Viaţa Capitalei, septembrie 1949 (Anul 1, nr. 114-125)

1949-09-16 / nr. 114

AMIL I |­o. 114­4 PAGINI 4 LEI p. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VA! Vineri 16 Sept. 1649 Organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. Bucureşti şi al Comitetului Provizoriu Bucureşti| îmbunătăţirea muncii sanitare in spitalele din Capitală O vizită la spitalele de Stat Nr. 2, 3 şi 5 din Capitală Medicina a fost la noi, sub regimurile burgheze, una din căile cele mai „onorabile" spre îmbogă­ţire, spre parvenire. Dealtfel era o condiţie aproape obligatorie să fii provenit din clasele exploatatoare ca să poţi deveni posesorul unei diplome de medic. Oamenii muncii şi mai ales ţăranii săraci, au fost siliţi să vadă în medic un duşman, îndr­eptându-se astfel spre „doftoroaie"aşteptând vindecarea dela diferi­tele leacuri băbeşti, dela diferitele vrăji. Sau dacă, vreodată, omul muncitor, omul nevoiaş ajungea să ocupe un pat de spital, el era lipsit aproape complet de grija medicilor, surorile îl ocoleau de cele mai multe ori lăsându-1 să se sbată în mizerie şi grea suferinţă. Aşa se înfăţişează situaţia dacă privim în trecut. In schimb, anchetarea stărilor de lucruri de azi­ ne va arăta.... Şi iată ce ne scrie tov. Avram Nicolae: „Am avut încredere în ştiinţa noastră medicală. Acum poate vedea orice bolnav că şti­inţa e în slujba poporului munci­tor“. Sunt mărturii care pot fi au­zite în toate spitalele noastre. Afară de aceasta,­ creşterea nu­mărului bolnavilor care trec prin serviciile de consultaţii ale clini­cilor, cât şi a acelor cari trec prin serviciile cu paturi, dovedeşte încrederea considerabilă pe care au câştigat-o oamenii muncii în ştiinţa medicală, precum şi cali­tatea asistenţei care le este a­­cordată acum. La spitalul de Stat No. 2, (Brâncovenesc), numai în ultimul an, numărul bolnavilor consultaţi şi trataţi s-a triplat. La serviciul de boli interne, numai în jumătate de an numărul consul­taţiilor a crescut cu 250 la sută. Acelaş lucru se poate spune în general, despre toate spitalele şi policlinicile din Capitală. In plus 98 la sută dintre pacienţi primesc — fiind în câmpul muncii sau fă­când parte din familiile salariaţi­lor — asistenţă gratuită. Afluenţa bolnavilor către instituţiile sani­tare creşte necontenit. Noile metode ştiinţifice medi­cale însuşite de medicii noştri din ştiinţa sovietică, dau roade me­reu mai fructuoase. Iar educaţia sănătoasă pe care personalul sa­nitar o primeşte prin munca or­ganizaţiilor de Partid şi sindi­cale, din punct de vedere politic şi profesional, se restrânge în mod favorabil asupra pacienţilor, în marea majoritate a cazurilor, oameni ai muncii — contribuind prin redarea lor cât mai grab­nică producţiei — la înfăptuirea şi depăşirea Planului de Stat, învăţând din experienţa ştiinţei medicale sovietice, oamenii mun­cii sanitare din ţara noastră de­pun eforturi susţinute pentru înnoirea metodelor de lucru, pen­tru găsirea metodelor celor mai (Continuare în pag. 2-a) înfăptuirile pe tărâm sanitar obţinute până acum, ca şi toate realizările Partidului şi Guvernu­lui nostru oglindesc grija perma­nentă pentru cei ce muncesc. Şi aceasta nu numai din punct de vedere material, ci şi din punct de vedere al atitudinii medicului, în general a personalului sanitar faţă de bolnav. In privinţa a­­­ceasta, o corespondenţă a tovară­şului Avram Nicolae, muncitor la fabrica „I. C. Frimu”, este deo­sebit de grăitoare. In cursul lunii trecute, el a fost internat în spi­talul de Stat No. 5 (Filantropia), fiind operat cu multă grijă de către medicii clinicii chirurgicale. înfiinţarea­­ Şcolii Superioare Pedagogice Condiţiile de admitere. — Data înscrie­rilor şi examenelor.