Steagul Roşu, iunie 1954 (Anul 1, nr. 59-82)
1954-06-03 / nr. 59
I Noul film-spectacol sovietic „Umbre” In interpretarea colectivului de artişti de la Teatrul Nou din Leningrad, celebra piesă a cunoscutului dramaturg clasic rus redă, cu o deosebită forţă artistică, Rusia dinaintea Revoluţiei. Noul film-spectacol sovietic rulează începind de ieri pe ecranele cinematografelor din Capitală. In clișeu : O scenă din film. Filmu „Umbre”, este o minunată transpunere pe ecran a piesei cu același nume de Saltîkov-Scedrin. ANUL I Nr. 59 4 PAGINI 20 BANI JOI 3 IUNIE 1954 Toată atenţia întreţinerii izlazurilor Asigurarea bazei furajere şi îngrijirea în bune condiţiuni a izlazurilor care să asigure o producţie sporită de furaje necesare animalelor în timpul verii, aduce după sine creşterea numărului animalelor, dezvoltarea acestora şi sporirea productivităţii lor. In perioada aceasta, izlazurile comunale din cuprinsul regiunii noastre constituie principala sursă de hrană a animalelor. De felul cum ele vor fi îngrijite şi întreţinute, de felul cum ele vor fi păşunate depind în măsură foarte mare dezvoltarea şeptelului şi creşterea productivităţii lui, care să ducă necontenit la îmbunătăţirea condiţiilor de mai ale oamenilor munţii. In lupta pentru traducerea în viaţă a programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern, sarcini de nineînsemnătate se pun în faţa sfaturilor populare. Ele sunt chemate să se îngrijească zi de zile întreţinerea păşunilor şi în general de lărgirea bazei furajere, sarcină pusă de însăşi legea pentru dezvoltarea creşterii animalelor pe anii 1954- 1956. In raioanele unde s-a desfăşurat o mutrică intensă de popularizare a însemnătăţii pe care o are asigurarea bazei furajere, ţăranii muncitori au pornit în primele zile ale primăverii la acţiuni care duc la sporirea cantităţii de furaje, curăţind izlazurile, amenajîndu-le şi însămînţînd la datele indicate plantele furajere. In regiunea noastră au şi fost obţinute unele realizări în direcţia aceasta. Pentru a obţine în acest an o producţie sporită de nutreţ, care să asigure din belşug hrana animalelor, mai multe sfaturi populare raionale şi comunale au trecut la aplicarea conveetului verde, însămînţînd prin rotaţie diferite plante de nutreţ. Aplicarea acestui sistem face ca animalele să aibă pe tot timpul verii pină toamna târziu, hrană verde suculentă care să ducă la sporirea producţiei de lapte şi la dezvoltarea normală a şeptelului. Aplicarea acestui sistem a făcut ca în anul trecut pe unele loturi să se obţină peste 10.000 kg. nutreţ verde la ha., ceea ce reprezintă dublul sau chiar triplul producţiei medii a păşunilor. Măsurile luate de sfaturile populare raionale şi comunale şi de către organele tehnice care lucrează în ramura creşterii animalelor au dus la lărgirea suprafeţelor însăminţate după sistemul conveeirului verde, ajungîndu-se la o suprafaţă de 20.000 ha. Pentru ca în anul următor suprafaţa însămânţată după sistemul conveerului verde să crească simţitor, unele sfaturi populare raionale au înfiinţat loturi semincere de plante furajere. In primăvara acestui an, în regiunea noastră au fost însămânţate 115.000 ha. cu plante de nutreţ. Din această suprafaţă, gospodăriile colective au însămînţat în condiţii agrotehnice avansate circa 10.000 ha. Sfaturile populare comunale au însămânţat în loturile zootehnice 13.000 ha. cu plante furajere care să asigure hrana reproducătorilor comunali, iar în izlazurile comunale au fost arate