Steagul Roşu, august 1971 (Anul 26, nr. 5746-5771)

1971-08-05 / nr. 5749

j ANUL XXVI — Nr. 5.749 (7.228) JOI 5 AUGUST 1971 4 pagini 30 bani Mmm uimu­m summon In locul euforiei succeselor obținute Luciditate și inițiativă în valorificarea rezervelor proprii Forul suprem al conducerii co­lective în economie, adunarea re­prezentanților salariaților de la Trustul de construcții industriale din Municipiul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, a dezbătut recent acti­vitatea desfășurată de constructo­rii trotușeni în prima jumătate a celui dintîi an al noului cincinal. Atit darea de seamă, prezentată de directorul general al Trustului, ing. Victor Popescu, cât și nume­roșii participanți la discuții au subliniat realizările deosebite ob­ținute de cunoscutul colectiv de constructori care, de mai bine de un deceniu, muncește cu dăruire la edificarea industrială a Moldo­vei. Participanții la adunare au fost informați că, în semestrul su­pus analizei, nivelul realizărilor a înregistrat cota cea mai înaltă. Astfel, volumul producției finite a fost îndeplinit în proporție de 105,1 la sută, față de planul se­mestrial, și 55 la sută față de pla­nul anual, în timp ce producția globală a depășit volumul stabilit cu 4,6 la sută iar productivitatea muncii cu 9,2 la sută. în­­ această perioadă s-au pus în funcțiune 7 capacități industriale, din care 4 înainte de termen. De remarcat că angajamentul anual de a se obține 410.000 lei beneficii suplimentare a fost realizat și depășit. S-au înregistrat, de asemenea, im­portante economii de material lem­nos, ciment și metal. Aceste rezultate cu adevărat me­rituoase sînt, așa cum s-a subli­niat în repetate rînduri în aduna­re, rodul muncii pline de abnega­ție a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, al preocupării per­sonalului economic, al efortului tuturor celorlalți salariați. Acest bilanț bogat care bucură întregul colectiv, răsfrîngîndu-se favorabil asupra economiei județului nostru, a economiei tuturor județelor în care constructorii trotușeni înalță în ritm rapid și la un nivel calita­tiv superior, importante obiective industriale, este totodată rodul ac­tivității politico-educative desfășu­rate de organizațiile de partid, sin­dicat și U.T.C., activitate care s-a perfecționat continuu, devenind mai mobilizatoare și mai eficientă, în contextul bunelor realizări înregistrate au fost amintite nu­mele celor care nu și-au precupețit eforturile acolo unde au muncit la diversele puncte de lucru, răspîn­­dite în mai multe județe din Mol­dova, de la Focșani pînă la Su­ceava — constructorii din brigă­zile lui Gh. Coteț, P. Cojocaru, D. Novischi, de la Șantierul 1, I. Vrîn­­ceanu, V. Catană, de la Șantierul 2, I. Ungureanu, A. Bulai, de la Șan­tierul 3, V. Velenciuc, Gh. Iacoban­u de la Șantierul 6, și mulți alții. Participanții la dezbateri au so­cotit, pe bună dreptate, că frumoa­sele cifre înscrise în dreptul vndi­i TRUSTUL DE CONSTRUCȚII I­N­DU­S­T­R­I­A­L­E j Municipiul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ­catorilor realizați în primul ■"Se­mestru nu trebuie să îndemne la euforie și automulțumire. Este semnificativ că absolut toți cei care au luat cuvin­tul au insistat a­­supra rezervelor de care dispune Trustul, existente in cadrul fiecă­rui șantier, la fiecare punct de lucru, pe linia ridicării la un ni­vel și mai înalt a eficienței mun­cii constructorilor. Rezultatele e­­conomice obținute sunt bune, re­marca economistul Dumitru Bur­­ghelea, dar avem posibilități rea­le de a le majora substanțial în vi­itor. Aceste posibilități stau mai cu seamă în folosirea rațională a forței de muncă, în gospodărirea cu grijă a materialelor utilizate