Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 1, nr. 83-109)

1954-07-01 / nr. 83

Pag. 2-4 BIBLIOTECA­­ DE STAT A U.R.S.S. C­înd vorbeşti de Moscova în faţa ochilor nu poate să nu-ţi apară zidurile dante­late şi turnurile înalte ale Kremlinului, aspectul sobru al Pieţii Roşii cu mauzoleul Lenin-Stalin, clădirea impunătoare a Teatru­lui Atare... Tot atît de trainic au intrat în în­­făţişarea şi arhitectonica generală a Atosco­­vei şi clădirile monumentale ale celui mai mare­­tezaur din lume al gîndirii umane — Biblioteca de Stat a U.R.S.S. „V.­­I. Lenin” ce se ridică în plin centrul capitalei so­vietice. Istoria Bibliotecii „V. I. Lenin“ reprezintă o pagină luminoasă în întreaga istorie a dez­voltării culturii ruse şi sovietice. Ea a fost fondată la 1 iulie 1862 în clădirea Muzeului Rumianţev — o splendidă creaţie din secolul al XVIII-lea a vestitului arhitect rus V. I. Bajenov. Pe atunci ea număra numai 125.000 cărţi. Printre primii cititori ai bibliotecii se numără L. N. Tolstoi, F. M. Dostoevski, A. F. Pisemski, marele savant rus D. I. Mendeleev. In anul 1893 biblioteca a fost vizitată pen­tru prima oară de omul al cărui nume ea îl poartă astăzi cu mîndrie. Pînă la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, biblioteca publică din Moscova n-a reuşit să adune decit circa un milion de cărţi. Astăzi Biblioteca „V. I. Lenin" numără în fondul său peste 16 milioane cărţi, re­viste, microfilme, manuscrise rare şi alte tipărituri. Să vizităm acest adevărat oraş al cărţii, să trecem uşor pe sub bolţile sale artistic or­nate, prin cele 12 săli de lectură, unde doar fîşîitul paginilor Încalcă liniştea deplină. Să privim feţele tinere şi vîrst­nice, avide de cunoaştere, ale celor cinci mii de cititori ce­­ frecventează zilnic. Odinioară sala de lec­tură a A­uzeului Rumianţev avea doar 170 de locuri. Astăzi biblioteca „V. I. Lenin” eli­berează 10 milioane volume pe an. Nici o bi­bliotecă din lume nu cunoaşte asemenea ci­fre. Biblioteca Congresului din Washington, de­ pildă, eliberează pe an doar 2 milioane volume. Nu pot s-o egaleze nici Biblioteca Muzeului Britanic din India, nici Biblioteca Naţională Franceză din Paris. Biblioteca „V. I. Lenin” primeşte în fie­care zi peste 2.000 de cărţi şi reviste şi peste 3.500­­ de ziare în toate limbile popoa­relor U.R.S.S. şi ale majorităţii ţărilor lumii. Biblioteca posedă peste 180 de mii de ediţii rare care prezintă o mare valoare ştiinţifică şi istorică. Aci se află manuscrisul Evangheliei din Arhanghelic din anul 1092, de pe vremea lui Vladimir Monomah; însem­nări personale ale lui Petru I; autografe ale lui Derjavin, Fonvizin, Lermontov, Gogol; note ale lui Hertzen. Foarte valoroasă este colecţia de ediţii ale lucrărilor lui Giordano Bruno din timpul vieţii lui. Pe una din pa­ginile acestora se află o însemnare persona­lă a marelui savant care a murit pe rug. In secţia de cărţi rare se păstrează primele tipărituri ale maistrului Ivan Feodorov din A Moscova; primul ziar rus tipărit „Vedomosti”, apărut în anul 1703 după indicaţiile lui Pe­tru I; un exemplar al cărţii „Călătorie de la Petersburg la Moscova” de Radişcev, editată în anul 1790 şi confiscată şi arsă din ordinul Ecaterinei a II-a. O mare valoare ştiinţifică prezintă colecţia de literatură revoluţionară rusă tipărită în străinătate şi în ilegalitate. Tot aici se află două exemplare ale primei ediţii a volumului 1 al genialei opere marxiste „Capitalul” (1867); două exemplare ale primei ediţii a cunoscutei lucrări a lui Engels „Situaţia cla­sei muncitoare din Anglia”, care a apărut în­­ anul 1845, un exemplar al broşurii tipărite în ine­galitate cu articolul lui Lenin „Cu ce să începem?“ publicat în cel de al patrulea nu­măr al „Iskrei”... „V. I. LENIN“ DIN MOSCOVA In anii de după război colectivul bibliotecii a început să creeze un fond nou — fondul de microfilme. El numără astăzi peste 60.000 de exemplare. Pe microfilme se fotografiază cărţile şi manuscrisele vechi, tipăriturile rare, lucru care perfecţionează tehnica păstrării cărţilor şi prelungeşte viaţa monumentelor literare. Pentru o carte de 500 de pagini este ne­voie de mai puţin de 10 metri de film. La ci­tirea microfilmelor sunt folosite nişte dispo­zitive speciale foarte comode. Biblioteca „V. I. Lenin“ se găseşte într-o legătură permanentă cu bibliotecile Marii Ţări a Socialismului cărora le trimite mate­rialul cerut de