Steagul Roşu, iunie 1971 (Anul 26, nr. 5693-5718)
1971-06-10 / nr. 5701
> V ANUL XXVI — NR. 5.701 (7.180) JOI 10 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎNCHEIEREA VIZITEI DELEGAțIEI DE PRTID $1 GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSA DE TOVARĂȘI NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA râV t Comunicat comun româno ■ chinez La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. Intre 1 și 9 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarășul Mao Tzedun, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, și tovarășul său de luptă apropiat, vicepreședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarășul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din delegația de partid și guvernamentală română. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și cordialitate, în spiritul solidarității militante dintre cele două partide, tari și popoare ale României și Chinei. în continuare, președintele Mao Tzedun, vicepreședintele Lin Biao și tovarășii Cili En-lai, Kan Sen și alți tovarăși au avut convorbiri prietenești cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți tovarăși din delegația de partid și guvernamentală a României, în timpul șederii în Republica Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală română ă.Vizitat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fabrici, o comună populară și instituții de învățămînt, s-a întilnit cu masele largi revoluționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de o primire deosebit de caldă și o ospitalitate cordială — expresie a sentimentelor de prietenie frățească dintre poporul român și poporul chinez. Delegația română a exprimat mulțumiri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimentele cu care a fost intîmpinată peste tot in Republica Populară Chineză, în timpul vizitei, părțile română și chineză au purtat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială și înțelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare, precum și asupra problemelor internaționale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarășii — Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat — conducătorul delegației de partid și guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Cenal tral al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, Ioan Florescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct de șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Constantin Mitea și Emilian Dobrescu, membri supleanți NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PERM, 9 iUNIE 1971 al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii: Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat, Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-men, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șeful Secției relații externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fang, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relațiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Liu și Liu Ka-min, lucrători cu mmof de răspundere în ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre realizările obținute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, în edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfășoară muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dezvoltării continue a economiei, științei și culturii, a perfecționării organizării și conducerii vieții sociale, a realizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii în interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificația și necesitatea marii revoluții culturale proletare, inițiată și condusă personal de tovarășul Mao Tzedun, și despre marile victorii obținute în această revoluție. De asemenea, ea a informat despre construcția socialismului în Republica Populară Chineză și despre succesele obținute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru desfășurarea continuă a procesului luptă critică-transformare, pentru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revoluția, de a stimula munca, producția și pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriașa însemnătate internațională a victoriei