Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 27, nr. 6030-6055)

1972-07-04 / nr. 6032

t U ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN f ANUL XXVII — NR. 6.032 (7.811) MARȚI 4 IULIE 1972 4 pagini — 30 bani Colectivele de muncă ale județului nostru - antrenate plenar in acțiuni de producție PENTRU CREȘTEREA AVUȚIEI NATIONALE, PENTRU PROSPERITATEA TARII SI A VIEȚII ÎNTREGULUI POPOR MSTIERN­ DIRI AGAS răspund prin faptigi Angajament mobilizator ce animă întrecerea socialistă Recent suplimentată ca urmare a unei ma­ture chibzuințe, al cărei obiect l-au format re­zervele încă nevalorificate, noul angajament pentru înfăptuirea căruia acționează în aceste zile muncitorii din toate sectoarele de activitate ale unității are următorul contur : • Producția globală va fi depășită cu 2.500.000 lei; • Producția marfă suplimentară va fi, la finele anului 1972, de 2.500.000 lei; • Depășiri se vor realiza la TOATE SOR­TIMENTELE : obținerea unor produse de mare eficiență ca urmare a valorificării superioare a masei lemnoase și continua creștere a produc­tivității muncii au fost stabilite drept direcții principale pentru obținerea sporurilor amintite; • Livrările suplimentare la export vor a­­tinge suma de 100.000 lei valută ; • La fondul pieții vor fi livrate peste plan produse în valoare de 100.000 lei; • Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 100.000 lei* beneficiile suplimentare vor fi de 50.000 lei. Iată, așadar, un colectiv care-și reevaluea­ză cu mult simț de răspundere posibilitățile și hotărăște ca în cel de-al doilea an al cincinalu­lui să ridice pe trepte superioare calitatea mun­cii sale pentru a-și aduce contribuția în marea întrecere socialistă a cărei deviză constituie acum un puternic îndemn pentru oamenii mun­cii din întreaga patrie — CINCINALUL­ ÎNA­INTE DE TERMEN. In pagina a lll-a de astâzi înserăm cîteva din faptele cotidiene ale vrednicului colectiv de forestieri agâșeni Delegați la Conferința Națională a partidului „Meseria ne cere să fim artiști ai frumosului“, ne spune textilista Maria Muraru „...Este o muncitoare, o co­munistă luată de noi drept, mo­del", ne spuneau mai multe muncitoare tinere de la atelie­rul Preparația­ sud din Fabrica de postav Buhuși, despre tova­rășa lor de muncă Mana Mu­raru. Am cunoscut-o la mașina de urzit și mi-am dat seama că a­­precierea tovarășilor ei își are un foarte solid suport faptic. Nu numai activitatea, ci întrea­ga viață a comunistei Maria Muraru constituie o pildă pen­tru toți cei care o inconjor Ș, încă nu avea 15 ani cînd a intrat ucenică la „urzoaie" pentru a se califica în mese­ria ce o îndrăgise de cînd era copil. Nu uită niciodată acele vremuri cînd meseria se fura, cînd chipul ei și­ al celorlalți a­­dolescenți era brăzdat de alții și necazuri. Au trecut de a­­tu­nci peste 30 de ani, iar a­­cum comunista Maria Muraru spune deseori celor tineri cum trebuie să prețuiască totul! M. CHIRIAC < ci'strauire' ta' 'pV.' î) Cooperatorii din Buhoci au încheiat cu succes recoltatul orzului Duminică, cooperatorii din Buhoci, folosind timpul priel­nic, au ieșit la lucru în număr mare pentru a continua o im­portantă lucrare începută cu cîteva zile în urmă și oarecum stînjenită de ploi — recoltatul orzului. Munca zecilor de co­operatori sprijiniți de mecani­zatori a fost rodnică deoarece in cursul zilei de duminică s-a terminat recoltatul pe întreaga suprafață cultivată cu orz. Pe măsură ce cooperatorii și cele șapte combine lucrau de zor, la baza de recepție s-au și transportat, pînă azi, aproxi­mativ 20 de tone de orz. Prin­tre cei mai destoinici coope­ratori i-am remarcat pe Ion Ro­­taru, Gheorghe Mereță și Cu­­liță Godoci, iar dintre tracto­riști merită a îi evidențiați Ștefan Spătaru, Ion Pătlăgică și Gheorghe Prichineț. Preșe­dintele cooperativei agricole de producție din Buhoci, Cons­tantin Munteanu, s-a aflat tot timpul printre cooperatori și mecanizatori, contribuind la buna organizare a muncii. Jenică PASCAL, inginer șef al C.A.P. Buhoci La Uzina de cauciuc Borzești Producții sporite, consumuri reduse Amplificate stea Conferinței