şi insămînţate cu ovăz, dughie şi porumb furajer 53.000 ha. Prin munca de lămurire a ţăranilor muncitori s-a izbutit ca în acest an 39.000 ha. din loturile proprii ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale să fie însăminţate cu plante furajere. Tehnicienii secţiunilor agricole de la sfaturile populare raionale Călăraşi, Alexandria şi Roşiori de Vede, care se ocupă de baza furajeră, au depus stăruinţă, izbutind să realizeze planul prevăzut pentru a fi însămînţat cu plante furajere. Cu toate acestea însă în regiunea noastră se observă şi unele lipsuri care fac ca baza furajeră existentă să nu poată satisface în bune condiţiuni necesităţile actuale. In regiune sunt 65.000 ha. păşune naturală. Dar felul cum această suprafaţă de păşune a fost îngrijită dovedeşte că organele tehnice, începind cu cele de la Direcţia agricolă a sfatului popular al regiunii şi terminînd cu tehnicienii de la baza furajeră a sfaturilor populare raionale, nu şi-au făcut întru totul datoria. Comitetele executive ale sfaturilorpopulare raionale n-au luat nici un fel de măsuri pentru curăţirea păşunilor, folosind tehnicienii de la baza furajeră în alte munci. Ploile căzute din belşug au făcut ca iarba să crească dar ciulinii şi tot felul de mărăcini au invadat-o. Astfel, în comunele Andrăşeşti, Bora, Gheorghe Lazăr din raionul Slobozia, Mircea Vodă, Ghimpaţi din raionul Călăraşi, Cernica, Săruleşti din raionul Brămeşti şi în multe altele, izlazurile au fost năpădite în întregime de tot felul de buruieni din care cauză de nu mai pot constitui surse bogate de hrană pentru vite. Sfaturile populare raionale şi comunale trebuiie să înţeleagă că apariţia în păşune a tot felul de buruieni şi mărăcini duce la scăderea producţiei de furaje, la scăderea productivităţii animalelor. Sfaturile populare raionale şi comunale trebuie să pornească cu toate forţele la curăţirea izlazurilor de toate resturile de plante şi buruieni uscate, la stîrpirea buruienilor, la împrăştierea nămolului adus de ape. Trebuie dată bătălia pentru ca în scurt timp pe izlazurile inundate să se sape şanţuri pentru scurgerea apei care s-a strîns din ploi. Tehnicienii de la sfaturile populare raionale, care se ocupă cu baza furajeră, trebuie să pornească la muncă în timpul scurt care a mai rămas, să îndrume pe ţăranii muncitori la curăţirea şi amenajarea izlazurilor, la păşunatul raţional al acestora. De felul cum este organizat păşunatul depinde în mare măsură dacă păşunea va asigura sau nu hrana animalelor. Trebuie combătut cu toată tăria obiceiul de a se călca zilnic cu vitele întreaga păşune. Ştiinţa avansată ne învaţă că păşunatul cel mai bun este atunci cînd el se face pe porţiuni de izlaz, pe tarlale, creindu-se astfel răgazul refacerii pe rând a păşunii. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să ia neîntârziate măsuri pentru ca ocolurile de vite şi tîrlele de oi să fie mutate din loc în loc în fiecare săptămână, în perioada de păşunat, pentru îngrăşarea uniformă a izlazului. Este în interesul creşterii şi dezvoltării animalelor ca tehnicienii care se ocupă cu baza furajeră să fie lăsaţi să lucreze în acest domeniu şi să primească ajutorul necesar. In acţiunea aceasta de mare importanţă, un rol activ îl au comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, organizaţiile de bază, care trebuie să desfăşoare o largă muncă politică de la om la om, arătînd avantajele pe care le au ţăranii muncitori dacă pun umăr lingă umăr sa îmbunătăţească