Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 1, nr. 83-109)
1954-07-01 / nr. 83
Pag. 2-4 BIBLIOTECA DE STAT A U.R.S.S. Cînd vorbeşti de Moscova în faţa ochilor nu poate să nu-ţi apară zidurile dantelate şi turnurile înalte ale Kremlinului, aspectul sobru al Pieţii Roşii cu mauzoleul Lenin-Stalin, clădirea impunătoare a Teatrului Atare... Tot atît de trainic au intrat în înfăţişarea şi arhitectonica generală a Atoscovei şi clădirile monumentale ale celui mai maretezaur din lume al gîndirii umane — Biblioteca de Stat a U.R.S.S. „V.I. Lenin” ce se ridică în plin centrul capitalei sovietice. Istoria Bibliotecii „V. I. Lenin“ reprezintă o pagină luminoasă în întreaga istorie a dezvoltării culturii ruse şi sovietice. Ea a fost fondată la 1 iulie 1862 în clădirea Muzeului Rumianţev — o splendidă creaţie din secolul al XVIII-lea a vestitului arhitect rus V. I. Bajenov. Pe atunci ea număra numai 125.000 cărţi. Printre primii cititori ai bibliotecii se numără L. N. Tolstoi, F. M. Dostoevski, A. F. Pisemski, marele savant rus D. I. Mendeleev. In anul 1893 biblioteca a fost vizitată pentru prima oară de omul al cărui nume ea îl poartă astăzi cu mîndrie. Pînă la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, biblioteca publică din Moscova n-a reuşit să adune decit circa un milion de cărţi. Astăzi Biblioteca „V. I. Lenin" numără în fondul său peste 16 milioane cărţi, reviste, microfilme, manuscrise rare şi alte tipărituri. Să vizităm acest adevărat oraş al cărţii, să trecem uşor pe sub bolţile sale artistic ornate, prin cele 12 săli de lectură, unde doar fîşîitul paginilor Încalcă liniştea deplină. Să privim feţele tinere şi vîrstnice, avide de cunoaştere, ale celor cinci mii de cititori ce frecventează zilnic. Odinioară sala de lectură a Auzeului Rumianţev avea doar 170 de locuri. Astăzi biblioteca „V. I. Lenin” eliberează 10 milioane volume pe an. Nici o bibliotecă din lume nu cunoaşte asemenea cifre. Biblioteca Congresului din Washington, de pildă, eliberează pe an doar 2 milioane volume. Nu pot s-o egaleze nici Biblioteca Muzeului Britanic din India, nici Biblioteca Naţională Franceză din Paris. Biblioteca „V. I. Lenin” primeşte în fiecare zi peste 2.000 de cărţi şi reviste şi peste 3.500 de ziare în toate limbile popoarelor U.R.S.S. şi ale majorităţii ţărilor lumii. Biblioteca posedă peste 180 de mii de ediţii rare care prezintă o mare valoare ştiinţifică şi istorică. Aci se află manuscrisul Evangheliei din Arhanghelic din anul 1092, de pe vremea lui Vladimir Monomah; însemnări personale ale lui Petru I; autografe ale lui Derjavin, Fonvizin, Lermontov, Gogol; note ale lui Hertzen. Foarte valoroasă este colecţia de ediţii ale lucrărilor lui Giordano Bruno din timpul vieţii lui. Pe una din paginile acestora se află o însemnare personală a marelui savant care a murit pe rug. In secţia de cărţi rare se păstrează primele tipărituri ale maistrului Ivan Feodorov din A Moscova; primul ziar rus tipărit „Vedomosti”, apărut în anul 1703 după indicaţiile lui Petru I; un exemplar al cărţii „Călătorie de la Petersburg la Moscova” de Radişcev, editată în anul 1790 şi confiscată şi arsă din ordinul Ecaterinei a II-a. O mare valoare ştiinţifică prezintă colecţia de literatură revoluţionară rusă tipărită în străinătate şi în ilegalitate. Tot aici se află două exemplare ale primei ediţii a volumului 1 al genialei opere marxiste „Capitalul” (1867); două exemplare ale primei ediţii a cunoscutei lucrări a lui Engels „Situaţia clasei muncitoare din Anglia”, care a apărut în anul 1845, un exemplar al broşurii tipărite în inegalitate cu articolul lui Lenin „Cu ce să începem?