acestea. Astfel, şi cititorul din nordul polar, din munţii Pamirului, din O­­rientul îndepărtat, din stepele ucrainene se pot folosi ca şi moscoviţii de fondul nepre­ţuit al Bibliotecii „V. I. Lenin”. Este de ajuns să răsfoim cîteva cereri de cărţi pentru a ne da seama cit de variate şi de profunde sunt nevoile spirituale ale oame­nilor sovietici. Omul de literatură se intere­sează de manuscrisele grămăticilor ruşi, isto­ricul este avid ,după cronicile rare, puţin cunoscute care vor revărsa lumină asupra epocii studiate de el, artistul sau actorul do­reşte să primească de la fototeca bibliotecii fotografii reprezentînd costume de epocă, teh­nicianul are nevoie de cele mai noi realizări in specialitatea care-l interesează... Interesantă şi complexă este viaţa internă a bibliotecii. Inchipuiţi-vă: numai lungimea rafturilor cu cărţi este de peste 250 kilome­tri ! Depozitul de cărţi al bibliotecii este un oraş al cărţii cu bulevarde, străzi, alei şi chiar cu un „birou de adrese”. Acesta din urmă, reprezentat prin catalogul central care numără peste 30 milioane de cartoteci ajută bibliotecarului să găsească ceea ce caută, in­tr-un timp foarte scurt. După ce cartea a fost găsită, in faţa bi­bliotecarului se ridică o nouă problemă: cum să procedeze ca ea să ajungă cit mai repede în sala de lectură. Biblioteca are reţeaua sa de transport. Toate etajele depozitului de cărţi sunt unite prin transportoare electrice. Aces­tea aduc neîncetat cărţile şi revistele cerute către calea de fier centrală electrificată, iar pe ea garniturile compuse din două vagonete duc bagajul preţios în sălile de lectură. Dar cu aceasta nu s-a terminat înzestrarea tehnică a oraşului, cărţii. Biblioteca are ser­viciul său meteorologic cu zeci de staţii aşe­zate în diferite colţuri ale depozitului. Tem­peratura şi umiditatea aerului se găsesc sub permanentă supraveghere. Biblioteca are de asemenea o secţie specială de igienă şi res­taurare. Laboratoare de entomologie, micolo­­gie şi chimie. Biblioteca de Stat a U.R.S.S. „V. I. Lenin” face un larg schimb de tipărituri şi de lu­crări ştiinţifice cu bibliotecile din străinătate şi în special cu cele din ţările de democra­ţie populară. Printre miile de scrisori de mulţumire trimise bibliotecii „V. I. Lenin” se poate citi şi o scrisoare de mulţumire sosită din Praga în care se spune: „Datorită aju­torului dat de Biblioteca „V. I. Lenin”, citi­torii Bibliotecii Universitare din Praga au avut posibilitatea să facă cunoştinţă cu o­­perele celei mai înaintate literaturi din lume”. Biblioteca „V. I. Lenin” din Moscova are nenumărate lucruri cu care se poate mîndri. Insă adevărata-i mîndrie o constituie citito­rul ei — omul sovietic cu înalte cerinţe spi­rituale — muncitorii, ţăranii, intelectualitatea. Ei vor să cunoască cît mai­­multe pentru a lucra mai rodnic, mai creator şi de aceea, călăuza lor nedespărţită în viaţă este cartea pusă la dispoziţie cu dragoste de miile de biblioteci din Patria Sovietică, dintre care cea mai mare poartă numele lui Lenin. T. KIRIL Clădirea principalei săli de lectură a bibliotecii de stat a U.R.S.S. „V. I. Lenin" din Moscova Concursul echipelor artistice din raionul In sala căminului cultural din comuna Cor­­­netu, raionul A­ihăileşti a avut loc de curînd desfăşurarea fazei raionale a celui de al IlI-lea concurs al echipelor artistice de ama­tori ale căminelor culturale. La acest con­curs au­­participat cu însufleţire echipele că­minelor culturale din 12 comune care şi-au pus toată străduinţa în pregătirea lor pentru a se prezenta cit mai bine. Printre echipele care s-au remarcat se află şi colectivul ar­tistic al căminului cultural din comuna Mihăileşti. Tovarăşa Cornelia A Mihăilă, so­listă a acestui colectiv, a interpretat mai multe cîntece, printre care „Aşa cum ai fost“, „Vară, vară primăvară“ şi altele. De asemenea, echipa de căluşari formată din­ ţă­ranii muncitori vîrstnici între 40 şi 65 de ani, tot din această comună, a­ prezentat jocuri bătrineşti. In continuare, tînărul Con­­drea Romeo a recitat poezia „Capul tace, capul trage“. După echipa căminului cul­tural din Mihăileşti a urmat la concurs e­­chipa artistică a căminului cultural din co­muna Vîrteju.