Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 27, nr. 6030-6055)

1972-07-04 / nr. 6032

X Pag. 2 r rIff 99hm nevoie d­e oameni de acțiune, no numai de admiratori!“ Convorbire cu strungarul în lemn. Ștefan CODREA, de la IPRODCOOP Tg. Ocna, membru de partid din ilegalitate într-o casuța mo­destă, pitită sub ramuri de meri, undeva pe drumul principal al Tg. Ocnei, locuiește de mulți ani strungarul în lemn, ȘTEFAN CO­DREA, salariat al IPRODCOOP din ora­șul salinei trotușene, unul dintre vechii mili­tanți ai partidului nos­tru. Numele său a fost rostit cu stimă și sim­patie de la prezidiul recentei Conferințe ex­traordinare a Organiza­ției județene de partid, care i-a încredințat mandatul de delegat pentru marele forum al comuniștilor ce se va întruni în a doua jumă­tate a lunii iulie la București. Astfel, la rubrica noastră de interviuri, avem astăzi prilejul să vi-l prezentăm pe Ște­fan Codrea. Vă leagă mult meleagurile tîrg­­ocnene ? — Mult,­ foarte mult. Sunt locu­rile anilor dinspre apusul vieții me­le, leagănul din urmă, după atâtea decenii de luptă și zbucium, de ne­cazuri și bucurii, de trudă, aspirații și împliniri. Am locuit în mai multe orașe ale țării, dar parcă aici, lân­gă muntele de sare al Trotușului mă simt la mine acasă. — Obîrșia ? — Sînt din Sighetul Marmației. Român ardelean, care am trăit cînd­­va adînca durere a pierderii tempo­rare a unei frumoase părți din tru­pul țării, refăcut după Eliberare. — Ce înseamnă pentru dumnea­voastră strungul ? — la fel cum e vioara pentru violonist, planșeta pentru proiec­tant, dalta și ciocanul pentru sculp­tor, ori mistria pentru zidar. Cu al­te cuvinte — instrumentul fără care nu poți făuri c­eea­ ce dorești. Iar eu am dorit dintotdeauna să­ modelez lemnul, să-i dau­ mai multă frumu­sețe. Tovarășii anei de­ m­uncă spun că am reușit., Mă­­ străduiesc ca, o­­biectiele de artizanat pe­ care­­ le lu­crez (majoritatea pentru export), să capete noi valențe calitative, anga­­jându-mă prin aceasta, în cinstea Conferinței Naționale , a partidului, să­ mă aduc contribuția într-o mă­sură­ mai mare la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de producție ce revin colectivului, din care fac par­te. — Am aflat că acum vreo 40 de ani, după absolvirea liceului indus­trial, intraseră în rândul muncitori­lor băcăuani. Puteți socoti orașul de pe Bistrița ca loc de botez al muncii ? j-­-j-,,—,, , •— Da. Adevăratul loc de­ botez al muncii, dar și al începutului luptei pentru dreptate și pîine. Lucram la fabrica. Izvaiian^.­­ trudea. greu..­. salariile erau­ 'amffF4H*“tocmai in­ anii crizei generale. Partidul pregă­tea mari bătălii de clasă la care an­trena forțe democratice, dar mai a­­les uteciștii. Nu eram încă utecist, dar îi simpatizam, îi admiram pe ti­nerii revoluționari. Mi-am dat sea­ma că nu-i­ îndeajuns să-i admiri, ci să fii alături de ei la acțiunile între­prinse. Așa că, prin februarie 1933, după răsunătoarea grevă de la A­­telierele „Grivița" din Capitală, am participat la­ strîngerea de adeziuni de protest față de procesul ce se pregătea greviștilor. Atunci m-a re­marcat un a­ctivist de partid, care a­­poi mi-a dat de îndeplinit unele sar­cini. — Sînteți comunist, din anii ilega­lității. Aș vrea să vă întreb, ați cău­tat greu calea spre partid, ori parti­dul s-a interesat de dumneavoastră ? — Cred că ne-am căutat reciproc. Eu am căutat partidul, iar partidul a căutat oameni de nădejde. Așa e­­rau împrejurările. Pe atunci, și dru­mul spre U.T.C. se găsea greu. — Au urmat ani grei de luptă. Ce însărcinări vi S-au încredințat ? — Numeroase. De altfel, în 1934 eram secretarul județenei U.T.C. Ba­cău. Izvoranu mă dăduse afară pen­tru concepțiile mele politice. Am fost nevoit să trudesc