“ publicat în cel de al patrulea număr al „Iskrei”... „V. I. LENIN“ DIN MOSCOVA In anii de după război colectivul bibliotecii a început să creeze un fond nou — fondul de microfilme. El numără astăzi peste 60.000 de exemplare. Pe microfilme se fotografiază cărţile şi manuscrisele vechi, tipăriturile rare, lucru care perfecţionează tehnica păstrării cărţilor şi prelungeşte viaţa monumentelor literare. Pentru o carte de 500 de pagini este nevoie de mai puţin de 10 metri de film. La citirea microfilmelor sunt folosite nişte dispozitive speciale foarte comode. Biblioteca „V. I. Lenin“ se găseşte într-o legătură permanentă cu bibliotecile Marii Ţări a Socialismului cărora le trimite materialul cerut de acestea. Astfel, şi cititorul din nordul polar, din munţii Pamirului, din Orientul îndepărtat, din stepele ucrainene se pot folosi ca şi moscoviţii de fondul nepreţuit al Bibliotecii „V. I. Lenin”. Este de ajuns să răsfoim cîteva cereri de cărţi pentru a ne da seama cit de variate şi de profunde sunt nevoile spirituale ale oamenilor sovietici. Omul de literatură se interesează de manuscrisele grămăticilor ruşi, istoricul este avid ,după cronicile rare, puţin cunoscute care vor revărsa lumină asupra epocii studiate de el, artistul sau actorul doreşte să primească de la fototeca bibliotecii fotografii reprezentînd costume de epocă, tehnicianul are nevoie de cele mai noi realizări in specialitatea care-l interesează... Interesantă şi complexă este viaţa internă a bibliotecii. Inchipuiţi-vă: numai lungimea rafturilor cu cărţi este de peste 250 kilometri ! Depozitul de cărţi al bibliotecii este un oraş al cărţii cu bulevarde, străzi, alei şi chiar cu un „birou de adrese”. Acesta din urmă, reprezentat prin catalogul central care numără peste 30 milioane de cartoteci ajută bibliotecarului să găsească ceea ce caută, intr-un timp foarte scurt. După ce cartea a fost găsită, in faţa bibliotecarului se ridică o nouă problemă: cum să procedeze ca ea să ajungă cit mai repede în sala de lectură. Biblioteca are reţeaua sa de transport. Toate etajele depozitului de cărţi sunt unite prin transportoare electrice. Acestea aduc neîncetat cărţile şi revistele cerute către calea de fier centrală electrificată, iar pe ea garniturile compuse din două vagonete duc bagajul preţios în sălile de lectură. Dar cu aceasta nu s-a terminat înzestrarea tehnică a oraşului, cărţii. Biblioteca are serviciul său meteorologic cu zeci de staţii aşezate în diferite colţuri ale depozitului. Temperatura şi umiditatea aerului se găsesc sub permanentă supraveghere. Biblioteca are de asemenea o secţie specială de igienă şi restaurare. Laboratoare de entomologie, micologie şi chimie. Biblioteca de Stat a U.R.S.S. „V. I. Lenin” face un larg schimb de tipărituri şi de lucrări ştiinţifice cu bibliotecile din străinătate şi în special cu cele din ţările de democraţie populară. Printre miile de scrisori de mulţumire trimise bibliotecii „V. I. Lenin” se poate citi şi o scrisoare de mulţumire sosită din Praga în care se spune: „Datorită ajutorului dat de Biblioteca „V. I. Lenin”, cititorii Bibliotecii Universitare din Praga au avut posibilitatea să facă cunoştinţă cu operele celei mai înaintate literaturi din lume”. Biblioteca „V. I. Lenin” din Moscova are nenumărate lucruri cu care se poate mîndri. Insă adevărata-i mîndrie o constituie cititorul ei — omul sovietic cu înalte cerinţe spirituale — muncitorii, ţăranii, intelectualitatea. Ei vor să cunoască cît maimulte pentru a lucra mai rodnic, mai creator şi de aceea, călăuza lor nedespărţită în viaţă este cartea pusă la dispoziţie cu dragoste de miile de biblioteci din Patria Sovietică, dintre care cea mai mare poartă numele lui Lenin. T. KIRIL Clădirea principalei săli de lectură a bibliotecii de stat a U.R.S.S. „V. I. Lenin" din Moscova Concursul echipelor artistice din raionul In sala căminului cultural din comuna Cornetu, raionul Aihăileşti a avut loc de curînd desfăşurarea fazei raionale a celui de al IlI-lea concurs al echipelor artistice de amatori ale căminelor culturale. La acest concurs