starea izlazurilor comunale. Utemiştii şi pionierii pot da un ajutor preţios la executarea unor lucrări de îmbunătăţire a izlazurilor. Trebuie dusă o neîncetată muncă politică pentru mobilizarea colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale în vederea unei participări cit mai largi la acţiunea de curăţire a izlazurilor, la stîrpirea dăunătorilor lor. Comitetele raionale de partid trebuie să controleze activitatea comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale şi în această direcţie să vadă cum acestea îndrumă munca tehnicienilor. Este de datoria comitetelor raionale de partid ca ele să mobilizeze birourile organizaţiilor de bază care să antreneze mase cit mai largi de ţărani muncitori la lupta pentru asigurarea bazei furajere. De asemenea trebuie dusă lupta pentru lărgirea suprafeţelor cultivate cu nutreţ, care să dea o producţie mare la hectar, pentru a putea obţine cantităţi sporite de produse animale, în scopul satisfacerii cerinţelor crescânde ale celor ce muncesc. Raţionalizatori stimulaţi In cadrul unei consfătuiri de producţia care s-a ţinut de curând la fabrica de biciclete „Bucureşti“, direcţiunea întreprinderii a recompensat cu importante sume de bani 8 tovarăşi care datorită dispozitivelor pe care le-au conceput şi executat au contribuit intro largă măsură la realizarea primului lot de biciclete. Printre cei ce au primit astfel de recompense se numără Vasile Puşcaşu care a creat un dispozitiv pentru asamblarea furcilor închinate, colectivul format din inginerul Ion Negul, lăcătuşul Vasile Ţone şi electricianul Ştefan Tudor care a construit un cuptor electric pentru emailarea reperelor de biciclete, şi alţii. In adunarea festivă ce s-a ţinut cu acest prilej, rafionalizatorii ce au primit recompensele s-au angajat să-şi continue activitatea lor de raţionalizatori, să studieze o serie de volume şi diferite documentaţii de la cabinetul tehnic şi să ceară mai des sprijinul cercului ASIT. Pentru ca mişcarea inovatorilor şi raţionalizatorilor să se dezvolte în fabrica noastră, este necesar ca tovarăşii de la cabinetul tehnic să desfăşoare o largă muncă de lămurire, să propună teme, să organizeze consfătuiri cu fruntaşii in întrecerea socialistă, să recomande muncitorilor şi tehnicienilor cărţi tehnice legate de specificul muncii fiecăruia. GEORGE PIANU corespondent voluntar In holul spaţios al şcolii medii de fete nr. 3, mîinile harnice ale elevelor au zugrăvit cu grijă în gazetele de perete preocupările şi faiptele cele mai semnificative ale vieţii lor de şcolari. Dar ceea ce te atrage îndeosebi este panoul de onoare lucratde eleve. Acest panou de onoare popularizează (şi aceasta e foarte important in această epoci de sfirşit de an şcolar) elevele fruntaşe la învăţătură, pe cele care au reuşit să se ridice simţitor la învăţătură precum şi metodele lor. Citeam numele acelora pe care şcoala le cinsteşte pentru sîrguinţa lor la învăţătură, ■pentru disciplina şi corectitudinea de care dau dovadă, cînd soneria a curmat liniştea coridoarelor şcolii. Era recreaţie. Au urmat iar citeva momente de linişte deplină, apoi, de peste tot au apărut eleve grupuri, grupuri, care discutau febril. Printre ele o elevă cu codiţe şatene adunate cu grijă pe cap, cu ochi albaştri şi vioi se arăta indignată de ceva. — Mi-e ciudă spunea ea. Şi vocea, felul cum a rostit aceste cuviinţe, trădau intr-adevăr o frământare puternică. Era eleva Ţăraciin Constanţa din clasa X-a A. Această clasă avusese