Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 26, nr. 5641-5666)
1971-04-22 / nr. 5659
i ANUL XXVI — NR. 5.659 (7.138) JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani IN INTENSIFICAREA RITMULUI LA INSAMINTARI In aceste zile problema numărul unu in agricultură este însămînțatul porumbului. Suprafața mare pe care o ocupă această cultură, necesitatea executării întregii operațiuni în ritm rapid, timpul destul de avansat — reprezintă tot atitea motive pentru ca lucrătorii ogoarelor să-și mobilizeze forțele, mijloacele spre a încheia lucrarea într-un timp cit mai scurt, ia limitele epocii optime și la un înalt nivel calitativ. Timpul excelent, mijloacele tehnice puse la dispoziția cooperativelor agricole, existenta unui însemnat număr de atelaje permit ca pînă la sfîrșitul acestei luni să fie însămînțată întreaga suprafață destinată porumbului. Raidul întreprins marți, prin cîteva unități cooperatiste, ne-a prilejuit o constatare îmbucurătoare: marea majoritate a mecanizatorilor erau la datorie. Aprecierea unanimă a specialiștilor din cooperative este că, privind calitatea, s-a făcut un mare pas înainte, apreciere căreia ne raliem. La sediile secțiilor de mecanizare din cooperativele Buda, Burdusaci nu era nici un tractor. In schimb, la Răchitoasa, 4 din cele 15 tractoare se aflau în incinta secției, la Colonești, 4 defecte din 20, iar doi dintre mecanizatori lipseau de duminică. După spusele președintelui și inginerului șef de la Colonești rezultă că aici s-ar cuveni măsuri operative luate de către conducerea S.M.A. Izvoru Berheciului atît în ce privește remedierea defecțiunilor tehnice la tractoare cit și întronarea unei discipline ferme. „Nu avem teren pregătit, iar din 6 semănători lucrează ." — ne declara Costică Perju, președintele cooperativei. Așa se explică faptul că aici se insămînțaseră abia 170 ha din 670, din care circa 160 ha urmează a fi arate cu atelajele. Cu toate acestea n-am văzut nici măcar un atelaj în cîmp, din cele 40 ale cooperativei, și practic trei zile nu s-a arat nici un hectar cu atelajele. De altfel, aceeași situație am întilnit-o și la cooperativele agricole Buda, Răchitoasa. Din cele 4 cooperative în care ne-am oprit, doar la Burdusaci am găsit atelaje la în Pitnil • *1 l» numilul Hup • — — *■ **» • u *c* priimul pituvșa“ și, după cum afirma inginerul șef Horia Rusu, încă 3 la Sohodol și tot autea la Movilita. De fapt și la Tochilea trebuia să găsim, la arat, 6 atelaje. Numai că acestea au fost dirijate în căutarea unor furaje, ne-a spus cooperatorul Gheorghe Chetreanu. Deci, dacă consiliul de conducere ar fi... știut din vreme că trebuie furaje și pentru animalele de muncă, am fi găsit în cîmp încă 6 atelaje. Președintele C.A.P. Buda, Gheorghe Bîrcă, și cel de la Răchitoasa, Vasile Huțanu, ne-au asigurat că pînă sîmbătă se va termina de însămînțat porumbul. Condiții sînt, întru cit la Buda mai rămăseseră de însămînțat mai puțin de 200 ha, din care nemecanizabile doar 25 ha, iar la Răchitoasa avansul de 200 ha teren pregătit asigură front de lucru semănătorilor. Probleme mai dificile ridică unități ca Burdusaci și Colonești unde sunt suprafețe nemecanizabile mai mari. Din păcate însă aici se semnalează și deficiențe organizatorice, lipsă de furaje (la Burdusaci) și poate nu numai aici. Dacă ar fi furaje am putea apela și la atelajele proprietate personală a cooperatorilor — ne spunea inginerul Horia Rusu ! Legat de aceasta am sugera Uniunii județene a C.A.P. să încerce o soluționare a problemei furajelor, firește în modul cel mai operativ cu putință, pentru că timpul bun de lucru în cîmp cere să fie din plin folosit. Toma DEDAU ATELAJELE - O REZERVA INSUFICIENT FOLOSITA A In întîmpinarea Semicentenarului partidului Cu planul pe patru luni îndeplinit U.E.S.S din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej Acționînd hotărît pentru îndeplinirea angajamentelor luate in întrecerea socialistă desfășurată in cinstea gloriosului Semicentenar al partidului, colectivul U.E.S.S. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a reușit să îndeplinească, cu 11 zile mai devreme, sarcinile de plan la producția globală și marfă pe primele 4 luni din acest an. Succesul obținut este cu atît mai valoros, după cum ne informează ing. Gheorghe Bucur, președintele comitetului de direcție, cu cu cheltuielile materiale la 1.000 lei producție marfă au fost reduse, în primul trimestru, cu 19,65 lei față de sarcina stabilită. Cifrele net pozitive ale realizărilor pe care forestieri le-au obținut pînă acum sînt, inainte de orice, urmare a reducerii stagnării utilajelor și mecanismelor, a unei mai bune întrețineri a instalațiilor, a reducerii consecvente a consumurilor specifice. Paralel cu îndeplinirea sarcinilor privind onorarea contractelor încheiate cu beneficiarii interni, unitatea a depășit planul la export cu 360.000 lei valută. De menționat faptul că pînă la 1 Mai colectivul întreprinderii va realiza, suplimentar, peste 4 milioane lei la producția globală și marfă. La aceste succese, dedicate marii sărbători de la 8 Mai, și-a adus contribuția întregul colectiv de forestieri. I.T.A. — Autobaza Bacău Colectivul Autobazei Bacău a întreprinderii de transporturi auto cu sediul în Piatra Neamț, ne-a transmis ieri vestea că indicatorii din planul aferent primelor patru luni ale anului au fost îndepliniți. Premisele acestui succes au fost realizările pe care conducătorii auto, mecanicii, întregul colectiv le-au obținut în primul trimestru, perioadă în care numai la indicatorul zone transportate s-a obținut o depășire de 34,6 la sută. Cele mai însemnate realizări le-au înregistrat coloanele II Bacău și V Podu Turcului. Aseară la Novi Sad Echipa de fotbal a României a învins echipa Iugoslaviei cu scorul de 1-0 EVOCARE Cursanții Universității populare de pe lingă Comitetul municipal Bacău pentru cultură și artă au trăit ieri clipe de adîncă mîndrie patriotică, audiind o lecție de înaltă ținută științifică de istorie a partidului. In fața lor, tovarășul Victor Enășeac, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., a expus tema „50 de ani de luptă, 50 de ani de victorii“. Pornind de la apariția clasei muncitoare din țara noastră pe arena istoriei, primii ei pași spre organizare și maturizare, vorbitorul a explicat condițiile specifice care au înlesnit transformarea integrală a Partidului Socialist din România în Partid Comunist, fenomen aproape unic și deosebit de important pentru mișcarea revoluționară , din țara noastră. A fost evocată apoi activitatea plină de eroism, pătrunsă de fierbinte patriotism, a Partidului Comunist Român, greutățile pe care le-a avut de învins în anii grei ai ilegalității. în acea perioadă, Partidul a organizat și condus lupta clasei muncitoare, a maselor largi populare pentru apărarea intereselor lor vitale, împotriva exploatării și asupririi, a fascismului și a războiuui hitlerist. Partidul a fost apoi inițiatorul, organizatorul și conducătorul insurecției armate din August 1944 ; a condus poporul pe drumul instaurării propriei sale puteri, al lichidării definitive a exploatării omului de către om, al asigurării victoriei depline a socialismului în patria noastră. Partidul Comunist Român, a spus în încheiere vorbitorul, conduce cu pași siguri întregul popor în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, ale cărei dimensiuni au fost atît de limpede conturate de Congresul al X-lea al P.C.R. Mulțumind oaspetelui pentru interesanta, și documentata expunere susținută în fața cursanților, prof. D. Zaharia, directorul Universității populare, a spus, în încheiere : „în orice clipă, în orice moment, să nu uităm că la temelia zilelor noastre luminoase de azi stă lupta dirză, plină de sacrificii și abnegație dusă de clasa muncitoare, cu masele largi populare sub conducerea partidului“. Expunerea a fost urmată de vizionarea filmului artistic românesc „Canarul și viscolul“, de Activitatea de export în fața unor cerințe complexe Interviul nostru Finele primului trimestru de activitate al acestui an — întîiul din actualul cincinal a fost precedat de către adoptarea, în ultima sesiune a M.A.N., a Legii cu privire la activitatea de export, de cooperare economică și tehnico-științifică, lege care conferă unităților producătoare atribuții largi, răspunderi