Steagul Roşu, ianuarie 1973 (Anul 28, nr. 6187-6210)

1973-01-31 / nr. 6210

ORGAN­­UL «COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I [ ANUL XXVIII NR. 6.210 (7.989)“ MIERCURI 31 IANUARIE 1973 4 pagini — 30 bani ~1 Ieri, în cadrul unei festivități, la Consiliul de Stat a avut loc in prezența tovarășului 1COME­­StSCU Sărbătorirea ziarului „ România liberă Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a înmînat marți, în cadrul u­­nei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", cla­sa I, conferit ziarului „România li­beră", pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidu­lui și statului, de construire a socia­lismului în patria noastră și pentru activitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu pri­lejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tova­rășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantines­­cu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teo­dor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, pre­ședintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai conducerilor zia­relor centrale, Radioteleviziunii și Agenției române de presă „Ager­­pres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincții, mulțumind pentru deosebita prețui­re pe care conducerea partidului și statului o acordă activității ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactor­­șef al „României libere“, a spus: In memoria noastră, a redactori­lor ziarului, va rămîne pentru tot­deauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoțio­nat gîndul că „România liberă“ și-a început drumul în istoria presei ro­mânești, purtînd din neagră ilegali­tate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat ne­înfricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dumneavoas­tră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, îm­plinea 25 de ani într-una din închi­sorile unde teroarea fascistă întem­nițase împreună cu luptătorii comu­niști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea ce ni se fa­ce implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea și priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de for­malism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră tovarășe Ceaușescu, ați luminat drumul spre triumful a tot ce este nou și slujește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există încă destul steril și că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cau­za Partidului a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „Ro­mânia liberă" — înscris ca o spe­ranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ilegale acum trei decenii să fie adevărul ță­rii de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redac­ției ziarului „România liberă". Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți conducători de partid și de­­ stat s-au întreținut apoi într-o atmosfe­ră caldă, tovărășească, cu cei pre­zenți . (Agerpres) Cuvîntul NICOLAE Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu per­sonal, să adresez calde felicitări în­tregului colectiv al „României li­bere" cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primului său nu­măr și al decernării înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez felici­tări lucrătorilor de la „România li­beră", care vor fi decorați cu dife­rite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Re­publicii Socialiste România“, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contri­buția pe care ziarul „România li­beră", cei ce l-au redactat și tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ apărut în condițiuni grele. Editarea a ei a avut menirea să unească efortu­rile tuturor forțelor democratice, pa­triotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturna­rea dictaturii fasciste, scoaterea Ro­mâniei din război și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia", în anii ilegalității, „România liberă" a adus o contribu­ție de preț la activitatea partidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere“. Ea are merite în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cu­­vîntului partidului, al Frontului U­­nității Socialiste, al guvernului, „Ro­mânia liberă“ contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viață cu suc­ces a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activi­tății „României libere". Desigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala eta­pă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv în ce privește afirmarea în viața socie­tății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deo­sebit