Steagul Roşu, iunie 1971 (Anul 26, nr. 5693-5718)

1971-06-10 / nr. 5701

> V ANUL XXVI — NR. 5.701 (7.180) JOI 10 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎNCHEIEREA VIZITEI DELEGAțIEI DE PRTID $1 GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSA DE TOVARĂȘI NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA râV t Comunicat comun româno ■ chinez La invitația Comitetului Central al Partidului Co­munist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. Intre 1 și 9 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a fă­cut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae­ Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu.­­ Tovarășul Mao Tzedun, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, și tovarășul său de luptă apropiat, vicepreședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarășul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din delegația de partid și guvernamentală română. întrevederea s-a des­fășurat intr-o atmosferă de prietenie și cordialitate, în spiritul solidarității militante dintre cele două partide, tari și popoare ale României și Chinei. în continuare, președintele Mao Tzedun, vicepreședintele Lin Biao și tovarășii Cili En-lai, Kan Sen și alți tovarăși au avut convorbiri prietenești cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți tovarăși din delegația de partid și guvernamentală a României, în timpul șederii în Republica Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală română ă.Vizi­tat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fabrici, o comună populară și instituții de învățămînt, s-a în­­tilnit cu masele largi revoluționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de o primire deosebit de caldă și o ospitalitate cordială — expresie a sentimen­telor de prietenie frățească dintre poporul român și poporul chinez. Delegația română a exprimat mulțu­miri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimentele cu care a fost intîmpinată peste tot in Republica Populară Chineză, în timpul vizitei, părțile română și chineză au pur­tat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială și înțelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea re­lațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare, precum și asupra problemelor internaționale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarășii — Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat — conducătorul delegației de partid și guver­namentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Cen­al tral al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comi­tetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului muni­cipal București al Partidului Comunist Român, prima­rul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Republica Populară Chineză, Ioan Flo­­rescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct de șef de secție la Co­mitetul Central al Partidului Comunist Român, Cons­tantin Mitea și Emilian Dobrescu, membri supleanți NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PERM­, 9 iUNIE 1971 al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii: Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Chinez, premi­erul Consiliului de Stat, Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-m­en, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șeful Secției relații externe a Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan­g, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relațiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul Repu­blicii Populare Chineze în Republica Socialistă Româ­nia, Li Lien-cin, Han Liu și Liu Ka-min, lucrători cu m­m­of de răspundere în ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre realizările obținute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist­ Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, în edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfășoară muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dez­voltării continue a economiei, științei și culturii, a per­fecționării organizării și conducerii vieții sociale, a rea­lizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei ce­lor două linii în interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificația și necesitatea marii revoluții cul­turale proletare, inițiată și condusă personal de tova­rășul Mao Tzedun, și despre marile victorii obținute în această revoluție. De asemenea, ea a informat despre construcția socialismului în