Steagul Roşu, ianuarie 1973 (Anul 28, nr. 6187-6210)
1973-01-31 / nr. 6210
ORGANUL «COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I [ ANUL XXVIII NR. 6.210 (7.989)“ MIERCURI 31 IANUARIE 1973 4 pagini — 30 bani ~1 Ieri, în cadrul unei festivități, la Consiliul de Stat a avut loc in prezența tovarășului 1COMEStSCU Sărbătorirea ziarului „ România liberă Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa I, conferit ziarului „România liberă", pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului, de construire a socialismului în patria noastră și pentru activitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii și Agenției române de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe care conducerea partidului și statului o acordă activității ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactorșef al „României libere“, a spus: In memoria noastră, a redactorilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoționat gîndul că „România liberă“ și-a început drumul în istoria presei românești, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemnițase împreună cu luptătorii comuniști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea și priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră tovarășe Ceaușescu, ați luminat drumul spre triumful a tot ce este nou și slujește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există încă destul steril și că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „România liberă" — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redacției ziarului „România liberă". Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovărășească, cu cei prezenți . (Agerpres) Cuvîntul NICOLAE Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primului său număr și al decernării înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă", care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă", cei ce l-au redactat și tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ apărut în condițiuni grele. Editarea a ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor democratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia", în anii ilegalității, „România liberă" a adus o contribuție de preț la activitatea partidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere“. Ea are merite în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvîntului partidului, al Frontului Unității Socialiste, al guvernului, „România liberă“ contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viață cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activității „României libere". Desigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv în ce privește afirmarea în viața societății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Sîntem convinși că, împreună cu întreaga presă, „România liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind in acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectivi tuturor celor care lucrează și contribuie la apariția „României libere", succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare și de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire ! (Aplauze), tovarășului CEAUȘESCU ■ în pagina a IV-a , chemarea la întrecere a Consiliului popular al comunei Stoicănești adresată tuturor consiliilor populare comunale din țară Postul de corespondenți voluntari din Buhuși ne informează : Cu șase zile înainte de termen Mecanizatorii din cadrul secției de mecanizare Buhuși, aparținînd S.M.A. Hemeiuși au terminat de reparat utilajele cu care vor lucra în campania de primăvară cu șase zile înainte de termenul planificat (2 februarie 1973). Aceasta se datorește, în primul rînd, mai bunei organizări a locului de muncă. S-au evidențiat în mod deosebit șeful de secție, Ion Burcă și mecanizatorii Ion Popa, Vasile Popa, Constantin Cicoare și alții. Vasile NICOLAU contabil șef la C.A.P. Buhuși a avut loc zilele acestea, a reafirmat hotărîrea buhușenilor de a fi cei dintîi. Dezbaterea pe marginea materialului prezentat și a cifrelor de plan pe anul 1973 a prilejuit și exprimarea angajamentului secției de a depăși prevederile planului pe anul în curs cu 300.000 lei și realizarea sarcinilor de producție anuale cu 15 zile înainte de termen. Totodată, secția din Buhuși a chemat la întrecere celelalte secții ale I.I.L. „Moldova". Amintindu-se în adunare rezultatele bune obținute pe 1972 (producția globală 103,2 la sută, producția marfă 104,4 la sută, realizarea planului la export cu trei luni mai devreme) au fost citate numele unor muncitori destoinici ca: Ion Scurtu, Mihai Lupu, Ion Rotaru, Ion Vamanu și alții. Au fost înminate steluțe de fruntaș unui număr de 16 muncitori, precum și diplome de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1972. Ion CRĂCIUN de la serviciul