de important. Sîntem convinși că, împreună cu întreaga presă, „Ro­mânia liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind in acest fel la realizarea marilor schimbări revolu­ționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectivi tuturor celor ca­re lucrează și contribuie la apariția „României libere", succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de o­­noare și de cinste ce le revin. Mul­tă sănătate și fericire ! (Aplauze), tovarășului CEAUȘESCU ■ în pagina a IV-a , chemarea la întrecere a Consiliului popular al comunei Stoicănești adresată tuturor consiliilor populare comunale din țară Postul de corespondenți voluntari din Buhuși ne informează : Cu șase zile înainte de termen Mecanizatorii din cadrul secției de mecanizare Buhuși, aparținînd S.M.A. Hemeiuși au terminat de reparat utilajele cu care vor lucra în campania de primăvară cu șa­se zile înainte de termenul planifi­cat (2 februarie 1973). Aceasta se datorește, în primul rînd, mai bunei organizări a locu­lui de muncă. S-au evidențiat în mod deosebit șeful de secție, Ion Burcă și me­canizatorii Ion Popa, Vasile Popa, Constantin Cicoare și alții. Vasile NICOLAU contabil șef la C.A.P. Buhuși a avut loc zilele acestea, a reafir­mat hotărîrea buhușenilor de a fi cei dintîi. Dezbaterea pe marginea materialului prezentat și a cifrelor de plan pe anul 1973 a prilejuit și exprimarea angajamentului sec­ției de a depăși prevederile planului pe anul în curs cu 300.000 lei și realizarea sarcinilor de producție anuale cu 15 zile înainte de ter­men. Totodată, secția din Buhuși a chemat la întrecere celelalte secții ale I.I.L. „Moldova". Amintindu-se în adunare rezul­tatele bune obținute pe 1972 (pro­ducția globală 103,2 la sută, pro­ducția marfă 104,4 la sută, realiza­rea planului la export cu trei luni mai devreme) au fost citate nume­le unor muncitori destoinici ca: Ion Scurtu, Mihai Lupu, Ion Ro­­taru, Ion Vamanu și alții. Au fost înminate steluțe de fruntaș unui număr de 16 muncitori, precum și diplome de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1972. Ion CRĂCIUN de la serviciul C.T.C., secția Buhuși a I.I.L. „Moldova". Pornind de la realizările bune de pînă acum Colectivul Centrului de rețele Buhuși, antrenat in întrecerea so­cialistă, a reușit să obțină succese importante pe linia alimentării continue a consumatorilor cu ener­gie electrică la parametrii nomi­nali. Pornind de la realizările de pînă acum, lucrătorii de la Exploa­tarea electro-energetică Bacău sînt hotărîți să-și aducă la înde­plinire sarcini importante ca exe­cutarea unor lucrări de îmbunătă­ții întrecerea socialistă desfășu­rată anul trecut, salariații secției din Buhuși a D.I.L. „Moldova" țire a nivelului de tensiune pe străzile Gh. Doja, Carpați, 8 Mar­tie etc., automatizarea iluminatu­lui public in 4 sate, reducerea pier­derilor în rețele etc. Printre cei mai buni se numără electricienii Ion Gh­țu, Vasile Panaite, Constan­tin Filimon, evidențiați în întrece­rea socialistă. Gheorghe DOVGHI șei rețele electrice Buhuși s-au situat pe primul loc în cadrul întreprinderii băcăuane. Adunarea generală a oamenilor muncii, care Deși termometrul arăta uneori douăzeci de grade sub zero, harni­cul colectiv de floricultori de la sera din cadrul I.G.O. Buhuși se pregătește cu grijă pentru sezonul călduros. Strădania sa se înscrie în ansamblul de măsuri pe care l-a luat Comitetul executiv al Con­siliului popular orășenesc Buhuși, în vederea participării la întrece­rea patriotică privind buna gospo­dărire și înfrumusețare a locali­tăților. Sub atenta îndrumare a comu­nistei Maria Comîrlă, tehnician horticol, floricultorii se străduiesc ca pe un spațiu relativ mic al se­rii să cultive și să diversifice o gamă mare de flori care va aduce un plus de frumusețe alături de cei peste 20 de mii de trandafiri plantați în ultimii ani în orașul Buhuși. încă din toamna anului 1972, s-a pregătit un număr de circa 350 mii fire panseluțe, bumbișori etc., care vor fi plantate în primăvara anului 1973. Acest material va fi înlocuit cu flori din sezonul doi, pregătindu-se un număr de peste 400 mii fire de diferite specii ca­­ salvia, begonia, petunii, agitatum și altele. De remarcat este faptul că din toamna anului 1972 au fost luate măsuri de a se folosi mai e­­ficient spațiile din seră și de pe sol, în vederea creșterii numărului de plante la metru pătrat. Astfel, numărul de flori va spori cu circa 15 la sută față de anul precedent. Constantin IONIȚA contabil șef la I.G.O. Buhuși Hotărîți să-și mențină locul de