într-un atelier particular. Agenții siguranței nu mă slăbeau. Am fost de multe ori ares­tat, bătut, dar am rezistat. Prin 1936 îndeplineam funcția de secretar al Comitetului județean de partid. Răspundere mare, sarcini grele de îndeplinit. Intre acțiunile mai însemnate organizate pe plan județean aș aminti greva de 3 săp­tămâni, din 1938, de la fabrica Fil­­derman. N-am obținut atunci satis­facerea tuturor revendicărilor ceru­te patronului, dar moral, prin spi­ritul de acțiune și solidaritate mun­citorească, am cîștigat enorm. — Ce a constituit pentru dumnea­voastră evenimentul insurecției din august '44 ? O mare victorie a partidului, a clasei muncitoare, a poporului ro­mân. Zorii unei vieți noi. Un vis împlinit cu prețul unor mari sacri-­­­ficii din partea celor mai destoinici fii ai neamului nostru. — Ați simpatizat și simpatizați pe tineri. Ce părere aveți în legătură cu participarea tineretului de astăzi la activitatea de producție, cu com­portamentul său general ? — Anii tinereții mele diferă ne­măsurat de cei ai tinerilor de astăzi. Noi trebuia să luptăm pentru liber­tate și pîine, să ne făurim un ideal. Tinerii de acum au asigurate și pîi­ne și libertate. Așa că muncind cum se cuvine își pot împlini visuri din­tre cele mai îndrăznețe. Deseori observ cum tinerii noștri, văzînd cum se plămădește România socialistă, răm­în extaziați. Admiră marile înfăptuiri pe plan economic, cultural. Unii dintre ei însă se mnențin cam departe­ de clocotul muncii. De ce să rămînem doar la amintirea răsunătoarelor șantiere naționale ale muncii patriotice de la BisÄesti-Livezeni, orî Sătva-Vișeu ?.. Șuvoiul entuziasmului tineresc de altădată trebuie reluat. Repet, sînt destui admiratori ai înfăptuirilor o­­rînduirii socialiste românești, dar noi avem nevoie mai­ ales de partici­panți activi la făurirea României so­cialiste multilateral, dezvoltate. A­­vem datoria să antrenăm tineretul într-o măsură mai mare la activita­tea de producție, la acțiunile patrio­tice. Dacă vreți, socotiți aceasta drept o chemare către școală și pă­rinți, către organizația U.T.C., către toți acei factori ce se­­ fac răspunză­tori de plămădirea noilor generații pentru viață, pentru prod­ucție. — O ultimă întrebare. Vă apro­piați de vîrsta pensionării. Aștep­tați mult acest eveniment ? — Da, și nu prea. Pentru mine, ziua ieșirii la pensie va fi un mic repaus, o sărbătoare a cîtorva zeci de ani de muncă. Apoi, din nou ia treabă. Atît timp cit pot mînui strungul, nu mă dau bătut. Munca îți creează dragoste, de­ viață, îți dă satisfacții. Intrerupînd-o, te con­damni la ofilire fizică și morală. Și eu, nu vreau să mă ofilesc. Toma JÄMNEALÄ ri 1­i­1 I­1 s­i I I I I­I întreprinderea „VICTORIA“ Iași Țesătorie și finisaj mătase Șoseaua Țuțora nr. 16 vinde din stoc tuturor organizațiilor socialiste capete și fîșii de țesături tip mătase (poliester,­ reton­ și vîscoză). Organizațiile socialiste interesate sînt rugate să trimită delegați cu comenzi ferme. Informații suplimentare cu privire la livrare se pot obține tele­fonic la nr. 3­13­80, serviciul desfacere. Școala profesională pentru celuloză și hîrtie Bacău de pe lingă Combinatul de celuloză și hîrtie Bacău ORGANIZEAZĂ CONCURS conform art. 53 din legea 12/1971, pentru ocuparea pos­tului vacant de ADMINISTRATOR UNITATE ȘCOLARA. Data concursului — 14 iulie 1972, la sediul Combinatului de celuloză și hîrtie din Calea Mă­­rășești nr. 283 A. CONDIȚII DE ANGAJARE: — Studii medii; 7- Stagiu 2 ani în funcții administrative. Salarizarea între limitele 1.170 — 1.480 lei lunar. Relații­ suplimentare se pot primi la telefon 10.100 interior ■ Kolavu, supumeiucue se yuu h-111“-* ------- j 085, 286. .... STEAGUL ROȘU Șase brigăzi ale tinerilor și-au spus