teza la matematică. — Cum ai rezolvat problema ? a întrebat una din colegele ei. Şi Constanţa Ţăraniu a explicat cu plăcere şi rapiditate, judecata problemei. A■poi cel de al doilea exerciţiu. Rezultatele erau bune. Totuşi, la cel de al treilea exerciţiu Constanţa a greşit, nu la judecată ci la calcul. Şi acum... cit era de nemulțumită de aceasta. — Ce mal, îmi pare foarte rău. N-am să mi-o iert niciodată. Ţăranul Constanţa este una din elevele cele mai bune ale colectivului clasei a X-a A. Ii place foarte mult studiul matematicii. Cind s-a organizat olimpiada tinerilor matematicieni, ea a obţinut rezultate excepţionale ca dealtfel multe eleve ale acestei şcoli. Tot în clasa a X-a A, învaţă şi eleva Franţescu Natalia. Dacă le întrebi pe colegele ei, pentru care materie are Natalia mai multăînclinaţie, care dintre ele constituie o preocupare mai sirguincioasă, nu pot să-ţi răspundă. Natalia Framţescu este o eleva foarte bună la toate materiile. Şi numele şi realizările ei simt vizibile in oglinda şcolii, panoul de onoare. Dar alături de numele acestor eleve, Ţaranu Constanţa şi Framţescu Natalia din clasa X-a A, se mai află şi numele elevei Morărescu Petrina, de asemenea o bună matematiciană a şcolii şi o bună elevă a clasei a X-a C., precum şi numele elevei Ciumtu Elena dinclasa a X-a B. Pe pătrarul II Ciumtu Elena era corijentă. Şi intr-o zi la gazeta de perete a clasei a X-a B a apărut: „Ciumtu Elena mu învaţă- Timpul va trece- Va veni sfîrşitul anului şcolar. Care va fi situaţia ei atunci ?“ Dm faţa elevei Ciumtu Elena şi a clasei întregi s-a ridicat o problemă grea, care se cerea neîntârziat rezolvată. S-au adunat împreună cu diriginta şi au discutat cazul elevei Ciumtu Elena pe toate feţele. Concluzia a rostit-o diriginta : „Avem o mare sarcină de îndeplinit, a spus ea. Ne vom ajuta colega. Ea va învăţa şi aşa o vom face să iasă din acest impas". Strădania nu a fost zadarnică. Rezultatele s-au văzut încă de la sfârşitul celui de al III-lea pătrar. Acum Ciumtu Elena este o elevă bună şi sirguincioasă- Numele ei pe panoul de onoare vesteşte încă un element în care te poţi încrede. In luna martie, gazeta de perete a clasei o dojenea. Astăzi, clasa, şcoala se mândresc cu numele ei pe panoul de onoare. ^k Acum cind se apropie sfîrşitul anului şcolar, munca devine mai intensă. Clasele devin mai omogene. Aceasta se vede şi din faptul că la unele materii, elevele rămase in urmă se ridică la nivelul celor fruntaşe. La geografie, de pildă, nu mai este rămasă in urmă nici o elevă din clasele a VII-a A, IX-a C şi D şi a X-a A şi B, iar la istorie s-a reuşit acelaşi lucru in clasele a IX-a A şi B, a X-a A şi a X-a B. Există în şcoala medie de fete nr. 3, un spirit de luptă pentru prezentarea cu succes a tuturor elevelor la examenele de sfirşit de an şcolar. Cele 405 utemiste ale şcolii simt elemente de nădejde. A fi e utemist este o cinste. Pentru munca fiecărei eleve şi a şcolii, organizaţia de tineret este un revizim de nădejde. Organizaţia de U.T.M. (secretară Petroşanu Cristina) se preocupă îndeaproape de sprijinirea elevelor, combatind acţiunile de indisciplină in şcoală şi organizând temeinic activitatea extraşcolară. In cadrul activităţii extraşcolare sunt cuprinse şi cercurile de studiu pentru elevele cele mai bune. Un astfel, de cerc care are rezultate bune este cel de istorie. In acţiunile extraşcolare, elevele şcolii medii de 10 ani Nr. 3 fete, se folosesc de toate împrejurările şi se afirmă. Nu