Republica Populară Chine­ză și despre succesele obținute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru des­fășurarea continuă a procesului luptă­ critică-transfor­­mare, pentru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revoluția, de a stimula munca, pro­ducția și pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriașa însemnătate in­ternațională a victoriei luptei revoluționare a poporului chinez, sub conducerea partidului comunist. Crearea Republicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală în destinele poporului chinez și, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forțe pe plan internațional, sporind considerabil potențialul so­cialismului în lume. Prin munca sa eroică și plină de abnegație, harnicul și talentatul popor chinez a înfăp­tuit, sub conducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun, profunde transformări revoluționare în toate domeniile vieții sociale, a obți­nut succese strălucite în opera de făurire a societății noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări rdobîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potențialului economic, tehnic și științific al țării,­văzînd în acestea o contribuție de preț la creșterea puterii și prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forțelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate și independență, pentru salvgardarea păcii. Poporul ro­mân adresează poporului chinez felicitări cordiale și îi urează noi succese în opera de construire a socialismu­lui în Republica Populară Chineză. CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze în pagina a IV-a: Relatări despre vizita delegației de partid și guvern clvilcinlitic române condusă de tovarășul NICOLAE­ CEAUȘESCU în R.P.D. Coreeană ■_ _ A (Continuare în pagina a IV-a) R. P. D. COREEANA . Aspect de la una dintre fabricile de ciment. Plecarea din Pekin PEKI­ 9. — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălățeanu, transmi­te : Delegația de partid și guver­namentală română, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Re­publica Populară Chineză, efec­tuată la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Popu­lare Chineze. Delegația a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reședința oficială, delega­ția a fost însoțită de premierul Ciu En-lai, Huan Iun-sen și alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoa­zat sărbătorește. Sunt arborate drapelele de stat român și chi­nez. Pe platoul central se află a­­dunată o mulțime de locuitori ai capitalei, veniți să-și ia rămas bun de la înalții oaspeți români. Se află, de asemenea, prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în capitala R.P. Chineze. Se into­nează imnurile de stat ale Repu­blicii Socialiste România și Repu­blicii Populare Chineze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îm­preună cu premierul Ciu En­lai trec în revistă unitățile reprezen­tative ale trupelor terestre, mari­nei și aviației, maliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenți izbuc­nesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român și­ chinez. Pe mari pancarte se a­­flă scrise în limbile română și chineză cuvintele : „Călduroase u­­rări de drum bun delegației de partid și guvernamentale româ­ne". Grupuri de tineri și tinere îmbrăcați în costume pitorești in­terpretează dansuri populare chi­nezești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovară­șul Ion Gheorghe Maurer și cei­lalți membri­ ai delegației româ­ne își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tova­rășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En­­lai își string cu căldură mîinile, se îmbrățișează. Apoi, secretarul general al Parti­dului­ Comunist Român și preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România și cei­lalți membri ai delegației româ­ne își iau răm­as bun de la per­sonalitățile oficiale care i-au con­dus. Au fost de față ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, și membrii Ambasadei. Delegația română a fost saluta­tă cu aceleași sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guver­namentală română în R. P. Chi­neză. Iile hotăritoare pentru recolta 71 Nici­i minut pierdut în executarea întreținerii culturilor • Efect scontat : participare masivă la lucru. • Explicația rămînerilor în urmă. • Nu la „marele general” ci concret ! • Popularizarea elementelor acordului global să se facă susținut. Introducerea, în acest an, a plă­ții în acord global în cooperativele agricole