­­Ţăranul muncitor Petre Dul­­gheru a executat frumoase doine bătrineşti, sîrbe şi hore din fluier şi caval. La solo voce s-au remarcat tinerele Zamfira Negoi şi Lenuţa Zamfir. A urmat echipa artistică a căminului cultural din Dărăşti care a pre­zentat în programul său coruri, jocuri popu­lare, solişti­ vocali şi instrumentali, iar echipa de balet a interpretat cu măiestrie cîteva dan­suri. S-a remarcat la solo fluier tînărul Du­mitru Zugravu în vîrstă de 14 ani care a executat cu măiestrie „Brîul“, „Ţigăneasca“, „Hora“ lui Alarcei Budală şi altele. Echipa de balet formată din tovarăşele Victoria An­dăr­ghel şi Petre Sandu, au executat cu mult talent o suită de dansuri sovietice. Printre ţăranii muncitori, colectivişti şi întovărăşiţi care au participat în număr mare la faza raională a concursului s-a re­marcat şi tînăra Sevastiţa Simion din ser­viciul medic­al al comunei Cornetu care a interpretat cîntecul sovietic „Azerbaidjan“ şi cîntece populare romîneşti. De un frumos succes s-au bucurat şi echipele artistice de amatori din comu­nele Cornetu, Bulbucata, Domneşti şi altele care s-au remarcat prin programe variete şi bine pregătite. Bunăoară, echipa artistică din comuna Singureni condusă de tovarăşa învăţătoare Raisa Costin a executat cu mul­tă însufleţire cîntecele „Drag îmi e bă­diţa cu tractorul“, „Trageţi hora“, „Haţe­­gana“, „Ciobănaşul“ şi altele. . Echipa de jocuri din comuna Domneşti s-a prezentat cu câteva jocuri originale care au atras atenţia juriului, bucurîndu-se de o lar­gă apreciere în rîndul oaspeţilor. Aceste jocuri sînt „Citească“, „Floricica“ şi „Mur­­guleţ“. Cu asemenea jocuri originale s-a prezentat şi echipa căminului cultural din sa­tul Dărvari care a executat d­emult talent jocurile locale „Brîul“, „Sbughiul“ şi „Lău­tăreasca“. Juriul concursului a promovat pentru faza interraională echipele artistice ale cămi­nelor culturale Domneştii de Sus, Singureni şi Dărvari care s-au evidenţiat în aceste întreceri. Cei peste 400 participanţi la con­curs au aplaudat cu căldură programele pre­zentate de echipele artistice din cuprinsul raionului­ Mihăileşti STEAGUE ROȘU Colectivele de redacţie ale gazetelor de perete răspund chemării la întrecere Chemarea unor colective de redacţie a­­dresată tuturor gazetelor de perete din re­giunea Bucureşti a găsit un puternic ecou în rîndul tuturor colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete din toate domeniile. Răspunzînd acestei chemări, colectivul de redacţie al gazetei de perete „Drum spre socialism“ organ central al comitetului de partid şi sindicat din Ministerul Industriei Aletalurgice şi Construcţiilor de Asasini s-a angajat să pună în aplicare punctele 1. 2 şi 4. 9 formulate din chemarea lan­sată în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre. Printre alte angajamente colectivul de redacţie al acestei gazete şi-a propus să activizeze ru-­­brica existentă „Ne scriu agitatorii cu mun­ca la sate“ şi să introducă în gazetă ru­bricile „Să sprijinim, intens, agricultura“ şi „Să dăm populaţiei cît mai multe şi mai bune mărfuri metalice de larg consum“. Un punct principal în activitatea gazetei îl formează angajamentul privitor la îmbu­nătăţirea rubricii de popularizare a politicii de pace a Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară precum şi populari­zarea mai intensă a politicii interne şi ex­terne a R.P.R. Asemenea răspunsuri la chemare au so­sit şi din diferite alte întreprinderi. Ast­fel, colegivul de redacţie al gazetei „Sănă­tatea“ de la fabrica de medicamente Nr. 1, luînd cunoştinţă, de chemarea la întrecere şi-a întocmit un plan de acţiune în care-şi propune ca în cinstea zilei de 23 August să redacteze într-o formă mai vie conţinutul articolelor, să se preocupe mai îndeaproape de îmbunătăţirea tehnică a gazetei. Pentru a obţine rezultate cît mai bune în producţie, colectivul de redacţie şi-a pro­pus­­ să popularizeze cît mai larg succesele ce le obţin inovatorii, raţionalizatorii, frun­taşii în întrecerea socialistă, iar pentru Vor îmbunătăţi munca In urma chemării celor 7 colective de redacţie adresate tuturor gazetelor de perete din regiunea Bucureşti in scopul îmbunătă­ţirii activităţii acestora în cinstea zilei de 23 August, am stat de vorbă cu tov. Solo­mon Teller, responsabilul colectivului de re­dacţie al gazetei de perete de cartier Nr. 5. El ne-a arătat că colectivul de redacţie şi-a luat următoarele angajamente:­ 1) In fiecare număr al gazetei vor fi cel puţin două articole în legătură cu realiză­rile întreprinderilor şi cooperativelor din cartier precum şi cu acţiunile organizaţiilor de masă în cinstea zilei de 23 August. 