auparticipat cu însufleţire echipele căminelor culturale din 12 comune care şi-au pus toată străduinţa în pregătirea lor pentru a se prezenta cit mai bine. Printre echipele care s-au remarcat se află şi colectivul artistic al căminului cultural din comuna Mihăileşti. Tovarăşa Cornelia A Mihăilă, solistă a acestui colectiv, a interpretat mai multe cîntece, printre care „Aşa cum ai fost“, „Vară, vară primăvară“ şi altele. De asemenea, echipa de căluşari formată din ţăranii muncitori vîrstnici între 40 şi 65 de ani, tot din această comună, a prezentat jocuri bătrineşti. In continuare, tînărul Condrea Romeo a recitat poezia „Capul tace, capul trage“. După echipa căminului cultural din Mihăileşti a urmat la concurs echipa artistică a căminului cultural din comuna Vîrteju.Ţăranul muncitor Petre Dulgheru a executat frumoase doine bătrineşti, sîrbe şi hore din fluier şi caval. La solo voce s-au remarcat tinerele Zamfira Negoi şi Lenuţa Zamfir. A urmat echipa artistică a căminului cultural din Dărăşti care a prezentat în programul său coruri, jocuri populare, solişti vocali şi instrumentali, iar echipa de balet a interpretat cu măiestrie cîteva dansuri. S-a remarcat la solo fluier tînărul Dumitru Zugravu în vîrstă de 14 ani care a executat cu măiestrie „Brîul“, „Ţigăneasca“, „Hora“ lui Alarcei Budală şi altele. Echipa de balet formată din tovarăşele Victoria Andărghel şi Petre Sandu, au executat cu mult talent o suită de dansuri sovietice. Printre ţăranii muncitori, colectivişti şi întovărăşiţi care au participat în număr mare la faza raională a concursului s-a remarcat şi tînăra Sevastiţa Simion din serviciul medical al comunei Cornetu care a interpretat cîntecul sovietic „Azerbaidjan“ şi cîntece populare romîneşti. De un frumos succes s-au bucurat şi echipele artistice de amatori din comunele Cornetu, Bulbucata, Domneşti şi altele care s-au remarcat prin programe variete şi bine pregătite. Bunăoară, echipa artistică din comuna Singureni condusă de tovarăşa învăţătoare Raisa Costin a executat cu multă însufleţire cîntecele „Drag îmi e bădiţa cu tractorul“, „Trageţi hora“, „Haţegana“, „Ciobănaşul“ şi altele. . Echipa de jocuri din comuna Domneşti s-a prezentat cu câteva jocuri originale care au atras atenţia juriului, bucurîndu-se de o largă apreciere în rîndul oaspeţilor. Aceste jocuri sînt „Citească“, „Floricica“ şi „Murguleţ“. Cu asemenea jocuri originale s-a prezentat şi echipa căminului cultural din satul Dărvari care a executat demult talent jocurile locale „Brîul“, „Sbughiul“ şi „Lăutăreasca“. Juriul concursului a promovat pentru faza interraională echipele artistice ale căminelor culturale Domneştii de Sus, Singureni şi Dărvari care s-au evidenţiat în aceste întreceri. Cei peste 400 participanţi la concurs au aplaudat cu căldură programele prezentate de echipele artistice din cuprinsul raionului Mihăileşti STEAGUE ROȘU Colectivele de redacţie ale gazetelor de perete răspund chemării la întrecere Chemarea unor colective de redacţie adresată tuturor gazetelor de perete din regiunea Bucureşti a găsit un puternic ecou în rîndul tuturor colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete din toate domeniile. Răspunzînd acestei chemări, colectivul de redacţie al gazetei de perete „Drum spre socialism“ organ central al comitetului de partid şi sindicat din Ministerul Industriei Aletalurgice şi Construcţiilor de Asasini s-a angajat să pună în aplicare punctele 1. 2 şi 4. 