arareori poţi vedea grupuri de eleve însoţite de profesoare vizionând spectacole. Fiecare film ■nou, fiecare piesă nouă, vine să adauge noi şi noi cunoştinţe şi le măresc sfera de preocupări. — Să mergem, dragele mele, la expoziţia „Origina şi evoluţia omului“, a spus într-o zi tov- profesoară Munteanuu Ioana care predă la această şcoală ştiinţele naturale, şi au mers. In frumosul Parc al Libertăţii, acum cind natura a îmbrăcat vestmânt proaspăt, elevele şi-au petrecut citeva ore duminică. Tovarăşa profesoară explica. Erau lucruri cunoscute, dar aici în expoziţie ele cămătari contururi şi mai precise. — Sunt lucruri pe care le-am văzut, spune o elevă, şi mi s-au întipărit atlt de bine incit nu te voi uita niciodată. ★ Şcoala este situată In imediata apropiere a atelierelor C.F.R. Griviţa Roşie. Zumzetul motoarelor, sirenele locomotivelor, loviturile ciocanelor străbat pînă afară pină spre şcoală şi aici leîntâmpină glasul sutelor de eleve şi se-mpletesc aidoma : muncă, voioşie, tinereţe. — Aici muncim noi, îmi spune un bătrîn muncitor de la Griviţa Roşie, peste drum, la şcoală, copiii noştri. Acolo e tot un atelier In toată puterea cuvântului. Se dăltuiesc constructorii noştri de rutine. Intr-o zi de aprilie postul de radioficare din cartierele C.F.R. anunţa: elevele şcolii medii de 10 ani Nr. 3 fete, vor prezenta un program artistic. In căsuţele albe şi curate, vocea praainiciului de la radioamplificare a adunat măicuţe cu obrajii îmbujoraţi de emoţie, fraţi mai mici sau mai mari, pe tăticul care zâmbea fericit de copita lui Poeziile recitate cu mult talent, cântecele, totul demonismau stradalnia, bulnavoinţa şi dragostea cu care elevele pregătiseră această manifestare artistico-culturală. Frământările acestor eleve atît de fructuoase şi variate simt canalizate atât de părinţi cît şi de profesori. Şi între ei există o legătură strânsă. Părinţii se străduiesc in orele lor libere să ajute şcoala cu ceea ce pot, iar profesoarele să pregătească tinerele vlăstare în cele mai bune condiţiuni, predînd lecţiile la catedră după cele mai avansate metode pedagogice. „Pentru ca toate elevele noastre să treacă cu succes anul şcolar, spune tovarăşa directoare Baleimie Lucia, organizăm şedinţe pedagogice care se ţin cu membrii corpului didactic şi în plus şedinţe, convorbiri, întilniri cu părinţii. Astăzi şcoala şi familia au ajuns pentru noi un tot unitar". In preocuparea corpului didactic al şcolii medii de fete, intră adine problema ajutorării multilaterale a elevelor. La limba română de pildă, s-au dat teme individuale elevelor slabe din unele clase, pentru a stimula astfel ridicarea nivelului de cunoştinţe ale acestora. Consiliul pedagogic analizează regulat situaţia la învăţătură a fiecărei clase, fiind măsuri necesare pentru îmbunătăţirea muncii. Perseverenţa în muncă cu elevele pe care o vădesc profesoarele Vasiliu Cornelia, Ştefănescu Elena, Popescu Viorica şi altele va da fără îndoială rezultatele aşteptate. Multe dintre elevele acestei şcoli vor păşi mâine pragul facultăţilor. Vor duce cu ele poate şi frumoasa tradiţie a panoului de omoare şi a întâietăţiinumelor lor ca şi acum. Vor da astfel viaţă năzuinţelor, cuvintelor bătrânului muncitor din atelierele Griviţa Roşie, care nusunt altceva decit cuvintele şi năzuinţele unui întreg popor de muncitori. M. IONESCU PANOUL DE ONOARE IN ACEST NUMĂR: — Ana Frost — 150 de ani de la naşterea lui Mihail Ivanovici Glinka (pag. 2-a) — Ion Macarie — In legătură cu povestirea „Ana Nucului“ de Remus Luca (pag. 2-a) .