C.T.C., secția Buhuși a I.I.L. „Moldova". Pornind de la realizările bune de pînă acum Colectivul Centrului de rețele Buhuși, antrenat in întrecerea socialistă, a reușit să obțină succese importante pe linia alimentării continue a consumatorilor cu energie electrică la parametrii nominali. Pornind de la realizările de pînă acum, lucrătorii de la Exploatarea electro-energetică Bacău sînt hotărîți să-și aducă la îndeplinire sarcini importante ca executarea unor lucrări de îmbunătății întrecerea socialistă desfășurată anul trecut, salariații secției din Buhuși a D.I.L. „Moldova" țire a nivelului de tensiune pe străzile Gh. Doja, Carpați, 8 Martie etc., automatizarea iluminatului public in 4 sate, reducerea pierderilor în rețele etc. Printre cei mai buni se numără electricienii Ion Ghțu, Vasile Panaite, Constantin Filimon, evidențiați în întrecerea socialistă. Gheorghe DOVGHI șei rețele electrice Buhuși s-au situat pe primul loc în cadrul întreprinderii băcăuane. Adunarea generală a oamenilor muncii, care Deși termometrul arăta uneori douăzeci de grade sub zero, harnicul colectiv de floricultori de la sera din cadrul I.G.O. Buhuși se pregătește cu grijă pentru sezonul călduros. Strădania sa se înscrie în ansamblul de măsuri pe care l-a luat Comitetul executiv al Consiliului popular orășenesc Buhuși, în vederea participării la întrecerea patriotică privind buna gospodărire și înfrumusețare a localităților. Sub atenta îndrumare a comunistei Maria Comîrlă, tehnician horticol, floricultorii se străduiesc ca pe un spațiu relativ mic al serii să cultive și să diversifice o gamă mare de flori care va aduce un plus de frumusețe alături de cei peste 20 de mii de trandafiri plantați în ultimii ani în orașul Buhuși. încă din toamna anului 1972, s-a pregătit un număr de circa 350 mii fire panseluțe, bumbișori etc., care vor fi plantate în primăvara anului 1973. Acest material va fi înlocuit cu flori din sezonul doi, pregătindu-se un număr de peste 400 mii fire de diferite specii ca salvia, begonia, petunii, agitatum și altele. De remarcat este faptul că din toamna anului 1972 au fost luate măsuri de a se folosi mai eficient spațiile din seră și de pe sol, în vederea creșterii numărului de plante la metru pătrat. Astfel, numărul de flori va spori cu circa 15 la sută față de anul precedent. Constantin IONIȚA contabil șef la I.G.O. Buhuși Hotărîți să-și mențină locul de fruntași Tradiția nu se dezminte ședința Coinlcl Emisii ni MEM Central al PU In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășurate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din Sud-Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărît să-și apere dreptul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi înfrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez , care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător voinței și hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate frățească, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în cadrul ședinței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în legislația penală munca corecțională fără privare de libertate ; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuțiile comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. La temelia creșterii producției agricole — ÎNFĂPTUIREA amplului program de ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE Realizarea actualului cincinal înainte de termen — hotărîre adoptată de Conferința Națională a P.C.R. din iulie 1972, la apelul făcut de conducerea superioară de partid și de stat, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, hotărîre care a fost apreciată, îmbrățișată și susținută de întregul nostru popor —, ridică sarcini deosebit de importante în fața lucrătorilor din agricultură. In anul 1973, așa cum prevede planul de stat, valoarea producției globale a județului pe total agricultură, va trebui să crească cu aproximativ 33 la sută față de realizările anului 1972. Or, înfăptuirea exemplară a indicatorilor stabiliți, reclamă aplicarea unui complex de măsuri tehnice și organizatorice, intre care gospodărirea rațională a fondului funciar, ing. Dumitru GĂINĂ vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, director general al D.G.A.I.A.A. Bacău constituie una din problemele de cea mai mare însemnătate care trebuie să stea in atenția tuturor factorilor de răspundere atît pe linie de partid cît și de stat. Este cunoscut faptul că în fiecare an, de pe unele terenuri, practic, nu se obțin producții din cauza excesului de umiditate. Pe alte suprafețe cum sînt cele în pantă, datorită eroziunii solului, stratul fertil este transportat la vale, creîndu-se totodată ogașe, ravene, rupturi, alunecări, fapt ce sporește categoria terenurilor de pe care nu se obțin