2) Fiecare membru al­ colectivului de re­dacţie va avea sarcina de a recruta de pe cîte o stradă sau două din cartier cores­pondenţi permanenţi dintre salariaţi şi ce­tăţeni, combaterea birocratismului, formalismului precum şi împotriva atitudinii înapoiate faţă de muncă şi faţă de bunurile obşteşti să înfiinţeze o rubrică cu caricaturi şi articole critice. De asemenea în planul de acţiune al ga­zetei de perete „Sănătatea“ se oglindesc şi o serie întreagă de alte iniţiative cum ar fi de pildă, înfiinţarea unei rubrici cu as­pecte ale activităţii tovarăşilor antrenaţi în munca de agitaţie şi de sprijinire a munci­torilor din agricultură, răspunsuri concrete şi cu regularitate la poşta redacţiei precum şi activizarea mai largă a reţelei de cores­pondenţi. Un angajament important este şi cel al colectivului de redacţie al gazetei de perete „Lumina“, organ al organizaţiei de bază de cartier, din raionul Stalin. Acest colectiv, în urma chemării, s-a întrunit într-o şedinţă şi şi-a luat angajamentul ca în cin­stea sărbătoririi celei de a 10-a­­aniversări a eliberării patriei noastre să stimuleze dra­gostea cetăţenilor din cartier pentru avutul obştesc, pentru îngrijirea, păstrarea şi îm­bunătăţirea lui, prin antrenarea comitetelor de stradă în întrecerea patriotică pentru în­frumuseţarea străzilor, păstrării curăţeniei şi a pavoazării pentru ziua de 23 August. Gazeta „Lumina“ îşi propune să dea un sprijin efectiv activităţii cultural-educative punctului de agitaţie nr. 3 din Calea Gri­­viţei nr. 81, popularizînd programele săptă­­mînale, redînd aspectele mai importante din activitatea punctului şi să antreneze un nu­măr tot mai mare de cetăţeni să participe la manifestările organizate. Paralel cu a­­ceasta, colectivul de redacţie se mai anga­jează să ţină o consfătuire cu cetăţenii din cartier în scopul cunoaşterii nevoilor­ cetă­ţeneşti, să mărească numărul coresponden­ţilor, cu corespondenţii 3) Gazeta va scoate un număr festiv, care va apare în ziua de 20 august, închinat zi­lei de 23 August, şi care va populariza pe cetăţenii care au sprijinit cu însufleţire ac­ţiunile obşteşti. 4) Vor apare articole care să oglindească preocupările cetăţenilor din cartierul nostru în legătură cu angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. 5) Vor apare articole despre munca şi realizările comitetelor de stradă. 6) Gazeta va oglindi activitatea femeilor din cartier. Vor fi popularizate comitetele de stradă care au antrenat femeile în acţiu­nile cetăţeneşti. 7) Gazeta de perete va antrena cetățenii să participe la concursul de creație populară. închiderea cursurilor populare de limba rusa în raionul Gh. Gheorghiu-Dej Cursurile populare de limba rusă din raionul Gheorghiu-Dej s-au încheiat prin­­tr-o manifestaţie sărbătorească la care a luat parte un mare număr­ de muncitori, tehnicieni şi funcţionari — elevi ai acestor cursuri. Secretarul comitetului raional A.R.L.U.S., după ce a arătat că limba rusă trebuie să fie cunoscută de fiecare om al muzicii din patria noastră, care năzuieşte şi luptă pen­tru­ o viaţă mai bună, — deoarece ea ne a­­jută să ne însuşim cultura, ştiinţa şi tehnica cele mai înaintate, — a făcut un scurt bilanţ al succeselor obţinute pe acest tărîm în cursul anului şcolar 1953—1954. In raionul Gh. Gheorghiu-Dej, cele 152 cursuri populare de limbă rusă, cu 1341 elevi au avut o activitate continuă şi au dat re­zultate dintre celei mai bune. Intre acestea au fost cursurile de la Ministerul Căilor Ferate, Moara „Constantin David“, ICAS­­Direcţiune, Spitalul Viting, Facultatea de Stomatologie, şi altele. • Acolo unde organizaţiile de partid şi orga­nizaţiile de masă, au sprijinit continuu aceste cursuri, frecvenţa a fost aproape de sută la sută, iar cursanţii şi-au însuşit temeinic cu­noştinţele necesare. La întreprinderile „Clement Gottwald”, la Facultatea de Stomatologie şi la Ministerul Căilor Ferate, seminariile de sfîrşit de an — ţinîndu-se seama de nivelul cu care s-au desfăşurat — au fost înregistrate pe bandă de magnetofon spre a fi transmise la radio. Printre elevii care s-au evidenţiat la exa­mene au fost amintiţi tovarăşii: Radu Nico­­lae, fruntaş în producţie de la uzinele „Se­mănătoarea“, Pascu Ion de la ICAS; Gheor­­ghe Veneţia şi Coreagea Alexandru de la „Armătura“; dr. Ghinea de la Facultatea de Stomatologie; Stănescu Dumitru