Steagul Roşu, octombrie 1965 (Anul 20, nr. 3938-3964)

1965-10-14 / nr. 3949

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Realizare de prestigiu Ieri, colectivul de muncă al Fabricii­­ de celuloză și hîrtie „Reconstrucția“ din Piatra Neamț a înregistrat o nouă realizare de prestigiu: îndeplinirea va­lorii producției globale pe perioada șe­­senalului. Pină la sfîrșitul ultimului an al șe­­senalului la producția­ globală se vor da în plus 23.000.000 lei, la produc­ția marfă 22.000.000 lei, 7.000 tone de celuloză, 3400 tone de hîrtie și se vor obține peste 7.000.000 lei economii prin reducerea prețului de cost. Cu mult înainte de termen vor fi îndeplinite și sarcinile de producție din acest an. Numai pînă acum au fost date peste plan aproape 2000 tone de celuloză și peste 200 tone de hîrtie. Capacitate dublată la tratarea țițeiului Ca rezultat al căutărilor și efortu­rilor, stația de tratare a țițeiului din Moinești și-a dublat capacitatea. A­­ceasta a făcut ca o altă stație de tra­tare să devină disponibilă. Această du­blare a capacității de tratare a țițeiu­lui s-a realizat fără investiții, prin modificarea fluxului tehnologic. Interesant este că dublarea capaci­tății de prelucrare se realizează cu a­­celași consum de energie electrică, ceea ce reprezintă economii anuale de circa un milion lei, în același timp s-a îmbunătățit sub­stanțial și calitatea țițeiului ce se li­vrează rafinăriilor. Masa lemnoasă valorificată gospodărește Prin eforturile depuse de întregul colectiv, muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la întreprinderea forestieră din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de la începutul anului și pînă acum, au obținut însemnate depășiri la indi­catorii economici planificați. Bilanțul realizărilor de pînă acum a­­rată un spor la producția globală de peste 990.000 lei, iar la producția mar­fă de peste 1.400.000 lei, obținîndu-se mai mult cu 2.904 m c bușteni de­ ră­­șinoase, 397­ m c bușteni de fag, 111 m c bușteni de stejar, 930 m­c lemn de celuloză, 317 m c­lobde industriale, 1130 mc cherestea de fag și multe altele, în primele 9 luni din acest an, ca ur­mare a aplicării în practică a unor măsuri tehnico-organizatorice cum sunt: extinderea lucrului în brigăzi cu plata în acord global, exploatarea masei lemnoase în trunchiuri lungi și catarge, în postate și la rînd, ridica­rea continuă a calificării muncitorilor de pădure și altele, masa lemnoasă a fost mai bine valorificată. Astfel, din totalul de bușteni de fag realizat s-a obținut cu 5.048 m­c lemn de lucru mai mult. C. B. Cum folosiți rezervele interne? Combinatul de cauciuc sintetic și produse petrochimice din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, produce însemnate cantități de cauciuc, fenol, acetonă și polistiren. Pentru a face cunoscut cititorilor noștri felul cum se preocupă conducerea combina­tului de valorificare a rezervelor interne, cum se reflectă a­­ceasta în îndeplinirea planului de producție, ne-am adresat to­varășului inginer PETRE BUNEA, directorul general al com­binatului, cu câteva întrebări: — Ați putea să ne precizați care sunt principalele rezerve în organizarea producției din cadrul combinatului ? — Cea mai importantă rezervă o constituie la noi folosirea rațională a capacităților de producție și crește­rea continuă a indicilor de fo­losire a utilajelor. Colectivul com­binatului nostru desfășoară o în­suflețită întrecere socialistă pen­tru îmbunătățirea indicilor de uti­lizare a instalațiilor, aceasta re­­flectîndu-se în rezultatele obținute­­ în producție. Făcîndu-se o analiză a fe­lului cum se preocupă personalul de deservire a instalațiilor și utilajelor de folosirea acestora, s-a putut con­stata că ele sunt utilizate în condiții din ce în ce mai bune. Nerealizarea­ ritmică însă a planului de producție din unele