— ÎNSEMNĂRI: Funcţionari de tip vechi (pag. 2-a), — Sport (pag. 2-a) — Calitate mai bună şi sortimente mai multe în întreprinderile textile din Bucureşti (pag. 3-a) — Dumitru Sitaru — Să se intensifice lucrările de întreţinere a culturilor în raionul Slobozia (pag. 3-a) —• însufleţite angajamente pentru bel- şugul holdelor (pag. 3-a) — A. Snegov — Interesele Angliei cer extinderea comerţului cu răsăritul (pag. 4-a)' —•• Sesiunea Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. (pag. 4-a)’ La G. A. S. Zimniceiele a început recoltatul furajelor in scopul asigurării hranei sectorului zootehnic, gospodăria agricolă de stat Zimnicelele a dat o deosebită atenţie asigurării bazei furajere. încă din toamnă au fost însăminţate suprafeţe însemnate cu secară, creîndu-se conveierul verde pe care păşunează acum vitele gospodăriei. Lucerna ait de hrănitoare pentru anicoale ocupă o suprafaţă de 150 de ha. Ploile căzute în această perioadă au făcut ca lucerna şi celelalte plante furajere să crească din plin asigurînd o recoltă bogată de furajere. Tehnicienii acestei gospodării finind seamă de situaţia de pe teren au stabilit că lucerna este bună de cosit. înainte de a începe cositul ei au măsurat o suprafaţă pe care au oprit-o pentru sămânţa necesară sporirii acestei suprafeţe, şi apoi cu cositoarele mecanice trase de cai, cu coasele mînuite de muncitori au început recoltatul. Pentru ca strânsul primei recolte de lucerna să se facă la timp şi în bune condiţiuni cei 15 cosaşi care de ani de zile se învrednicesc cu această meserie au fost organizaţi în trei echipe. Acestora li s-au repartizat suprafeţe egale pe care urmează a le cosi. In ziua de 27 mai cei 15 cosaşi cu tocurile gresiilor la cingătoare, cu coasele ascuţite au pornit întrecerea pentru recoltarea degrabă a lanului de lucerna. In prima zi de coasă, după 7 ore de lucru, cosaşii au fost nevoiţi să se retragă de pe tarlaua lucernieră din cauza ploii, totuşi, în cele 7 ore ei au realizat cositul a 8,50 ha. Fiecare muncitor a realizat în 7 ore cîte 0,56 ha, in loc de 0,25 cît avea ca normă. In a doua zi de lucru succesele au fost şi mai frumoase: în 10 ore ei au cosit 11,50 ha, depăşind norma zilnică cu 207 la sută. Muncind în întrecere cosașii au realizat în această zi cîte 0,76 ha. în loc de 0,25 cit aveau ca normă. In ziua a doua de lucru în frunte s-a situat echipa Nr. I care a cosit cu 0,25 ha. mai mult decit celelalte două echipe. Cei 15 muncitori vorbesc cu multă bucurie despre măiestrul cel mai iscusit al cositului aşa cum îl denumesc ei pe muncitorul Gheorghe Untaru. Gheorghe Untaru are 60 de ani, dar nici un tînăr nu poate să-l întreacă. Prin larga desfăşurare a braţelor moş Gheorghe Untaru cuprinde în traiectoria coasei o suprafaţă de 2 metri şi jumătate. Pologul de lucerna doborît de coasa mînuită cu atîta dibăcie se cunoaşte din celelalte poloage fiind mai lat şi mai gros. De altfel Gheorghe Untaru de cind a început coasa este mereu fruntaş. El cîştigă în fiecare zi cîte 46 de lei. Pînă ce lucerna să ajungă în clăi mari, necesară hranei animalelor pe timpul iernii, în afară de cosit mai necesită o seamă de lucrări. In scopul asigurării unui furaj de bună calitate, în urma cosaşilor o echipă de 6 fete fac operaţia de întoarcere a poloagelor uscate de soare, de strîngerea lor în căpiţe ca apoi să fie strînse şi clădite în plaste mari. Muncitorii de la această gospodărie care lucrează însectorul zootehnic sub îndrumarea tehnicienilor sunt hotărîţi să recolteze la timp furajele, să le îngrijească aşa cum trebuie după recoltare, încit să asigure furaje de bună calitate vitelor gospodăriei. Legume şi zarzavaturi proaspete (De la corespondentul nostru). Numeroşi producători de legume şi zarzavaturi din raionul ■ Mihaneşti au predat până acum citeva zile prin centrul de achiziţii al O.C.L.