de la moara „Constantin David“ şi alţii. Accentul cald, intonaţia justă şi corectitudinea pronunţiei au dovedit că elevii cursurilor populare de limb­a rusă au învăţat cu dragoste această limbă atît de folositoare pentru însuşirea cunoştinţelor necesare luptei noastre pentru construire­a socialismului. Programul artistic desfăşurat cu această ocazie a dovedit dragostea manifestată de cursanţi faţă de limba rusă şi modul cum au reuşit ei să-şi însuşească această limbă. Atît elevii cursului de la Ministerul Căilor Ferate cît şi cei de la I.C.A.S. au executat coruri şi cîntece sovietice precum şi decla­maţii din autori sovietici. In limba rusă „Imnul Armatei Sovietice** de Alexandrov, „Marşul Patriei“ de Dunaevschi, executate de corul Ministerului Căilor Ferate, ca şi „Noi luptăm pentru pace“ de Frenkel şi cîntecul „Cine-l cunoaşte“ executate de co­rul de la ICAS, au entuziasmat pe cei pre­zenţi. Intre recitări amintim „Octombrie” de Avi­­hal­ova declamată de tovarăşa Tara Paulina şi „Lenin­e cu noi“ de ALaiakovski, decla­mată de tovarășa Paraschiva Dumitrescu de la I.C.A.S. ★ Ion Speter a sărit 2,03 m, la înălţime Ieri au început pe Stadionul Republicii în­­tîlnirile atletice Ştiinţa Cluj—Dinamo Buc.— St. S.ALT.C.F. Voinţa şi Ştiinţa Bucureşti— C.C.A.—Constructorul Flamura roşie din cadrul campionatului de atletism pe echipe. Atleţii şi atletele participante la această întrecere s-au comportat excelent. Pe pri­mul plan al performanţelor se situează ex­celenta săritură a maestrului sportului Ioan Speter, care a reuşit să treacă ştache­ta înălţată la 2,03 m, egalînd astfel recor­dul ţării pe care îl deţine tot el. Trebuie subliniat că performanţa reuşită ieri de spor­tivul român este cea mai bună din Europa pe anul 1954 şi se situează între primele cinci din lume. De asemenea interesant este şi faptul că Speter n-a trecut ştacheta în stilul său obişnuit „foarfecă“, ci a întrebuin­ţat stilul prin rostogolire ventrală, cu care s-a acomodat — după cum se şi vede — foarte bine. Dintre celelalte performanţe reuşite ieri subliniem 4,10 m. la prăjină (Zeno Dragomir), 15,67 m. la greutate (Ga­briel Georgescu) 12.5 sec. pe 100 m. fete (Alexandra Sicoe), 12 sec. pe 80 m. garduri (Ana Şer­ban) şi 1:54.3 min. pe 800 m. (D. Bărdău). O interesantă reuniune pugilistică In scopul VL­iificarii stadiului de pregătire a boxerilor noştri fruntaşi, se desfăşoară astă-seară pe ringul special amenajat în incinta stadionului Republicii o gala de box cu caracter de selecţie. Se întîlnesc în cadrul categoriei cocoş campionul din acest an Victor Şchiopu (C.C.A.) şi metalurgistul P. Dumitrescu. Tot în cadrul acestei categorii se întîlnesc O. Bostiog (Dinamo) şi D. Bogiadis (Ga­laţi). In limita categoriei pană maestrul spor­tului Eustaţiu Alărgărit (Ştiinţa) urcă rin­gul după o întrerupere de cîteva luni, pentru a se întîlni cu campionul categoriei, N. Bîrnin. In cadrul categoriei uşoare, dinamo­­vistm 1. Demeter şi studentul Al. Stoian o­­feră o întrecere deosebit de interesantă, am­bii pracicînd un box de calitate. In limita categori semi-mijlocie se întrec metalur­­giştii C. Iordache şi D. Rizea. Programul galei de astă-seară mai cu­prinde întîlnirile dintre : A Mircea Mihai (Dinamo)-Alarin Cristea (Ame­­talul); Şerbu Neacşu (C.I.A.)-D. Negrea (Progresul); D. Popescu (Flamura roşie)­R. Bojik (Arad); N. Linca (Dinamo)-A. Ur­­dea (Progresul); Bătrînu Tănase (Metalul)­N. Herman (Dinamo); Al. Toth (Cluj)- Gh. Moise (Ştiinţa); O. Cioloca (Reşiţa)-V. Is­­drail (Constructorul); T. Nicu­lescu (Ştiin­ţa) - Al. Ghiţă (Metalul) ; E Fithrisz (Dina­mo)-M. A­ihăilescu (Constructorul). Cei mai buni alergători au făcut ieri la Mediaș primul antrenament în vederea în­trecerilor din cadrul campionatului motoci­clist de viteză în coastă. Înaintea întreceri­lor ce vor începe mâine, alergătorii efectu­ează astăzi cel de al doilea antrenament. Scopul acestor antrenamente este deosebit de important deoarece pr­ecipanţii la aler­gări au astfel ocazia să cunoască bine tra­seul cu dificultăţile lui. Este demn de remarcat că la întrecerile care încep mîine la Mediaş participă pen­tru întîia oară şi motocicliste. Ele vor aler­ga pe maşini de 125 cmc. După desfăşurarea întrecerilor de la Me­diaş, participanţii se vor întîlni din nou la 11 iulie pe dealul Feleacului din apropierea Clujului, pentru a se întrece în cadrul ce­lei de a doua probe a campionatului