cuvintul: 150.000 lei economii Timp de două săptă­­mînî, cîte 6 ore pe zi, șase brigăzi reunind 100 de tineri — elevi la școlile profesionale ale U.R.A. și P.T.Tc. — au lucrat, în cadrul unei acțiuni de mun­că patriotică, la pu­țurile de­­ alimentare cu apă potabilă a mu­nicipiului Bacău. Acțiunea — înscrisa în aria preocupărilor manifestate de comite­tul municipal Bacău al U.T.C. pentru realiza­rea luate în angajamentelor întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului și aniversă­rii a 25 de ani de la proclamarea Republi­cii — s-a soldat cu realizarea unor lucrări în valoare de 150.000 lei. In această perioa­dă s-au săpat peste 1.000 de gropi pentru plantatul stîlpilor din beton, s-au defrișat și amenajat peste 10 hec­tare de teren,­ s-a exe­­­cutat un km de pentru conductele șanț de apă și instalații elec­trice etc. Tinerii au muncit cu entuziasm, coordonați de către organizația U.T.C., de către cadre­le dida­ctice repartizate în acest sens, trans­formând primele 14 zi­le ale vacanței în zile fierbinți, de muncă și rezultate. Elevi ca Va­sile Vizitiu, Constan­tin Apostol, Dumitru Ciupa ,de­ profesională a la Școala Uzinei de reparat avioane și Ilie Iosifescu, Vasile Iorga, Vasile Tătaru, de la Școala profesio­nală a P.T.Tc. s-au evi­dențiat în mod deose­bit. De asemenea,­­subliniem și­ activita­tea fructuoasă desfă­șurată de brigada nr.­­4, condusă ,de ,elevul Constantin Daniliuc, de la Școala profesio­nală a U.R.A. și briga­da.. condusă de elevul Ioan Chievici,de­ la Școala profesională a P.T.Tc. Acțiunea de muncă, patriotică s-a încheiat. La satisfacția celor obținute, rezulta­se a­­daugă o alta, și anu­me, o excursie de 4 zi­le prin țară, pe care cei 100 de tineri o me­rită pe deplin. Privind spre inima Prăjeștiului Prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și primarilor a invitat șuvoiul de for­țe umane ale satelor la o intensă muncă de gospodărire și înfrumusețare a tot ceea ce se numește localitate rurală, întrecerea pentru frumusețe și gospodărire se des­fășoară cu bune rezultate și în comuna Traian, din ju­dețul nostru. Satul Prăjești, de pildă, se prezintă vizita­torului într-o înfățișare nouă, tot mai prosperă. Impunătoarea clădire a școlii, cu grădina sa botani­că, cunoscutul muzeu sătesc, noul sediu al căminului cultural, construit prin muncă patriotică a cetățenilor, dau localității mai multă lumină, civilizație. Explicabil de ce mulți tineri intelectuali și-ar dori Prăjeștiul ca loc de muncă și viață. Fotoreporterul nostru Constantin Bursuc ne prezintă o imagine a Inimii satului Prăjești. După inchiderea anului de învățămint de partid (urmate din pag­­i­­nerea activității de către secretarul comitetului comunal sau locțiitorul său. De asemenea, unele organiza­ții de partid din comun­e și între­prinderi cum ar fi: Pîncești, Izvoru Berheciului, Oncești, Căiuți, C.P.L. Comănești, Fabrica de șuruburi Ba­cău, Termocentrala Borzești, Indus­tria cărnii Bacău, I. M. Comănești și altele nu au urmărit cu suficientă răspundere modul cum se desfășoa­ră învățămîntul de partid, cum se pregătesc propagandiștii și cursan­ții, ceea ce a făcut ca participarea la unele cursuri să fie pasivă, fără o dezbatere temeinică a problemelor puse în discuție. Unii propagandiști au venit nepregătiți în fața cursan­ților, recurgîndu-se la improvizații care au știrbit din calitatea și efi­ciența învățămîntului de partid. Mai sînt organizații de bază care n-au acordat atenția cuvenită probleme­lor de conținut și au urmărit doar aspectele organizatorice și statistice. In unele locuri, în mod nejustificat învățămîntul a avut loc odată cu adunarea de partid, ceea ce a dus la diminuarea eficienței ambelor acti­vități.