-„Aprozar", peste 80.000 kgr. de salată, ridichi de lună, usturoi, spanac şi alte diferite legume şi zarzavaturi, printre primii care şi-au respectat prevederile contractului pe care l-au încheiat cu O.C.L.„Aprozar“ sunt ţăranii muncitori Ioan Z. Florea din comuna Mihăileşti care a predat la centrul de recepţionare peste 3.250 kgr. morcovi de calitate bună, Costache I. Dumitru care a predat cantitatea de 2.950 kgr. ceapă verde, Avram Costache care a adus peste 5.000 bucăţi salată calitatea I-a şi Ilie Matei din satul Novaci care a predat peste 6.000 legături de ceapă. De asemenea, secţiile Slobozia, Mihăileşti, Vârtejii, ale G. A. .3. Bragadiru au livrat pînă acum peste 221.000 kgr. diferite legume și zarzavaturi. ii Şi-au propus să facă 100 mii lei economii In cadrul unui însufleţit miting ce s-a desfăşurat alaltăieri la 1 C.A.R. s-a analiziat posibilitatea dea se confecţiona cât mai multe bunuri de larg consum din economii, după iniţiativa tinerilor de la „Progresul“Brăila, iniţiativă care se poate aplica şi la I.C.A.R. Prin aplicarea acestei iniţiative, comitetul organizaţiei D.T.M. a propus ca in primele trei luni să se facă economii în valoare de 100.000 lei, echivalente cu următoarele bunuri de larg consum : 2.300 bucăţi scafe, 2.300 pîlnii, 11.000 garnituri pat, 6.000 zăvoare şi 2.300 făraşe. Totodată, preţul de cost va fi redus la toate produsele, obţinîndu-se în această privinţă o depăşire cu 10 la sută a sarcinilor de plan. Pentru obţinerea acestor rezultate comitetul organizaţiei U.T.M. va lua diferite măsuri organizatorice. Astfel, se vor deschide 25 conturi colective de economii, unde se va ţine o evidenţă strictă a economiilor ; se vor reactiviza totodată cele 19 brigăzi de tineret existente în întreprindere şi vor fi create încă 6 asemenea brigăzi la ajustaj, manometre, lăcătuşerie şi la secţia bunuri de larg consum ; se va organiza o brigadă-raid pe fabrică formată din ingineri, tehnicieni şi fruntaşi în întrecerea socialistă pentru a se contribui la descoperirea resurselor interne şi organizarea cît mai bună a procesului de ■producţie etc. Planul de acţiune al organizaţiei de bază U.T.M. a fost susţinut de către numeroşi muncitori, fruntaşi în întrecerea socialistă şi fruntaşi în producţie, care şi-au luat numeroase angajamente concrete. Strungarul Caisin Vasile, de pildă, fruntaş în întrecerea socialistă, şi-a luat angajamentul, în numele brigăzii I-a de la strungărie, să sprijine angajamentul comitetului de U.T.M. prin realizarea de economii în valoare de lei 3.000, prin crearea a încă două inovaţii, şi prin terminarea pieselor pentru agricultură cu 5 zile înainte de 23 August. In acelaşi sens şi-au luat angajamente şi tovarăşul Boşcaru Nicolae, fruntaş în producţie îrn numele secţiei produse de larg consum, utemism! Piţur Nicolae, fruntaş în întrecerea socialistă, în numele tinerilor de la ajustaj, Toma Dumitru, maistru strungar, fruntaş în întrecerea socialistă şi alţii. Pregătiri pentru examene Din cuprinsul re Rezultatele muncii politice încă după terminarea împărţirii veniturilor, organizaţiile de bază