Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)

1971-11-25 / nr. 5845

> 1 ANUL XXVI — NR. 5845 (7.624) JOI 25 NOIEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani Pe șantierele construcțiilor zootehnice La Mărgineni, ritmul de lucru poate fi accelerat Cu aproximativ două luni în ur­mă, analizam cauzele care au dus la tergiversarea lucrărilor pe șan­tierul complexului de vaci de la Mărgineni. In articol se subliniau ca principale carențe neprimirea la timp a documentației, neglijarea lucrării de către constructor (Șanti­erul 2 al Trustului de Construcții Bacău) precum și insuficienta insis­tență din partea beneficiarului, a­­dică a Direcției generale a agricul­turii. S-a produs vreun reviriment pe susnumitul șantier ? Sînt con­diți ca să se respecte termenul de dare in folosință și de populare ? Să vedem care-i situația actuală a construcției. Dacă la începutul lu­nii septembrie a.c. abia se turnase fundația la cîteva grajduri, acum, la patru grajduri zidăria a fost și ridicată. De asemenea, există un nu­măr mai mare de lucrători, de di­verse specialități, concentrați pe șantier. Iată, deci, motive ca să re­­liefăm­ efectul pozitiv al semnalului critic de atunci. Căutând răspuns la cele două în­trebări puse mai sus, am discutat atit cu reprezentanții beneficiarului cit și al constructorului. Ing. MARIN SLAVESCU, directo­rul complexului: Nu se poate spu­ne că lucrurile nu s-au schimbat în bine. Constructorul a concentrat o mai mare forță de muncă s-a a­­provizionat cu materiale, iar orga­nizarea de șantier a stat mai mult în centrul atenției. Ca urmare, de la 650.000 lei, cit era valoarea lucră­rilor efectuate cu două luni în ur­mă, acum, constructorii au realizat aproape 20 la sută din totalul inves­tiției. Dar, din punctul nostru de vedere, nu putem să fim satisfăcuți pe deplin de ritmicitatea execuției. Un timp, s-au depus eforturi pen­tru recuperarea întîrzierilor, apoi lucrul a stagnat. Abia de vreo 3-4 săptămîni s-a trecut mai serios la lucru. Ing. C. BAROI, șeful serviciului de investiții din cadrul Direcției ge­nerale a agriculturii: Sperăm ca pină la sfirșitul anului să fie date în folosință grajdurile cu o capaci­tate de 460 capete. După felul cum decurg lucrările, putem fi optimiști. In ce privește calitatea lucrărilor executate pînă acum, aceasta este acceptabilă. Dat fiind iasă preten­țiile ce le avem față de constructor, trebuie să afirmăm un fapt și anu­me : calitatea betoanelor este neco­respunzătoare. Vibrarea acestora se face manual, și calitatea nu este totdeauna cea optimă. Ar fi o scu­ză : lipsa energiei electrice. Dar și această problemă a fost rezolvată. Să vedem dacă vor fi și vibratoare. In tot cazul, dacă s-ar manifesta și-n continuare interesul pentru accelerarea lucrărilor, cuvenit ter­menul de populare ar putea fi res­pectat. , Pe șantier l-am întilnit și pe ing. TIBERIU VIDEANU, care răspunde din partea constructorului de des­fășurare a lucrării, iată ce ne-a de­clarat: "* — Nu mai e oportun să mai în­șirăm cauzele care au determinat ca, lucrarea, la Început, să fie ter­giversată. Socotim insă că măsurile luate în ultima vreme au avut da­rul să învioreze ritmul execuției. Acum, pe șantier există trei echi­pe de dulgheri, 5 muncitori izola­tori, 9 zidari, precum și un însem­nat număr de lucrători necalificați. Conducerea șantierului are in aten­ție concentrarea unui mai mare nu­măr de constructori, o aproviziona­re bună cu materiale, în așa fel ca să se poată recupera restanțele, și la 31 decembrie a.c., cu tot timpul rece, să putem da in folosință graj­duri cu o capacitate de 460 capete. Iată, așadar, că atit cît și constructorul sînt beneficiarul optimiști, pe suportul unui evident reviriment. Zilele acestea a fost făcut racor­dul la rețeaua electrică și acest fapt va determina și îmbunătățirea calității betoanelor prin efectuarea mecanizată a vibrării acestora. De asemenea, și problema aprovizionă­rii cu apă se pare că e pe cale de a fi rezolvată. Există și greutăți. Unele dintre a­­cestea se referă la aprovizionarea cu ciment (a fost o vreme cînd șan­tierul a dus lipsa acestuia) cît și la dificultățile pe care beneficiarul le întîmpină în privința procurării unor materiale. Important este că lucrările să se desfășoare în continuare în ritm susținut. Sînt condiții — opinează atit beneficiarul cît și constructorul — opinie la care subscriem și noi — ca termenele de dare în funcțiu­ne să fie respectate, asigurîndu-se astfel îndeplinirea unei majore sar­cini a planului de stat privind dez­voltarea zootehniei. Ancheta economică O întrebareA REDACȚIEI mii mm mm mau Tovarășul ing. Corneliu Croitoru, director al Direcției județene a in­dustriei locale, a