Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 26, nr. 5641-5666)

1971-04-22 / nr. 5659

i ANUL XXVI — NR. 5.659 (7.138) JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani IN INTENSIFICAREA RITMULUI LA INSAMINTARI In aceste zile problema numărul unu in agricultură este însămînța­­tul porumbului. Suprafața mare pe care o ocupă această cultură, ne­cesitatea executării întregii opera­țiuni în ritm rapid, timpul destul de avansat — reprezintă tot atitea motive pentru ca lucrătorii ogoa­relor să-și mobilizeze forțele, mij­loacele spre a încheia lucrarea în­­tr-un timp cit mai scurt, ia limitele epocii optime și la un înalt nivel calitativ. Timpul excelent, mijloacele teh­nice puse la dispoziția cooperative­lor agricole, existenta unui însem­nat număr de atelaje permit ca pî­­nă la sfîrșitul acestei luni să fie în­­sămînțată întreaga suprafață desti­nată porumbului. Raidul întreprins marți, prin cî­­teva unități cooperatiste, ne-a pri­lejuit o constatare îmbucurătoare: marea majoritate a mecanizatorilor erau la datorie. Aprecierea unani­mă a specialiștilor din cooperative este că, privind calitatea, s-a fă­cut un mare pas înainte, apreciere căreia ne raliem. La sediile secții­lor de mecanizare din cooperati­vele Buda, Burdusaci nu era nici un tractor. In schimb, la Răchi­­toasa, 4 din cele 15 tractoare se a­­flau în incinta secției, la Colonești, 4 defecte din 20, iar doi dintre me­canizatori lipseau de duminică. După spusele președintelui și ingi­nerului șef de la Colonești rezultă că aici s-ar cuveni măsuri opera­tive luate de către conducerea S.M.A. Izvoru Berheciului atît în ce privește remedierea defecțiuni­lor tehnice la tractoare cit și întro­narea unei discipline ferme. „Nu a­vem teren pregătit, iar din 6 se­mănători lucrează ." — ne declara Costică Perju, președintele coope­rativei. Așa se explică faptul că aici se insămînțaseră abia 170 ha din 670, din care circa 160 ha urmează a fi arate cu atelajele. Cu toate aces­tea n-am văzut nici măcar un ate­laj în cîmp, din cele 40 ale coope­rativei, și practic trei zile nu s-a arat nici un hectar cu atelajele. De altfel, aceeași situație am întil­­nit-o și la cooperativele agricole Buda, Răchitoasa. Din cele 4 coo­perative în care ne-am oprit, doar la Burdusaci am găsit atelaje la în Pitnil • *1 l­» num­ilu­l Hup • — — *■ **» • u *c* priim­­ul pituv­șa“ și, după cum afirma inginerul șef Horia Rusu, încă 3 la Sohodol și tot au­tea la Movilita. De fapt și la Tochilea trebuia să găsim, la a­rat, 6 atelaje. Numai că acestea au fost dirijate în căutarea unor fu­raje, ne-a spus cooperatorul Gheor­­ghe Ch­etreanu. Deci, dacă consiliul de conducere ar fi... știut din vreme că trebuie furaje și pentru anima­lele de muncă, am fi găsit în cîmp încă 6 atelaje. Președintele C.A.P. Buda, Gheor­­ghe Bîrcă, și cel de la Răchitoasa, Vasile Huțanu, ne-au asigurat că pînă sîmbătă se va termina de în­­sămînțat porumbul. Condiții sînt, întru cit la Buda mai rămăseseră de însămînțat mai puțin de 200 ha, din care nemecanizabile doar 25 ha, iar la Răchitoasa avansul de 200 ha te­ren pregătit asigură front de lu­cru semănătorilor. Probleme mai dificile ridică uni­tăți ca Burdusaci și Colonești unde sunt suprafețe nemecanizabile mai mari. Din păcate însă aici se sem­nalează și deficiențe organizatorice, lipsă de furaje (la Burdusaci) și poate nu numai aici. Dacă ar fi fu­raje am putea apela și la atelajele proprietate personală a cooperato­rilor — ne spunea inginerul Horia Rusu ! Legat de aceasta am sugera Uniunii județene a C.A.P. să în­cerce o soluționare a problemei fu­rajelor, firește în modul cel mai operativ cu putință, pentru că timpul bun de lucru în cîmp cere să fie din plin folosit. Tom­a DEDAU ATELAJELE - O REZERVA INSUFICIENT FOLOSITA A In întîmpinarea Semicentenarului­­ partidului Cu planul pe patru luni îndeplinit U.E.S.S din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej Acționînd hotărît pentru îndeplinirea angajamentelor luate in întrecerea socialistă desfășurată in cinstea gloriosului Semicentenar al partidului, colectivul U.E.S.S. din Municipiul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej a reușit să îndeplinească, cu 11 zile mai devreme, sarcinile