sporite, posibilități noi de dezvoltare a acestei activități și, în consecință, de sporire a eficienței economice. Despre modul în care a fost organizată și se desfășoară activitatea de export, în ansamblul ei, evidențiind în același timp rezultatele obținute în perioada lunilor ianuarie—martie a. c. am purtat, recent, o discuție cu tovarășul Solomon Büchler — director comercial la C.E.I.S. Bacău. — Apelînd la principalul punct de referință, și anume la sarcinile sporite stabilite de către Congresul al X-lea al partidului industriei forestiere, v-am ruga să ne precizați, încă de la început, cu cit este planificat să crească volumul produselor destinate exportului în 1971 față de anul trecut ? — Este bine cunoscut faptul că sarcinile ce revin întreprinderilor care intră în componența combinatului nostru au cunoscut an de an creșteri substanțiale, în ceea ce privește volumul produselor destinate exportului. Ca o consecință a ridicării calității produselor, dotării unităților de producție cu utilaje moderne, calificării permanente a cadrelor direct productive și tehnice, volumul de export a crescut în anul 1971, față de anul 1970, cu peste 26.000.000 lei, mai ales prin lărgirea piețelor de desfacere. — Ce precizări ne puteți face în legătură cu stadiul încheierii de contracte cu beneficiarii externi ? Spre deosebire de alte perioade de plan, pentru anul 1971 perfectarea contractelor cu beneficiarii externi a început încă din 1970, cu multe luni înaintea începerii noului an. Aceasta s-a datorat, printre altele, și faptului că au apărut o serie de H.C.M.-uri care reglement Interviu, consemnat de Mihai BUZNEA (Continuare în pagina a II-a) U.E.I.L. AGĂȘ. — Depozitul de cherestea. Foto : C. BURSUC Vedere parțială din complexul de reformare catalitică al Uzinei de petrol — G.I.P. Borzești. \ La Porțile de Fier A fost instalat rotorul penultimului hidroagregat Miercuri, la Centrala electrică de la Porțile de Fier a fost instalat în inelul statorului, rotorul penultimului hidroagregat component al acestui obiectiv. Montarea celor peste 12.000 de piese ale subansamblului respectiv, care cîntărește mai mult de 650.000 kg, a fost executată la un bun nivel calitativ și în avans fată de prevederile din grafice, ceea ce creează condiții ca acest hidroagregat să fie pus în funcțiune mai devreme fată de prevederi. Lucrări de modernizare a drumurilor Se desfășoară într-un ritm intens lucrările de modernizare a drumurilor naționale Vălenii de Munte — Bratocea — Brașov, Vatra Dornei — Poiana Teiului, Tg. Jiu — Baia de Aramă și Prejmer — întorsura Buzăului — Pătîrlagele. în curînd se vor deschide noi șantiere care au drept scop asfaltarea șoselelor Drăgășani — Giulești —Tîrgu Cărbunești, Rona — Borșa și Sebeș — Lugoj. Continuă modernizarea drumurilor Oltenița — Giurigiu și Zimnicea — Turnu Măgurele — Corabia, parte componentă dintr-o amplă arteră de intensă circulație care urmează a fi creată de-a lungul Dunării, de la Orșova pînă la Fetești. La modernizarea arterelor rutiere se folosesc pe scară tot mai largă soluții tehnice avansate care permit creșterea productivității muncii, reducerea cheltuielilor de producție și executarea unor lucrări de calitate, în prezent peste 90 la sută din drumurile naționale ale țării sunt modernizate. Discuții la masa rotundă Actuala etapă a dezvoltării societății noastre socialiste se caracterizează printr-un vast și profund proces de transformări în toate domeniile vieții social-economice, al cărui ritm este direct condiționat de cota de participare a maselor la desfășurarea acestuia. Urmînd teza verificată de viață potrivit căreia ideea cuprinzînd masele devine o forță materială, organizațiile de partid desfășoară o susținută muncă politică de convingere a colectivelor largi de oameni ai muncii asupra necesității participării lor intense la acțiunea de transpunere în viață a programului de înflorire a patriei, în îndeplinirea obiectivelor fixate în acest scop, în organizarea unor acțiuni practice și concrete, cu o puternică forță de înrîurire și cuprindere, organizațiile de partid folosesc, pe lingă alte mijloace, colectivele obștești ale