a generat o largă parti­cipare a cooperatorilor la efectua­­­rea lucrărilor agricole. Se știe că în adunările generale din iar­nă, s-au desfășurat ample dez­­bateri menite să contribuie la cu­noașterea amănunțită de către toți membrii formațiilor de lucru a sis­temului retribuirii muncii pe baza acordului global. Acolo unde ele­mentele noii forme de retribuire sunt cunoscute bine, fiecare co­operator știind precis ce produc­ție trebuie să realizeze și cu­ i se cuvine pentru munca prestată, par­ticiparea la lucru a cunoscut un salt evident. De altfel, acum, la executarea prașilelor, etapă hotăritoare în tehnologia fiecărei culturi, se veri­fică cel mai bine în ce măsură sunt cunoscute de către cooperatori multiplele avantaje ale plății în a­­cord global. La cooperativa agrico­lă din Pîncești, comparativ cu alți ani, lucrările de întreținere se fac mai repede și bine. Participarea la lucru a cooperatorilor este masi­vă, materializată în încheierea pri­mei prașile la porumb.­­ Acesta este rezultatul cunoaș­terii și aplicării retribuirii muncii pe baza acordului global — ne spune ing. șef al C.A.P., Iancu Du­mitru. Am fost în brigada de cîmp nr. 4 din Fulgeriș. Șeful formației de lucru V. Doroș, aflat tot timpul în­tre oameni, ne arată cîmpul împîn­­zit de cooperatori, spunind : — In anii din urmă, brigada noastră era tot timpul rămasă în urmă. Acum, lucrările se fac repe­de și de calitate. Avantajele sti­mulative ale acordului global își spun cuvîntul: prașila întîia la porumb a fost terminată, iar acum tractoriștii I. Vlad și V. Dumitra­­che fac al doilea prășit mecanic. Și celelalte culturi sînt bine îngri­jite. Brigadierul obișnuiește să dis­cute zilnic cu cooperatorii în le­gătură cu sumele care vor fi acor­date pentru munca prestată. Coo­peratorii C. Enache, C. Chelaru, C. Doroș și alții cunosc precis că pen­tru o tonă de porumb vor primi in medie cîte 298 lei, din care o parte produse, pentru tona de sfeclă cite 121 lei, iar fiecare tonă de floarea-soarelui va fi plătită cu cîte 401 lei. Cunoscînd bine aces­te lucruri, din cei 138 membri ai brigăzii, zilnic vin la lucru cîte 120—125 cooperatori. Există, din nefericire și coopera­tive agricole în care noțiunile pri­vind acordul global sînt cunos­cute doar în mare. Asta de fapt este și explicația lipsei brațelor de muncă pe cîmp, a restanțelor în efectuarea prașilelor. La coopera­tiva agricolă din Răcătău, lucră­rile de întreținere sînt într-o situ­ație alarmantă. Din cele 350 ha cu porumb se prășiseră manual. Pînă marți, doar 80 ha. La intra­rea în sat, pe stingă drumului, porțiuni mari de sfeclă nu se mai vedeau din buruieni. — Nu vin toți cooperatorii la lu­cru — se lamenta brigadierul Va­sile Savin. Apoi (marți n.r.) n-au participat la executarea rănitului Emil Gherasim, Jana Simion Maria Mold­oveanu, rămînînd ne­și rărite porțiuni mari de sfeclă. Pe o tarla alăturată lucra și coo­­peratoarea Maria Ianculesei. Am întrebat-o ce suprafață de teren are în primire și cu ce sume va fi retribuită pentru tonele de po­rumb, sfeclă și floarea-soarelui pe care le va recolta. N-a știut nici una, nici alta. Mai grav că nici brigadierul V. Savin nu ne-a pu­tut răspunde precis cît s-a calcu­lat tona de porumb. Așadar, cum să participe toți cooperatorii la lucru dacă nu se cunosc temeinic elementele acordului global ? Nu se poate spune că la C.A.P. Parava nu există străduințe pen­tru recuperarea rămînerii în urmă la prașile. Am văzut numeroși cooperatori lucrînd la răritul sfe­clei, la stropitul viei, în grădina de legume. Numai că în unele forma­ții de lucru necunoașterea preci­să a avantajelor acordului global are influență negativă asupra par­ticipării tuturor cooperatorilor­­ la lucru. Vasile Fotea, șef de echipă în brigada nr. 2, nu cunoștea exact care-i nivelul retribuirii pentru fiecare tonă de porumb, sfeclă și floarea-soarelui, cum vag se înfă­țișa în mintea unor cooperatori chestionați și alte detalii. Apoi lu­crul în devălmășie se repercutea­ză negativ în modul cum se exe­cută lucrările. Ion Vistovschi, abia în ziua raidului începuse prășitul întii în porumbul pierdut în bu­ruieni, iar vecinul lui Vasile Ma­nea, de bună seamă necontrolat, făcuse treabă de mîntuială. La C.A.P. Parava, faptul că s-a expli­cat oamenilor ce înseamnă acord global e bine. Important este cu ce cunoștințe s-au ales cooperatorii de pe urma acestei popularizări. Iată deci argumente care pledea­ză în favoarea intensificării muncii de popularizare a avantajelor a­­cordului