Steagul Roşu, august 1971 (Anul 26, nr. 5746-5771)
1971-08-05 / nr. 5749
j ANUL XXVI — Nr. 5.749 (7.228) JOI 5 AUGUST 1971 4 pagini 30 bani Mmm uimum summon In locul euforiei succeselor obținute Luciditate și inițiativă în valorificarea rezervelor proprii Forul suprem al conducerii colective în economie, adunarea reprezentanților salariaților de la Trustul de construcții industriale din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a dezbătut recent activitatea desfășurată de constructorii trotușeni în prima jumătate a celui dintîi an al noului cincinal. Atit darea de seamă, prezentată de directorul general al Trustului, ing. Victor Popescu, cât și numeroșii participanți la discuții au subliniat realizările deosebite obținute de cunoscutul colectiv de constructori care, de mai bine de un deceniu, muncește cu dăruire la edificarea industrială a Moldovei. Participanții la adunare au fost informați că, în semestrul supus analizei, nivelul realizărilor a înregistrat cota cea mai înaltă. Astfel, volumul producției finite a fost îndeplinit în proporție de 105,1 la sută, față de planul semestrial, și 55 la sută față de planul anual, în timp ce producția globală a depășit volumul stabilit cu 4,6 la sută iar productivitatea muncii cu 9,2 la sută. în această perioadă s-au pus în funcțiune 7 capacități industriale, din care 4 înainte de termen. De remarcat că angajamentul anual de a se obține 410.000 lei beneficii suplimentare a fost realizat și depășit. S-au înregistrat, de asemenea, importante economii de material lemnos, ciment și metal. Aceste rezultate cu adevărat merituoase sînt, așa cum s-a subliniat în repetate rînduri în adunare, rodul muncii pline de abnegație a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, al preocupării personalului economic, al efortului tuturor celorlalți salariați. Acest bilanț bogat care bucură întregul colectiv, răsfrîngîndu-se favorabil asupra economiei județului nostru, a economiei tuturor județelor în care constructorii trotușeni înalță în ritm rapid și la un nivel calitativ superior, importante obiective industriale, este totodată rodul activității politico-educative desfășurate de organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., activitate care s-a perfecționat continuu, devenind mai mobilizatoare și mai eficientă, în contextul bunelor realizări înregistrate au fost amintite numele celor care nu și-au precupețit eforturile acolo unde au muncit la diversele puncte de lucru, răspîndite în mai multe județe din Moldova, de la Focșani pînă la Suceava — constructorii din brigăzile lui Gh. Coteț, P. Cojocaru, D. Novischi, de la Șantierul 1, I. Vrînceanu, V. Catană, de la Șantierul 2, I. Ungureanu, A. Bulai, de la Șantierul 3, V. Velenciuc, Gh. Iacobanu de la Șantierul 6, și mulți alții. Participanții la dezbateri au socotit, pe bună dreptate, că frumoasele cifre înscrise în dreptul vndii TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE j Municipiul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJcatorilor realizați în primul ■"Semestru nu trebuie să îndemne la euforie și automulțumire. Este semnificativ că absolut toți cei care au luat cuvintul au insistat asupra rezervelor de care dispune Trustul, existente in cadrul fiecărui șantier, la fiecare punct de lucru, pe linia ridicării la un nivel și mai înalt a eficienței muncii constructorilor. Rezultatele economice obținute sunt bune, remarca economistul Dumitru Burghelea, dar avem posibilități reale de a le majora substanțial în viitor. Aceste posibilități stau mai cu seamă în folosirea rațională a forței de muncă, în gospodărirea cu grijă a materialelor utilizate pe șantiere, în folosirea cu randament sporit a utilajelor, îndeosebi a celor de mare capacitate, care înregistrează încă timpi morți nepermis de mari în raport cu nivelul actual al organizării muncii pe șantier. La aceleași rezerve s-a referit și tehnicianul Vasile Dumitru. „Șantierul 1, unde lucrez, a spus dînsul, a fost criticat pe bună dreptate că, față de alte șantiere ale Trustului, cum sînt șantierele 2 și 3, înregistrează o scăzută productivitate a muncii. Cred că o cauză o constituie și faptul că acest șantier este dispersat pe un număr foarte mare de puncte de lucru, presărate pe mai multe platforme. Cred însă că nu trebuie explicat acest insucces doar pe seama