făcut parte dintr-o delegație românească, participantă la TÎRGUL INTERNAȚIONAL DE MOBILĂ ȘI FURNITURI PENTRU MOBILA care a avut loc, recent, în orașul Lyon din Franța. In interesul cititorilor noștri l-am rugat pe tovarășul ing. Croitoru să ne vorbească despre sem­nificația participării României la acest tîrg, precum și despre rezultatele cu care s-a soldat această participare pentru industria producătoare de mobilă și furnituri pentru mobilă din țara noastră, cit și pentru industria locală din județul Bacău. Ing. CORNELIU CROITORU, directorul Direcției județene a industriei locale despre : PRODUSE BĂCĂUANE u­morul INTERNAȚIONALE în fiecare an, în prima sîmbătă a lunii octombrie, se deschide la Lyon Tîrgul internațional de mobilă și furnituri pentru mobilă. în această toamnă au participat peste 1.000 de expozanți, reprezentînd 105 firme din 15 țări, care și-au etalat pro­dusele pe o suprafață de peste 7.000 m­p. în cadrul tîrgului s-a prezentat o gamă foarte variată de sortimente din mobilă clasică din masiv cu sculptură și intarsie și o gamă tot atit de variată de mobilă modernă, finisată cu lacuri colorate, mate și într-o măsură mai mică cu poliesteri cu lustru oglindă. S-a prezentat, de asemenea, în cîteva standuri, mobilă ultra modernă sau „mobila viitoru­lui“, executată în exclusivitate din mase plastice. N-au fost omise nici furniturile pentru mobilă, începînd cu furnirul, înlocuitorii de piele pentru tapițerie, feronerie forjată, eloxală, cromată și terminînd cu oglinzi, tablouri, lustre și covoare asortate cu mobila etc. Vorbind despre prezența româ­nească voi aminti că la acest tîrg au participat 3 firme exportatoare : Tehnoforest, unitate a Ministerului Industriei Lemnului, ILEXIM, unita­te a industriei locale, și ICECOOP, unitate a cooperației. în urma selecționării de către ILEXIM a produselor propuse de noi, industria locală a județului Ba­că a participat la acest tîrg Inter­național cu o serie de exponate ca : dulapuri pentru copii, mobilier de grădină, dulapuri pentru adulți, ar­tizanat din lemn ș.a. Totodată, s-au prezentat, sub formă de prospecte, și alte sortimente de mobilă ca: jardiniere pentru flori, rame pen­tru tablouri, comode, dulapuri pen­tru încălțăminte, birouri etc. Unul din obiectivele urmărite prin participarea românească la acest tîrg l-a constituit prospectarea pie­­ții franceze în ce privește posibi­litățile de desfacere a produselor in­dustriei locale din țara noastră și, deci, și a celei din județul nostru. De fapt, activitatea de prospectare a pieții franceze nu s-a redus nu­mai la participarea delegației la tîr­gul de la Lyon. După încheierea tîr­gului ne-am deplasat la Paris unde am încheiat contracte cu diferite fir­me importatoare de mobilă din Franța. Putem aprecia că rezultatele­­ sunt satisfăcătoare în sensul că planul de contracte stabilit, care este de 4 ori mai mare decit preliminarul din acest an, a fost realizat și chiar depășit. Dar un alt lucru îl consider mai important și anume acela că numărul sortimentelor contractate pentru anul viitor este de 30 față de 5 cît se livrează în 1971. Acest lucru dovedește că mobila livrată pînă în prezent în Franța este a­­preciată. Pentru județul Bacău s-au con­tractat 2.500 dulapuri cu 2 și 3 uși, cu furnir de stejar și mahon, 20.000 suporturi pentru reviste, 1.000 de (Continuare în pag. a II-a) Forestierii de la U.M.T.F. Cu planul anual îndeplinit Urmare a utilizării judicioase a mijloacelor de transport, a întreți­nerii corespunzătoare a drumuri­lor din sectoarele de exploatare a lemnului, dar mai ales datorită muncii harnice desfășurate in în­trecerea socialistă, colectivul de la U.M.T.F. Bacău raportează, cu mai mult de o lună înainte de în­cheierea anului, îndeplinirea sarci­nilor de plan aferente anului 1971. In perioada care a mai rămas din acest an, forestierii de aici au po­sibilitatea să înregistreze o depă­șire valorică a planului de 2,5 mi­lioane lei. La succesul amintit și-au adus o egală contribuție toate sec­toarele unității. La „Salina“ Tg. Ocna „Săptămina hărniciei și a disciplinei model“ Aniversarea a 80 de ani,de la da­ta cînd la „Salina“ din Tg. Oc­na a fost consemnată începerea lu­­c­rărilo­r de deschidere a primei­ ga­lerii de coastă, ce avea să lege subteranul cu suprafața, jubileu, pe care­ minerii se pregătesc să-l sărbătorească în, . curind, prileju­iește colectivului minei o intensi­ficare a muncii pentru obținerea celor mai bune rezultate în pro­ducție. In zilele acestei săptămîni, pe care ei au denumit-o a „hărni­ciei Și disciplinei model", teR sa­lariații „Salvnei", în frunte cu co­muniștii, sînt antrenați într-o sus­ținută întrecere avînd ca principa­le obiective îndeplinirea