de plan la producția globală și marfă pe primele 4 luni din acest an. Succesul obținut este cu atît mai valoros, după cum ne informează ing. Gheorghe Bucur, președintele comitetului de direcție, cu cu­ cheltuielile materiale la 1.000 lei producție marfă au fost reduse, în primul trimestru, cu 19,65 lei față de sarcina stabilită. Cifrele net pozitive ale realizărilor pe care forestieri le-au ob­ținut pînă acum sînt, inainte de orice, urmare a reducerii stagnării utilajelor și mecanismelor, a unei mai bune întrețineri a instala­țiilor, a reducerii consecvente a consumurilor specifice. Paralel cu îndeplinirea sarcinilor privind onorarea contracte­lor încheiate cu beneficiarii interni, unitatea a depășit planul la ex­port cu 360.000 lei valută. De menționat faptul că pînă la 1 Mai co­lectivul întreprinderii va realiza, suplimentar, peste 4 milioane lei la producția globală și marfă. La aceste succese, dedicate marii săr­bători de la 8 Mai, și-a adus contribuția întregul colectiv de fo­restieri. I.T.A. — Autobaza Bacău Colectivul Autobazei Bacău a în­treprinderii­ de transporturi auto cu sediul în Piatra Neamț, ne-a transmis ieri vestea că indicatorii din planul aferent primelor patru luni ale anului au fost îndepliniți. Premisele acestui succes au fost realizările pe care conducătorii auto, mecanicii, întregul colectiv le-au obținut în primul trimestru, perioadă în care numai la indica­torul zone transportate s-a obți­­n­ut o depășire de 34,6 la sută. Cele mai însemnate realizări le-au în­registrat coloanele II Bacău și V Podu Turcului. Aseară la Novi­ Sad Echipa de fotbal a României a învins echipa Iugoslaviei cu scorul de 1-0 EVOCARE Cursanții Universității populare de pe lingă Comitetul municipal Bacău pentru cultură și artă au trăit ieri clipe de adîncă mîndrie patriotică, audiind o lecție de înal­tă ținută științifică de istorie a partidului. In fața lor, tovarășul Victor Enășeac, secretar al Comi­tetului județean Bacău al P.C.R., a expus tema „50 de ani de luptă, 50 de ani de victorii“. Pornind de la apariția clasei muncitoare din țara noastră pe arena istoriei, primii ei pași spre organizare și maturizare, vorbitorul a explicat condițiile spe­cifice care au înlesnit transforma­­­­rea integrală a Partidului Socialist din România în Partid Comunist, fenomen aproape unic și deosebit de­ important pentru mișcarea re­voluționară , din țara noastră. A fost evocată apoi activitatea plină de eroism, pătrunsă de fierbinte patriotism, a Partidului Comunist Român, greutățile pe care le-a a­­vut de învins în anii grei ai ilega­lității. în acea perioadă, Partidul a organizat și condus lupta clasei muncitoare, a maselor largi popu­lare pentru apărarea intereselor lor vitale, împotriva exploatării și a­­supririi, a fascismului și a războiu­­­­­ui hitlerist. Partidul a fost apoi ini­țiatorul, organizatorul și conducă­torul insurecției armate din Au­gust 1944 ; a condus poporul pe drumul instaurării propriei sale pu­teri, al lichidării definitive a ex­ploatării omului de către om, al a­­sigurării victoriei depline a socia­lismului în patria noastră. Partidul Comunist Român, a spus în înche­iere vorbitorul, conduce cu pași si­guri întregul popor în opera de făurire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră, ale cărei dimensiuni au fost atît de limpede conturate de Congresul al X-lea al P.C.R. Mulțumind oaspetelui pentru in­teresanta, și documentata expunere susținută în fața cursanților, prof. D. Zaharia, directorul Universită­ții populare, a spus, în încheiere : „în orice clipă, în orice moment, să nu uităm că la temelia zilelor noastre luminoase de azi stă lupta dirză, plină de sacrificii și abne­gație dusă de clasa muncitoare, cu masele largi populare sub condu­cerea partidului“. Expunerea a fost urmată de vi­zionarea filmului artistic româ­nesc „Canarul și viscolul“, de Activitatea de export în fața unor cerințe complexe Interviul nostru Finele primului trimestru de activitate al acestui an — întîiul din actualul cincinal a fost precedat de către adoptarea, în ultima sesiune a M.A.N., a Legii cu privire la activitatea de export, de cooperare economică și tehnico-științifică, lege care conferă uni­tăților