Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 26, nr. 5772-5797)

1971-09-15 / nr. 5784

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P­C­R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — NR. 5.784 (7.263) MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini 30 bani Răspunzînd scrisorii adresate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU oamenilor muncii, organelor și organizațiilor de partid, sindicale și de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat și unităților cooperatiste, ministerelor și organizațiilor economice din domeniul producției și desfacerilor de larg consum CU EXIGENȚĂ ȘI­MU Scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu oamenilor muncii, organelor și organizațiilor de partid, sin­dicale și de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat și unităților cooperatiste, ministerelor și organiza­țiilor economice din domeniul producției și desfacerii bunu­rilor de larg consum a fost primită cu deosebit interes și satisfacție, de oamenii muncii din județul nostru. Hotărîrea lor neabătută este de a da viață îndemnului cald al secre­tarului general de a pune în valoare rezervele interne, re­sursele locale, de a ridica pe trepte tot mai înalte calitatea produselor, eficiența economică a unităților în care-și des­fășoară activitatea. SPIRIT­UI RĂSPUNDERE Ieri, comitetele de partid, de direcție, de sindicat și U.T.C., re­prezentanți ai secțiilor de produc­ție, de la întreprinderea de indus­trie locală „Moldova“ întruniți într-o ședință de lucru, au dezbă­tut sarcinile se revin unității ca urmare a indicațiilor reieșite din scrisoarea secretarului general, publicată în presa de duminică. Cu acest prilej mulți dintre cei prezenți au considerat de datoria lor să scoată în evidență noi și în­semnate rezerve care se cer mai deplin valorificate pentru a con­tribui la tot mai buna aprovizio­nare a populației cu bunuri de larg consum. Participanții la dezbateri au scos în relief necesitatea și posibilitatea extinderii schimburilor II și III, a îmbunătățirii coeficientului de fo­losire a utilajelor în dotare. Maistrul Constantin Cichi, Ioan Rotaru, șef serviciu, au insistat a­­supra necesității de a se milita necontenit pentru ridicarea calită­ții produselor, care să corespundă exigențelor crescînde ale cumpără­torilor, ale partenerilor externi. In­ginerul Mihai Rubingher, șef de secție, s-a angajat să urmărească în permanență termenele de reali­zare a produselor, să pregătească din vreme noile modele în vederea prezentării lor la expoziții și pen­tru contractări, cerînd același lu­cru și din partea celorlalte cadre din întreprindere. Ca vizitator al celui de-al V-lea Pavilion de mostre — spunea în cuvîntul său m­aistru Ilie Petrescu — mă simt mîndru de faptul că și produsele întreprinderii noas­tre au fost vizionate de conducerea partidului și statului. In același timp însă, a ținut să precizeze vor­bitorul, se cer eforturi susținute pentru ca și produsele de la I.I.L. „Moldova“ să întrunească condițiile de calitate și diversitate la nivelul celor mai bune produse realizate de întreprinderile simi­lare din celelalte județe. în încheierea dezbaterilor, par­ticipanții la ședința de lucru au adoptat textul unei telegrame a­­dresate Comitetului Central al P. C. R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu. Municipiul Gheorghe Gheorghiu­-De­j Jubileu 20 Acțiunile de muncă voluntar­­patriotică să însemne ASCENSIUNE CONTINUA SPRE PODIUMUL FRUNTAȘILOR Valerian GHINEȚ prim-secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal In 1972, municipiul de pe Trotuș, expresie vie, elocventă, a po­liticii economico-sociale a partidului și statului nostru, de dezvol­tare armonioasă, ascendentă, a întregii țări, își va aniversa Jubi­leul 