din gospodăriile agricole colective din raionul Drăgăneşti au intensificat munca politică de educaţie comunistă a colectiviştilor prin învăţămîintul da partid, convorbiri la colţul roşu cît şi prin munca de lămurire dusă de la om la om. De asemenea, organizaţiile de bază au dus o permanentă muncă de convingere şi atragere pe baza liberului consimţămînt a ţărănimii muncitoare în gospodăriile agricole colective. Ca urmare a acestui fapt, la gospodăria colectivă „Gheorghe Doja“ din satul Brîncoveanca numărul colectiviştilor a crescut cu incă 12 familii. La fel şi la gospodăria colectivă „Ştefan Ţugui* din comuna Crîmpoaia numărul colectiviştilor a crescut cu 11 familii. GHEORGHE ROTARU corespondent voluntar In laboratorul centrului şcolar mediu de energie electrică şi electrotehnică „Iosif Rangheţ” din Capitală, elevii fac aplicaţii sub îndrumarea profesorului ing. Kontzer Adrian. O nouă întovărăşire agricolă Munca politică dusă de organizaţia de bază din satul Crunţi raionul Slobozia pentru constituirea unei întovărăşiri agricole a dat roade. Astfel, 37 familii de ţărani muncitori au făcut cereri pentru înfiinţarea unei noi întovărăşiri agricole. Cei înscrişi, printre care se numără şi ţăranii muncitori Ion Urse, Marinescu Ioana, Tudor Răducan, Dinu St. Lache, Maria S. Chira şi alţii şi-au comasat cele 83,25 ha. teren arabil. Odată cu alegerea comitetului de conducere întovărăşirea a fost denumită „7 Noiembrie“, îmbunătăţesc condiţiile de muncă Conducerea tehnică a Depoului C.F.R. „Chivu Stoica“ ajutată de către comitetul de întreprindere a trecut la îmbunătă-’ firea continuă a condiţiilor de muncă. Prin introducerea în procesul de producţie a unor măsuri tehnico-organizatorice se urmăreşte reducerea efortului fizic al muncitorilor, precum şi sporirea productivităţii muncii. Astfel, în cadrul acestui depou s-a trecut la amenajarea unei instalaţii de macara pentru ridicat piesele grele şi la confecţionarea de cărucioare necesare transportării pieselor. De asemenea, s-a adaptat un nou sistem de angrenaj la căruciorul de coborît osii la instalaţia zencanal, iar în curs de execuţie se află standul de probare a elementelor de la locomotive, instalaţii ce aduc uşurarea muncii fizice şi reducerea timpilor de lucru cu 35 la sută. Asemenea lucrări efectuate sau în curs de execuţie sunt numeroase. Demn de relevat este faptul că toate propunerile ce vin din masă privitoare la protecţia muncii, sunt cu multă atenţie studiate de colectivul de tehnicieni care răspunde de această problemă. Din cele 46 de propuneri consemnate în registrul jurnal, de la începutul anului şi pină in prezent, 45 au şi fost puse in aplicare. Astfel, sugestia strungarului Stanciu Ion, fruntaş în întrecerea socialistă, care propunea să se confecţioneze şi să se mon- teze la fiecare maşină-unealtă din secţia strungărie cîte o lampă cu bec de 24 volţi pentru evitarea accidentelor de electrocutare, a fost mult apreciată şi lucrarea a fost executată în termenul stabilit. Propunerea tov. Cutovschi Valeriu, mecanic de locomotivă, care cerea printre altele să se amenajeze un dormitor pentru mecanicii şi fochiştii ce remorchează trenurile a fost acceptată şi lucrarea, care necesita aproape 35.000 lei, a fost realizată de secţia I.C.C. 2 Bucureşti. De asemenea, a fost amenajat şi un dormitor cu 12 paturi şi cu tot mobilierul necesar pentru lăcătuşii de la atelierul de reparaţii care locuiesc la distanțe mari. STANCIUC GHEORGHE corespondent voluntar * 3