producătoare atribuții largi, răspunderi sporite, posibilități noi de dezvoltare a acestei activități și, în consecință, de sporire a eficienței economice. Despre modul în care a­ fost organizată și se desfășoară acti­vitatea de export, în ansamblul ei, evidențiind în același timp re­zultatele obținute în perioada lunilor ianuarie—martie a. c. am purtat, recent, o discuție cu tovarășul Solomon Büchler — direc­­tor comercial la C.E.I.S. Bacău. — Apelînd la principalul punct de referință, și anume la sarcinile sporite stabilite de către Congresul al X-lea al partidului industriei forestie­re, v-am ruga să ne precizați, încă de la început, cu cit este planificat să crească volumul produselor destinate exportu­lui în 1971 față de anul tre­cut ? — Este bine cunoscut faptul­ că sarcinile ce revin întreprinderilor care intră în componența combina­tului nostru au cunoscut an de an creșteri­ substanțiale, în ceea ce pri­vește volumul produselor destinate exportului. Ca o consecință a ridi­cării calității produselor, dotării u­­nităților de producție cu utilaje moderne, calificării permanente a cadrelor direct productive și teh­nice, volumul de export a crescut în anul 1971, față de anul 1970, cu peste 26.000.000 lei, mai ales prin lărgirea piețelor de desfacere. — Ce precizări ne puteți face în legătură cu stadiul în­cheierii de contracte cu bene­ficiarii externi ?­­ Spre deosebire de alte perioa­de de plan, pentru anul 1971 perfec­tarea contractelor cu beneficiarii externi a început încă din 1970, cu multe luni înaintea începerii nou­lui an. Aceasta s-a datorat, printre altele, și faptului că au apărut o serie de H.C.M.-uri care reglemen­t Interviu, consemnat de Mihai BUZNEA (Continuare în pagina a II-a) U.E.I.L. AGĂȘ. — Depozitul de cherestea. Foto : C. BURSUC Vedere parțială din complexul de reformare catalitică al Uzinei de pe­trol — G.I.P. Borzești. \ La Porțile de Fier A fost instalat rotorul penultimului hidroagregat Miercuri, la Centrala electrică de la Porțile de Fier a fost in­stalat în inelul statorului, rotorul penultimului hidroagregat com­ponent al acestui obiectiv. Montarea celor peste 12.000 de piese ale subansamblului respectiv, care cîntărește mai mult de 650.000 kg, a fost executată la un bun nivel calitativ și în avans fată de pre­vederile din grafice, ceea ce creează condiții ca acest hidroagregat să fie pus în funcțiune mai devreme fată de prevederi. Lucrări de modernizare a drumurilor Se desfășoară într-un ritm in­tens lucrările de modernizare a drumurilor naționale Vălenii de Munte — Bratocea — Brașov, Va­tra Dornei — Poiana Teiului, Tg. Jiu — Baia de Aramă și Prejmer — întorsura Buzăului — Pătîr­­lagele. în curînd se vor des­chide noi șantiere care au drept scop asfaltarea șosele­lor Drăgășani — Giulești —­Tîrgu Cărbunești, Rona — Borșa și Se­beș — Lugoj. Continuă moderniza­rea drumurilor Oltenița — Giur­­igiu și Zimnicea — Turnu Măgu­rele — Corabia, parte componentă dintr-o amplă arteră de intensă circulație care urmează a fi creată de-a lungul Dunării, de la Orșova pînă la Fetești. La moderniz­area arterelor ru­tiere se folosesc pe scară tot mai largă soluții tehnice avansate care permit creșterea productivității muncii, reducerea cheltuielilor de producție și executarea unor lu­crări de calitate, în prezent peste 90 la sută din drumurile naționale ale țării sunt modernizate. Discuții la masa rotundă Actuala etapă a dezvoltării socie­tății noastre socialiste se caracte­rizează printr-un vast și profund proces de transformări în toate do­meniile vieții social-economice, al cărui ritm este direct condiționat de cota de participare a maselor la desfășurarea acestuia. Urmînd teza verificată de viață potrivit căreia ideea cuprinzînd masele devine o forță materială, organizațiile de partid desfășoară o susținută mun­că politică de convingere a colec­tivelor largi de oameni ai muncii asupra necesității participării lor intense la acțiunea de transpunere în viață a programului de înflorire a patriei, în îndeplinirea obiectivelor fixa­te în acest scop, în organizarea u­­nor acțiuni practice și concrete, cu o puternică forță de înrîurire și cu­prindere, organizațiile de partid fo­losesc, pe lingă alte