luptei revoluționare a poporului chinez, sub conducerea partidului comunist. Crearea Republicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală în destinele poporului chinez și, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forțe pe plan internațional, sporind considerabil potențialul socialismului în lume. Prin munca sa eroică și plină de abnegație, harnicul și talentatul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun, profunde transformări revoluționare în toate domeniile vieții sociale, a obținut succese strălucite în opera de făurire a societății noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări rdobîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potențialului economic, tehnic și științific al țării,văzînd în acestea o contribuție de preț la creșterea puterii și prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forțelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate și independență, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adresează poporului chinez felicitări cordiale și îi urează noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze în pagina a IV-a: Relatări despre vizita delegației de partid și guvern clvilcinlitic române condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în R.P.D. Coreeană ■_ _ A (Continuare în pagina a IV-a) R. P. D. COREEANA . Aspect de la una dintre fabricile de ciment. Plecarea din Pekin PEKI 9. — Corespondentul Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, efectuată la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. Delegația a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reședința oficială, delegația a fost însoțită de premierul Ciu En-lai, Huan Iun-sen și alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoazat sărbătorește. Sunt arborate drapelele de stat român și chinez. Pe platoul central se află adunată o mulțime de locuitori ai capitalei, veniți să-și ia rămas bun de la înalții oaspeți români. Se află, de asemenea, prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în capitala R.P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Chineze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu premierul Ciu Enlai trec în revistă unitățile reprezentative ale trupelor terestre, marinei și aviației, maliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenți izbucnesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română și chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegației de partid și guvernamentale române". Grupuri de tineri și tinere îmbrăcați în costume pitorești interpretează dansuri populare chinezești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu Enlai își string cu căldură mîinile, se îmbrățișează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun de la personalitățile oficiale care i-au condus. Au fost de față ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, și membrii Ambasadei. Delegația română a fost salutată cu aceleași sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guvernamentală română în R. P. Chineză. Iile hotăritoare pentru recolta 71 Nicii minut pierdut în executarea întreținerii culturilor • Efect scontat : participare masivă la lucru. • Explicația rămînerilor în urmă. • Nu la „marele general” ci concret ! • Popularizarea elementelor acordului global să se facă susținut. Introducerea, în acest an, a plății în acord global în cooperativele agricole a generat o largă participare a cooperatorilor la efectuarea lucrărilor agricole. Se știe că în adunările generale din iarnă, s-au desfășurat ample dezbateri menite să contribuie la cunoașterea amănunțită de către toți membrii formațiilor de lucru a sistemului retribuirii muncii pe baza acordului global. Acolo unde elementele noii forme de retribuire sunt cunoscute bine, fiecare cooperator știind precis ce producție trebuie să realizeze și cu i se cuvine pentru munca prestată, participarea la lucru a cunoscut un salt evident. De altfel, acum, la executarea prașilelor, etapă hotăritoare în tehnologia fiecărei culturi, se verifică cel mai bine în ce măsură sunt cunoscute de către cooperatori multiplele avantaje ale plății în acord global. La cooperativa