instalații mai constituie încă o lacună care um­brește succesele noastre. Aceasta ne arată că , în viitor trebuie să desfă­șurăm o acțiune mai temeinică și bine organizată pentru îmbunătățirea sis­tematică a indicilor de utilizare a in­stalațiilor. Dezbătînd cifrele de plan pentru a­­nul 1966, cadrele de conducere ale combinatului de cauciuc sintetic au scos în evidență importante rezerve pe care le oferă în continuare produc­ția. Plecînd de la ideea ca toate re­zervele interne să fie valorificate din plin, conducerea combinatului a în­tocmit un bogat plan de măsuri teh­nice și organizatorice, unele din preve­deri urmînd să prindă viață pînă la finele anului. Printre acestea se nu­mără îmbunătățirea catalizatorului pentru fază a doua de dehidrogenare, ridicarea gradului de automatizare a procesului de producție la secția poli­­merizare, înlocuirea unor materiale folosite pentru protecția anticorosivă la instalația de obținere a izopropil­­benzenului. Pentru îmbunătățirea con­tinuă a procesului de obținere a fe­nolului în cadrul combinatului avem un colectiv de cercetători care se o­­cupă de găsirea celor mai bune so­luții. ■ O altă problemă care trebuie să stea în atenția noastră este ridica­rea calității producției pe o treaptă superioară la nivelul exigențelor crescînde ale beneficiarilor. Trebuie să arăt că la acest capitol chimiștii combinatului au înregistrat o serie de rezultate meritorii. Cau­ciucul sintetic, polistirenul s-au com­portat bine la prelucrare, beneficia­rii fiind mulțumiți. Dar se mai constată că în unele perioade calitatea produselor noas- C. BUTE (Continuare în pag. a 3-a) S-a închis Expoziția construcției economice a R. P. Chineze de la București Miercuri s-a închis Expoziția con­strucției economice a R. P. Chineze. Deschisă între 23 septembrie—13 o­c­­tombrie, expoziția a trezit un viu in­teres atît în rîndurile publicului larg, cit și al oamenilor de specialitate. Ex­poziția a fost vizitată de conducători de partid și de stat, de reprezentanți ai conducerii unor ministere econo­mice și instituții centrale. Vizitatorii au luat cunoștință de succesele impor­­tante obținute în ultimii ani de po­porul chinez. Numeroși specialiști ro­mâni — atît din București cit și din alte orașe din țară — au avut discuții cu specialiști chinezi aflați la expozi­ție. Ei s-au interesat, îndeosebi, de ca­racteristicile tehnice și performanțele unor produse ale industriei chineze : mașini-unelte, mașini agricole, mo­toare Diesel etc., precum și de unele exponate de precizie : mașini electro­nice de calculat, microscopul electro­nic, acceleratorul electronic, cromato­­grafele etc. In cele 20 de zile cu­ a fost deschisă expoziția, in pavilionul său au fost prezentate filme documen­tare și artistice, urmărite cu interes de vizitatori. ORA 20,20 ’ Fiecare minuut, fiecare secundă, zecime sau sutime de secundă, în­seamnă, in depanarea ordonată a timpului, noi valori materiale și spirituale, pe care le alăturăm, ce­lor obținute de generațiile lăsate în urmă, pregătindu-le și predîn­­du-le, cu conștiința împăcată, co­piilor și nepoților noștri pentru ca și­ ei, asemenea unui perpetum mo­bile, să dea o strălucire și mai mare comorilor născute în mintea și în brațele noastre. Fiecare minut lasă în urmă,­­azi mai mult ca ori­­cind, fapte, idei de o impresionan­tă valoare. Ora 20,20 reprezintă o unitate de măsură a vremii care poate însem­na în același timp atîtea și atîtea lucruri, unele mai reprezentative decit celelalte Este o oră ca și atî­tea altele, dar care, ca și atîtea al­tele, ora aceasta, are personalitatea ei. In viața orașului Bacău această, unitate de măsură a timpului re­prezintă un moment cotidian pe care-l întilnești, îl privești și-l ad­miri contopirndu-pe plăcerea de a fi martorul lui cu bucuria celor care după o zi de muncă in uzină au­ răspuns