mijloace, co­lectivele obștești ale muncii poli­tice de masă, agitatorii. Ele consti­tuie acele ștafete sau antene prin care organele de partid transmit o­­perativ maselor hotărîrile de la lo­­cul deciziei la locul aplicării, le in­­formează și conving asupra rolului fiecărui salariat, în parte, în înde­plinirea acestora. Ce forme și me­tode folosesc agitatorii în acest scop și care este preocuparea bi­rourilor organizațiilor de bază pen­tru înarmarea acestor colective ob­ștești cu hotărîrile de partid și de stat, cunoașterea aspectelor pe care se ridică viața economică și social­­culturală la locul de muncă, iată problemele în jurul cărora au pe­dalat discuțiile la mesele rotunde, organizate din inițiativa secției de propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R. în municipiile Ba­cău și Gheorghe Gheorghiu-Dej. La discuții au participat peste 50 agi­tatori din întreprinderi, secretarii cu probleme de propagandă ai co­mitetelor­­ municipale Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej ale P.C.R. Participanții la discuții s-au oprit în cuvîntul lor asupra trăsăturilor ce trebuie să caracterizeze un bun agitator, conținutului, formelor și metodelor muncii politice desfășu­rate, a rolului ei în mobilizarea oa­menilor muncii la înfăptuirea sar­cinilor economice. Intervențiile, a­­vînd drept obiectiv popularizarea experienței înaintate, au evidențiat, totodată, cîteva propuneri valoroase pentru imprimarea unui conținut corespunzător muncii cu agitatorii, continua sporire a eficienței ei, în cele ce urmează, redăm, în rezu­mat, parte din intervenții, pentru caracterul lor generalizator. — Care sunt trăsăturile defini­torii în portretul unui bun agita­tor ? Constantin Cojocaru, atelierul ambalaje metalice al Uzinei chi­mice din Borzești. Agitatorul are de îndeplinit o misiune pe cit de frumoasă pe atît de mare răspun­dere. Nu oricine poate îndeplini cu succes această misiune. Pentru că rezultatele muncii politice desfășu­rate depind în cea mai mare mă­sură de prestigiul agitatorilor, de temeinicia pregătirii lor politice și profesionale, de puterea de convin­gere, de apropierea față de oameni și spiritul­­ de răspundere al celor chemați s-o desfășoare. Agitatorul trebuie să fie recunoscut ca un om competent, bine informat, căruia poți să i te adresezi cu încrederea că poți căpăta răspuns la orice pro­blemă. Tocmai de aceea organiza­ția de partid din marea uzină tro­­tușeană în selecționarea agitatori­lor a avut în vedere însușirile a­­mintite. Iosif Gabor, sectorul de transpor­turi auto al Grupului industrial petrochimic Borzești . Cu aceasta nu înseamnă, însă, că problema in­formării, pregătirii, a competenței agitatorilor în munca politică de la om la om și pe grupe de salariați­ a fost soluționată. O eficientă mun­că de agitație presupune o continuă informare a celui care o desfășoară, M. RUSU C. FINDER (Continuare în pagina a Il-a) AGITA­TORII - O MARE FORȚĂ In sprijinul muncii politice Cum sunt ei antrenați de către organizațiile de partid ? Pe malurile Mekongului Atacul a fost neașteptat și pu­ternic. Dușmanul a fost doborît în minutele stabilite cu precizie. 20 de soldați fuseseră omorîți, iar restul s-au predat. Dar nu puteam să-i facem prizonieri, nu aveam unde să-i ducem și ce să facem cu ei. Trebuia să ne pregătim de al­tă luptă. Li s-a dat drumul să fu­gă în satul vecin. Soldații au strîns armele captu­rate și Dat s-a îndreptat spre ca­să. Lîngă ea se afla ucis s­tîng, ală­turi automatul său și un morman de­ cartușe goale. Băiatul nu fu­gise după prima salvă și a hotărît să ducă singur lupta împotriva întregului pluton de sargonezi. La amiază, au sosit 20 de elicop­tere, a intrat în acțiune un nou desant., Min i-a cerut lui Dat să raporteze situația comandantului de companie. Grupa întîmpina cu focuri înaintarea inamicului. Plu­tonul trimis în ajutor dădea lovi­turi din flanc. Seara,­­la companie a sosit sol­datul Tam­ Hing. A adus o scurtă informație. Din luptele trecute, patrioții știau că comandantul di­viziei 21 saigoneze, colonelul Hoan, obișnuia să-și ia revanșa pentru o înfrîngere, printr-un nou desant. De obicei, el se stră­duia să atace cu forțe superioare (Continuare în pagina a II-a)

Next