9 formulate din chemarea lansată în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre. Printre alte angajamente colectivul de redacţie al acestei gazete şi-a propus să activizeze ru-brica existentă „Ne scriu agitatorii cu munca la sate“ şi să introducă în gazetă rubricile „Să sprijinim, intens, agricultura“ şi „Să dăm populaţiei cît mai multe şi mai bune mărfuri metalice de larg consum“. Un punct principal în activitatea gazetei îl formează angajamentul privitor la îmbunătăţirea rubricii de popularizare a politicii de pace a Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară precum şi popularizarea mai intensă a politicii interne şi externe a R.P.R. Asemenea răspunsuri la chemare au sosit şi din diferite alte întreprinderi. Astfel, colegivul de redacţie al gazetei „Sănătatea“ de la fabrica de medicamente Nr. 1, luînd cunoştinţă, de chemarea la întrecere şi-a întocmit un plan de acţiune în care-şi propune ca în cinstea zilei de 23 August să redacteze într-o formă mai vie conţinutul articolelor, să se preocupe mai îndeaproape de îmbunătăţirea tehnică a gazetei. Pentru a obţine rezultate cît mai bune în producţie, colectivul de redacţie şi-a propus să popularizeze cît mai larg succesele ce le obţin inovatorii, raţionalizatorii, fruntaşii în întrecerea socialistă, iar pentru Vor îmbunătăţi munca In urma chemării celor 7 colective de redacţie adresate tuturor gazetelor de perete din regiunea Bucureşti in scopul îmbunătăţirii activităţii acestora în cinstea zilei de 23 August, am stat de vorbă cu tov. Solomon Teller, responsabilul colectivului de redacţie al gazetei de perete de cartier Nr. 5. El ne-a arătat că colectivul de redacţie şi-a luat următoarele angajamente: 1) In fiecare număr al gazetei vor fi cel puţin două articole în legătură cu realizările întreprinderilor şi cooperativelor din cartier precum şi cu acţiunile organizaţiilor de masă în cinstea zilei de 23 August. 2) Fiecare membru al colectivului de redacţie va avea sarcina de a recruta de pe cîte o stradă sau două din cartier corespondenţi permanenţi dintre salariaţi şi cetăţeni, combaterea birocratismului, formalismului precum şi împotriva atitudinii înapoiate faţă de muncă şi faţă de bunurile obşteşti să înfiinţeze o rubrică cu caricaturi şi articole critice. De asemenea în planul de acţiune al gazetei de perete „Sănătatea“ se oglindesc şi o serie întreagă de alte iniţiative cum ar fi de pildă, înfiinţarea unei rubrici cu aspecte ale activităţii tovarăşilor antrenaţi în munca de agitaţie şi de sprijinire a muncitorilor din agricultură, răspunsuri concrete şi cu regularitate la poşta redacţiei precum şi activizarea mai largă a reţelei de corespondenţi. Un angajament important este şi cel al colectivului de redacţie al gazetei de perete „Lumina“, organ al organizaţiei de bază de cartier, din raionul Stalin. Acest colectiv, în urma chemării, s-a întrunit într-o şedinţă şi şi-a luat angajamentul ca în cinstea sărbătoririi celei de a 10-aaniversări a eliberării patriei noastre să stimuleze dragostea cetăţenilor din cartier pentru avutul obştesc, pentru îngrijirea, păstrarea şi îmbunătăţirea lui, prin antrenarea comitetelor de stradă în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea străzilor, păstrării curăţeniei şi a pavoazării pentru ziua de 23 August. Gazeta „Lumina“ îşi propune să dea un sprijin efectiv activităţii cultural-educative punctului de agitaţie nr. 3 din Calea Griviţei nr. 81, popularizînd programele săptămînale, redînd aspectele mai importante din activitatea punctului şi să antreneze un număr tot mai mare de cetăţeni să participe la manifestările organizate. Paralel cu aceasta, colectivul de redacţie se mai angajează să ţină o consfătuire cu cetăţenii din cartier în scopul cunoaşterii nevoilor cetăţeneşti, să mărească numărul corespondenţilor, cu corespondenţii 3) Gazeta va scoate un număr festiv, care va apare în ziua de 20 august, închinat zilei de 23 August, şi care va populariza pe cetăţenii care au sprijinit cu însufleţire acţiunile obşteşti. 4) Vor apare articole care să oglindească preocupările cetăţenilor din cartierul nostru în legătură cu angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. 5) Vor apare articole despre munca şi realizările comitetelor de stradă. 