pe șantiere, în folosirea cu randa­ment sporit a utilajelor, îndeosebi a celor de mare capacitate, care înregistrează încă timpi morți ne­­permis de mari în raport cu ni­velul actual al organizării muncii pe șantier. La aceleași rezerve s-a referit și tehnicianul Vasile Dumi­tru. „Șantierul 1, unde lucrez, a spus dînsul, a fost criticat pe bună dreptate că, față de alte șantiere ale Trustului, cum sînt șantierele 2 și 3, înregistrează o scăzută pro­ductivitate a muncii. Cred că o cauză o constituie și faptul că a­­cest șantier este dispersat pe un număr foarte mare de puncte de lucru, presărate pe mai multe plat­forme. Cred însă că nu trebuie ex­plicat acest insucces doar pe sea­ma dispersării. Productivitatea muncii ar crește substanțial dacă s-ar extinde munca în acord, care, așa cum ne informează Consiliul de administrație prin darea de seamă prezentată, înregistrează o creștere de 1,5 la sută față de pre­vederile planului, reprezentînd nu­mai 77,4 la sută din totalul munci­torilor. O rezervă importantă o re­prezintă și introducerea, în con­tinuare, a acordului global care, pe Șantierul X nu a ajuns la nivelul stabilit prin angajament. La noi, la Șantierul 1 se observă de altfel o neconcordanță între felul cum lucrăm noi, constructorii și cum lucrează sub antreprizele — în spe­ță T.M.B. și S.U.T. Sunt lucrările de excavații, de terasamente etc., sunt macarale și alte utilaje grele care au un alt ritm decât cel dorit de constructor, pentru că noi lu­crăm un acord global, iar macara­gii, de exemplu, lucrează cu pla­ta în regie. Aceeași problemă a abordat-o și tehnicianul Petre Cireșanu de la Șantierul 3 Bacău, care a propus să se găsească forme de retribuire care să contribuie la sporirea co­interesării subantreprizelor. In ge­neral, participanții la dezbateri au criticat tendința de a se socoti la­ C NANCU (Continuare in pag. a II-a) „Ecotehnica ’7iu „Orientări actuale în organizarea și activitatea cabinetului de protecția muncii“ Avînd ca organizatori Consiliul județean al sindicatelor, Direcția pentru probleme de muncă și ocro­tiri sociale și Inspectoratul pentru protecția muncii, expoziția „Orien­tări actuale în organizarea și ac­tivitatea cabinetului de protecția muncii“, care va fi găzduită, pe rînd, de municipiile și orașele jude­țului nostru, completează acțiunile inițiate în cadrul ..Ecotehnicii '71“ în domeniul cunoașterii de către toți cei care organizează, conduc și con­trolează procesul de producție a ce­lor mai de seamă norme de tehnica securității. Expoziția se bucură de deosebită atenție din partea vizitatorilor, or­ganizatorii avînd meritul de a asi­gura funcționalitatea demonstrativă a prototipurilor expuse. Sunt tra­tate, prin intermediul unor foto­montaje sugestive și al unor insta­lații de lucru în miniatură, procese de producție din cele mai diverse sectoare industriale ale județului, insistîndu-se asupra cauzelor care pot genera accidente de muncă. Organizată mai întîi la Comă­­nești, expoziția este găzduită, zilele acestea, de orașul Moinești, în sala de la Grupul industrial pentru fo­raj și extracția țițeiului. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în stațiunile din zona Mangalia Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu a­­cest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Ne­gre în perimetrul Saturn—Venus—Jupiter—Neptun, corespunzător soluțiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcții, au studiat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghi­­anu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema su­dică a zonei, respectiv din stațiu­nea turistică Saturn, unde, în ulti­mul an, după vizita secretarului ge­neral al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dispune în prezent de hote­luri moderne, cu o capacitate de a­­proximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcțiilor în această stațiune fost intensificat îndeosebi­­ în ultimul­­ an, cînd, într-un timp record, de a­­proximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sti­clă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secreta­rul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelu­lui. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn" ; privirea cuprin­de toate celelalte stele din constela­ția Mangalia Nord, se vede orașul Mangalia, întinerit și el, se profilea­ză în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicație pentru a înțelege că turismul a de­venit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naționale. An de an, frumusețile patriei noastre, ca și cunoscuta ospitalitate a po­porului român, atrag un tot mai mare număr de turiști de pes­te hotare. Mangalia, Eforie, Ma­maia, Mangalia Nord, cu cele pa­(Continuare in pag. a IV-a) TELEGRAMA Comitetului Central al P.C.R., tovarășului secretar general NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Oamenii muncii de pe ogoarele județului Bacău, însuflețiți de prețioasele indicații primite din partea conducerii superioare de partid, a dumneavoastră personal, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, raportează că în seara zilei de 3 august au terminat recoltatul griului — lucrare ce s-a efectuat în 11 zile, depășindu-se cu regularitate viteza zilnică planificată. Termina­rea recoltatului într-un timp scurt este o urmare a muncii însu­flețite, pline de elan, depusă de toți lucrătorii ogoarelor, sub di­recta conducere a organelor și organizațiilor de partid. La aceasta a contribuit în mod deosebit traducerea în viață a măsurilor pri­vind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agricul­turii, ca și a celorlalte măsuri stabilite de conducerea partidului nostru. In momentul de față toate forțele din agricultura județului sînt mobilizate pentru terminarea, într-un timp cît mai scurt, a treie­­rișului, achitarea obligațiilor către stat, executarea arăturilor și pregătirea recoltei anului viitor. Folosim acest prilej pentru a reînnoi angajamentul oamenilor muncii din agricultura județului de a folosi din plin timpul de lucru pentru executarea operativă și exemplară a tuturor muncilor agricole, pentru mobilizarea tu­turor rezervelor și posibilităților existente. Comitetul județean de partid este hotărît să mobilizeze întreaga energie a țăranilor coo­peratori, a mecanizatorilor, a specialiștilor și a celorlalți lucrători din agricultură pentru a da viață tuturor angajamentelor ce ni le-am asumat și vă asigurăm pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că vom face totul pentru a ne conju­ga efortul nostru cu eforturile întregii țări, pentru prosperitatea națiunii noastre socialiste, pentru propășirea scumpei noastre patrii. COMITETUL JUDEȚEAN BACĂU AL P.G.R. Impunătoare construcții industriale inul­ate la Borzești de constructorii T.C.I. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din activitatea consiliilor populare în întrecerea patriotică pentru gospo­­dărirea și Înfrumusețarea localităților REZULTATE BUNE $111. ELE POT FI­­ $1 MII BIN­E ing. Ștefan Croitoru­, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău Aflată între preocupările majore ale organelor locale ale puterii și administrației de stat, acțiunea de gospodărire și înfrumusețare a loca­lităților a polarizat an de an în ju­dețul Bacău interesul celor­­ mai largi mase de cetățeni. Rezultatele obținute se datoresc faptului că majoritatea comitetelor executive ale