20. Douăzeci de ani de cînd pe aceste meleaguri, în care istoria se află la ea acasă, ce vor marca apariția primilor constructori, a în­­tâilor șantiere, vestind o nouă și adevărată devenire a localității de la confluența Trotușului cu Cașinul. Evenimentul polarizează, încă de pe acum, interesul tuturor locuitorilor acestui oraș modern, ce se înscrie pe verticala de lu­mină a ascensiunii noastre. Rezidă, acest fapt, din responsabilita­tea și mîndria civică, din dorința de a adăuga localității în care trăiesc și muncesc, noi nestemate strălucirii sale. Un bilanț, fie el chiar sumar, ne prilejuiește constatări deosebit de îmbucurătoare. După numai cîțiva ani de la atacarea lucrărilor la primele obiective industriale, unele capacități productive au intrat în­ funcțiune , printre acestea , la ter­mocentrală, rafinărie, uzina chimi­că, iar ceva mai tîrziu la uzina de cauciuc. Astăzi, cei patru giganți industriali de pe platforma petro­chimică borzeșteană ocupă un loc important în economia țării, con­tribuind cu circa 10 la sută din pro­ducția chimică ; în același timp ocupă primul loc în producția glo­bală industrială a județului cu aproximativ 50 la sută. Proporții care ne demonstrează, fără alte ar­gumente, ce a însemnat, aici, indus­trializarea, însoțind acest proces, s-a dezvol­tat continuu și viața socială. S-au construit blocuri moderne, cu a­­partamente frumoase, spațioase, confortabile­ , orașul dispune de a­­șezăminte culturale, licee și școli profesionale , de instituții pentru ocrotirea sănătății, precum și de o vastă rețea de magazine cu profile diferite. Cei peste 40.000 de locui­tori au, așadar, asigurate condiții optime de muncă și de trai. Viața pulsează intens, ritmul său cita­din fiind cel caracteristic mari­lor orașe. Privind trecutul — deși nu este deloc îndepărtat, interpretînd pre­zentul, ne îndreptăm privirile spre viitor, spre perspectiva deschisă de obiectivele actualului cincinal, ca­re pentru " Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej­­ înseamnăm extinderi ale actualelor unități, prin adăuga­rea de noi­­ secții și instalații, fon­dul de investiții alocate platformei noastre ridicîndu-se la cîteva mi­liarde de lei. Se estimează fap­tul că în 1975 producția glo­bală industrială a GIP Borzești va fi cu 51 la sută mai mare decit rea­(Continuare în pagina a III-a) Comitetului Central al P.C.R., tovarășului secretar general NICOLAE CEAUȘESCU Comuniștii, toți salariații Întreprinderii de industrie locală „Mol­dova“ Bacău, au luat cunoștință cu deosebită satisfacție de scrisoarea adresată de dv., Iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, oamenilor muncii din domeniul producției și desfacerii bunurilor de larg consum­ și dau o înaltă apreciere prețioaselor indicații care vor călăuzi activitatea noastră de viitor în transpunerea în viață a programului elaborat de cel de-al X-lea Congres al Partidului, al prevederilor cincinalului în care am pășit. Cu această ocazie, raportăm conducerii partidului, dv. personal, că în cele 8 luni ale acestui an, colectivul nostru și-a realizat sarcinile de plan și angajamentele luate. Numai livrările suplimentare către comerțul socialist însumează 852.000 lei, în același timp sarcinile de export au fost depășite cu 20.000 lei valută. Insușindu-și sarcinile trasate industriei locale prin directivele Con­gresului al X-lea al P.C.R., cu privire la diversificarea producției, în scopul satisfacerii cit mai depline a cerințelor populației, colectivul nostru a militat pentru realizarea unor sortimente noi de mobilă și pro­duse de serie mică. Raportăm cu mîndrie că de la 18 sortimente reali­zate în anii 1900—1970, în anul 1971 realizăm peste 40 sortimente, iar pentru anul 1972 vom mai adăuga încă 22 sortimente mobilă garnituri, piese