—Diplomele pe care le vor obţine absolvenţii acestor şcoli Ministerul învăţământului Public comunică: In scopul de a pregăti pro­fesori pentru clasele V-VII ale şcolilor elementare, Con­siliul de Miniştri a hotărît înfiinţarea Şcolii Superioare Pedagogice. Această şcoală va funcţiona în Bucureşti, pe lângă Universitatea C. I. Par­­hon, cu o durată de şcolari­tate de doi ani. Diplomaţii acestei Şcoli Su­perioare vor fi numiţi pro­fesori la clasele V-VII ale Şcolilor Elementare pentru specialităţile dobândite. De­asemenea ei vor putea trece în anul III al Institutelor Pe­dagogice sau al Facultăţilor corespunzătoare specialităţilor acestora pe baza unui exa­men de diferenţă. In anul 1949-1950 Şcoala Superioară Pedagogică din Bucureşti va funcţiona cu două secţii: Secţia Fizică-Matematică, Secţia Ştiinţele Naturale, Chimie şi Geografie. înscrierea în Şcoala Supe­rioară Pedagogică se face pe baza unui examen de admi­tere care se va ţine la data de 28 Septembrie ora 9 dim. la Facultatea de Fizică şi Matematică din Universitatea C. I. Parhon. In aceste examene se pot înscrie până la data de 26 Sept. orele 20 absolvenţii ac­tualelor şcoli pedagogice, li­ceelor cât şi absolvenţii fos­­tei lor Şcoli Normale. Pentru înscrierea la exa­menul de admitere candidaţii se vor conforma normelor generale de înscriere în In­stituţiile de învăţământ su­perior publicate în presă. La examenul de admitere se vor da următoarele probe: Pentru secţia Fizică şi Ma­tematici, probă scrisă: Limba şi literatura română şi Ma­tematică; proba orală: Mate­matica, Fizica şi Constituţia R.P.R. Pentru secţia Ştiinţe Natu­rale,­ Chimie şi Geografie, probă scrisă l­a: Limba şi li­teratura română şi Chimie, probă orală la Ştiinţele Na­turale, Geografie şi Constitu­ţia R.P.R. Materia de examinare va fi cea prevăzută în programa şcolilor pedagogice. Premierea gazetelor de perete Inmânjirea premiului I la Atelierele Centrale S. T. B. ______ (Reportajul în pag. II-a) PRECAUŢIUNI Ziarul Daily Ame­rican dă următoarele amănunte în legătură cu recenta vizită în Egipt a lui John Sny­der, ministrul de Fi­nanţe al Statelor­ U­­­nite. Snyder era pă­­­zit de trei poliţişti înarmaţi până in dinţi şi de un detec­tiv personal, care a­­vea ordin ca la orice gest suspect sau la apropierea oricărei persoane care nu i-ar fi inspirat încredere, „să tragă întâi și să ceară lămuriri după aceia" (am­ citat tex­tual după ziarul ame­rican). Pomenitul detectiv circula tot timpul in automobil alături de "tnvder, cu revolverul lipit de geam, pentru a intimida pe even­tualii agresori. In a­­fară de aceasta, un fotograf, tot înarmat, din Serviciul secret a­­merican se afla tot timpul într’un jeep, care mergea în urma automobilului minis­terial. Măsurile de mai sus reflectă revolta egip­tenilor in contra In­filtraţiei imperialiste americane. LUPTE IN ALABAMA Ziarele americane vorbesc de luptele care au loc în statul Ala­bama între membrii Ku-Klux-Klan-ului şi