dispersării. Productivitatea muncii ar crește substanțial dacă s-ar extinde munca în acord, care, așa cum ne informează Consiliul de administrație prin darea de seamă prezentată, înregistrează o creștere de 1,5 la sută față de prevederile planului, reprezentînd numai 77,4 la sută din totalul muncitorilor. O rezervă importantă o reprezintă și introducerea, în continuare, a acordului global care, pe Șantierul X nu a ajuns la nivelul stabilit prin angajament. La noi, la Șantierul 1 se observă de altfel o neconcordanță între felul cum lucrăm noi, constructorii și cum lucrează sub antreprizele — în speță T.M.B. și S.U.T. Sunt lucrările de excavații, de terasamente etc., sunt macarale și alte utilaje grele care au un alt ritm decât cel dorit de constructor, pentru că noi lucrăm un acord global, iar macaragii, de exemplu, lucrează cu plata în regie. Aceeași problemă a abordat-o și tehnicianul Petre Cireșanu de la Șantierul 3 Bacău, care a propus să se găsească forme de retribuire care să contribuie la sporirea cointeresării subantreprizelor. In general, participanții la dezbateri au criticat tendința de a se socoti la C NANCU (Continuare in pag. a II-a) „Ecotehnica ’7iu „Orientări actuale în organizarea și activitatea cabinetului de protecția muncii“ Avînd ca organizatori Consiliul județean al sindicatelor, Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale și Inspectoratul pentru protecția muncii, expoziția „Orientări actuale în organizarea și activitatea cabinetului de protecția muncii“, care va fi găzduită, pe rînd, de municipiile și orașele județului nostru, completează acțiunile inițiate în cadrul ..Ecotehnicii '71“ în domeniul cunoașterii de către toți cei care organizează, conduc și controlează procesul de producție a celor mai de seamă norme de tehnica securității. Expoziția se bucură de deosebită atenție din partea vizitatorilor, organizatorii avînd meritul de a asigura funcționalitatea demonstrativă a prototipurilor expuse. Sunt tratate, prin intermediul unor fotomontaje sugestive și al unor instalații de lucru în miniatură, procese de producție din cele mai diverse sectoare industriale ale județului, insistîndu-se asupra cauzelor care pot genera accidente de muncă. Organizată mai întîi la Comănești, expoziția este găzduită, zilele acestea, de orașul Moinești, în sala de la Grupul industrial pentru foraj și extracția țițeiului. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în stațiunile din zona Mangalia Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn—Venus—Jupiter—Neptun, corespunzător soluțiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcții, au studiat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcțiilor în această stațiune fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn" ; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelația Mangalia Nord, se vede orașul Mangalia, întinerit și el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicație pentru a înțelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naționale. An de an, frumusețile patriei noastre, ca și cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turiști de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele pa(Continuare in pag. a IV-a) TELEGRAMA Comitetului Central al P.C.R., tovarășului secretar general NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Oamenii muncii de pe ogoarele județului Bacău, însuflețiți de prețioasele indicații primite din partea conducerii superioare de partid, a dumneavoastră personal, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, raportează că în seara zilei de 3 august au terminat recoltatul griului — lucrare ce s-a efectuat în 11 zile, depășindu-se cu regularitate viteza zilnică planificată. Terminarea recoltatului într-un timp scurt este o urmare a muncii însuflețite, pline de elan, depusă de toți lucrătorii ogoarelor, sub directa conducere a organelor și organizațiilor de partid. La aceasta a contribuit în mod deosebit traducerea în viață a măsurilor privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, ca și a celorlalte măsuri stabilite de conducerea partidului nostru. In momentul de față toate forțele din agricultura județului sînt mobilizate pentru terminarea, într-un timp cît mai scurt, a treierișului, achitarea obligațiilor către stat, executarea arăturilor și pregătirea recoltei anului