­­ Pentru viitor se impune necesita­tea ca organizațiile de partid să a­­corde mai mare atenție ridicării ni­velului calitativ al întregii activi­tăți politico-ideologice, ca măsurile practice preconizate în documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971 și în planul de măsuri al plenarei Comitetului județean de partid din septembrie 1971 să se re­simtă cu mai multă putere în des­fășurarea­ învățămîntului de partid. în munca lectorilor și propagandiști­lor, ca aceștia să militeze cu mai multă pasiune și fermitate revolu­ționară, să facă apel la toată pri­ceperea și experiența lor pentru ca toți participanții la învățămîntul de partid să-și însușească concepția despre viață și societate a clasei muncitoare și să acționeze în toate împrejurările pentru afirmarea în practică a principiilor socialiste și comuniste. Organizarea noului an de învăță­­mînt de partid în lumina Instrucțiu­nilor C.C. al P.C.R. trebuie făcută de către organizațiile de partid în­că din perioada de vară, acordîn­­du-se o atenție deosebită selecțio­nării propagandiștilor, atît pentru cursurile de partid cît și pentru în­vățămîntul ideologic cu cadrele di­dactice și politic U.T.C. Atragem a­­tenția în mod deosebit asupra selec­ționării și recrutării propagandiști­lor pentru învățămîntul politic U.T.C., deoarece în anul acesta în multe locuri, printre care amintim­­ orașele Slănic, Moinești ș.a. nu s-a discutat în mod organizat cu aceștia, fapt care s-a răsfrînt în mod negativ asupra activităților desfășurate. Să se acorde toată atenția înfiin­țării acelor forme de învățămînt care corespund cel mai bine cerin­țelor fiecărei organizații de partid. Programele de învățămînt să fie al­cătuite în mod judicios, ele să aibă la bază concluziile teoretice și sar­cinile ce vor decurge din documen­tele Conferinței Naționale a P.C.R. din 19—21 iulie 1972, cit și din ce­lelalte documente de partid și de­­ aniampi probleme­ care corespund cel mai bine cerințelor ridicării nive­lului educativ al învățămîntului de partid și propagandei prin confe­rințe, în perioada de vară, pînă la des­chiderea noului an de învățămînt, să se pună la punct amenajarea ca­binetelor de științe sociale. In comu­nele, întreprinderile și instituțiile unde nu s-au creat încă asemenea cabinete, din lipsă de spațiu, orga­nizațiile de partid au datoria să a­­nalizeze această problemă, să gă­sească spațiile necesare și să treacă la amenajarea lor. In această peri­oadă să se continue, atît­­ la orașe, cit și la sate, informarea politică a oamenilor muncii, popularizarea succeselor obținute ca urmare a tra­ducerii în viață a programelor tra­sate de Conferința Națională a P.C.R. din decembrie 1967 și Con­gresul al X-lea al P.C.R., stimularea inițiativelor privind îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Se vor ține expuneri și consultații pri­vind organizarea și conducerea e­­conomiei, conducerea științifică a societății, probleme ale legalității­­ socialiste, precum și ale politicii ex­terne promovate de partidul și sta­tul nostru. Organizațiile de partid sunt che­mate să depună o activitate susți­nută de popularizare și explicare a semnificației măsurilor stabilite de partid pentru îmbunătățirea continuă a funcționării întregului nostru sis­tem social, a accelerării dinamicii creșterii economice și a nivelului cultural, profesional și de trai al celor ce muncesc. S-au întors din tabăra de creație O inițiativă lansată anul trecut de către Centrul județean de îndru­mare a creației populare și mișcării artistice de masă a fost continua­tă în luna iunie cu deosebite re­zultate. Este vorba de tabăra de creație a artiștilor plastici ama­tori. Cadrul de inspirație și desfă­șurare a activității în decurs de două săptămîni i-a oferit, de