populaţia neagra, pe care vor sa o izgo­nească dintr'un cartier al oraşului. Bandiţii Klanului au aruncat bombe la locuinţele a doi preoţi negri, iar aceştia, — ameninţaţi în repetate rânduri — îşi organizează o apă­­rare personală. Negrii au tras cu revolverele în maşina din care fuseseră aruncate bom­bele. Bineînţeles că she­­rifful local a declarat că vina e a negrilor, cari s'au... apărat. Dar aceştia, sătui de com­plicitatea dintre poliţie şi Ku-Klux-Klan au în­ţeles că nu au nimic bun de aşteptat de la autorităţile naziste ale Statului Alabama. DEMISIA LUI BRAMUGLIA Plecarea ministrului de Externe al Argen­tinei, Bramuglia, din postul pe care-l ocupa, nu reprezintă decât un episod din lupta trusturilor y­a­n­k­e­e pentru a se infiltra cât mai adânc în A­­merica-de-Sud. Bine­înţeles că presa din Statele-Unite a cău­tat să­ prezinte lucru­rile ca izvorând din­­tr’un simplu conflict personal ce ar fi sur­venit între Bramuglia şi Evita Peron, soţia dictatorului din Bue­nos­ Aires. Ceea ce a adus des­­nodământul, In lunga luptă dintre culise, a fosst ciocnirea dintre Bramuglia și amba­sadorul argentinean la Washington, Jeronimo Remorino. Tare pe sprijinul Departamen­tului de Stat, acesta din urmă speră să-i ia locul, dar, cu o abilitate de vechi in­trigant, Peron l-a nu­mit ministru de Ex­terne pe un tânăr a­­vocat de 32 de ani, creatura lui persona­lă, fără nicio supra­faţă politică. Chestiunea însă nu s’a terminat fără un aspect de operetă şi o provocare la duel a lui Bramuglia, de că­tre Remorino. Până la urmă, totul s’a a­­ranjat fără vărsare d­e sânge şi Eva Peron e mulţumită că şi-a atins scopul — anu­me , de a se debarasa de un personagiu in­comod. Bramuglia după cum se anunţă se pregăteşte să-şi ia revanşa candidând contra lui Peron la viitoarele alegeri pre­zidenţiale din 1952. „Cel puţin un metru cub de zidărie pe oră” Importantele de­păşiri de norme realizate pe şan­tierul întreprin­derii de construc­ţii M7 din Galaţi de către meşterii zidari Luigi Stre­­nati şi Gheorghe Apostol au găsit un puternic ecou in rândurile zida­rilor fruntaşi din întreaga ţară. Pe toate şan­tierele din ţară s’au ţinut adunări în care s’a răspuns chemării zidarilor gălăţeni de-a rea­liza „cel puţin un metru cub de zi­dărie pe oră“ prin realizarea şi depă­şirea acestei lo­zinci. Folosind meto­dele de lucru utilizate de zidarii sovietici şi aplicate pentru prima oară la noi în ţară de zidarii fruntaşi din Galaţi, muncitorii de pe şantierul Institutului Dr. Parteni s’au organizat în vede­rea lucrului după aceste noui me­tode. In clişeu : O echipă de zidari de pe acest şantier lucrând după metodele sovietice de lucru. Atribuţiunile Comisiunii Controlului de Stat Ce cuprinde Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale Buletinul Oficial de azi, publică următorul Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, privitor la înfiin­ţarea Comisiunii Controlului de Stat: Pentru a desvolta spiritul de răspundere în gospodări­rea avutului obştesc, pentru înlăturarea birocratismului, pentru­­ mărirea grijii faţă de nevoile celor ce muncesc, pentru a asigura în toate compartimentele vieţii eco­nomice verificarea operativă şi sistematică a executării hotărîrilor Guvernului, pen­tru a contribui la buna func­ţionare a aparatului de Stat, pentru a ajuta în munca lor