exempla­ră a sarcinilor economice, printr-o utilizare optimă a utilajelor și timpului de lucru, • Ion Blaj și Ion Popa, lucrînd ca mecanici de aparate de măsură și control la secția gaze-compresoare a Schelei de extracție Moinești se­ re­marcă în mod deosebit în­ întrecerea socialistă. A încheierea vizitei in țara noastră a președintelui R.S.F. Iugoslavia 108IP MI TITO Convorbirile oficiale romăno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au conti­nuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­­­­nia, și tovarășul Iosip Broz Tito, pre­ședintele Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgă­­nescu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă ro­­m­âno-iugoslavă de colaborare econo­mică, Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Flores­­cu, șef de secție la C.C. al­­ P­.R., Constantin Milea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemăt Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragos­­lav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dotani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secre­tar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului E­­xecutiv Federal, președintele părții iugoslave la Comisia mixtă de cola­borare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabi­netului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugo­slavia la București, Miloș Milovski, consilier al Președintelui Republicii pentru afacerile externe, Giura Vuco­­lici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe și Murat A­­govici, consilier la Secretariatul Fede­ral pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor pro­bleme actuale ale situației interna­ționale. Părțile au constatat cu satis­facție că punctele de vedere ale Ro­mâniei și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea eveni­mentelor care au loc în viața interna­țională. Cei doi președinți au apreciat ac­țiunile menite să contribuie la convo­carea Conferinței în problemele secu­rității europene, exprimîndu-și convin­gerea că trebuie impulsionate pregă­tirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost a­­bordate, de asemenea, problemele si­tuației din Balcani, subliniindu-se ne­cesitatea întîlnirilor la diverse nive­luri, și sub toate formele, intre țări­le balcanice. Au fost abordate, de asemenea, pro­bleme privind întărirea unității, a co­eziunii mișcării comuniste și munci­torești internaționale, a forțelor anti­­imperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reci­procă. Dineu oferit în onoarea înaltului oaspete Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului „Continental". Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, amba­sadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gli­­gorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte per­soane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de aseme­nea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iu­goslavi, corespondenți ai presei stră­ine acreditați în țara noastră, nume­roși trimiși speciali ai presei și radio­­televiziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmos­feră cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au ros­tit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfirșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folo­sitoare. In primul rînd, v-ați putut întilni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte știu re­lații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii."Ați putut vedea —­ desigur în treacăt — și este ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și ingine­rilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările po­porului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vede­re, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea m­od, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce privește relațiile bilaterale, am consta­tat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foar­te puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o baza trainica pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoa­rece suntem­ vecini și întotdeauna între popoarele noas­tre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o pro­blemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în de­cursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră ; suntem­ in­teresați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a re­lațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puterni­că pentru o largă cooperare in toate domeniile de ac­tivitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme Interna­ționale — și este de înțeles aceasta pentru că construind socialismul in țările noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra eforturile in această di­recție. In același timp, înțelegem că nu se pot realiza (Continuare în pagina a IV-a) Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toas­tul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atât de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au a­­flat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare do­rință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum tre­buie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sa­le, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul r­od, dezvoltarea in continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întilnit pen­tru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile in­ternaționale și, desigur și despre acele relații interna­ționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calma­rea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva proble­me, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel nncit situația din Balcani să aibă influențe po­zitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuție la înfăptuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității euro­pene și a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau con­siderați un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evo­luția într-un mod pozitiv a situației din întreaga lume. (Continuare în pagina a IV-a) ■ 31 O întreținerea și repararea fondului locativ o Cartoful, un aliment de ^­­e bază in sezonul rece. Cum este comercializat? o Semne particulare Sfinți“ intre cercei șerpi 99 Aceste rînduri sînt continuarea articolului nostru, intitulat: „De la necinste și înșelătorie­ la Volvo și Fiat 124“ ■ Noi fapte descoperite de organele de cercetare. ■ Cine ești dumneata, domnule Stă­­nescu ? ■ Seghete — un maistru de la școală, prins în flagrant, escaladînd gardul . Ce a­­mestec­au unele persoane de la Uzinele „Electronica" din București, în afacerea cu polisti­­ren ? B Cercetările continuă și Opinia publică își spune răspicat cuvîntul, țintuind la stîlpul infamiei necinstea și înșelătoria. La miliția din Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej am văzut mor­mane de „sfinți". „Sfinți" care se vînd cu bucata. „Sfinți" din plas­tic. Confiscați. Cercei și șerpi. Au devenit dovezi ale furtului și înșe­lătoriei. Confecționând astfel de o­­biecte, „eroii" noștri, dar mai cu seamă ai miliției —­ și, în curând, ai procuraturii și„ tribunalului­, — au folosit un arsenal întreg de pro­cedee situate în afara legii, pentru a se îmbogăți și a duce o viață de lux, sfidînd prin faptele lor normele de echitate socială. Cititorii au luat imediat atitu­dine față de cele relatate de noi săptămina trecută, în legătură cu gravele tendințe de căpătuială pe­trecute sub firma ospitalieră a coo­perației. S-au primit numeroase scrisori, atit la redacție, cît și la Comitetul municipal de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej. Iată, mai întîi, cîteva spicuiri: „Am citit cu multă atenție articolul „De la ne­cinste și înșelătorie..." apărut în ziarul „Steagul roșu" din 16 no­iembrie — se spune într-una din scrisori — și înfierăm pe toți cei e­­numerați, care sînt niște afaceriști și care și-au făcut averi cîștigînd chiar și 10.000 lei pe lună, căpă­­tuindu-se pe spinarea oamenilor cin­stiți". După ce sînt relatate unele amănunte în legătură cu acest caz, pe care deocamdată le trecem sub tăcere, dar care au fost furnizate anchetatorilor, grupul de cetățeni ce semnează una dintre scrisorile sosite, încheie astfel: „Rugăm ca organele de anchetă să acționeze așa cum se cuvine pentru că acești oameni necinstiți să nu se mai îm­bogățească și să-i sfideze pe oa­menii muncii. Cerem să se aplice pedepsele meritate și să se facă controlul averii și aplicarea taxelor cuvenite. Vă rugăm să ne țineți la curent cu măsurile ce s-au luat". Evident, solicitările cetățenilor vor fi satisfăcute. Sîntem însă în măsură să aducem noi date în le­gătură cu personajele implicate în anchetă. Mai întîi — despre Dumitru Stă­­nescu, posesorul unei mașini Volvo și al unei conștiințe reprobabile. Percheziție la locuința acestuia (strada Cașinului). Stupoare. Apar­tamentul de locuit e transformat în atelier de confecționat obiecte de material plastic. Prese, compresoa­­re, alte mașini cuplate la rețeaua electrică, totodată — o cantitate de peste 300 kg polistiren și diferite obiecte gata confecționate. De aici, așadar, pornesc mărfurile cu „cîș­­tiguri bune" și tot aici sosesc una­(Continuare în pag. a 111-a) Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. sport Două succese de prestigiu ale fotbalului românesc R­omania — Țara Ca ailor 2-0 U.T. Arad —­­1 fiori a Setubai 3-0

Next