agricolă din Pîncești, comparativ cu alți ani, lucrările de întreținere se fac mai repede și bine. Participarea la lucru a cooperatorilor este masivă, materializată în încheierea primei prașile la porumb. Acesta este rezultatul cunoașterii și aplicării retribuirii muncii pe baza acordului global — ne spune ing. șef al C.A.P., Iancu Dumitru. Am fost în brigada de cîmp nr. 4 din Fulgeriș. Șeful formației de lucru V. Doroș, aflat tot timpul între oameni, ne arată cîmpul împînzit de cooperatori, spunind : — In anii din urmă, brigada noastră era tot timpul rămasă în urmă. Acum, lucrările se fac repede și de calitate. Avantajele stimulative ale acordului global își spun cuvîntul: prașila întîia la porumb a fost terminată, iar acum tractoriștii I. Vlad și V. Dumitrache fac al doilea prășit mecanic. Și celelalte culturi sînt bine îngrijite. Brigadierul obișnuiește să discute zilnic cu cooperatorii în legătură cu sumele care vor fi acordate pentru munca prestată. Cooperatorii C. Enache, C. Chelaru, C. Doroș și alții cunosc precis că pentru o tonă de porumb vor primi in medie cîte 298 lei, din care o parte produse, pentru tona de sfeclă cite 121 lei, iar fiecare tonă de floarea-soarelui va fi plătită cu cîte 401 lei. Cunoscînd bine aceste lucruri, din cei 138 membri ai brigăzii, zilnic vin la lucru cîte 120—125 cooperatori. Există, din nefericire și cooperative agricole în care noțiunile privind acordul global sînt cunoscute doar în mare. Asta de fapt este și explicația lipsei brațelor de muncă pe cîmp, a restanțelor în efectuarea prașilelor. La cooperativa agricolă din Răcătău, lucrările de întreținere sînt într-o situație alarmantă. Din cele 350 ha cu porumb se prășiseră manual. Pînă marți, doar 80 ha. La intrarea în sat, pe stingă drumului, porțiuni mari de sfeclă nu se mai vedeau din buruieni. — Nu vin toți cooperatorii la lucru — se lamenta brigadierul Vasile Savin. Apoi (marți n.r.) n-au participat la executarea rănitului Emil Gherasim, Jana Simion Maria Moldoveanu, rămînînd neși rărite porțiuni mari de sfeclă. Pe o tarla alăturată lucra și cooperatoarea Maria Ianculesei. Am întrebat-o ce suprafață de teren are în primire și cu ce sume va fi retribuită pentru tonele de porumb, sfeclă și floarea-soarelui pe care le va recolta. N-a știut nici una, nici alta. Mai grav că nici brigadierul V. Savin nu ne-a putut răspunde precis cît s-a calculat tona de porumb. Așadar, cum să participe toți cooperatorii la lucru dacă nu se cunosc temeinic elementele acordului global ? Nu se poate spune că la C.A.P. Parava nu există străduințe pentru recuperarea rămînerii în urmă la prașile. Am văzut numeroși cooperatori lucrînd la răritul sfeclei, la stropitul viei, în grădina de legume. Numai că în unele formații de lucru necunoașterea precisă a avantajelor acordului global are influență negativă asupra participării tuturor cooperatorilor la lucru. Vasile Fotea, șef de echipă în brigada nr. 2, nu cunoștea exact care-i nivelul retribuirii pentru fiecare tonă de porumb, sfeclă și floarea-soarelui, cum vag se înfățișa în mintea unor cooperatori chestionați și alte detalii. Apoi lucrul în devălmășie se repercutează negativ în modul cum se execută lucrările. Ion Vistovschi, abia în ziua raidului începuse prășitul întii în porumbul pierdut în buruieni, iar vecinul lui Vasile Manea, de bună seamă necontrolat, făcuse treabă de mîntuială. La C.A.P. Parava, faptul că s-a explicat oamenilor ce înseamnă acord global e bine. Important este cu ce cunoștințe s-au ales cooperatorii de pe urma acestei popularizări. Iată deci argumente care pledează în favoarea intensificării muncii de popularizare a avantajelor acordului global. La această acțiune sînt chemați să participe, brigadierii, contabilii șefi, ceilalți factori din comune. Este principala cale de a determina participarea tuturor forțelor la intensificarea întreținerii colturilor — etapă hotărîtoare în ce privește nivelul recoltei acestui an. Tudor STÂNCIU Cineva povestea că asistase, cu totul întîmplător, la două reacții ale aceluiași om într-o împrejurare interpretată eronat în primele momente. Respectivul era șef de serviciu într-o întreprindere, deci un salariat