dispersate și articole de artizanat din lemn. Satisfacția noastră constă în faptul că produsele menționate nu au rămas în stadiul de prototip, ci au și fost contractate cu organizațiile comerciale, urmînd a fi livrate în anul viitor. Animați de dorința fierbinte de a consolida și dezvolta succesele obținute pînă in prezent, colectivul de salariați sub conducerea organiza­ției de partid, a dezbătut cu exigență și răspundere sarcinile ce-i revin in spiritul aprecierilor și observațiilor cuprinse în scrisoarea dv. și a luat hotărîri asupra celor mai eficiente măsuri tehnice, organizatorice și politice în vederea asigurării sporirii producției bunurilor de larg con­sum și îmbunătățirea calității produselor din ramura noastră de acti­vitate. Vă încredințăm, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că nu ne vom precupeți forțele, că vom pune în valoare întreaga noastră capacitate de creație și organizatorică, că vom ridica pe o treaptă superioară pre­gătirea profesională a cadrelor pentru a traduce în viață, in spiritul unei înalte răspunderi, indicațiile pe care ni le-ați dat prin scrisoarea dv. convinși fiind că astfel vom aduce o contribuție tot­uial substan­țială la prosperitatea patriei noastre socialiste, la ridicarea permanentă a nivelului de trai al populației. Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții cen­trale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbă­tut și aprobat: proiectul legii cu privire la or­­ganizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondu­rilor fixe, resurselor materiale și aproviziona­rea tehnico-materială ; proiectul decretului pri­vind siguranța în funcționare a utilajelor, in­stalațiilor și aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, orga­nizarea și funcționarea Ministerului Aprovizio­nării Tehnico-Materiale și Controlului Gospo­dăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dez­batere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adop­tare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri pri­vind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indica­tori tehnico-economici ai unor lucrări de inves­tiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. Astăzi, din nou la școală „BINE AȚI VENIT!" De fapt, totul a Început cu mult timp Înainte. Animația de la raioa­nele de papetărie ale librăriilor, numeroasele cereri de uniforme pentru elevii mici sau mari, vesteau apropierea zilei de 15 septembrie, tradiționala zi în care clopoțelul — ori mai moderna sonerie — Își face auzit clinchetul pentru prima oară în această toamnă. Nu-i un secret pentru nimeni că ziua de astăzi ne emoționează pe toți. De la micuțul de 6 ani care pă­șește Intlia oară pe poarta școlii numindu-se, tot de-acum, elev, și pînă la viitorul bacalaureat, de la părinții lor și pînă la simplul trecă­tor de pe strada inundată de iise­­tele zglobii ale copiilor reîntorși la Abecedar sau Geometrie diferen­țială — cu toții simt că astăzi nu-i o zi ca oricare. Ne-am obișnuit, de peste 20 de ani, ca la 15 septembrie să amin­tim despre noi școli ce-și vor scrie istoria de-acum înainte. Nu vom ieși din tiparele cu care ne-am În­vățat. Ne bucură, deci, să așternem pe hîrtie despre inaugurarea unor edificii școlare la Bacău și Sascut, la Moinești, Filipești sau Scorțeni, in Întreg județul nostru. După cum ne bucurăm la gradul că peste 100.000 de copii vor răsfoi astăzi — pentru prima oară — ma­nualele clasei In care vor Învăța In acest an. Și ne vom bucura, fără Îndoială, atunci când vom vedea pe copiii noștri — copiii țării — Invățând o meserie utilă societății In atelierele abia amenajate în școli. Desigur, mulți din părinții ce-și Însoțesc astăzi copiii Ia festivitatea deschiderii cursurilor școlare n-au uitat că ei Începeau școala ab­fei, condițiile