recolte, deși ele sunt prinse în planurile de producție ale unităților respective. Ploile abundente căzute în toamna anului 1972, au determinat ca pămintul, pe mari întinderi, să se găsească la limita maximă de saturație, accentuîndu-se astfel stagnarea apei la suprafața solului. Ținînd seama de această situație cît și de sarcinile de producție sporite pentru 1973, se impune luarea unor măsuri care să asigure cultivarea fiecărei porțiuni de teren. Tocmai în vederea realizării acestui imperativ, Biroul Comitetului județean de partid a adoptat un plan de acțiune privind organizarea (Continuare în pag. 4) Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, a primit pe ministrul afacerilor externe al Franței Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit marți, 30 ianuarie, pe ministrul afacerilor externe al Franței, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în țara noastră. La începutul convorbirii, ministrul afacerilor externe, Maurice Schumann, a subliniat că are plăcuta însărcinare de a transmite personal președintelui Nicolae Ceaușescu, din partea președintelui Georges Pompidou, un cordial mesaj de prietenie și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală, de prosperitate pentru poporul român. Totodată, oaspetele s-a făcut mesagerul omagiilor adresate tovarășei Elena Ceaușescu de președintele Franței și soția sa. Mulțumind pentru amabilul mesaj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate pentru poporul francez. Totodată, președintele Consiliului de Stat a rugat să transmită, din partea sa și a tovarășei Elena Ceaușescu, șefului statului francez și soției sale expresia celor mai alese sentimente. în cursul întrevederii s-a dat înaltă apreciere relațiilor tradiționale și colaborării multilaterale dintre (Continuare In pag. 4) Pentru concursul ziarului „STEAGUL ROȘU’ Clipe de neuitat Era o dimineață friguroasă de iarnă. Ninsese cîteva zile în șir și zăpada acoperea tot orașul, aidoma unei mantii argintii. Pașii grăbiți se auzeau cu o ritmicitate de metronom în scîrțîitul tăios al zăpezii înghețate. Orașul se trezea la o nouă zi. Toți oamenii se grăbeau spre locurile de muncă din fabrici și șantiere. Pe ușa unui bloc un bătrînel scund, strîns într-un palton cenușiu, ieșea înfundîndu-și mai adinc pe mîini mănușile mari de lînă. Ținea sub braț o geantă imensă la care trăgea cu coada ochiului din cînd în cind. Mergea repede dar se vedea bine că mintea îi e preocupată, căuta niște răspunsuri pe care fața mare și uscățivă dădea a înțelege că nu le găsește. După o bucată de drum s-a oprit, s-a uitat preocupat la ceas, apoi la pantalonii ce-i acopereau vîrfurile pantofilor încruntînd puțin fruntea. Se putea ușor ghici că era îmbrăcat ca pentru o zi festivă și hainele de stradă parcă îl incomodau. Era de la sine înțeles că în salopeta-i mare și roasă se simțea alt om, dar azi... azi, nu putea s-o îmbrace. Era doar o zi festivă. Totuși, pentru el ziua începea cu multe altele pe care cu greu le mai putea șterge din memorie. Toate însemnaseră ceva, o misiune urgentă, una obișnuită, tot mai era. Și pentru că am uitat să vă spun, bătrînul era mecanic de locomotivă, mai bine zis fusese mecanic de locomotivă căci astăzi era ziua Din carnetul corespondentului voluntar în care după patru decenii locul lui de acolo de sus din cabină va rămîne liber. Dar numai azi, copilul sufletesc al comunistului Gavriliu Mihai, rămînea în depou pentru că de mîine, un nou mecanic, un tînăr cu brațe de fier va încerca să îmblînzească mașina de oțel care în goana ei înghite kilometri. Iubise locomotiva, o spun și colegii de muncă, îndrăgise meseria cu pasiunea omului conștient de datoria și foloasele muncii Mersese mult, foarte mult... sale, pe zeci și zeci de magistrale ale țârii. Țara se dezvoltase sub ochii săi și se mîndrea cu acest lucru. Văzuse multe, dar toate își aveau locul lor, printre zecile de amintiri păstrate cu grijă și depănate iar nepoților și uneori colegilor mai tineri. Avusese multe bucurii, dar în același timp avusese și multe necazuri. O spun zidurile adinei ce-i brăzdează fruntea. Lucrase de tînăr acolo sus în bătaia limbilor de foc, în dogoarea cărbunilor încinși și se simțea legat prin însăși viața lui, de acest copil dragă locomotiva. Fusese un adevărat chin cînd aflase că trebuie să se schimbe pe un Diesel și că odată cu aceasta trebuie să părăsească bătrîna-i mașină, pe care o cunoscuse ani în șir ca fochist și apoi ca mecanic. Despărțirea a fost grea. Calitatea de comunist îl obliga să fie exemplu. Nu-i era ușor să învețe la vîrsta sa, dar a făcut-o pentru că-i plăcea. Amintirile îi vorbeau mult de locomotivă. Era înainte de ’47 și cu sarcini de partid primise mai Florin ZABORILA, grafician la Fabrica „Proletarul“ Bacău (Continuare în pag. 3)