despre care se spune, în general că, pe lîngă alte însușiri sunt înzestrați și cu aceea de a vibra adînc la orice eveniment în care e în joc interesul întreprinderii lor. Omul nostru a fost informat, așadar, că în sectorul de care răspundea se comisese o importantă sustragere din avutul obștesc. Era necesar să se deplaseze la fața locului, să ancheteze și să prezinte conducerii întreprinderii, în cel mai scurt timp, constatările sale. Prin urmare, a luat cunoștință, cu mult calm, despre această sarcină și a promis, cu tonul obișnuit în asemenea situații, că se va achita conștiincios de ea. Intre timp s-a uitat în agenda de pe birou și a rezolvat cu punctualitate treburile de rutină, la orele convenite, abia spre sfîrșitul programului amintindu-și de ancheta solicitată. Ca să nu plece acasă cu conștiința că nu și-a făcut datoria în ziua aceea, în ultima clipă, înainte de a părăsi biroul, a telefonat unui subaltern cerîndu-i acestuia, să întreprindă el ancheta „dar știi, tot atit de atent și de exact cum aș efectua-o eu însumi...“. Ajuns acasă, respectivul a găsit apartamentul plin de... oaspeți cu totul neprevăzuți , lucrători de miliție, vecini alarmați, dezordine. Lucrurile se lămuresc imediat: furtul se săvîrșise acasă și, dintr-o greșită înțelegere, secretara fusese aceea care crease „grava" confuzie. Pus în această situație, intransigentul personaj despre care povestim își pierdu cît ai clipi indiferența cu care privea lumea de după ochelarii săi. Fruntea i se brodonă de sudoare, mîinile începură să-i tremure și, pe măsură ce afla noi amănunte despre spargerea care se comisese în propria sa locuință, devenea tot mai disperat. „De ce nu m-ați anunțat, urlă în telefon, în urechea unui coleg de serviciu — că am fost prădat ? Poate că dacă știam, dacă , acționam mai devreme... Și eu să stau liniștit, în birou, o jumătate de zi...“. Era de nerecunoscut, nimeni și nimic din jur nu-l putea liniști, pentru că în joc era bunul său personal, era banul din pungulița proprie. Ce simplu ar fi fost dacă s-ar fi furat de undeva, dintr-o secție anonimă a întreprinderii, așa cum crezuse , ar fi prezentat un referat, frumos redactat și s-ar fi putut gîndi liniștit la alte treburi dar așa... Micii istorii relatate mai sus i se pot găsi multe cusururi dintre care cel mai neînsemnat ar fi didacticismul ei cam simplist. E însă greu de dovedit că acest soi de întîmplări țin exclusiv de domeniul imaginației. Asemenea atitudini față de soarta avutului obștesc pot fi întîlnite, din păcate, la mulți dintre noi. Ca să vă convingeți, citiți articolul „Din nou despre AL MEU, AL TAU, AL NOSTRU“ din pagina „Se întîmplă la un pas de noi“. sport • CUM AU OBȚINUT IERI FOTBALIȘTII BĂCĂUANI UN PUNCT LA BRAȘOV ? (Relatarea trimisului nostru, Ștefan Olteanu, vă va edifica). DUPĂ ETAPA DE IERI, CLASAMENTUL DIVIZIEI A ARE URMĂTOAREA CONFIGURAȚIE : 1. Dinamo 27 13 8 6 42—23 34 2. Rapid 27 11 11 5 31—21 33 3. Steagul roșu 27 12 6 9 24—22 30 4. Farul 27 11 8 8 38—37 30 5. Steaua 27 10 9 8 39—30 29 6. Petrolul 27 10 9 8 31—31 29 7. „U“ Craiova 27 11 7 9 23—25 29 8. „Poli" Iași 27 12 4 11 44—36 28 9. U.T.A. 27 12 4 11 39—32 28 10. „U" Cluj 27 10 8 9 32—27 28 11. F. C. Argeș 27 9 8 10 36—38 26 12.J'ul 27 11 3 13 25—29 25 13. S. C. BACAU 27 10 4 13 31-40 24 14. C.F.R. Cluj 27 87 12 32—42 23 15. Progresul 27 7 7 13 27—36 21 16. C.F.R. Timiș. 27 63 18 18—44 15 Respectarea cu strictețe a circulație, condiția prevenirii ar fi normal ca în urma tuturor măsurilor ce s-au întreprins și se întreprind, să se întărească și disciplina pe drumurile noastre rutiere, să fie tot mai puține cazurile de încălcare a regulilor de circulație, să se reducă continuu numărul accidentelor. Care este însă realitatea ? Constatările făcute de organele de miliție, cu ocazia activității zilnice de dirijare, îndrumare și controlul circulației, scot în evidență că există încă numeroși participanți la traficul rutier care nu respectă normele legale, creînd pericolul producerii de accidente. Așa, de exemplu, numai în primul trimestru al acestui an, organele de miliție au fost nevoite să aplice 13.000 amenzi pentru VJUilLi. ctVCliyn ii ilUi moric igdic privind circulația