moto­­ciclist de viteză în coastă după care vor fi desemnaţi campionii şi campioanele ţării. «A. Mirne­la Mediaş Campionatul motociclist de viteză in coastă -----------1———— " împotriva înăbuşirii criticii de jos De cîtva timp, la întreprinderea „Acumu­latorul“ din Capitală, a devenit cunoscută o expresie care sună cam aşa : — Vezi să n-o iei pe urmele lui Corem­berg ! Expresia aceasta o aud îndeosebi acei muncitori care în şedinţele de producţie sau prin mijlocirea gazetei de perete critică cu curaj lipsurile conducerii întreprinderii sau apucăturile înapoiate ale unor maiştri. A auzit-o de pildă Logofătu Sabin după şedin­ţa de producţie în care l-a criticat pe Cata­­nă Ion, şeful secţiei formaţie, care la lucră­rile de regie a repartizat doi muncitori în loc de unul singur, ceea ce duce la ridica­rea preţului de cost al producţiei. Drept este că Logofătu Sabin n-a luat-o „pe urmele lui Coremberg“. Catană Ion (mîna dreaptă a directorului întreprinderii, cum îi spun muncitorii) s-a mulţumit doar să-l „omită” de pe listele de evidenţiaţi ai întreprinderii. După cum desigur cititorii au sezisat, ex­presia .„vezi să n-o iei pe urmele lui Corem­berg“ se traduce în limbaj obişnuit prin : „Ţine-ţi gura c-o păţeşti“. Dacă însă expresia „vezi să n-o iei pe urmele lui Coremberg“ s-a putut încetățeni la întreprinderea „Acumulatorul“, devenind atît de frecventă, asta nu înseamnă desigur că S. Coremberg ar ave­a calităţi deosebite. Dimpotrivă, ceea ce a făcut tov. Coremberg fac astăzi mii de muncitori din patria noastră, care au sentimentul că sînt stăpîni într-o ţară liberă. Totuşi, cele întîmplate a­­cestui muncitor cinstit, arată că mai sînt unii „domni” care cocoţaţi în di­ferite munci,de răspundere se rup de ma­sele de muncitori, înconjurîndu-se de o fa­­miliuţă, devenind sugrumători ai criticii de jos. Dar să lăsăm faptele să vorbească. In luna martie a. c. a făcut o mare vîl­­vă printre muncitorii întreprinderii un sce­nariu apărut în revista „Urzica“ în care erau dezvăluite­­furturile de la gospodăria anexă a întreprinderii. După cum s-a stabilit ulterior, cele rela­tate de „Urzica“ au fost întru totul juste, fapt care a dus la acţionarea în judecată a celor vinovaţi. Iată însă că pe lingă ancheta deschisă de ministerul de resort pentru stabilirea celor vinovaţi, directorul întreprinderii, Eugen A­­lexandrescu, a deschis şi el o anchetă pentru aflarea „vinovatului“ de dezvăluirea aces­tor matrapazlîcuri. Şi descoperindu-le, a luat şi măsuri. S. Coremberg, autorul­ informa­ţiei trimise „Urzicii", a fost „transferat“. Subliniem că prin sistemul transferării, direc­ţiunea întreprinderii „Acumulatorul” a găsit o metodă comodă de a se descotorosi de ele­mentele indezirabile. In felul acesta, direc­torul a mai pus lacăt la gură unuia care a îndrăznit să scoată la iveală lipsurile din întreprindere. Trebuie arătat că intenţia directorului în­treprinderii „Acumulatorul“ nu a fost rea­lizată de­cît pe jumătate. In urma interven­ţiei comitetului raional de partid Stalin şi a revistei „Urzica“, S. Coremberg a fost re­primit în fabrică. Dar nu în munca în care era calificat şi pe care o prestase timp de 6 ani de zile. Aceasta, deoarece directorul nu putea să-i ierte faptul că nu şi-a ţinut gura. Aşa­dar, din dispoziţia directorului, S. Coremberg a fost mutat într-o muncă necalificată. Este regretabil că „Urzica" nu a­­dat do­vadă de consecvenţă în apărarea corespon­dentului persecutat. Dar şi mai reprobabilă este poziţia comitetului raional de partid care nu a cercetat îndeaproape atitudinea directorului Eugen Alexandrescu şi a celor din preajma lui, care şi-au făcut o îndelet­nicire din a nu asculta­­cuvîntul maselor de muncitori, înăbuşind cu sălbăticie critica de jos. Ar fi putut afla, dacă ar fi cercetat de apro­ape, că nu este pentru prima oară cînd Eugen Alexandrescu şi clica lui iau măsuri disciplinare împotriva acelor care critică cu curaj lipsurile din întreprindere şi abaterile celor din familiaţa lui. Toţi muncitorii ştiu că la începutul aces­tui an au fost îndepărtaţi din întreprindere o serie de muncitori buni ca tovarăşa Boeru F.caterina, care a avut curajul să critice abaterile imorale ale directorului. De asemenea se cunosc şi cazurile lui Gheor­­ghe P. Gheorghe şi Hu­min Atarin, care au avut aceeaşi soartă, primul pentru că l-a criticat pe Catană Ion şi al doilea, în urma atitudinii combative