în­con­­a­ționale a partidului, e­­forturile colectivului de muncă de la insta­lația izopropilbenzen au fost îndreptate spre optimizarea exploatării utilajelor, domeniu în care au și aplicate fost stabilite numeroase măsuri politice și teh­nico—organizatorice. Astfel, măsurile propu­se pe linia reducerii consumurilor specifice la materiile prime și auxiliare intr-una din adunările generale ale organizației de partid, și-au etalat din plin eficienta practică. E­­xemplificind, maistrul Gheorghe Popa, secre­tarul organizației de partid, ne-a confirmat că pînă la finele lunii iunie depășirea față de planul Ia zi era de 1.500 tone izopropilben­zen, iar la benzen eco­nomia față de consu­mul planificat între­cea 50 tone. Economii însemnate s-au înre­gistrat și la consumu­rile de materiale xiliare și utilități. au­dit privește calitatea pro­dusului obținut în in­stalație, maistrul Gheorghe Popa ne-a demonstrat că pilbenzenul se izopro­­reali­zează la o concentrație cu mult superioară ce­lei prevăzute prin pro­iectul de fabricație. A­­ceste rezultate bune s-au obținut prin con­tribuția tuturor schim­bărilor, în frunte cu comuniștii Marian Vas­­luianu, Gheorghe Zdro­­biș, Simion Napa, Ion Patrichi, Nicolae Chel­­muș, Gheorghe Cautiș. Cuvintul dat­­ o certitudine Angajamentul colectivului de la atelierul mecanic al Uzinei de cau­ciuc, suplimentat în cinstea Confe­rinței Naționale a partidului, preve­dea, printre altele, reducerea cu o zi a duratei lucrărilor impuse de re­vizuirea instalațiilor secțiilor cau­ciuc și butadienă, economisirea în plus a 5 tone metal, reducerea chel­tuielilor de regie cu încă 5 pro­cente și creșterea gradului de stili­zare a mașinilor-unelte. Eforturile fiecărui salariat au condus la înde­plinirea înainte de termen a acestor obiective. In fruntea acțiunilor în­treprinse aflîndu-se zi de zi comu­niștii care, prin exemplul dat, au în­suflețit întrecerea desfășurată. La lucrările de reparații și la celelalte activități curente și-au înscris nu­mele la loc de cinste muncitorii Mircea Apostol, strungar, Dinu Nis­tor, sudor, Vasile Pavel și Ion Ciu­­dar, lăcătuși, Ludovîc Bogye, mode­lat, Ion Sandu, Gheorghe Gaîbăr și Constantin Apostu, cazangii. JL Nocturnă trotușeană. Una dintre elegantele construcții din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej •— hotelul „Trotuș* Deziderate în perfecționarea pregătirii politico - ideologice Recent, o ședință a Biroului Co­mitetului județean de partid a luat în dezbatere modul în care s-a des­fășurat învățământul de partid în a­­n­ul 1971—1972. Concluziile desprin­se, măsurile luate urmăresc să con­ducă la ridicarea calitativă, în viitor, a acestei activități deosebit de im­portante în pregătirea politico-ideo­­logică a comuniștilor, a altor oa­meni ai muncii, întreaga activitate a cursurilor de partid s-a organizat și desfășurat a­­nul acesta pe baza Instrucțiunilor Secretariatului C.C. al P.C.R. pri­vind învățământul de partid cât și a măsurilor stabilite de Biroul Comi­tetului județean. Studiul ideologic al membrilor de partid și al altor oameni ai muncii a contribuit la o mai bună pregătire politico-ideologi­­că a acestora, la înțelegerea apro­fundată a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a stimulat gîndirea dialectică, capaci­tatea de analiză și aprecierea feno­menelor de către cursanți. Faptul că învățămintul politic s-a desfășurat pe organizată de bază, a căpătat un caracter mai dinamic, a fost mai mult ancorat în actualitate. Cele peste 2.000 de cursuri, grupe de studiu individual, învățămînt ideologic al cadrelor didactice și al­te forme ale învățămintului de par­tid, au funcționat în acest an sub semnul traducerii în viață a pro­gramului de măsuri stabilit de Ple­nara C.G. al P.G.R. din 3—5 noiem­brie 1971 privind îmbunătățirea ac­tivității ideologice, ridicarea nive­lului general al cunoașterii și edu­cației socialiste a maselor, pentru a­­șezarea relațiilor din societatea noastră pe temelia principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. în general, organele și organiza­țiile de partid din județul nostru s-au