viitor. Folosim acest prilej pentru a reînnoi angajamentul oamenilor muncii din agricultura județului de a folosi din plin timpul de lucru pentru executarea operativă și exemplară a tuturor muncilor agricole, pentru mobilizarea tuturor rezervelor și posibilităților existente. Comitetul județean de partid este hotărît să mobilizeze întreaga energie a țăranilor cooperatori, a mecanizatorilor, a specialiștilor și a celorlalți lucrători din agricultură pentru a da viață tuturor angajamentelor ce ni le-am asumat și vă asigurăm pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că vom face totul pentru a ne conjuga efortul nostru cu eforturile întregii țări, pentru prosperitatea națiunii noastre socialiste, pentru propășirea scumpei noastre patrii. COMITETUL JUDEȚEAN BACĂU AL P.G.R. Impunătoare construcții industriale inulate la Borzești de constructorii T.C.I. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din activitatea consiliilor populare în întrecerea patriotică pentru gospodărirea și Înfrumusețarea localităților REZULTATE BUNE $111. ELE POT FI $1 MII BINE ing. Ștefan Croitoru, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău Aflată între preocupările majore ale organelor locale ale puterii și administrației de stat, acțiunea de gospodărire și înfrumusețare a localităților a polarizat an de an în județul Bacău interesul celor mai largi mase de cetățeni. Rezultatele obținute se datoresc faptului că majoritatea comitetelor executive ale consiliilor populare au trecut la executarea obiectivelor propuse imediat după ce a început noul an al întrecerii patriotice, folosind cu pricepere fiecare clipă bună de lucru și aportul cetățenilor, mobilizați la muncă cu sprijinul activului obștesc. Drept urmare, în unele orașe și comune au fost înregistrate, pînă în prezent, realizări deosebit de importante. Astfel, în orașul Buhuși, au fost realizate obiective în valoare de peste 13 milioane lei, revenind pe cap de locuitor suma de 930 lei. In comunele Dofteana, Dărmănești, Ghimeș-Făget, Agăș, Asău, Tg. Trotuș, Ungureni, Racova, Răcăciuni, Săucești, Luizi Călugăra, Sascut, Răchitoasa, Glăvănești, Buhoci, Traian, Livezile și multe artere s-au înregistrat de asemenea realizări importante. Este îmbucurător faptul că o serie de comitete executive au început să traducă în viață indicația Comitetului executiv al Consiliului popular județean, cu privire la construirea unor obiective de importanță majoră pentru localitățile respective. In Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de pildă, se construiește o bază sportivă, în orașul Buhuși se modernizează drumul din cartierul Orbic, pe o lungime de 5 km, se execută lucrări de îndiguiri și canalizări etc. La Dofteana se află în construcție un magazin în satul Larga și se execută, din piatră, trotuare și rigole în satul reședință de comună. La Urechești a fost construit și dat în folosință, în luna iunie, un local pentru căminul cultural, în suprafață de 110 mp — în satul Slobozia, iar în centrul satului Urechești a fost începută construcția unui local pentru dispensar uman, bibliotecă și sală pentru nunți, baluri etc. în comuna Ghimeș-Făget au fost construite, prin muncă patriotică, 2 poduri de cite 20 m , fiecare și o remiză P.C.I., iar în satul Țărănuș se află la finisaj un local pentru școală cu 2 săli de clasă și locuință pentru director. Astfel de construcții au fost ridicate sau se află în curs de executare și în alte localități din județ, urmînd ca unele din ele să fie date în folosință pînă la 31 august. Unele comitete executive au realizat pînă în prezent lucrări a căror valoare este foarte mică în raport cu posibilitățile de care dispun. Astfel, în comuna Oituz, pînă recent, se realizaseră obiective a căror valoare este la numai 63 lei — pe cap de locuitor. Deși Comitetul executiv de a întocmit și aprobat un plan aici de măsuri prin care fiecare membru al său a primit sarcini concrete privind întrecerea patriotică gospodărirea și înfrumusețarea pentru comunei, unii tovarăși nu au făcut nimic pentru îndeplinirea sarcinilor primite. Așa, de exemplu, Stela Carter, vicepreședintă a Comitetului executiv, răspunde de executarea lucrărilor necalificate la un local de școală cu 8 săli de clasă care se construiește în satul Oituz, Gheorghe Buțurca, răspunde de construcția canalizării cu apă potabilă (la