nouile cadre din organiza­ţiile de Stat şi interes ob­ştesc şi pentru a preveni orice încercare a elementelor duşmănoase de a sabota o­­pera de construire a socia­lismului în R. P. R., se în­fiinţează Comisiunea Contro­lului de Stat, ca organ gu­vernamental pe lângă Consi­liul de Miniştri. Comisiunea Controlului de Stat are următoarele atribu­­ţiuni: a) Controlează justa apli­cae a legilo­r şi executarea dispoziţiunilor date de Gu­vern în condiţiile şi terme­nele stabilite în acele dispo­­ziţiuni. Examinează dacă dispozi­­ţiunile organelor executive ale puterii locale de Stat sunt conforme cu legile şi directivele organelor cen­trale; b) Controlează păstrarea, folosirea şi valorificarea, în condiţiunile unei bune gos­podăriri, a mijloacelor bă­neşti, valorilor şi materiale­lor de orice fel şi a oricăror alte bunuri interesând eco­nomia naţională, indiferent cui ar fi încredinţate; c) Controlează ţinerea evi­denţei la zi în mod regulat şi conform cu realitatea, în scopul unei corecte gestionări a bunurilor şi a verificării activităţii economice; d) întocmeşte încheerea către Consiliul de Miniştri asupra contului de executare al Bugetului General al R.P.R., potrivit legii asupra întocmirii, executării şi în­­ch­eerii Bugetului General al R.P.R.; e) Controlează activitatea personalului din instituţiile şi întreprinderile de Stat, ur­mărind întărirea autorităţii şi disciplinei interne şi lichi­darea birocratismului; f) Execută verificările de orice fel ,şi în orice domeniu ordonate de preşedintele Co­misiunii Controlului de Stat din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului de Miniş­tri. Comisiunea Controlului de Stat prezintă Consiliului de Miniştri rapoarte lunare asu­pra rezultatelor controlului executat şi asupra măsurilor luate sau propuse a fi luate. Cazurile importante vor fi aduse de îndată la cunoş­tinţa Consiliului de Miniştri şi ministrului respectiv. Sunt supuse Controlului Comisiunii de Stat: — Ministerele şi instituţiile de Stat; — întreprinderile şi orga­­nizaţiunile economice ale Stat­­ului; — Organele executive ale puterii locale de Stat; — Şantierele, cooperati­vele. (Continuare in pag. 3-a) In curând vor fi terminate Importante lucrări edilitare în cartierele muncitoreşti Campania de lucrări de pavare şi reparaţii de străzi în cartierele muncitoreşti, prevăzută de Comitetul Pro­vizoriu al Capitalei pentru anul în curs, se află în curs de desfăşurare. O serie de lucrări au fost terminate şi inaugurate în cinstea zilei de 23 August. In prezent Comitetul Provi­zoriu, prin Serviciul Căi de Comunicaţii din Secţiunea Urbanistico - Edilitară, exe­cută lucrări în alte cartiere muncitoreşti. O parte din a­­cestea sunt aproape termi­nate şi vor fi date în folo­sinţă în opt-zece zile, iar res­tul vor fi gata până la 1 Noembrie, urmând a fi inau­gurate în cinstea zilei de 7 Noembrie. Intre cele care vor­ fi ter­­­­minate în câteva zile sunt lucrările din str. Trompetu­­­lui (cartierul Ferentari) unde pe toată lungimea străzii de 1200 metri se execută lu­crări de pavaj carosabil şi trotoare din dale de beton. De asemenea, sunt aproape încheiate şi lucrările de pa­vare a următoarelor străzi: Semănătorului (Ferentari), Garoafei (Rahova), Rumen (Apărătorii Patriei), Şirimus (Şerban Vodă), Luminiş (Şerban Vodă), Pădureni (Crângaşi) şi 7 