fruntași Tradiția nu se dezminte ședința Coi­nlcl Emisii ni MEM Central al PU In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central al P.C.R., prezidată de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia în Pakistan și Iran, la începutul lu­nii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însem­nate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și din­tre România și Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășura­te de președintele Consiliului de Stat, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în u­­nanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizi­tei. In legătură cu evoluția situației din Sud-Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție în­cheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam de­monstrează că un popor, hotărît să-și a­­pere dreptul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi înfrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul viet­namez , care s-a bucurat de un mare spri­jin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialiste și a forțelor iubi­toare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speran­ța că acordul realizat va crea condiții pen­tru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dez­voltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător voinței și hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Co­munist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comite­tul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român și Parti­dul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta con­tinuu relații de prietenie și solidaritate frățească, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de aseme­nea, convingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dez­volta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiu­lui, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiec­tul de lege privind protecția mediului în­conjurător și a stabilit ca, pe baza observa­țiilor făcute în cadrul ședinței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dezbaterii pu­blice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și apro­bat unele propuneri de modificare și com­pletare a unor prevederi ale legislației pe­nale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca a­­bateri cu caracter administrativ ; să se in­troducă în legislația penală munca corec­­țională fără privare de libertate ; să se in­troducă unele simplificări în activitatea ju­diciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuțiile comisiilor de ju­decată. Măsurile aprobate de Comitetul E­­xecutiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de ase­menea, unele probleme ale activității cu­rente. La temelia creșterii producției agricole — ÎNFĂPTUIREA amplului program de ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE Realizarea actualului cincinal îna­inte de termen — hotărîre adoptată de Conferința Națională a P.C.R. din iulie 1972, la apelul făcut de condu­cerea superioară de partid și de stat, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, hotărîre care a fost apre­ciată, îmbrățișată și susținută de în­tregul nostru popor —, ridică sarcini deosebit de importante în fața lu­crătorilor din agricultură. In anul 1973, așa cum prevede planul de stat, valoarea producției globale a ju­dețului pe total agricultură, va tre­bui să crească cu aproximativ 33 la sută față de realizările anului 1972. Or, înfăptuirea exemplară a indica­torilor stabiliți, reclamă aplicarea unui complex de măsuri tehnice și organizatorice, intre care gospodări­rea rațională a fondului funciar, ing. Dumitru GĂINĂ vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, director general al D.G.A.I.A.A. Bacău constituie una din problemele de cea mai mare însemnătate care trebuie să stea in atenția tuturor factorilor de răspundere atît pe linie de partid cît și de stat. Este cunoscut faptul că în fiecare an, de pe unele terenuri, practic, nu se obțin producții din cauza excesu­lui de umiditate. Pe alte suprafețe cum sînt cele în pantă, datorită ero­ziunii solului, stratul fertil este transportat la vale, creîndu-se tot­odată ogașe, ravene, rupturi, alune­cări, fapt ce sporește categoria te­renurilor de pe care nu se obțin re­colte, deși ele sunt prinse în planu­rile de producție ale unităților res­pective. Ploile abundente căzute în toamna anului 1972, au determinat ca pă­­mintul, pe mari întinderi, să se gă­sească la limita maximă de saturație, accentuîndu-se astfel stagnarea apei la suprafața solului. Ținînd seama de această