global. La această acțiune sînt chemați să participe, brigadie­rii, contabilii șefi, ceilalți factori din comune. Este principala cale de a determina participarea tutu­ror forțelor la intensificarea între­ținerii colturilor — etapă hotărî­­toare în ce privește nivelul recol­tei acestui an. Tudor STÂNCIU Cineva povestea că asistase, cu totul întîmplător, la două reacții ale aceluiași om într-o împrejura­re interpretată eronat în primele momente. Respectivul era șef de serviciu într-o întreprindere, deci un salariat despre care se spune, în general că, pe lîngă alte însu­șiri sunt înzestrați și cu aceea de a vibra adînc la orice eveniment în care e în joc interesul întreprin­derii lor. Omul nostru a fost infor­mat, așadar, că în sectorul de ca­re răspundea se comisese o impor­tantă sustragere din avutul ob­ștesc. Era necesar să se deplaseze la fața locului, să ancheteze și să prezinte conducerii întreprinderii, în cel mai scurt timp, constatări­le sale. Prin urmare, a luat cunoștință, cu mult calm, despre această sar­cină și a promis, cu tonul obișnuit în asemenea situații, că se va a­­chita conștiincios de ea. Intre timp s-a uitat în agenda de pe birou și a rezolvat cu punctualitate trebu­rile de rutină, la orele convenite, abia spre sfîrșitul programului a­­mintindu-și de ancheta solicitată. Ca să nu plece acasă cu conștiința că nu și-a făcut datoria în ziua aceea, în ultima clipă, înainte de a părăsi biroul, a telefonat unui subaltern cerîndu-i acestuia, să întreprindă el ancheta „dar știi, tot atit de atent și de exact cum aș efectua-o eu însumi...“. Ajuns acasă, respectivul a găsit apartamentul plin de... oaspeți cu totul neprevăzuți , lucrători de miliție, vecini alarmați, dezordine. Lucrurile se lămuresc imediat: furtul se săvîrșise acasă și, din­tr-o greșită înțelegere, secretara fusese aceea care crease „grava" confuzie. Pus în această situație, intransigentul personaj despre ca­re povestim își­ pierdu cît ai clipi indiferența cu care privea lumea de după ochelarii săi. Fruntea i se brodonă de sudoare, mîinile începură să-i tremure și, pe mă­sură ce afla noi amănunte despre spargerea care se comisese în pro­pria sa locuință, devenea tot mai disperat. „De ce nu m-ați anun­țat, urlă în telefon, în urechea unui coleg de serviciu — că am fost prădat ? Poate că dacă știam, dacă , acționam mai devreme... Și eu să stau liniștit, în birou, o ju­mătate de zi...“. Era de nerecunoscut, nimeni și nimic din jur nu-l putea liniști, pentru că în joc era bunul său personal, era banul din pungulița proprie. Ce simplu ar fi fost dacă s-ar fi furat de undeva, dintr-o secție anonimă a întreprinderii, așa cum crezuse , ar fi prezentat un referat, frumos redactat și s-ar fi putut gîndi liniștit la alte tre­­­buri dar așa... Micii istorii relatate mai sus i se pot găsi multe cusururi dintre care cel mai neînsemnat ar fi di­dacticismul ei cam simplist. E însă greu de dovedit că acest soi de întîmplări țin exclusiv de dome­niul imaginației. Asemenea atitu­dini față de soarta avutului ob­ștesc pot fi întîlnite, din păcate, la mulți dintre noi. Ca să vă convin­geți, citiți articolul „Din nou des­pre AL MEU, AL TAU, AL NOS­TRU“ din pagina „Se întîmplă la un pas de noi“. sport • CUM AU OBȚINUT IERI FOTBALIȘTII BĂCĂ­UANI UN PUNCT LA BRA­ȘOV ? (Relatarea trimisului nostru, Ștefan Olteanu, vă va edifica). DUPĂ ETAPA DE IERI, CLASAMENTUL DIVIZIEI A ARE URMĂTOAREA CON­FIGURAȚIE : 1. Dinamo 27 13 8 6 42—23 34 2. Rapid 27 11 11 5 31—21 33 3. Steagul roșu 27 12 6 9 24—22 30 4. Farul 27 11 8 8 38—37 30 5. Steaua 27 10 9 8 39—30 29 6. Petrolul 27 10 9 8 31—31 29 7. „U“ Craiova 27 11 7 9 23—25 29 8. „Poli" Iași 27 12 4 11 44—36 28 9. U.T.A. 27 12 4 11 39—32 28 10. „U" Cluj 27 10 8 9 32—27 28 11. F. C. Argeș 27 9 8 10 36—38 26 12.­­J'ul 27 11 3 13 25—29 25 13. S. C. BACAU 27 10 4 13 31-40 24 14. C.F.R. Cluj 27 8­7 12 32—42 23 15. Progresul 27 7 7 13 27—36 21 16. C.F.R. Timiș. 