prezent, la citirea catalo­gului. Sunt seraliștii, Ei văd adesea ieșind de pe poar­ta Liceului nr. 2 „Vasile Alecsan­­dri“ cu zîmbetU’ pe față, gălăgioși, dind o rumoare plăcută acestui colț de stradă. Lingă tineri, oameni mai în virstă, îngă fete, băieți; unii cu părul de culoarea corbului, alții cu ghiocei la Umple; unii așteptați de logodnice, alții de soții; unii plecind cu bicicletele­ acasă, alții cu motocicletele. Sunt prins uneori in mijlocul lor și-mi place. Le văd de aproape sclipirea ochilor, mii­­nile pe care ule­iul industrial mai păstrează încă un ușor miros de strung sau rabote­­ză: le văd dege­tele care string stiloul ca o men­ghină dintre cele mai perfecționa­te și pe care degete zărești uneori pete mici de cerneală , le simt mul­țumirea sufletească de a fi mun­citori și în același timp liceeni, fruntași și colo și dincolo; le ur­măresc pașii sănătoși care calcă zglobiți pe asfaltul străzii și toate acestea îmi plac­ nespus de mult. Ora 20,20 este o oră ca atîtea al­tele. Dar ca și atîtea altele, ora a­­ceasta are poezia ei Liceeni sera- Uști încheie o zi de strung și pu­pitru. C­l’IRNOIU R ■ O nouă metodă de evidență a cheltuielilor de producție și de calcul­­ a prețului de cost în cîteva întreprinderi s-a experi­mentat o nouă metodă de evidență a cheltuielilor de producție și de calcul al prețului de cost. Ea constă in ur­mărirea fază cu fază a desfășurării procesului de producție, a consumu­rilor de materie primă, a manoperei și altor cheltuieli. Se asigură astfel in­formarea operativă a conducerii sec­țiilor de producție și întreprinderii a­­supra stadiului de realizare a planu­lui, prețului de cost, a beneficiilor etc. Totodată prin aplicarea metodei nor­mative — pentru că despre aceasta este vorba — evidenta contabilă în in­treprinderi capătă o nouă structură or­ganizatorică. Evidenta retrospectivă trece pe plan secundar, ea fiind înlo­cuita cu cea operativă. Aceasta per­mite creșterea rentabilității, unităților, descoperirea și folosirea mai largă a rezervelor interne, sesizarea la timp a abaterilor de la cheltuielile norma­tive și luarea de măsuri pentru even­tuale depășiri de cheltuieli sau nerea­lizarea beneficiilor planificate, a pre­țului de cost, în urma rezultatelor bune obținute prin folosirea metodei normative, Ministerul Finanțelor, care se preocupă de promovarea unor sis­teme mai avantajoase de evidență, își propune extinderea ei în toate între­prinderile productive.­ ­Agerpress Citiți în numărul de azi. pag.m-a Grijă și operativitate in rezolvarea propunerilor. pagin­a Manevrele de culise con­tinuă. Sudorii Constantin Iacob, Vasile Doni­ci, Nicolae Iacob și Vasile Micu, lucrează în brigada complexă la noile blocuri ce se construiesc în cartierul Bistrița — Bacău. Foto : ANUL XIX NR. 3.949 (5.428) JOI 14 OCTOMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Blocuri svelte din orașul Bacău zid în sparele acestei toamne tîrzii. Foto : C. STOICESCU Lucrările agricole­­la timp și de calitate Planul visămînțărilor de toamnă pe regiune — îndeplinit . Muncind cu deosebit entuziasm și însuflețire pentru a da viață, zi de zi, sarcinilor trasate agriculturii de către cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., referitoare la sporirea continuă a pro­ducției de cereale, harnicii țărani cooperatori și mecanizatorii din regiunea noastră, au încheiat cu succes campania însămîn­­țărilor de toamnă, îndeplinind planul în întregime în unele unități suprafața planificată a fi însămințată cu cul­turi de toamnă a fost chiar depășită. Așa este cazul Stațiunii experimentale agricole Secueni care a depășit plănul cu 2,4 la sută, Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu 12,5 la sută, raio­nul Tg. Ocna cu 1,1 la sută, raionul Piatra Neamț cu 1,3 la sută etc. Merită reliefat faptul că, in afara încadrării in perioada