astă­­dată, impresionanta construcție de la Valea Uzului. Aspectele de mun­că, peisajul industrial constituie te­matica lucrărilor celor 15 creatori din această tabără. Cu tablourile realizate se va organiza expoziția anuală a artiștilor amatori băcă­uani. Textilista Maria Muram (Urmareflir^agi) „meseria trebuie să o practici cu pasiune, cu totulă dăruire, nu ai dreptul să te prefaci, căci te înșeli pe tine însuții lu­crul ieșit din mina ta trebuie să fie durabil, frumos, să poar­te amprenta meseriașului ce se respectă. In meseria noastră, mai ales, trebuie să fim ade­vărați artiști ai frumosului". Numărul celor formați ca meseriași, crescuți și modelați de această vrednică muncitoa­re este atît de mare nicit ne este greu să alegem niște nu­me. Cu toții au ajuns oameni apreciați, trecuți în cartea de onoare a fabricii, acolo unde se află și numele Măriei Mu­­­raru. Pentru merite deosebite în muncă și activitatea ob­ștească, comunista Maria Mu­rari a primit, alături de nume­roase medalii, „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a. In tot ceea ce face, se des­prinde înalta conștiință și res­ponsabilitate muncitorească. Așa cum afirma într-o recentă dezbatere în cadrul organiza­ției de partid „inițiativa lansa­tă de noi ca fiecare produs să poarte semnul demnității și patriotismului, trebuie să fie onorată în primul rînd de noi și în aceasta privință e nevoie să ridicăm cotele exigenței fa­ță de propria noastră muncă”. Alături de soțul ei, filator, ai cele două fiice, și­ele munci­toare în fabrică, familia, Mu­ram este intr-adevăr o familie de textiliști, un model de sta­tornicie și hărnicie. JL I Marți 4 iulie 1972 Trustul de montaj utilaj chimici BUCUREȘTI I Grupul de șantiere Bacău j STRADA AMURGULUI NR. 1 angajează­ , în condițiile prevăzute de Legea 12/1971, următoarele categorii de sa­lariați pentru­­ SEDIUL GRUPULUI — șef serviciu C.T.G. (cu specialitatea inginer mecanic, electromecanic sau construcții de mașini) — ingineri principali, Ingineri proiectanți — tehnician principal, tehnician topograf — economiști principali, economiști sau contabili principali (cu expe­riență în contabilitatea materialelor) — merceologi principali — șef depozit materiale (pentru depozitul Letea — Bacău) ȘANTIERUL SOVINEȘTI —­ echipe de montaj instalați­ — sudori electrici și autogeni categ. 3—6 — Instalatori terani categoria 2—6 — șef serviciu administrativ, șef birou administrativ, gospodar prin­cipal (social-gospodăresc) — maiștri montaj instalații f ȘANTIERUL BORZEȘTI — echipe de montaj instalații — sudori electrici și autogeni categ. 3—6 — instalatori terani categ. 2—6 ȘANTIERUL ROMAN — ingineri principali, ingineri (cu specialitatea mecanic, electromeca­nic, sudor sau construcții de mașini) — economiști principali, tehnicieni atașamente—devize — economiști sau contabili principali, (cu experiență în contabilitatea materialelor și drepturi personal) Pentru salariații nelocalnici asigurăm cazare gratuită și transport de la locul de cazare la locul de muncă, transport la domiciliul permanent con­form H.C.M. 1.586/1970 și indemnizație de șantier conform H.C.M. 1.053/1959. Relații suplimentare se obțin la sediul grupului, telefon 11902, 11903 serviciul personal, sau la sediile subunităților. Trustul de mecanizare Bucureștii Stația de utilaje Gheorghe Gheorghiu-Dej. DIN MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. STRADA PROGRESULUI NR. 7 TELEFON 2416 ; 1710 - 2345. JUDEȚUL BAGAU angajează — Un topometrist cu studii medii sau superioare. Se asi­gură apartament la bloc. — Excavatoriști și buldozeriști pentru secțiile din Iași, Su­ceava, Săvinești, Bacău, Roman,­­Vaslui, Bîrlad, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Salarizarea conform H.G.M. 914/1968 la regim de lucru pre­lungit de 10 ore/zi. Se asigură cazare și masă contra cost; se beneficiază de spor de șantier. I­I Cooperativa „Arta croitorilor“ Bacăul recrutează candidați­­ BĂIEȚI j 1 pentru calificare — prin ucenicie la locul de muncă — I I In meseria de CROITOR ÎMBRĂCĂMINTE BĂRBAȚI. | durata calificării — 3 ani. Condiții de admitere: • absolvenți a 8 — 10 clase ; I ® vîrsta pînă la 18 ani; I † domiciliul în orașul Bacău sau comunele subordonate.