Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)
1971-11-25 / nr. 5845
> 1 ANUL XXVI — NR. 5845 (7.624) JOI 25 NOIEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani Pe șantierele construcțiilor zootehnice La Mărgineni, ritmul de lucru poate fi accelerat Cu aproximativ două luni în urmă, analizam cauzele care au dus la tergiversarea lucrărilor pe șantierul complexului de vaci de la Mărgineni. In articol se subliniau ca principale carențe neprimirea la timp a documentației, neglijarea lucrării de către constructor (Șantierul 2 al Trustului de Construcții Bacău) precum și insuficienta insistență din partea beneficiarului, adică a Direcției generale a agriculturii. S-a produs vreun reviriment pe susnumitul șantier ? Sînt condiți ca să se respecte termenul de dare in folosință și de populare ? Să vedem care-i situația actuală a construcției. Dacă la începutul lunii septembrie a.c. abia se turnase fundația la cîteva grajduri, acum, la patru grajduri zidăria a fost și ridicată. De asemenea, există un număr mai mare de lucrători, de diverse specialități, concentrați pe șantier. Iată, deci, motive ca să reliefăm efectul pozitiv al semnalului critic de atunci. Căutând răspuns la cele două întrebări puse mai sus, am discutat atit cu reprezentanții beneficiarului cit și al constructorului. Ing. MARIN SLAVESCU, directorul complexului: Nu se poate spune că lucrurile nu s-au schimbat în bine. Constructorul a concentrat o mai mare forță de muncă s-a aprovizionat cu materiale, iar organizarea de șantier a stat mai mult în centrul atenției. Ca urmare, de la 650.000 lei, cit era valoarea lucrărilor efectuate cu două luni în urmă, acum, constructorii au realizat aproape 20 la sută din totalul investiției. Dar, din punctul nostru de vedere, nu putem să fim satisfăcuți pe deplin de ritmicitatea execuției. Un timp, s-au depus eforturi pentru recuperarea întîrzierilor, apoi lucrul a stagnat. Abia de vreo 3-4 săptămîni s-a trecut mai serios la lucru. Ing. C. BAROI, șeful serviciului de investiții din cadrul Direcției generale a agriculturii: Sperăm ca pină la sfirșitul anului să fie date în folosință grajdurile cu o capacitate de 460 capete. După felul cum decurg lucrările, putem fi optimiști. In ce privește calitatea lucrărilor executate pînă acum, aceasta este acceptabilă. Dat fiind iasă pretențiile ce le avem față de constructor, trebuie să afirmăm un fapt și anume : calitatea betoanelor este necorespunzătoare. Vibrarea acestora se face manual, și calitatea nu este totdeauna cea optimă. Ar fi o scuză : lipsa energiei electrice. Dar și această problemă a fost rezolvată. Să vedem dacă vor fi și vibratoare. In tot cazul, dacă s-ar manifesta și-n continuare interesul pentru accelerarea lucrărilor, cuvenit termenul de populare ar putea fi respectat. , Pe șantier l-am întilnit și pe ing. TIBERIU VIDEANU, care răspunde din partea constructorului de desfășurare a lucrării, iată ce ne-a declarat: "* — Nu mai e oportun să mai înșirăm cauzele care au determinat ca, lucrarea, la Început, să fie tergiversată. Socotim insă că măsurile luate în ultima vreme au avut darul să învioreze ritmul execuției. Acum, pe șantier există trei echipe de dulgheri, 5 muncitori izolatori, 9 zidari, precum și un însemnat număr de lucrători necalificați. Conducerea șantierului are in atenție concentrarea unui mai mare număr de constructori, o aprovizionare bună cu materiale, în așa fel ca să se poată recupera restanțele, și la 31 decembrie a.c., cu tot timpul rece, să putem da in folosință grajduri cu o capacitate de 460 capete. Iată, așadar, că atit cît și constructorul sînt beneficiarul optimiști, pe suportul unui evident reviriment. Zilele acestea a fost făcut racordul la rețeaua electrică și acest fapt va determina și îmbunătățirea calității betoanelor prin efectuarea mecanizată a vibrării acestora. De asemenea, și problema aprovizionării cu apă se pare că e pe cale de a fi rezolvată. Există și greutăți. Unele dintre acestea se referă la aprovizionarea cu ciment (a fost o vreme cînd șantierul a dus lipsa acestuia) cît și la dificultățile pe care beneficiarul le întîmpină în privința procurării unor materiale. Important este că lucrările să se desfășoare în continuare în ritm susținut. Sînt condiții — opinează atit beneficiarul cît și constructorul — opinie la care subscriem și noi — ca termenele de dare în funcțiune să fie respectate, asigurîndu-se astfel îndeplinirea unei majore sarcini a planului de stat privind dezvoltarea zootehniei. Ancheta economică O întrebareA REDACȚIEI mii mm mm mau Tovarășul ing. Corneliu Croitoru, director al Direcției județene a industriei locale, a făcut parte dintr-o delegație românească, participantă la TÎRGUL INTERNAȚIONAL DE MOBILĂ ȘI FURNITURI PENTRU MOBILA care a avut loc, recent, în orașul Lyon din Franța. In interesul cititorilor noștri l-am rugat pe tovarășul ing. Croitoru să ne vorbească despre semnificația participării României la acest tîrg, precum și despre rezultatele cu care s-a soldat această participare