27 6­3 18 18—44 15 Respectarea cu strictețe a circulație, condiția prevenirii ar fi normal ca în urma tuturor măsurilor ce s-au întreprins și se întreprind, să se întărească și dis­ciplina pe drumurile noastre ru­tiere, să fie tot mai puține cazu­rile de încălcare a regulilor de cir­culație, să se reducă continuu nu­mărul accidentelor. Care este însă realitatea ? Constatările făcute de organele de miliție, cu ocazia ac­tivității zilnice de dirijare, îndru­mare și controlul circulației, scot în evidență că există încă nume­roși participanți la traficul rutier care nu respectă normele legale, creînd pericolul producerii de ac­­­cidente. Așa, de exemplu, numai în prim­ul trimestru al acestui an, organele de miliție au fost nevo­ite să aplice 13.000 amenzi pentru VJUilLi. ctVCliyn­ i­i ilUi moric i­gdic pri­vind circulația pe drumurile blice și să rețină 217 permise pu­de circulație unor conducători auto, care au nesocotit dispozițiunile legale. Situația accidentelor de circula­ție pe raza județului Bacău, în pri­mele 5 luni ale anului în curs, ne prezintă un bilanț trist: 22 acci­dente grave de circulație, în urma cărora și-au pierdut viața 15 per­soane, iar alte 13 au fost rănite grav și foarte grav. Cîte implicații, cîte suferințe, cîte familii îndo­liate, cîți copii rămași fără părinți, părinți rămași fără copii, oameni infirmi pentru toată viața și alte asemenea urmări se ascund în spa­tele cifrelor de mai sus, care la prima vedere ar părea mici. Gîndiți-vă șoferi, gîndiți-vă pie­toni, gîndiți-vă cetățeni ! Gîndi­ți-vă și luați aminte la ce vă ex­puneți dacă nu respectați regulile de circulație. Dar pentru a putea trage mai multe învățăminte, să vedem care sunt cîteva din cauzele principale ce au dus la comiterea accidente­lor de circulație cu urmările ară­tate mai sus. Una dintre aceste cauze, poate dintre cele mai frec­vente, este nerespectarea, cu bună știință sau din neglijență, a reguli­­lui ac­uiculație­ne citire piețuiți. 4 februarie 1971, orele 13,45 — accident grav de circulație pe dru­mul județean Bacău — Moinești, în satul Luncani, raza comunei Mărgineni. Consecințe : foarte gravă a Cleopatrei rănirea băi. Vina pentru comiterea Chiri­­acci­dentului o poartă victima, întrucît s-a angajat în traversarea șoselei, fără să se asigure, apărînd brusc în fața autobuzului 31-Bc-828 . 10 aprilie 1971, accident de circulație orele 15,35 — în comuna Nicolae Bălcescu, în urma căruia și-a pierdut viața Petre Dobre în vîrstă de 9 ani­. Cauza accidentu­lui : apariția bruscă a victimei în fața autovehiculului cu nr. 1-NT- 1987 ; 20 aprilie 1971, ora 8,00 — acci­dent de circulație în comuna Se­­cuieni, soldat cu încetarea din via­ță a Catincăi Popa. Vinovată pen­tru producerea accidentului a fost victima care nu s-a asigurat la traversarea șoselei, precum și șo­ferul autovehiculului Sl-Bc-187, care nu a redus viteza pînă la li­mita evitării oricărui pericol. Șirul acestor exemple ar putea continua și cu alte cazuri, tot atit de grave, și din care rezultă unde duce ignorarea regulilor de circu­lație, neglijența, graba sau imn­i­­nența. O mare răspundere revine pă­rinților care nu-și supraveghea­ză copiii, lăsîndu-i să se­ joace sau să circule nereglementar pe drumurile publice și să devină ast­fel victime ale accidentelor de circulație. Așa s-a întîmplat cu Ionel Ichim în vîrstă de 3 ani, care la 9 aprilie, orele 11,45 și-a pier­dut viața într-un accident de cir­culație, produs pe raza comunei Răcăciuni, precum și cu alți co­pii care au ajuns pe drumurile publice și s-au expus accidentelor din cauza lipsei de supraveghere. Dar și goana nebună și irespon­sabilă cu autovehiculele pe drumu­rile publice, „beția vitezei“, cum i se mai spune, a fost cauza mul­tor accidente în care și-au pierdut viața șoferi sau alte persoane, iar alții au suferit vătămări grave și foarte grave. Sunt multe situații cînd șoferii măresc viteza și se angajează în depășiri, fără să ia măsuri de sem­nalizare sau să se asigure pentru evitarea oricărui pericol. Din­ a­­ceastă cauză, deseori au loc tarm­­­ponări de autovehicule, răsturnări etc. In ziua de 28 mai 1971, în timp ce șoferul Babătă Grigore condu­cea autoturismul marca I.M.S. nr. 1-Bc-594 proprietatea UESL Comă­­nești, din direcția Bacău spre Moinești, cînd a­ ajuns în fața în­treprinderii de cimentări (ICOTS),. îl Coffar­inClE rlonacipov u„n, «,,4-,-x­bur, după care a continuat să circule pe mijlocul șoselei cu o viteză nepermisă pe timp de ploa­ie torențială, tamponîndu-se cu partea stîngă­ față cu autobascu­lanta nr. 31-PH-2926, condusă de șoferul POPA DUMITRU. Accidentul a avut consecințe tragice : 4 persoane și-au pierdut viața, iar­ alte trei persoane au fost rănite grav. De fapt, șirul abaterilor comise de conducători auto nu se rezumă numai la nerespectarea vitezei le­gale și a regulilor cu privire la de­pășire, ci și la întreaga gamă de încălcări a normelor de circulație, care în final se termină cu produ­(Continuare în pag. a II-a) General maior IOAN OLARU, șeful Inspectoratului miliției județului Bacău regulilor de accidentelor

Next