pe care a luat-o faţă de lipsa de preocupare a inginerului şef Enică Constantin, în problema inovaţiilor propuse de muncitori. In sfîrşit, la alţi mun­citori, campania de sugrumare a criticii de jos, dusă de către conducerea întreprinderii, s-a manifestat prin retrogradare cu cîteva clase, prin scoaterea afară din şedinţele de producţie (cazul tov. Brandt Iulius),­­şi alte măsuri de intimidare. Nu este mai puţin ad­evărat că faţă de a­­ceastă situaţie, nici biroul organizaţiei de bază nu a luat măsurile ce-i reveneau. Bi­roul organizaţiei de bază (secretar Gheor­­ghiu Atihai) nu a combătut comportarea lui Eugen Alexandrescu, lui Catană Ion, şeful secţiei formaţie, care şi-au făcut un obicei de a lua măsuri represive împotriva celor care iau atitudine critică faţa de lipsuri. Comitetul raional are o mare parte de vină în tolerarea atitudinilor înapoiate ale lui Eugen Alexandrescu şi acoliţilor săi. Deşi a cunoscut atitudinea acestora, de sugrumă­tori ai criticii de jos, comitetul raional s-a mulţumit „sa stea de vorbă” cu Eugen A­­lexandrescu fără să persevereze în repararea nedreptăţii făcută lui S. Coremberg şi celor­lalţi muncitori. De asemenea comitetul raio­nal de partid Stalin nu a îndrumat organi­zaţia de bază de la întreprinderea „Acumula­torul” în discutarea acestor atitudini contrare liniei partidului. Este timpul ca asemenea atitudini de în­­găduire a acelora care încearcă să pună că­lușul în gura muncitorilor care critică, să fie stîrpită de îndată. închiderea lucrărilor plenarei Uniunii Scriitorilor din R.P.R. cu privire la problemele AMiercuri, în sala Bibliotecii Centrale Uni­versitare, s-au încheiat lucrările plenarei Uniunii Scriitorilor din R. P. R., cu privire la problemele dramaturgiei cinematografice. In­­ cea de a doua zi a şedinţei au luat cu­minţii! Atihai Ben­îuc, Silvian Iosifescu­, V. Em. Galan, N. Moraru­, Mihail Novicov, Mihail Davidoglu şi alţii, care au dezbătut probleme legate de creaţia literară cinemato­grafică, de posibilitatea unei colaborări rod­nice între scriitori şi specialişti pe tărîmul cinematografiei­ dramaturgiei cinematografice Tov. Nicolae Bellu, locţiitor al ministrului lui Culturii, a arătat, printre altele, lipsu­rile care au existat în munca Direcţiei ge­nerale a cinematografiei, în domeniul sce­nariului de film. Tov. Traian Şelmaru, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a vorbit despre multiplele probleme pe care dramaturgia cinematografică le pune în faţa scriitorilor, subliniind că pe viitor problema scenariului de film va trebui să se bucure de o atenţie deosebită în munca Uniunii Scriitorilor. Cuvîntul de închidere al lucrărilor a fost rostit de scriitorul Geo Bogza. (Agerpres). O NOUĂ PRODUCŢIE A CINEMATOGRAFIEI CEHOSLOVACE La cinematografele „Patria“ şi „Elena Pavel“ din Capitală va putea fi vizionat cu începere de sîmbătă 3 iulie filmul „Cafe­neaua de pe bulevard“, o producţie a stu­diourilor de stat cehoslovace. Filmul „Cafeneaua de pe bulevard“, a­­daptare cinematografică după romanul cu acelaşi nume al scriitorului G. Vcelicky, în­făţişează un tablou critic al societăţii bur­gheze, în anii dintre cele două războaie mondiale. La realizarea filmului şi-au dat concursul, alături de alţi oameni de artă din R. Ce­hoslovacă, artiştii Karel Roger şi Jana Du­­terova, laureaţi ai Premiului de Stat, regi­zorul Au­­oslav Hubacek şi compozitorul Jan Rychlik. (Agerpres). mise la imrm Campionatul mondial de fotbal R. P. Ungară a învins Uruguay cu 4—2 (1 — 0; 2—2) Meciul dintre echipele Republicii Popu­lare Ungare şi Uruguayului — desfăşurat ieri în Elveţia — s-a remarcat de la înce­put printr-o luptă dîrză. De la început jucă­torii maghiari, pun stăpînire pe joc şi as­pectul primei reprize se caracterizează prin­­tr-o continuă dominare a echipei R. P. Un­gare. Apărarea uruguayenilor nu permite însă înaintării ungare să înscrie decit un singur punct prin Czibor în minutul 20. Re­priza ia sfîrşit în nota de dominare a echi­pei R.P.U. Puţin după începutul celei de a doua re­prize, extrema dreaptă Budai II, care ieri a jucat excelent, face o cursă pe tuşă, atrage după sine pe fundaşul Uruguayan Santa Maria şi pasează lui Hidegku­­ti care în­scrie imparabil. La scorul de 2-0 pentru R.P.U. aspectul jocului se schimbă. Uru­­guayenii încep să atace cu disperare. Apăra­rea maghiară este la post. In mare formă se arată Grosits, Buzanski şi Bojsik. Gro­­sits apără cîteva mingi excepţionale. Totuşi atacul Uruguayan reuşeşte să reducă scorul în minutul 75 prin Hohberg şi să egaleze cu numai 2 minute înainte de sfîrşit prin Schiaffino. Dealtfel aceşti doi jucători uru­­guayeni au jucat în acest meci aproape fără greşeală. Meciul tenninîndu-se la egalitate, conform regulamentului el a fost prelungit cu două reprize a 15 minute.