pentru industria producătoare de mobilă și furnituri pentru mobilă din țara noastră, cit și pentru industria locală din județul Bacău. Ing. CORNELIU CROITORU, directorul Direcției județene a industriei locale despre : PRODUSE BĂCĂUANE umorul INTERNAȚIONALE în fiecare an, în prima sîmbătă a lunii octombrie, se deschide la Lyon Tîrgul internațional de mobilă și furnituri pentru mobilă. în această toamnă au participat peste 1.000 de expozanți, reprezentînd 105 firme din 15 țări, care și-au etalat produsele pe o suprafață de peste 7.000 mp. în cadrul tîrgului s-a prezentat o gamă foarte variată de sortimente din mobilă clasică din masiv cu sculptură și intarsie și o gamă tot atit de variată de mobilă modernă, finisată cu lacuri colorate, mate și într-o măsură mai mică cu poliesteri cu lustru oglindă. S-a prezentat, de asemenea, în cîteva standuri, mobilă ultra modernă sau „mobila viitorului“, executată în exclusivitate din mase plastice. N-au fost omise nici furniturile pentru mobilă, începînd cu furnirul, înlocuitorii de piele pentru tapițerie, feronerie forjată, eloxală, cromată și terminînd cu oglinzi, tablouri, lustre și covoare asortate cu mobila etc. Vorbind despre prezența românească voi aminti că la acest tîrg au participat 3 firme exportatoare : Tehnoforest, unitate a Ministerului Industriei Lemnului, ILEXIM, unitate a industriei locale, și ICECOOP, unitate a cooperației. în urma selecționării de către ILEXIM a produselor propuse de noi, industria locală a județului Bacă a participat la acest tîrg Internațional cu o serie de exponate ca : dulapuri pentru copii, mobilier de grădină, dulapuri pentru adulți, artizanat din lemn ș.a. Totodată, s-au prezentat, sub formă de prospecte, și alte sortimente de mobilă ca: jardiniere pentru flori, rame pentru tablouri, comode, dulapuri pentru încălțăminte, birouri etc. Unul din obiectivele urmărite prin participarea românească la acest tîrg l-a constituit prospectarea pieții franceze în ce privește posibilitățile de desfacere a produselor industriei locale din țara noastră și, deci, și a celei din județul nostru. De fapt, activitatea de prospectare a pieții franceze nu s-a redus numai la participarea delegației la tîrgul de la Lyon. După încheierea tîrgului ne-am deplasat la Paris unde am încheiat contracte cu diferite firme importatoare de mobilă din Franța. Putem aprecia că rezultatele sunt satisfăcătoare în sensul că planul de contracte stabilit, care este de 4 ori mai mare decit preliminarul din acest an, a fost realizat și chiar depășit. Dar un alt lucru îl consider mai important și anume acela că numărul sortimentelor contractate pentru anul viitor este de 30 față de 5 cît se livrează în 1971. Acest lucru dovedește că mobila livrată pînă în prezent în Franța este apreciată. Pentru județul Bacău s-au contractat 2.500 dulapuri cu 2 și 3 uși, cu furnir de stejar și mahon, 20.000 suporturi pentru reviste, 1.000 de (Continuare în pag. a II-a) Forestierii de la U.M.T.F. Cu planul anual îndeplinit Urmare a utilizării judicioase a mijloacelor de transport, a întreținerii corespunzătoare a drumurilor din sectoarele de exploatare a lemnului, dar mai ales datorită muncii harnice desfășurate in întrecerea socialistă, colectivul de la U.M.T.F. Bacău raportează, cu mai mult de o lună înainte de încheierea anului, îndeplinirea sarcinilor de plan aferente anului 1971. In perioada care a mai rămas din acest an, forestierii de aici au posibilitatea să înregistreze o depășire valorică a planului de 2,5 milioane lei. La succesul amintit și-au adus o egală contribuție toate sectoarele unității. La „Salina“ Tg. Ocna „Săptămina hărniciei și a disciplinei model“ Aniversarea a 80 de ani,de la data cînd la „Salina“ din Tg. Ocna a fost consemnată începerea lucrărilor de deschidere a primei galerii de coastă, ce avea să lege subteranul cu suprafața, jubileu, pe care minerii se pregătesc să-l sărbătorească în, . curind, prilejuiește colectivului minei o intensificare a muncii pentru obținerea celor mai bune rezultate în producție. In zilele acestei săptămîni, pe care ei au denumit-o a „hărniciei Și disciplinei model", teR salariații „Salvnei", în frunte cu comuniștii, sînt antrenați într-o susținută întrecere avînd ca principale obiective îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice, printr-o utilizare optimă a utilajelor și timpului de lucru, • Ion Blaj și Ion Popa, lucrînd ca mecanici de aparate de măsură și control la secția gaze-compresoare a Schelei de extracție Moinești se remarcă în mod deosebit în întrecerea socialistă. A încheierea vizitei in țara noastră a președintelui R.S.F. Iugoslavia 108IP MI TITO Convorbirile oficiale romăno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.R., Constantin Milea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemăt Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dotani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave la Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al Președintelui Republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, intre țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității, a coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Dineu oferit în onoarea înaltului oaspete Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului „Continental". Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfirșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-ați putut întilni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte știu relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii."Ați putut vedea — desigur în treacăt — și este ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea mod, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o baza trainica pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece suntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră ; suntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare in toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme Internaționale — și este de înțeles aceasta pentru că construind socialismul in țările noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra eforturile in această direcție. In același timp, înțelegem că nu se pot realiza (Continuare în pagina a IV-a) Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atât de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul rod, dezvoltarea in continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întilnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel nncit situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuție la înfăptuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau considerați un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluția într-un mod pozitiv a situației din întreaga lume. (Continuare în pagina a IV-a) ■ 31 O întreținerea și repararea fondului locativ o Cartoful, un aliment de ^e bază in sezonul rece. Cum este comercializat? o Semne particulare Sfinți“ intre cercei șerpi 99 Aceste rînduri sînt continuarea articolului nostru, intitulat: „De la necinste și înșelătorie la Volvo și Fiat 124“ ■ Noi fapte descoperite de organele de cercetare. ■ Cine ești dumneata, domnule Stănescu ? ■ Seghete — un maistru de la școală, prins în flagrant, escaladînd gardul . Ce amestecau unele persoane de la Uzinele „Electronica" din București, în afacerea cu polistiren ? B Cercetările continuă și Opinia publică își spune răspicat cuvîntul, țintuind la stîlpul infamiei necinstea și înșelătoria. La miliția din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej am văzut mormane de „sfinți". „Sfinți" care se vînd cu bucata. „Sfinți" din plastic. Confiscați. Cercei și șerpi. Au devenit dovezi ale furtului și înșelătoriei. Confecționând astfel de obiecte, „eroii" noștri, dar mai cu seamă ai miliției — și, în curând, ai procuraturii și„ tribunalului, — au folosit un arsenal întreg de procedee situate în afara legii, pentru a se îmbogăți și a duce o viață de lux, sfidînd prin faptele lor normele de echitate socială. Cititorii au luat imediat atitudine față de cele relatate de noi săptămina trecută, în legătură cu gravele tendințe de căpătuială petrecute sub firma ospitalieră a cooperației. S-au primit numeroase scrisori, atit la redacție, cît și la Comitetul municipal de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej. Iată, mai întîi, cîteva spicuiri: „Am citit cu multă atenție articolul „De la necinste și înșelătorie..." apărut în ziarul „Steagul roșu" din 16 noiembrie — se spune într-una din scrisori — și înfierăm pe toți cei enumerați, care sînt niște afaceriști și care și-au făcut averi cîștigînd chiar și 10.000 lei pe lună, căpătuindu-se pe spinarea oamenilor cinstiți". După ce sînt relatate unele amănunte în legătură cu acest caz, pe care deocamdată le trecem sub tăcere, dar care au fost furnizate anchetatorilor, grupul de cetățeni ce semnează una dintre scrisorile sosite, încheie astfel: „Rugăm ca organele de anchetă să acționeze așa cum se cuvine pentru că acești oameni necinstiți să nu se mai îmbogățească și să-i sfideze pe oamenii muncii. Cerem să se aplice pedepsele meritate și să se facă controlul averii și aplicarea taxelor cuvenite. Vă rugăm să ne țineți la curent cu măsurile ce s-au luat". Evident, solicitările cetățenilor vor fi satisfăcute. Sîntem însă în măsură să aducem noi date în legătură cu personajele implicate în anchetă. Mai întîi — despre Dumitru Stănescu, posesorul unei mașini Volvo și al unei conștiințe reprobabile. Percheziție la locuința acestuia (strada Cașinului). Stupoare. Apartamentul de locuit e transformat în atelier de confecționat obiecte de material plastic. Prese, compresoare, alte mașini cuplate la rețeaua electrică, totodată — o cantitate de peste 300 kg polistiren și diferite obiecte gata confecționate. De aici, așadar, pornesc mărfurile cu „cîștiguri bune" și tot aici sosesc una(Continuare în pag. a 111-a) Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. sport Două succese de prestigiu ale fotbalului românesc Romania — Țara Ca ailor 2-0 U.T. Arad —1 fiori a Setubai 3-0