de astăzi păzindu-li-se a­­tunci un ideal care nici un vis nu apărea. De aceea, In atmosfera sărbăto­rească de astăzi e bine să ne gân­­dim și la ce va fi fost ieri, pen­tru a prețui ce avem astăzi și să năzuim Încrezători — Încrederea ne e stimulată de Partidul comuniști­lor, călăuza noastră de pl­ăcum și de mai tirziu — la ceea ce vom a­­vea mânrie. BINE AȚI VENIT! In comuna Racova Inaugurarea unui prestigios edificiu școlar De mai bine de doi ani, edilii și cetățenii comunei Racova își con­centrează eforturile pentru înălța­rea unui nou edificiu școlar. Este vorba de eforturi materiale, ca și obștești, deoarece noua construcție a școlii reprezintă o materializare a unanimei dorințe a comunei de­, a avea in satul de centru o reprezen­tativă așezare de învățămînt pe mă­sura timpurilor noi socialiste, și a posibilităților economice ale comu­nei. Așa se face că noua școală me­nită să găzduiască clasele I—X-a ale școlii de învățămînt general, ridicată cu contribuția generală a locuitorilor comunei a sărbătorit ieri ziua inaugurării. Pentru a ne face o imagine gene­rală, este necesar­ să subliniem că valoarea generală a devizului con­strucției s-a ridicat la circa un mi­lion lei, 650.000 lei reprezentând valoarea clădirii, 300.000 lei a cen­tralei termice, iar mobilierul peste 50.000 lei. Realizată din contribuția volun­tară a cetățenilor și din fonduri rambursabile acordate de stat, noua construcție a școlii a beneficiat și de aportul statului care a contri­buit cu 100.000 lei. Demn de semnalat e faptul că, față de valoarea generală a devi­zului, prin munca patriotică a ce­tățenilor comunei, a cadrelor di­dactice și a elevilor s-au efectuat însemnate economii prin executa­rea unui mare volum de lucrări, săpături, umpluturi, la manipularea cărămizii, a balastului și la alte lu­crări ce reprezentau muncă necali­ficată la diversele­ operații de­­ con­strucție și a căror valoare însu­mează peste 46.000 lei. De aseme­­nea, prin muncă patriotică a fost a­­menajată în jurul școlii o frumoasă grădină, ceea ce a însemnat evident și­ lucrările de îndepărtare a ur­melor lăsate de constructori, as­tuparea unor șanțuri, nivelarea u­­nor zone, transferarea unor canti­tăți însemnate de pămînt și altele. Așa după cum ne-a informat primarul comunei și directorul șco­lii, realizarea școlii este, m­eritul străduinței­­ deputatului Consiliului popular județean Gheorghe Branche, a organelor locale și a deputaților în consiliul popular comunal — Mircea Doroftei, președintele comi­tetului de părinți al școlii și Gheor­ghe Grăitaru, ca și a cetățenilor —• Ștefan Bordeianu, Mircea Apetrei, Mihai Focșa, Nicolae și Mielu But­­naru care au mobilizat masa locui­torilor comunei la efectuarea dife­ritelor lucrări pentru construcția școlii. Școala nouă, cu două nivele, par­ter și etaj, constituie un model de construcție școlară în mediul rural. Este tot ceea ce își poate închipui și dori cel mai exigent cadru di­dactic, ca să nu mai vorbim de e­­levi. Bună iluminare și spațiozitate optimă, încălzire centrală, lumină electrică, pardoseală de parchet în toate cele 8 săli de clasă și în la­boratorul de fizico-chimice. 4 în­căperi au fost destinate cabinete­lor pentru organizarea catedrelor de specialitate și o cameră pentru activitățile pionierești.­ Au­ fost pre­văzute, de asemenea, spații pentru cabinetul medical, biblioteca șco­lară, cancelaria profesorilor, cabi­netul directorului, în jurul școlii au fost executate alei asfaltate care dau o notă modernă, civilizată, nou­lui edificiu școlar.