care nu s-a realizat nimic) și a magazinului din satul Hărman, Gheorghe Iuga, răspunde de amenajarea pieții din satul de reședință, iar Gheorghe Maftei — de curățatul șanțurilor, amenajarea peluzelor de flori etc. Nici unul din acești membri ai comitetului executiv nu acționat cît de cît pentru îndeplinirea sarcinilor amintite. De ce ? Adăugind la cele de mai sus și faptul că nici activul obștesc nu este antrenat în mod corespunzător pentru a mobiliza cetățenii la unele activități voluntar-patriotice, ne explicăm cu ușurință rezultatele atât de slabe obținute pînă în prezent, aspectul general-estetic necorespunzător al unor sate, în special al ulițelor laterale. Rezultate nesatisfăcătoare, concretizate în valori mici, sunt și la comunele : Solonț, Stănișești, Tătărăști, Colonești, Dealu Morii, Găiceana și altele. La unele comune, ca de exemplul (Continuare in pag. a IlI-a) - OAMENI DESTINE PASIUNI însemnări MAI MULT DECIT 0 „Nimic mare fără o pasiune mare“, spune un vechi dicton, iar cuvintele acestea, atit de pline de înțelepciune și adevăr mi-au venit în minte atunci cînd discutam cu tînărul operator Ion Nichita și, chimist mai tîrziu, undeva pe Valea Leșunțului, spre Oituz, în compania inginerului silvic Eugen Caramitru. Ion Nichita lucrează ca operator chimist la secția de reformare catalitică a Uzinei de petrol din cadrul GIP Borzești. La cei 24 de ani ai săi este, deja, un muncitor cu experiență, bine pregătit profesional, un om despre care la comitetul U.T.C. al grupului mi s-au spus numai cuvinte frumoase, apreciative. Acum, aici, în sala tabloului de comandă nr. 2. Vorbește degajat, gîndind însă fiecare cuvînt! — Mă întrebați cum am ales meseria de operator chimist. Sincer să fiu, cînd am intrat în școala profesională nu prea știam eu ce vreau. Meseria am îndrăgit-o pe parcursul studiului practicii de producție și și, mai apoi, adică din 1964, ca muncitor în uzină. Aici, de altfel, am reușit să-i dezleg tainele, să mă pasioneze tot mai mult ceea ce fac. Tînărul interlocutor a revenit, în discuție, PROFESIUNE de mai multe ori la cuvîntul pasiune, la pasiunea în exercitarea profesiunii. Și am înțeles atunci mai bine, că meseria pe care o practici ar însemna ceva latent fără pasiune, că lipsa de pasiune îl pune pe om in postura de simplu executant, de mijloc de producție. — Meseria trebuie neapărat îmbinată cu pasiunea, accentuează Ion Nichita. Ele se corelează, se completează reciproc. Ba, aș zice, pasiunea înseamnă mai mult decât meseria aleasă, pentru că pasiunea îți dezvăluie noi taine ale profesiei, te face să înțelegi nu numai meseria ca atare, ci, mai ales, semnificația ei socială. Deschid Dicționarul de etică pentru tineret, unde pasiunea este definită drept un sentiment deosebit de puternic și de activ care-l stăpînește pe om și-l angajează, nestăvilit, într-o anumită direcție. Omul cuprins de pasiune își mobilizează toate energiile și demonstrează o neobișnuită tenacitate în promovarea pasiunii sale. Așadar, Ion Nichita este un pasionat. Un pasionat, de altfel, ca toți tinerii din secția în care lucrează. Pasiunea, acest stimulent interior de energii nebănuite, acest element al personalității umane, l-a determinat să urmeze și să termine în condițiile activității de producție, liceul teoretic. Pasiunea l-a determinat să citească, cu convingerea utilității imediate și de perspectivă, numeroase tomuri de chimie, căci el este operator chimist. Vorbește cu dezinvoltură de autori ca Nenițescu, Zapan, Beral... Le-a citit cărțile, pregătește pentru fase cultate... In producție este fruntaș. Cînd comitetul U.T.C. din uzină, a organizat concursul „Cel mai bun operator“, a ocupat locul I. De asemenea, la Concursul „50 de ani în cifre și fapte", organizat, în cinstea gloriosului jubileu al partidului, de Comitetul județean al U.T.C., același Ion Nichita obținea, în finală, premiul al II-lea tragere la sorți, prin deoarece terminase la egalitate de puncte cu celălalt concurent, care a obținut premiul I. Pasiunea se cultivă. Ea este îmbinarea fericită a unor trăsături ale individualității cu acțiunea formativă desfășurată în cadrele sociale în care se află omul : familie, școală, producție. Ideea determinării sociale a pasiunii, cît și a interdependenței dintre profesie, pasiune și responsabilitate, am des Eugen VERMAN (Continuare în pagina a Il-a)