pe drumurile blice și să rețină 217 permise pude circulație unor conducători auto, care au nesocotit dispozițiunile legale. Situația accidentelor de circulație pe raza județului Bacău, în primele 5 luni ale anului în curs, ne prezintă un bilanț trist: 22 accidente grave de circulație, în urma cărora și-au pierdut viața 15 persoane, iar alte 13 au fost rănite grav și foarte grav. Cîte implicații, cîte suferințe, cîte familii îndoliate, cîți copii rămași fără părinți, părinți rămași fără copii, oameni infirmi pentru toată viața și alte asemenea urmări se ascund în spatele cifrelor de mai sus, care la prima vedere ar părea mici. Gîndiți-vă șoferi, gîndiți-vă pietoni, gîndiți-vă cetățeni ! Gîndiți-vă și luați aminte la ce vă expuneți dacă nu respectați regulile de circulație. Dar pentru a putea trage mai multe învățăminte, să vedem care sunt cîteva din cauzele principale ce au dus la comiterea accidentelor de circulație cu urmările arătate mai sus. Una dintre aceste cauze, poate dintre cele mai frecvente, este nerespectarea, cu bună știință sau din neglijență, a regulilui acuiculațiene citire piețuiți. 4 februarie 1971, orele 13,45 — accident grav de circulație pe drumul județean Bacău — Moinești, în satul Luncani, raza comunei Mărgineni. Consecințe : foarte gravă a Cleopatrei rănirea băi. Vina pentru comiterea Chiriaccidentului o poartă victima, întrucît s-a angajat în traversarea șoselei, fără să se asigure, apărînd brusc în fața autobuzului 31-Bc-828 . 10 aprilie 1971, accident de circulație orele 15,35 — în comuna Nicolae Bălcescu, în urma căruia și-a pierdut viața Petre Dobre în vîrstă de 9 ani. Cauza accidentului : apariția bruscă a victimei în fața autovehiculului cu nr. 1-NT- 1987 ; 20 aprilie 1971, ora 8,00 — accident de circulație în comuna Secuieni, soldat cu încetarea din viață a Catincăi Popa. Vinovată pentru producerea accidentului a fost victima care nu s-a asigurat la traversarea șoselei, precum și șoferul autovehiculului Sl-Bc-187, care nu a redus viteza pînă la limita evitării oricărui pericol. Șirul acestor exemple ar putea continua și cu alte cazuri, tot atit de grave, și din care rezultă unde duce ignorarea regulilor de circulație, neglijența, graba sau imninența. O mare răspundere revine părinților care nu-și supraveghează copiii, lăsîndu-i să se joace sau să circule nereglementar pe drumurile publice și să devină astfel victime ale accidentelor de circulație. Așa s-a întîmplat cu Ionel Ichim în vîrstă de 3 ani, care la 9 aprilie, orele 11,45 și-a pierdut viața într-un accident de circulație, produs pe raza comunei Răcăciuni, precum și cu alți copii care au ajuns pe drumurile publice și s-au expus accidentelor din cauza lipsei de supraveghere. Dar și goana nebună și iresponsabilă cu autovehiculele pe drumurile publice, „beția vitezei“, cum i se mai spune, a fost cauza multor accidente în care și-au pierdut viața șoferi sau alte persoane, iar alții au suferit vătămări grave și foarte grave. Sunt multe situații cînd șoferii măresc viteza și se angajează în depășiri, fără să ia măsuri de semnalizare sau să se asigure pentru evitarea oricărui pericol. Din această cauză, deseori au loc tarmponări de autovehicule, răsturnări etc. In ziua de 28 mai 1971, în timp ce șoferul Babătă Grigore conducea autoturismul marca I.M.S. nr. 1-Bc-594 proprietatea UESL Comănești, din direcția Bacău spre Moinești, cînd a ajuns în fața întreprinderii de cimentări (ICOTS),. îl CoffarinClE rlonacipov u„n, «,,4-,-xbur, după care a continuat să circule pe mijlocul șoselei cu o viteză nepermisă pe timp de ploaie torențială, tamponîndu-se cu partea stîngă față cu autobasculanta nr. 31-PH-2926, condusă de șoferul POPA DUMITRU. Accidentul a avut consecințe tragice : 4 persoane și-au pierdut viața, iar alte trei persoane au fost rănite grav. De fapt, șirul abaterilor comise de conducători auto nu se rezumă numai la nerespectarea vitezei legale și a regulilor cu privire la depășire, ci și la întreaga gamă de încălcări a normelor de circulație, care în final se termină cu produ(Continuare în pag. a II-a) General maior IOAN OLARU, șeful Inspectoratului miliției județului Bacău regulilor de accidentelor