Drumuri. Până la 1 Noembrie vor fi terminate lucrările de pa­­rte pe următoa­rele: străzi : Str. Bachus şi Prelungirea Bachus pe 2 km. lungime, Şoseaua Olteniţei, unde pe toată lungimea de 2.500 m. se vor construi trotoare din dale şi pavaj carosabil din piatră cioplită, precum şi străzile: Teiuş (Rahovei), Şoldanului, Aprodul Purice şi Ghiţă Şerban (Apărătorii Patriei), str. Spiralei (Feren­tari), Gogu Ruse (Rahova), Cezar Mihail şi Frangulea (Crângaşi) şi Ramuri Tei (Tei). Pe toate aceste şantiere, efortul muncitorilor şi al tehnicienilor Comitetului Pro­vizoriu, este sprijinit­ de nu­meroşi cetăţeni din cartie­rele respective care depun săptămânal mii de ore de muncă voluntară. Astfel, se realizează im­portante economii, care vor face posibilă şi realizarea altor lucrări. O emisiune de timbre poştale închinată primului nostru Plan de­ Stat O emisiune de timbre poş­tale, închinată primului nostru Plan de Stat, este în lucru şi va­ fi dată în circulaţie curând. Pentru executarea desemnu­­lui sa instituit un concurs. Fă­­cându-se selecţia modelelor pre­zentate, au fost reţinute mache­e­tele pictorului Cristian Müller. Seria, care va fi formată din 2 valori, de lei 11 şi 20, va fi tipărită în aceleaşi condiţiuni grafice ca şi emisiunea „23 Au­gust", în coli de 100 bucăţi, dantelat şi nedantelat. Prima valoare reprezintă munca în industria grea, iar valoarea a doua munca în agri­cultură. Campania plebiscitului pentru pace continuă in Franţa PARIS, 15 (Agerpres). —TASS transmite : Campania plebiscitului pentru pace continua cu succes în în­treaga Franţa. Mii de oameni ai muncii îşi exprimă zilnic voinţa de a lupta pentru apărarea păcii. Autorităţile franceze au încercat de nenumărate ori să împiedice pe oamenii muncii să voteze. Ast­fel, în seara zilei de 13 Septem­brie un grup de partizani ai păcii au instalat o urnă de vot la una din staţiile metroului, organizând votarea pentru­ pace printre trecă­tori. Poliţia care a sosit îndată a in­terzis votarea. Cu toate acestea în urnă se strânseseră până la ve­nirea poliţiştilor, adică în decurs de aproximativ 20 de minute, 4.362 de buletine de vot pentru pace. U 13 .Septembrie a avut loc plebiscitul pentru pace în două districte din Paris şi în numeroase alte oraşe. Patronii uzinelor „Re­nault“ au interzis votarea şi au ameninţat cu sancţiuni drastice pe „recalcitranţi“. Cu­­ toate acestea, oamenii muncii din uzinele „Re­nault“ continuă să voteze pentru pace. Cresc, uriaş, forţele păcii! I­n vederea pregătirii şi organizării „Zilei inter­naţionale a luptei pen­tru pace”, fixată la 2 oc­tombrie crt., Comitetul Perma­nent pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Română a adresat întregului popor mun­citor din ţara noastră un înflăcărat apel. „Orice om muncitor, orice mamă care ţine la viaţa copiilor ei, orice tânăr căruia viitorul îi des­chide larg porţile, orice om care n’a uitat grozăviile tre­cutelor războaie, orice cetă­ţean căruia îi este dragă in­dependenţa ţării noastre, — îndeamnă, energic, menţiona­tul apel — toţi, împreună, să arătăm în ziua de 2 octom­brie, că acei care luptă pen­tru­ pace sunt o forţă­­ de n­eînvins”. Căci lagărul păcii liste, într’adevăr, astăzi, de neînvins. El este de neînvins, pentru că acei ce vor războiul, întru­cât războitul este „cel mai bun client al lor”, sunt