preocupat de asigurarea nive­lului și eficienței învățământului de partid, de întărirea legăturii sale cu viața, cu acțiunile întreprinse de partid, cu cerințele pregătirii politi­­co-ideologice ale diferitelor catego­rii de oameni ai muncii. S-au stu­diat și popularizat succesele obținu­te de poporul nostru sub conduce­rea partidului în realizarea sarcini­lor planului cincinal 1966—1970, au fost larg dezbătute obiectivele dez­voltării economico-sociale în perioa­da 1971—1975 și de perspectivă, funcție de specificul fiecărei orga­nizații de partid, învățământul poli­tic a fost axat pe probleme care vizează educarea partinică și mo­­ral-cetățenească a comuniștilor, pe formarea unui om de tip nou, însu­flețit de dragoste de muncă, de res­­ponsabilitate civică, de spirit revo­luționar și combativitate partinică, un om de o înaltă ținută morală. In acest an a existat o preocu­pare mai mare pentru activitatea ideologică în rîndul intelectualilor. Majoritatea cadrelor didactice au privit cu mai multă seriozitate pre­gătirea lor ideologică, iar organiza­țiile de partid și conducerile școli­lor de toate gradele au organizat și condus cu mai multă competen­ță această pregătire. Convorbirile de închidere a în­­vățămîntului de partid au fost con­cepute ca un mijloc de sintetizare a cunoștințelor acumulate în decursul anului, punîndu-se accent pe trans­punerea în viață a măsurilor stabi­lite de partid privind perfecționarea formelor și metodelor conducerii­ și planificării activității economico-so­ciale, de dezvoltare continuă a de­mocrației socialiste. Analiza modului cum s-a desfășu­rat învățământul de partid în anul 1971—1972, relevă că s-au manifes­tat și o serie de deficiențe. Unele comitete comunale de partid cum ar fi cele din Helegiu, Plopana, Un­gureni, Cașin, Urechești, Vultureni, Huruiești, Mînăstirea Cașin, nu au condus cu destulă competență a­­ceastă activitate, ceea ce a dus la amînarea repetată a datelor ținerii învățămintului, iar atunci cînd a­­cesta a avut loc, în multe cazuri s-a manifestat formalism și superficiali­tate, au existat propagandiști slab pregătiți și înlocuiți mereu prin­ți­­ ­ Conționare JI^gagj^^ După închiderea anului de învățămînt de partid Cursuri de vară ale Școlii populare de artă Ca în fiecare an, Școala populară de artă din Bacău, a organizat, pentru luna iulie, cursuri de vară (teoretice și practice) menite să contribuie printr-o pregătire de scurtă durată, la îmbogățirea cunoș­tințelor unor instructori ai for­mațiilor artistice de amatori. Ca urmare, în aceste zile, 60 de participanți — cadre di­dactice, activiști sindicali etc. — frecventează cursurile de di­rijat cor, regie pentru brigăzi artistice de agitație, regie tea­tru, coregrafie. De menționat că această activitate se desfă­șoară într-o perioadă cînd lo­calul școlii găzduiește o ex­poziție reprezentativă pentru preocupările instituției, vă­dind încă o dată grija de a fa­ce tot mai utila această unita­te artistică din județul nostru. Valențe ale profesiunii alese într-o zi în care slujitorii școlii erau sărbătoriți pentru me­ritele și dăruirea lor în muncă, una din profesoarele Bacăului își exprima într-un mod aparte respectul și dragostea sa pentru profesiunea căreia i s-a dedicat. Elena Pîrlea, de la Liceul pedagogic, alesese acest moment pentru cea dinții expo­ziție personală, pregă­tită, cum sincer mărturisea, „din dorin­țe­ța, de a ilustra lecții predate la cercurile învățătorilor pedagogi­ce, comisiile metodice și unele schimburi de experiență pe județ“. Și, chiar dacă tehnici diferite, ca și materia­lele diferite folosite ar putea deruta pe unii dintre privitori, mai presus de orice rămîne strădania autoarei de a se manifesta așa cum a crezut de cuviință la un moment dat, dar întotdeauna călăuzită de un sigur simț artis­tic, de un veritabil ta­lent pe care, în pofida puținului ei timp liber, nu l-a lăsat să lînce­­zească. Sunt aici, în ex­poziția din holul Tea­trului dramatic „Baco­­via", lucrări în acuare­lă, ulei, tempera, cera­­color, guașă, piese de artă decorativă. Dinco­lo însă de preferința și sensibilitatea