op­timă, lucrările de pregătire a patului germinativ și de însămin­­țare a griului cit și a celorlalte culturi de toamnă, s-au efec­tuat la un nivel agrotehnic corespunzător, ceea ce ne dă garan­ția unei recolte bogate și în anul viitor. De ce în raionul Moinești întîrzie recoltatul porumbului ? Principala lucrare agricolă care se execută în momentul de față in coo­perativele de producție din raionul Moinești este recoltatul porumbului. Pînă in ziua de 13 octombrie a.c. din suprafața de 4.261 ha cultivate cu po­rumb se recoltaseră numai circa 300 ha. Ceva mai avansate cu această lu­crare sunt cooperativele agricole de producție din Berești Tazlău, Grigoreni și Măgirești. Timpul este destul de avansat, tărăgănarea recoltării porum­bului duce la întirzierea eliberării te­renului și executării arăturilor de toamnă. „în raionul Moinești, recoltatul po­rumbului a început din primele zile ale acestei luni — ne-a declarat tova­rășul inginer Mihai Diaconu, președin­tele consiliului agricol raional. Chiar de la 1 octombrie s-a dat indicația să se treacă cu toate forțele !a recoltat“. Așadar, „s-a dat indicația, dar contro­lul îndeplinirii sarcinilor pe teren se face mai puțin sau aproape de íoc. Așa se explică faptul că, cu toate indica­­țiile date, la Ardeoani, Pîrjol și So­­lenț, recoltatul a început cu aproape 10 zile întîrziere­­ iar la cooperativa­­ a­­gricolă de producție din Strugari nici în ziua de 12 octombrie nu se trecuse la culesul porumbului. De ce această situație ? Ce așteaptă consiliile de con­­ducere ale cooperativelor agricole de producție care nu au trecut încă­ la recoltatul porumbului ? La Tescani'in­­ginerul agronom și președintele coo­perativei agricole de producție, toind să se ocupe de impulsionarea ritmului de recoltare, de o mai bună organizare a muncii, pierd timp prețios cu rezol­varea unor treburi mărunte de admi­nistrație. De aceea, la cooperativa res­pectivă recoltatul culturilor Urzii­ se desfășoară în pas de melc. La fel stau lucrurile și la Ardeoani, în trei zile bune de lucru, aici s-a re­coltat porumbul numai de pe 17 ha din 396 ha cultivate cu această plantă. Și la Bucșești, Solonț și Scorțeni, ritmul de lucru este mult sub posibi­lități. Credem că este timpul ca factorii de răspundere să ia măsuri concrete, să intensifice munca de îndrumare și control pentru grăbirea recoltării po­rumbului. Pe terenul eliberat să intre imediat tractoarele sau atelajele unde terenul este nemecanizabil, la efectua­rea ogoarelor de toamnă — factor im­portant în asigurarea unei recolte bo­gate și în anul viitor. C. MARIAN laps prompt­­­erintei de­­ umplere a oamenilor muncii Formă complexă de propagare în nudul maselor a cunoștințelor tehnice­­profesionale și de cultură generală, universitățile muncitorești se bucură de prețuire și interes din partea oamenilor muncii. Ca și în alte localități din regiune, anul acesta, la Roman va continua să existe o universitate muncitorească. Ea se află în pragul începerii cursurilor și, pentru a afla amănunte în legătură cu deschiderea și funcționarea ei, redactorul nostru MÂNDICA MARDARE, a adresat cîteva întrebări tovarășului ION CURCĂ, membru în Biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor Roman, cu probleme culturale . • — Cum a fost organizată u­­niversitatea muncitorească ? — Aceasta va funcționa la Uzina de țevi, cu 300 de cursanți. Sunt prevăzute in program patru secții: științe teh­­nico-economice, matematici, părinții și educația copiilor, limbi străine, (fran­ceză, engleză, germană). — Ce măsuri au fost luate ? — Consiliul local al sindicatelor Ro­man a instruit președinții comitetelor sindicatelor și responsabilii comisiilor muncii cultural-educative de masă cu privire la modul de organizare și des­fășurare a învățămîntului în cadrul u­­niversității muncitorești, precum și a lectoratelor