­­ Construcția a fost­ executată în faza finală de Lotul 4 Buhuși al Trustului de construcții Bacău, șef de lot — Mihai Nicolae, iar șef al punctului de lucru Victor Asultanu­, primind din partea beneficiarului calificativul de „foarte bine" pen­tru calitatea ireproșabilă a lucrări­lor. Datorită preocupării continue a cadrelor locale de partid și de stat, școala a fost ornată exemplar în vederea deschiderii anului școlar, D. MITULESCU (Continuare în pagina a IiI-a) La Săucești Rodul muncii patriotice-o școală nouă In fiecare zi ne sosesc la redac­ție vești despre terminarea lucră­rilor la noile construcții școlare. Duminică, de pildă, a fost inaugu­rat noul local al Școlii generale din Săucești, construit prin contribu­ția voluntară a cetățenilor. De altfel, prin muncă patriotică s-a transportat pietrișul, s-au săpat gropile, s-a pregătit și s-a turnat în cofraje betonul. De asemenea, pe plan local au fost confecționa­te și cele 100.000 cărămizi necesa­re construcției. Cetățenii comunei, organele loca­le de partid și de stat și-au văzut încununate eforturile odată cu tă­ierea panglicei inaugurate de că­tre Constantin Velisar, secretarul Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean. Odată cu darea în folosință a noului local cu 8 săli de clasă, școala din Săucești dispune în pre­zent de un complex cuprinzînd 3 clădiri, spațiu suficient pentru des­­fâșurarea în bune condițiuni a cursurilor, pentru amenajarea de laboratoare, ateliere școlare etc. Pledoarie pentru o ediție completă a operei „Și în literatură, el tot așa a fost. Modest și puțin preocupat de si­ne“ — spunea într-un interviu din 1943, Agatha Grigorescu-Bacovia, soția poetului. Intr-adevăr, autorul „Plumbului“ era puțin preocupat de sine și de opera sa și calitățile mediocre ale celor mai multe din­tre edițiile Bacovia sunt, în mare parte, corolarul indiferenței pe ca­re o manifesta autorul față de pro­­pria-i creație. Fapt semnificativ, niciuna dintre edițiile antume ale operei lui Bacovia nu a apărut din inițiativa autorului. Modestia și ti­miditatea, coordonate esențiale ale temperamentului bacovian, au constituit și principala cauză a de­butului editorial atît de tardiv. Deși ideea alcătuirii unui vo­lum cu titlul „Plumb“ data în­că din 1900, cînd își strînge poe­ziile într-un caiet pe care scrie a­­cest titlu, prima ediție a volumu­lui vede lumina tiparului abia în 1916, cînd autorul împlinise deja 35 de ani. Apărută la Tipografia „Flacăra“ din București, într-un tiraj de numai 500 de exemplare, format in 8 °, ediția princeps a vo­lumului „Plumb“ își datora tipă­rirea și difuzarea poetului și ani­matorului cultural Ion Pillat, con­stant admirator al lui Bacovia. Ediția a doua din „Plumb", se tipărea în 1924 la Rîmnicu Sărat, prin grija lui Gr. Tăbăcaru, Alex. Zamfirescu și Gr. Cristoveanu, prieteni ai poetului. Cuprinsul vo­lumului era identic cu al primei ediții, cu excepția cîtorva modifi­cări neînsemnate în interiorul ver­surilor. Tirajul la fel de redus ca și în cazul ediției din 1916, nu s-a difuzat decît în cercurile de intelectuali din Bacău și Rîmnicu Sărat și numai printr-o întîmpla­re fericită a ajuns un exemplar și la Biblioteca Academiei. Bacovia a fost bucuros, totuși, de faptul ca atare considerîndu-l un semn de dezmorțire culturală a provinciei. Un an mai tîrziu, in 1925, i se de­cerne întîiul premiu pentru poezie acordat de Societatea Scriitorilor Români, în valoare de 10.000 lei. La sugestia prietenilor și stimulat de entuziasmul acestora, Bacovia va tipări cu banii primiți, pe cont propriu la Tipografia „Minerva“ din Bacău volumul „Scîntei gal­bene“. Numărul redus de pagini — 31 — și aspectul grafic puțin în­grijit fac și mai dificile difuzarea volumului. Exemplarele tirajului, destul de modest, de altfel, vor fi distribuite de poet elevilor Școlii normale de băieți din Bacău (căro­ra le preda, ca suplinitor, desenul și caligrafia), fapt care va inspira Liviu CHISCOP (Continuare in pagina a sI-at 90 de ani de la nașterea lui George Bacovia

Next