fiecăruia, vizitatorii sunt unanimi în a aprecia tapiseria pentru camera copilu­lui, creații remarcabi­le prin farmecul colo­ritului, al liniei și exe­cuția măiestrită a lu­crului. Personaje din cunoscutul basm "Ha­rap-Alb", în atitudini firești, caracteristice, sunt înfățișate cu ade­vărată măiestrie pe fundalul —■ tot altfel sub aspect coloristic — micilor carpete cu un scop utilitar bine gîn­­dit. De altfel, arta deco­rativă este și speciali­tatea profesoarei Elena Pîrlea, însăși intenția sa a fost, inițial, de a prezenta publicului­­ bă­căuan o expoziție de artă decorativă. Iar da­că acest gînd al său, pasiunea pentru tapise­rie se relevă de la pri­ma expoziție, nu ne ră­mîne decit să așteptăm cu încredere împliniri­le acestui început. M. M. Taberele pentru elevi și studenți Minunată școală de educație în spiritul muncii După cum se știe, și în județul nostru, numeroasa unități în a­­gricole, s-au organizat tabere de munca pen­tru elevi și studenți, oferindu-li-se astfel po­sibilitatea de a-și pe­­trece o parte din va­canță nu numai în mod plăcut, ci și util. De acest adevăr ne-am convins cu prilejul u­­nui dialog purtat la fermele Sănduleni și Oituz cu elevi de la Școala profesională P. T. T. R. și respectiv Complexul școlar de construcții Bacău. Am reținut în primul rînd faptul că partici­parea este efectivă, entuziastă, că se mun­cește cu tragere la i­­nimă. Iată cîteva sec­vențe din convorbirea purtată cu elevii pre­zenți la ferma Săndu­­leni ! — Am învățat să facem căpițe, să așe­zăm linul în remorci, să prășim porumbul sau sfecla — ne de­clarau cu justificată mîndrie și cu mai mul­tă ardoare în primul rînd orășenii. — Cei mai harnici dintre noi ? Roșu Sta­­vici și Ionescu Ion din Săucești, Ghiriac Savin din Itești, Co­vrig Emanoil din Vas­lui, Pencea Cristei din Giurgiu, Gavriliu , Va­­sile din Bacău, iar la fotbal Pencea, Enache. Am făcut 1—1 cu fot­baliștii din comuna Sănduleni. Cu­ privește timpul de după orele de muncă am ping-pong, fotbal, jucat am vizionat diferite emi­siuni la televizor. Ea forma Oituz ace­eași atmosferă plăcută. Aici elevii au partici­pat cu deosebire la cu­lesul fructelor , cireșe, vișine. Dintre evidenți­ații numiți de grupul de elevi cu care am stat de vorbă am notat în carnet următoarele nume: lote Adrian din Mărgineni, Popa Costică din Corbasca, Chirilă Gheorghe din Oncești, Lovin Emil din­« Ungureni și alții. Ca așa stau cu evidențiații lucrurile confirmat­e apoi ne-au con­ducătorii de practică din partea școlilor res­pective, întrebați de proiec­tele de după această practică cei de la Școala profesională de poștă și telecomunica­ții ne-au asigurat că vor să lucreze o peri­oadă la direcțiile jude­țene P.T.T.R. ca apoi, cu banii cîștigați de ei (și cu ce vor primi de la părinți), să poată petrece o parte din va­canță la munte, la ma­re, în excursiile plani­ficate. „în felul acesta vom avea o satisfacție în plus cheltuind din banii cîștigați prin munca noastră. Și apoi mai e ceva , învățăm să cheltuim mai cu grijă și mai folositor“. Această din urmă idee merită toată atenția ! De la ambele grupuri de elevi, și spre lauda lor, am reținut regre­tul pentru zilele ploioa­se — timp în care sa­tisfacția de a contri­bui la executarea lu­crărilor agricole a fost diminuată. Și avem convingerea că n-au afirmat acest lucru din falsă modestie. Cît privește condiții­le de cazare și masă, atît la Sănduleni cît și la Oituz, nici un re­proș, ceea ce atestă grija manifestată de către unitățile benefi­ciare, de către Comi­­tetul județean al UT­C, Inspectoratul școlar și conducerile școlilor respective. Deși în taberele de muncă merg numai e­­levii și studenții apți de muncă, se cere,­ în continuare, asigurată asistența medicală de către cadrele medico­­sanitare din circum­scripțiile din zonă. Cît privește medicamen­tele — așa cum pre­ciza directorul Direc­ției sanitare județene, acestea se vor elibera fără nici o reținere — firește, dacă se ivește vreo necesitate, sunt După cum se vede, asigurate toate condițiile, iar din par­tea elevilor se mun­cește cu dăruire, cu in­teres. Tenta DUDAU A

Next