tehnice și de cultură ge­nerală. La rindul său, comitetul sindi­catului uzinei de țevi a consultat masa mare de muncitori din uzină pentru a afla problemele care ar interesa-o­ mai mult spre a fi trecute în temnatică. Pe baza propunerilor și a experienței de anul trecut,­­au fost incluse­ în pro­gram și disciplina limbi străine și ci­clul de expuneri părinții și educația copiilor. înscrierile in noul an de în­­vățămînt s-au făcut în urma discuții­lor cu fiecare cursant în parte și pe baza cererii acestuia. — La Uzina de țevi procesul de producție este continuu, se lucrează in schimburi. Aceasta nu va constitui un impediment în asigurarea unei­­ frecvențe bune la cursuri ? — Universitatea muncitorească de la Uzina de țevi Roman își va desfă­șura activitatea în trei schimburi. Lec­­țiile ținîndu-se o dată la trei săptă­­m­îni, în schimbul­­ de muncă, există, deci posibilitatea asigurării unei frec­vente bune . Ați amintit ceva de exis­tența unor lectorate tehnice și­ de cultură generală; vă rugăm să faceți cîteva precizări în le­gătură cu rostul acestora. ” La nivelul orașului, Biroul execu­­­­tiv al C.L.S. Roman, cu ajutorul comi­siei inginerilor și tehnicienilor și a comisiei muncii cultural-educative de masă, a organizat un lectorat tehnic. Expunerile vor fi făcute de profesori universitari din București, Iași, Cluj, Brașov. Ele se adresează inginerilor și tehnicienilor cu înaltă calificare. — E vorba, deci, de un sin­gur lectorat tehnic la nivelul orașului ? — Nu ! în marile întreprinderi ro­­mașcane vor funcționa încă zece lec­torate tehnice. Sînt organizate, de a­­semenea, lectorate de cultură generală și cicluri de conferințe. Pentru G.A.S. și S.M.T. Biroul executiv al C.S.S., îm­preună cu Consiliul agricol raional Roman a luat, încă de pe acum măsuri de organizare a învățămîntului agro­zootehnic.­­ Atît universitatea munci­torească, cit și lectoratele im­pun susținerea unor expuneri bine documentate din punct de vedere științific, prezentate în­­tr-o formă accesibilă și totoda­tă plăcută auditoriului, de că­tre specialiști. Cum veți rezol­va această problemă ? ■— împreună cu Comitetul orășenesc pentru cultură și artă, Biroul executiv al C.S.S. a luat măsuri de pregătire a lectorilor localnici pe baza recoman­dărilor Consiliului Central al Sindica­telor și Comitetului de stat pentru cul­tură și artă, precum și ale Biroului executiv al Consiliului regional Bacău al sindicatelor. Aș vrea să precizez că pentru disciplina științe tehnico­­economice a universității muncitorești de la U.T.R., lectorii sunt recrutați din uzină și pe lângă expuneri și-au pre­văzut o serie de aplicații practice cu participanții, chiar la locurile de muncă. La secțiile de cultură gene­rală lectorii vor folosi materiale di­­dactico-intuitive facilitînd înțelegerea profundă a lecțiilor de către cursanți.. — Așadar, răspuns prompt, competent dorinței de cunoaș­tere a oamenilor muncii din o­­rașul Roman La sate activitate culturală și mai bogată Duminică a avut loc la Tg. Neamț, plenara Comitetului raional pen­tru cultură și artă. Atît în materialul prezentat cit și în discuțiile pur­tate un loc important a ocupat problemă desfă­șurării unei bogate acti­vități cultural-artistice în perioada de iarnă. în după-amiaza aceleași zile, biblioteca raională a organizat, în sala că­minului cultural din co­muna Vînători, o seară literară cu tema „Pagini din poezia contempora­nă", la care au participat și membrii cercului lite­rar din localitate. A ur­mat concursul „Cine știe, cîștigă" cu tema „Viața și opera lui Vasile Alec­­sandri". în aplauzele ce­lor peste 600 de partici­panți, au fost înmînate premiile, care au revenit tovarășilor Jenică Vîju, Vasile Salomia și Vasile Șerban. Căminul cultural gazdă a prezentat în în­cheiere un frumos pro­gram artistic. în împărăția harnicelor albine*

Next