­­ înscrierile se fac la sediul cooperativei din Bacău, str.­­ N. Bălcescu nr. 46, la serviciul personal, între orele 7—10,­­ dimineața, pînă la data de 8 iulie 1972, ora 12. Informații suplimentare la telefon 14210. I PIERDEM • Sarea Mihai, pierdut foate parcurs nr. 90 1971/16, iunie 1972. O declar­antă. W­VZAf?/ 13 • Vînd Skoda S. 100, roșie. Te­lefon 13011 Bacău. ^partin­al HiHm Familia Îndurerată anunță moartea scumpului lor Iancu Burbulea înmormântarea — miercuri, 5 iulie, ora 14, la cimitirul din cartierul C.F.R. — Bacău. Soția, fiii, colegii anunță în­cetarea din viață, după o grea suferință, a scumpului lor soț, tată și coleg Gheorghe Pop 49 ani învățător Școala generală de 10 ani Drăgușani — Parava Inmormîntarea — marți,­­ 4 iulie, ora 14, la cimitirul din Drăgușani. Familiile Oprișan și Ailioaie, precum și rudele apropiate, a­­nunță cu durere încetarea din viață, după o lungă și grea su­ferință, a scumpului lor lordache Ailioaie 72 ani Inmormîntarea — marți, Iulie, ora 14,30. Cortegiul por­­­nește din strada Carpați — 86 Bacău. LA VOLAN - oameni tot mai bine pregătiți De cîteva săptămîni, la Bacău se desfășoară susținut cursurile unei noi serii ale Școlii de șoferi ama­tori. Acordând o ateție deosebită însușirii temeinice a cunoștințelor necesare conducerii autovehicule­lor în condițiile respectării stricte a regulilor de circulație, conduce­rea școlii, profesorii, instructo­rii reușesc să se încadreze în te­matica stabilită prin planul de în­­vățămînt și ca urmare să­­ obțină eficiența scontată. La orele teoretice care au avut loc pînă acum, lec­torii (Gheorghe Macovei, circulație, și Nicolae Lupu, curs general auto) au reușit să insufle elevilor sim­țul responsabilității sporite ce re­vine conducătorului auto, ca de altfel tuturor participanților la tra­ficul rutier. O armonioasă îmbina­re a teoriei cu­­ practica conducerii autovehiculului se realizează in ca­­­­drul școlii ca urmare a sîrguinței și priceperii instructorilor ștefan Moroșanu, un as al volanului in cel mai bun sens al cuvîntului și în același timp un bun pedagog, Nicolae David, Dumitru Ciuchi și Mihai Tancău. Cei aproximativ 70 de cursanți care pătrund cu miga­lă dar sigur tainele conducerii au­tovehiculelor dovedesc, prin stră­dania lor de a-și îmbogăți continuu bagajul de cunoștințe, că simt încă­­ de pe­­ acum o mare răspundere." In momentul de față, conducerea școlii face intense pregătiri pentru deschiderea cursurilor viitoarei serii, îmbogățind baza tehnico-materială. Pentru­ a se crea posibilitatea a­­profundării cunoștințelor de către posesorii de permise de conduce­re care din diferite motive au pier­dut din antrenament sau vor să se perfecționeze ajutați de instructori, conducerea școlii perfectează acum mărirea parcului de autoturisme (cit de curînd școala va dispune și de autoturisme Dacia­ 1300, cei care doresc să­ învețe pe un astfel de autoturism fiind foarte mulți). Numărului mare de solicitanți și seriozității cu care trebuie privită problema circulației pe drumurile publice i se răspunde, la Bacău, prompt și eficient, fapt care se va solda cu aprofundarea de către e­­levi a importantelor cunoștințe impuse­ de corecta conducere a au­tovehiculelor pe drumurile publi­ce.

Next