muncii politice de masă, agitatorii. Ele constituie acele ștafete sau antene prin care organele de partid transmit operativ maselor hotărîrile de la locul deciziei la locul aplicării, le informează și conving asupra rolului fiecărui salariat, în parte, în îndeplinirea acestora. Ce forme și metode folosesc agitatorii în acest scop și care este preocuparea birourilor organizațiilor de bază pentru înarmarea acestor colective obștești cu hotărîrile de partid și de stat, cunoașterea aspectelor pe care se ridică viața economică și socialculturală la locul de muncă, iată problemele în jurul cărora au pedalat discuțiile la mesele rotunde, organizate din inițiativa secției de propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R. în municipiile Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej. La discuții au participat peste 50 agitatori din întreprinderi, secretarii cu probleme de propagandă ai comitetelor municipale Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej ale P.C.R. Participanții la discuții s-au oprit în cuvîntul lor asupra trăsăturilor ce trebuie să caracterizeze un bun agitator, conținutului, formelor și metodelor muncii politice desfășurate, a rolului ei în mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea sarcinilor economice. Intervențiile, avînd drept obiectiv popularizarea experienței înaintate, au evidențiat, totodată, cîteva propuneri valoroase pentru imprimarea unui conținut corespunzător muncii cu agitatorii, continua sporire a eficienței ei, în cele ce urmează, redăm, în rezumat, parte din intervenții, pentru caracterul lor generalizator. — Care sunt trăsăturile definitorii în portretul unui bun agitator ? Constantin Cojocaru, atelierul ambalaje metalice al Uzinei chimice din Borzești. Agitatorul are de îndeplinit o misiune pe cit de frumoasă pe atît de mare răspundere. Nu oricine poate îndeplini cu succes această misiune. Pentru că rezultatele muncii politice desfășurate depind în cea mai mare măsură de prestigiul agitatorilor, de temeinicia pregătirii lor politice și profesionale, de puterea de convingere, de apropierea față de oameni și spiritul de răspundere al celor chemați s-o desfășoare. Agitatorul trebuie să fie recunoscut ca un om competent, bine informat, căruia poți să i te adresezi cu încrederea că poți căpăta răspuns la orice problemă. Tocmai de aceea organizația de partid din marea uzină trotușeană în selecționarea agitatorilor a avut în vedere însușirile amintite. Iosif Gabor, sectorul de transporturi auto al Grupului industrial petrochimic Borzești . Cu aceasta nu înseamnă, însă, că problema informării, pregătirii, a competenței agitatorilor în munca politică de la om la om și pe grupe de salariați a fost soluționată. O eficientă muncă de agitație presupune o continuă informare a celui care o desfășoară, M. RUSU C. FINDER (Continuare în pagina a Il-a) AGITATORII - O MARE FORȚĂ In sprijinul muncii politice Cum sunt ei antrenați de către organizațiile de partid ? Pe malurile Mekongului Atacul a fost neașteptat și puternic. Dușmanul a fost doborît în minutele stabilite cu precizie. 20 de soldați fuseseră omorîți, iar restul s-au predat. Dar nu puteam să-i facem prizonieri, nu aveam unde să-i ducem și ce să facem cu ei. Trebuia să ne pregătim de altă luptă. Li s-a dat drumul să fugă în satul vecin. Soldații au strîns armele capturate și Dat s-a îndreptat spre casă. Lîngă ea se afla ucis stîng, alături automatul său și un morman de cartușe goale. Băiatul nu fugise după prima salvă și a hotărît să ducă singur lupta împotriva întregului pluton de sargonezi. La amiază, au sosit 20 de elicoptere, a intrat în acțiune un nou desant., Min i-a cerut lui Dat să raporteze situația comandantului de companie. Grupa întîmpina cu focuri înaintarea inamicului. Plutonul trimis în ajutor dădea lovituri din flanc. Seara,la companie a sosit soldatul Tam Hing. A adus o scurtă informație. Din luptele trecute, patrioții știau că comandantul diviziei 21 saigoneze, colonelul Hoan, obișnuia să-și ia revanșa pentru o înfrîngere, printr-un nou desant. De obicei, el se străduia să atace cu forțe superioare (Continuare în pagina a II-a)