească, cit și lectoratele impun susținerea unor expuneri bine documentate din punct de vedere științific, prezentate într-o formă accesibilă și totodată plăcută auditoriului, de către specialiști. Cum veți rezolva această problemă ? ■— împreună cu Comitetul orășenesc pentru cultură și artă, Biroul executiv al C.S.S. a luat măsuri de pregătire a lectorilor localnici pe baza recomandărilor Consiliului Central al Sindicatelor și Comitetului de stat pentru cultură și artă, precum și ale Biroului executiv al Consiliului regional Bacău al sindicatelor. Aș vrea să precizez că pentru disciplina științe tehnicoeconomice a universității muncitorești de la U.T.R., lectorii sunt recrutați din uzină și pe lângă expuneri și-au prevăzut o serie de aplicații practice cu participanții, chiar la locurile de muncă. La secțiile de cultură generală lectorii vor folosi materiale didactico-intuitive facilitînd înțelegerea profundă a lecțiilor de către cursanți.. — Așadar, răspuns prompt, competent dorinței de cunoaștere a oamenilor muncii din orașul Roman La sate activitate culturală și mai bogată Duminică a avut loc la Tg. Neamț, plenara Comitetului raional pentru cultură și artă. Atît în materialul prezentat cit și în discuțiile purtate un loc important a ocupat problemă desfășurării unei bogate activități cultural-artistice în perioada de iarnă. în după-amiaza aceleași zile, biblioteca raională a organizat, în sala căminului cultural din comuna Vînători, o seară literară cu tema „Pagini din poezia contemporană", la care au participat și membrii cercului literar din localitate. A urmat concursul „Cine știe, cîștigă" cu tema „Viața și opera lui Vasile Alecsandri". în aplauzele celor peste 600 de participanți, au fost înmînate premiile, care au revenit tovarășilor Jenică Vîju, Vasile Salomia și Vasile Șerban. Căminul cultural gazdă a prezentat în încheiere un frumos program artistic. în împărăția harnicelor albine*