­ In primele 15 minute scorul rămîne tot egal. in a doua repriză a prelungirilor ju­catorii maghiari dovedesc marile lor calităţi. Făcind eforturi extraordinare ei încep o se­rie de atacuri rapide din ,ce în ce mai peri­culoase. In minutul 110, Budai II, centrează precis lui Kocsis, care înscrie splendid cu capul. Uruguayenii atacă imediat după re­punerea mingii la centru şi Grosuts acordă corner la o lovitură puternică a lui Schiaf­fino. Cornerul rămîne însă fără rezultat. Echipa R.P.U. îşi continuă atacurile, domi­­nînd insistent. Cu 5 minute înainte de sfîr­şit, Hidegkutti pasează excepţional înainte şi sezisînd pasul, Kocsis sare şi înscrie tot cu capul. Este 4-2 pentru R.P.U. şi cu acest scor ia sfîrşit meciul. La fluierul final al ar­bitrului jucătorii uruguayeni vin şi felicită întreaga echipă maghiara pentru victoria realizată. Victoria maghiară a fost pe de­plin meritată, ţinînd seama atît de voinţa cu care au jucat cît şi de faptul că în ge­neral jucătorii unguri au ştiut să treacă peste momentele dificile ale meciului. Din­tre jucătorii maghiari foarte bine au jucat Kocsis, Budai II, Grosits şi Buzanski. Echipa Uruguayului a făcut un joc de valoare ridi­cată. Deşi în apărare au jucat foarte strîns, totuşi jucătorii uruguayeni nu s-au folosit de durităţi. Cei mai buni din echipa Uruguayului au fost înaintaşii Hohberg şi Schiaffino. * O mare surpriza s-a înregistrat în întîlni­rea dintre Germania Occidentală și Austria. Echipa Germaniei occidentale a eliminat Austria cu neaşteptatul scor de 6-1 (2-11 Sîmbătă va avea loc meciul dintre Uru­guay şi Austria pentru locurile 3 şi 4, iar duminică va avea loc­ finala între echipa R.P.U. şi echipa Germaniei occidentale. Intîlnirea internaţională de atletism R.P.R.— Elveţia In zilele de 10 şi 11 iulie Capitala ţării noastre va găzdui o nouă întilnire interna­ţională de atletism. De data aceasta oaspe­ţii sportivilor noştri vor fi echipele de atle­tism ale Elveţiei. Intîlnirea prietenească internaţională de atletism dintre echipele reprezentative ale R.P.R. şi Elveţiei stîrneşte de pe acum un viu interes. Atleţii elveţieni se bucură de o frumoasă reputaţie în cercurile sportive din lumea întreagă. Dinamo (Dresda) — Locomotiva Timişoara 2-0 Echipa de fotbal „Dinamo” - Dresda a sus­ţinut miercuri la Timişoara al doilea joc din cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Fotbaliştii din R.D. Germană au întîlnit echipa locală „Locomotiva”. Ju­­cînd foarte bine oaspeţii au obţinut o fru­moasă victorie cu scorul de 2-0 (0-0), prin punctele marcate de Hanzecke și Holze. Vic­toria fotbaliștilor germani a fost aplaudată cu căldură de cei peste 8000 de spectatori. Campionatele mondiale de gimnastica ROMA 30 (Agerpres). Campionatele mondiale de gimnastică sunt urmărite cu in­teres de publicul italian. Atarţi seara s-au terminat întreceriie din cadrul­­Campionatului mondial feminin. Par­ticipantele s-au întrecut în cadrul exerciţii­­lor liber alese. Cel mai bun punctaj l-a ob­ţinut echipa U.R.S.S urmată de cea a R. P. Ungare. Astfel, titlul de campioană mondială a revenit echipei Uniunii Sovie­tice clasată pe locul întîi şi la exerciţiile impuse. La individual primul loc a fost o­­cupat de gimnasta sovietică Galina Rudiko, care a devenit campioană mondială abso­lută. O comportare frumoasă au avut la exer­ciţiile libere gimnastele din echipa R.P.R., clasată pe locul patru. Ele au prezentat exerciţii spectaculoase pe care le-au execu­tat cu precizie şi eleganţă, remarcîndu-se îndeosebi tînăra gimnastă Elena Leuştean. Punctajul excelent, obţinut la exerciţiile li­bere i-au adus echipei R.P.R. locul patru şi în clasamentul general definitiv. Clasamentul pe echipe al competiţiei fe­minine este următorul: 1. U.R.S.S. 451,11 puncte; 2. R. P. Ungară 444,48 puncte; 3. R. Cehoslovacă 439,02 puncte; 4. R. P. R. 430,37 puncte; 5. R. P. Polonă 429,99 puncte; 6. Italia 424,77 puncte; 7. R. p.­ Bulgaria; 8. Franța; 9. Germania occidentală; 10. Suedia; 11. Iugoslavia; 12. Austria.

Next