o in­fimă minoritate în lume şi pentru că acei ce vor pacea, deoarece iubesc viaţa şi res­pectă omul, formează zdrobi­toarea majoritate. El este de neînvins, pentru că are în fruntea sa Uniunea Sovie­tică, care, construind comu­nismul îşi asigură condiţiunile materiale şi morale ale unei invincibilităţi mereu sporite. El este de neînvins, pentru că, alături de U.R.S.S. şi îm­preună cu U.R.S.S. se află ţările cu democraţie populară în drum spre socialism, in­clusiv regiunile eliberate din China, precum şi massele populare de pretutindeni, care luptă astăzi sub diverse for­me contra împilatorilor lor naţionali şi sociali, autohtoni şi străini. El este, în sfârşit, de neînvins, pentru că in­struite de o dureroasă expe­rienţă şi făcute vigilenţe de către Partidele Comuniste, popoarele, toate popoarele pământului s’au unit astăzi într’un front comun, într’o luptă activă comună, coordo­nată şi organizată, într’o gran­dioasă ofensivă mondială — permanent susţinută, inten­sificată şi extinsă. Dela Wroclaw, momentul iniţial de pornire a acestei universale ofensive contra instigatorilor la un nou mă­cel, mişcarea pentru pace n’a făcut, efectiv, decât să creas­că, impetuoasă şi clocotitoare, înmănunchiând mereu alte largi masse populare de pre­tutindeni. Astfel, Congresul Mondial al Partizanilor Păcii de la Paris-Praga, Congresul Federaţiei Sindicale Mondiale de la Milano, Congresul Fede­raţiei Mondiale a Tineretului Democrat de la Budapesta, ca şi Congresele naţionale ale Partizanilor Păcii şi, in spe­cial, cel de la Moscova, al Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică au atestat, rând pe rând, în ultimele luni, am­plificarea continuă şi acce­lerată a forţelor lagărului pă­cii. Această mişcare, însă, deşi formidabilă, nu este totuşi decât la începutul desvoltării ei. Şi ceea ce este şi mai re­marcabil, este că ea cuprinde, repede, însuşi sectorul capi­talist al globului, mobilizând massele contra războiului chiar în acele ţări unde, sub panica crizei economice, pac­­tomanii agresivi îşi instalează bazele strategice şi caută să recruteze carnea de tun ne­cesară. Aşa, de pildă, în Fran­ţa şi Italia, unde poporul muncitor a afirmat anticipat hotărîrea sa de a zădărnici orice atac militar contra Ţării Socialismului şi a democraţii­lor populare, se desfăşoară în prezent vaste referendummi naţionale pentru pace, zeci de milioane de cetăţeni votând prin buletine individuale sem­nate. De asemenea, în celelalte ţări marshallizate, — ca, de exemplu, în Norvegia, Sue­dia, Olanda, Belgia, Anglia, Australia, Austria şi Germa­nia Occidentală, au avut loc sau vor avea loc luna aceasta şi luna viitoare, Congresele respective ale Partizanilor Păcii, lupta pentru pace în toate aceste ţări subjugate de către imperialiştii yankei confundându-se actualmente cu lupta pentru libertăţile democratice, pentru un stan­dard de trai omenesc şi pen­tru independenţa patriei lor. In plus, înfrângându-se toate piedicile teroriste, la Mexico s-a întrunit recent­­ Congre­sul intercontinental ameri­can, la care au luat parte re­prezentanţii Partizanilor Păcii de pe întreg întinsul Emisfe­rei apusene. Mai mult, chiar în Statele­ Unite, chiar adică in fieful principalilor instigatori la un nou masacru mondial, curen­tul în favoarea menţinerii păcii creşte mereu, după cum