consiliilor populare au trecut la executarea obiectivelor pro­puse imediat după ce a început noul an al întrecerii patriotice, folosind cu pricepere fiecare clipă bună de lucru și aportul cetățenilor, mobili­zați la muncă cu sprijinul activului obștesc. Drept urmare, în unele ora­șe și comune au fost înregistrate, pî­nă în prezent, realizări deosebit de importante. Astfel, în orașul Buhuși, au fost realizate obiective în valoare de peste 13 milioane lei, revenind pe cap de locuitor suma de 930 lei. In comunele Dofteana, Dărmăne­ști, Ghimeș-Făget, Agăș, Asău, Tg. Tro­­tuș, Ungureni, Racova, Răcăciuni, Săucești, L­uizi Călugăra, Sascut, Ră­ch­­itoasa, Glăvănești, Buhoci, Traian, Livezile și multe artere s-au înregistrat de asemenea realizări importante. Este îmbucurător faptul că o se­rie de comitete executive au început să traducă în viață indicația Comi­tetului executiv al Consiliului popu­lar județean, cu privire la construi­rea unor obiective de importanță majoră pentru localitățile respecti­ve. In Municipiul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, de pildă, se construiește o bază sportivă, în orașul Buhuși se modernizează drumul din cartierul Orbic, pe o lungime de 5 km, se e­­xecută lucrări de îndiguiri și canali­zări etc. La Dofteana se află în construcție un magazin în satul Larga și se execută, din piatră, tro­tuare și rigole în satul reședință de comună. La Urechești a fost con­struit și dat în folosință, în luna iunie, un local pentru căminul cul­tural, în suprafață de 110 m­p — în satul Slobozia, iar în centrul satului Urechești a fost începută construc­ția unui local pentru dispensar u­­man, bibliotecă și sală pentru nunți, baluri etc. în comuna Ghimeș-Făget au fost construite, prin muncă pa­triotică, 2 poduri de cite 20 m , fie­care și o remiză P.C.I., iar în satul Țărănuș se află la finisaj un local pentru școală cu 2 săli de clasă și locuință pentru director. Astfel de construcții au fost ridicate sau se află în curs de executare și în alte localități din județ, urmînd ca unele din ele să fie date în folosință pînă la 31 august. Unele comite­te executive au rea­lizat pînă în prezent lucrări a că­ror valoare este foarte mică în ra­port cu posibilitățile de care dis­pun. Astfel, în comuna Oituz, pînă recent, se realizaseră obiective a că­ror valoare este la numai 63 lei — pe cap de locuitor. Deși Comitetul executiv de a întocmit și aprobat un plan aici de măsuri prin care fiecare membru al său a primit sarcini concrete pri­vind întrecerea patriotică gospodărirea și înfrumusețarea pentru co­munei, unii tovarăși nu au făcut nimic pentru îndeplinirea sarcinilor primite. Așa, de exemplu, Stela Carter, vicepreședintă a Comitetului executiv, răspunde de executarea lu­crărilor necalificate la un local de școală cu 8 săli de clasă care se construiește în satul Oituz, Gheor­ghe Buțurca, răspunde de construc­ția canalizării cu apă potabilă (la care nu s-a realizat nimic) și a ma­gazinului din satul Hărman, Gheor­ghe Iuga, răspunde de amenajarea pieții din satul de reședință, iar Gheorghe Maftei — de curățatul șanțurilor, amenajarea peluzelor de flori etc. Nici unul din acești mem­bri ai comitetului executiv nu acționat cît de cît pentru îndepli­­­nirea sarcinilor amintite. De ce ? Adăugind la cele de mai sus și faptul că nici activul obștesc nu es­te antrenat în mod corespunzător pentru a mobiliza cetățenii la unele activități voluntar-patriotice, ne ex­plicăm cu ușurință rezultatele atât de slabe obținute pînă în prezent, as­pectul general-estetic necorespunză­tor al unor sate, în special al ulițe­lor laterale. Rezultate nesatisfăcătoare, concre­tizate în valori mici, sunt și la comu­nele : Solonț, Stănișești, Tătărăști, Colonești, Dealu Morii, Găiceana și altele. La unele comune, ca de exemplul (Continuare in pag. a IlI-a) - OAMENI DESTINE PASIUNI însemnări MAI MULT DECIT 0 „Nimic mare fără o pasiune mare“, spune un vechi dicton, iar cuvintele acestea, atit de pline de înțelepciu­­ne și adevăr mi-au ve­nit în minte atunci cînd discutam cu tînă­­rul operator Ion Nichita și, chimist mai tîrziu, undeva pe Va­lea Leșunțului, spre Oituz, în compania in­ginerului silvic Eugen Caramitru. Ion Nichita lucrează ca operator chimist la secția de reformare catalitică a Uzinei de petrol din cadrul GIP Borzești. La cei 24 de ani ai săi este, deja, un muncitor cu expe­riență, bine pregătit profesional,­­ un om despre care la comite­tul U.T.C. al grupului mi s-au spus numai cuvinte frumoase, a­­preciative. Acum, aici, în sala tabloului de comandă nr. 2. Vorbește dega­jat, gîndind însă fie­care cuvînt! — Mă întrebați cum am ales meseria de o­­perator chimist. Sin­cer să fiu, cînd am in­trat în școala profe­sională nu prea știam eu ce vreau. Meseria am îndrăgit-o pe par­cursul studiului practicii de producție și și, mai apoi, adică­ din 1964, ca muncitor în uzină. Aici, de altfel, am reușit să-i dezleg tainele, să mă pasio­neze tot mai mult ceea ce fac. Tînărul interlocutor a revenit, în discuție, PROFESIUNE de mai multe ori la cuvîntul pasiune, la pasiunea în exercita­rea profesiunii. Și am înțeles atunci mai bi­ne, că meseria pe ca­re o practici ar în­semna ceva latent fă­ră pasiune, că lipsa de pasiune îl pune pe om in postura de simplu executant, de mijloc de producție. — Meseria trebuie neapărat îmbinată cu pasiunea, accentuează Ion Nichita. Ele se co­relează, se completea­ză reciproc. Ba, aș zi­ce, pasiunea înseamnă mai mult decât mese­ria aleasă, pentru că pa­siunea îți dezvăluie noi taine ale profesiei, te face să înțelegi nu nu­mai meseria ca atare, ci, mai ales, semnifi­cația ei socială. Deschid Dicționarul de etică pentru tine­ret, unde pasiunea es­te definită drept un sentiment deosebit de puternic și de activ care-l stăpînește pe om și-l angajează, nes­tăvilit, într-o anumită direcție. Omul cuprins de pasiune își mobili­zează toate energiile și demonstrează o neo­bișnuită tenacitate în promovarea pasiunii sale. Așadar, Ion Ni­­­­chita este un pasionat. Un pasionat, de altfel,­­ ca toți­ tinerii din sec­ția în care lucrează. Pasiunea, acest stimu­lent interior de ener­gii nebănuite, acest e­­lement al personalită­ții umane, l-a determi­nat să urmeze și să termine în condițiile activității de produc­ție, liceul teoretic. Pa­siunea l-a determinat să citească, cu convin­gerea utilității ime­diate și de perspecti­vă, numeroase tomuri de chimie, căci el es­te operator chimist. Vorbește cu dezinvol­tură de autori ca Ne­­nițescu, Zapan, Beral... Le-a citit cărțile, pregătește pentru fa­se cultate... In producție este fruntaș. Cînd co­mitetul U.T.C. din u­­zină, a organizat con­cursul „Cel mai bun operator“, a ocupat lo­cul I. De asemenea, la Concursul „50 de ani în cifre și fapte", or­ganizat, în cinstea glo­riosului­ jubileu al partidului, de Comitetul județean al U.T.C., a­­celași Ion Nichita ob­­­­ținea, în finală, pre­miul al II-lea tragere la sorți, prin de­oarece terminase la e­­galitate de puncte cu celălalt concurent, ca­re a obținut premiul I. Pasiunea se cultivă. Ea este îmbinarea fe­ricită a unor trăsă­turi ale individualității cu acțiunea formativă desfășurată în cadrele sociale în care se află omul : familie, școală, producție. Ideea deter­minării sociale a pa­siunii, cît și a interde­pendenței dintre pro­fesie, pasiune și res­ponsabilitate, am des­ Eugen VERMAN (Continuare în pagina a Il-a)

Next