situație cît și de sarcinile de producție sporite pentru 1973, se im­pune luarea unor măsuri care să a­­sigure cultivarea fiecărei porțiuni de teren. Tocmai în vederea realizării acestui imperativ, Biroul Comitetu­lui județean de partid a adoptat un plan de acțiune privind organizarea (Continuare în pag. 4) Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, a primit pe ministrul afacerilor externe al Franței Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, a primit marți, 30 ianuarie, pe ministrul afa­cerilor externe al Franței, Maurice Schumann, care face o vizită oficia­lă în țara noastră. La începutul convorbirii, ministrul afacerilor externe, Maurice Schu­mann, a subliniat că are plăcuta în­sărcinare de a transmite­­ personal președintelui Nicolae Ceaușescu, din partea președintelui Georges Pompi­dou, un cordial mesaj de prietenie și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală, de prosperitate pentru poporul român. Totodată, oaspetele s-a făcut mesagerul oma­­giilor adresate tovarășei­­ Elena Ceaușescu de președintele Franței și soția sa. Mulțumind pentru amabilul mesaj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire per­sonală, de prosperitate pentru po­porul francez. Totodată, președintele Consiliului de Stat a rugat să tran­smită, din partea sa și a tovarășei Elena Ceaușescu, șefului statului francez și soției sale expresia celor mai alese sentimente. în cursul întrevederii s-a dat înaltă apreciere relațiilor tradiționa­­­le și colaborării multilaterale dintre (Continuare In pag. 4) Pentru concursul ziarului „STEAGUL ROȘU’ Clipe de neuitat Era o dimineață friguroasă de iarnă. Ninsese cîteva zile în șir și zăpada acoperea tot orașul, ai­doma unei mantii argintii. Pașii grăbiți se auzeau cu o ritmicitate de metronom în scîrțîitul tăios al zăpezii înghețate. Orașul se tre­zea la o nouă zi. Toți oamenii se grăbeau spre locurile de muncă din fabrici și șantiere. Pe ușa unui bloc un bătrînel scund, strîns într-un palton cenu­șiu, ieșea înfundîndu-și mai adinc pe mîini mănușile mari de lînă. Ținea sub braț o geantă imensă la care trăgea cu coada ochiului din cînd în cind. Mergea repede dar se vedea bine că mintea îi e preocupată, căuta niște răspunsuri pe care fața mare și uscățivă dă­dea a înțelege că nu le găsește. După o bucată de drum s-a o­­prit, s-a uitat preocupat la ceas, apoi la pantalonii ce-i acopereau vîrfurile pantofilor încruntînd pu­țin fruntea. Se putea ușor ghici că era îmbrăcat ca pentru o zi fes­tivă și hainele de stradă parcă îl incomodau. Era de la sine înțeles că în salopeta-i mare și roasă se simțea alt om, dar azi... azi, nu putea s-o îmbrace. Era doar o zi festivă. Totuși, pentru el ziua în­cepea cu multe altele pe care cu greu le mai putea șterge din me­morie. Toate însemnaseră ceva, o misiune urgentă, una obișnuită, tot m­a­i era. Și pentru că am uitat să vă spun, bătrînul era mecanic de locomo­tivă, mai bine zis fusese mecanic de locomotivă căci astăzi era ziua Din carnetul corespondentului voluntar în care după patru decenii locul lui de acolo de sus din cabină va rămîne liber. Dar numai azi, copi­lul sufletesc al comunistului Ga­­vriliu Mihai, rămînea în depou pentru că de mîine, un nou me­canic, un tînăr cu brațe de fier va încerca să îmblînzească mași­na de oțel care în goana ei înghite kilometri. Iubise locomotiva, o spun și co­legii de muncă, îndrăgise meseria cu pasiunea omului conștient de datoria și foloasele muncii Mersese mult, foarte mult... sale, pe zeci și zeci de magistrale ale țârii. Țara se dezvoltase sub ochii săi și se mîndrea cu acest lucru. Văzuse multe, dar toate își aveau locul lor, printre zecile de amintiri păstrate cu grijă și depănate iar nepoților și uneori colegilor mai tineri. Avusese multe bucurii, dar în a­­celași timp avusese și multe neca­zuri. O spun zidurile adinei ce-i brăzdează fruntea. Lucrase de tî­năr acolo sus în bătaia limbilor de foc, în dogoarea cărbunilor încinși și se simțea legat prin însăși viața lui, de acest copil drag­ă locomo­tiva. Fusese un adevărat chin cînd aflase că trebuie să se schimbe pe un Diesel și că odată cu aceasta trebuie să părăsească bătrîna-i ma­șină, pe care o cunoscuse ani în șir ca fochist și apoi ca mecanic. Despărțirea a fost grea. Calita­tea de comunist îl obliga să fie exemplu. Nu-i era ușor să învețe la vîrsta sa, dar a făcut-o pentru că-i plăcea. Amintirile îi vorbeau mult de locomotivă. Era înainte de ’47 și cu sarcini de partid primise mai Florin ZABORILA, grafician la Fabrica „Proletarul“ Bacău (Continuare în pag. 3)

Next