ilustrează, concret, printre altele, Congresul pentru pace al sindicatelor americane, ce se va ţine, curând, la Chicago şi la care peste 1500 de or­ganizaţii locale, afiliate la cele două mari centrale sin­dicale, C.I.O. şi A.F.L., şi-au anunţat participarea, cu Ioa-C. Constantin (Continuare în pag. 3-a) PLANUL DE STAT PE 1950 (Din cuvântarea ţinută la Arenele Libertăţii) ,,Ţinând s­eam­­a fie creşterea/­ economiei, nivelul de trai al mi­ntenilor muncii ,se va ridica, cu /-­ la, sută faţă de 1949. Vor fi dis­tribuite cantităţi mai mari de bunuri de consum­, mai multă pâine, mai multă, carne, mai mult ulei, mai mult mahăr şi produse maha­­roase, mai mult peşte proaspăt GH. GHEORGH IIIDEJ In anul şcolar 1949-1950 Opt miloane de manuale vor fi distribuite elevilor din şcolile elementare şi medii Cum se face aprovizionarea cu manuale In vederea deschiderii nou­lui an şcolar, Ministerul în­văţământului Public a luat toate măsurile pentru a asi­gura din timp tipărirea de manuale şi procurarea mate­rialului didactic necesar şco­larilor. Tipărirea celor opt milioane de manuale şcolare este pe punctul de a fi terminată, iar distribuirea lor a început încă de la data de 1 August a. c. Preţul acestora este scăzut, pentru a fi accesibile tuturor elevilor din şcolile elementare şi medii. Manuale pentru şcolile de toate categoriile O bună parte din lipsurile din anul trecut au fost înlăturate. Prin grija Partidului şi a Guvernului, s-a asigurat tipărirea a 89 ma­nu­ale pentru învăţământul­ elemen­tar şi mediu. Au apărut sau sunt un curs de apariţie, manuale care au lipsit anul trecut, ca : Limba Rusă, Electrotehnica, Mecanica şi Rezistenţa Materialelor, Organe şi Maşini, Tehnologia Materialelor, Desenul Tehnic, Tabele de Loga­ritmi, etc. In afară de Ministerul în­văţământului Public, se îngrijesc de editarea şi tipărirea manuale­lor şi celelalte ministere. Bună­oară, Ministerul Sănătăţii a editat o serie de manuale pentru şcolile medii din resortul său, iar Mini­sterul Agriculturii aplică pe o scară mai mare metoda iniţiată anul­­trecut, scoţând cursuri şi manuale de specialitate tilogra­­­fiate, pentru şcolile tehnice agri­cole. Trebue subliniat deasemeni efortul care s’a făcut pentru a se tipări manualele necesare şcolilor naţionalităţilor conlocuitoare, în limbile : maghiară, germană, ucra­ineană, idiş, etc. Un nou sistem de difuzare a manualelor încă de la data de 1 Au­gust a.c., a­u început să fie difuzate zilnic circa 200.000 de exemplare. Au fost întâi trimise cantităţi importante de manuale în capitalele de judeţ, pent­ru ca de aici să poată fi trimise în comunele rurale. Un sprijin deosebit l-au dat de la început Comi­siile Judeţene de Organizare a Cooperaţiei, care au luat asupra lor sarcina de a apro­viziona şcolile elementare şi medii situate în comunele rurale. Aceste Comisii Jude­ţene păstrează o legătură permanentă cu unităţile coo­perative săteşti, cărora le tri­mit manualele necesare pen­tru a putea fi puse la înde­mâna şcolarilor la timp şi fărâ­ ca aceştia să facă de­plasări. Totodată, pentru ca în depozite să nu fie decât nu­­mărul de manuale necesar, Comisiile Judeţene au sarcina de a centraliza din timp co­menzile făcute de unităţile cooperative săteşti pe care le vor trimite editurii»)­ din Ca­pitală. ^,1 Gth. Zahărăcffescu

Next

/
Thumbnails
Contents