6) Gazeta va oglindi activitatea femeilor din cartier. Vor fi popularizate comitetele de stradă care au antrenat femeile în acţiunile cetăţeneşti. 7) Gazeta de perete va antrena cetățenii să participe la concursul de creație populară. închiderea cursurilor populare de limba rusa în raionul Gh. Gheorghiu-Dej Cursurile populare de limba rusă din raionul Gheorghiu-Dej s-au încheiat printr-o manifestaţie sărbătorească la care a luat parte un mare număr de muncitori, tehnicieni şi funcţionari — elevi ai acestor cursuri. Secretarul comitetului raional A.R.L.U.S., după ce a arătat că limba rusă trebuie să fie cunoscută de fiecare om al muzicii din patria noastră, care năzuieşte şi luptă pentru o viaţă mai bună, — deoarece ea ne ajută să ne însuşim cultura, ştiinţa şi tehnica cele mai înaintate, — a făcut un scurt bilanţ al succeselor obţinute pe acest tărîm în cursul anului şcolar 1953—1954. In raionul Gh. Gheorghiu-Dej, cele 152 cursuri populare de limbă rusă, cu 1341 elevi au avut o activitate continuă şi au dat rezultate dintre celei mai bune. Intre acestea au fost cursurile de la Ministerul Căilor Ferate, Moara „Constantin David“, ICASDirecţiune, Spitalul Viting, Facultatea de Stomatologie, şi altele. • Acolo unde organizaţiile de partid şi organizaţiile de masă, au sprijinit continuu aceste cursuri, frecvenţa a fost aproape de sută la sută, iar cursanţii şi-au însuşit temeinic cunoştinţele necesare. La întreprinderile „Clement Gottwald”, la Facultatea de Stomatologie şi la Ministerul Căilor Ferate, seminariile de sfîrşit de an — ţinîndu-se seama de nivelul cu care s-au desfăşurat — au fost înregistrate pe bandă de magnetofon spre a fi transmise la radio. Printre elevii care s-au evidenţiat la examene au fost amintiţi tovarăşii: Radu Nicolae, fruntaş în producţie de la uzinele „Semănătoarea“, Pascu Ion de la ICAS; Gheorghe Veneţia şi Coreagea Alexandru de la „Armătura“; dr. Ghinea de la Facultatea de Stomatologie; Stănescu Dumitru de la moara „Constantin David“ şi alţii. Accentul cald, intonaţia justă şi corectitudinea pronunţiei au dovedit că elevii cursurilor populare de limba rusă au învăţat cu dragoste această limbă atît de folositoare pentru însuşirea cunoştinţelor necesare luptei noastre pentru construirea socialismului. Programul artistic desfăşurat cu această ocazie a dovedit dragostea manifestată de cursanţi faţă de limba rusă şi modul cum au reuşit ei să-şi însuşească această limbă. Atît elevii cursului de la Ministerul Căilor Ferate cît şi cei de la I.C.A.S. au executat coruri şi cîntece sovietice precum şi declamaţii din autori sovietici. In limba rusă „Imnul Armatei Sovietice** de Alexandrov, „Marşul Patriei“ de Dunaevschi, executate de corul Ministerului Căilor Ferate, ca şi „Noi luptăm pentru pace“ de Frenkel şi cîntecul „Cine-l cunoaşte“ executate de corul de la ICAS, au entuziasmat pe cei prezenţi. Intre recitări amintim „Octombrie” de Avihalova declamată de tovarăşa Tara Paulina şi „Lenine cu noi“ de ALaiakovski, declamată de tovarășa Paraschiva Dumitrescu de la I.C.A.S. ★ Ion Speter a sărit 2,03 m, la înălţime Ieri au început pe Stadionul Republicii întîlnirile atletice Ştiinţa Cluj—Dinamo Buc.— St. S.ALT.C.F. Voinţa şi Ştiinţa Bucureşti— C.C.A.—Constructorul Flamura roşie din cadrul campionatului de atletism pe echipe. Atleţii şi atletele participante la această întrecere s-au comportat excelent. Pe primul plan al performanţelor se situează excelenta săritură a maestrului sportului Ioan Speter, care a reuşit să treacă ştacheta înălţată la 2,03 m, egalînd astfel recordul ţării pe care îl deţine tot el. Trebuie subliniat că performanţa reuşită ieri de sportivul român este cea mai bună din Europa pe anul 1954 şi se situează între primele cinci din lume. De asemenea interesant este şi faptul că Speter n-a trecut ştacheta în stilul său obişnuit „foarfecă“, ci a întrebuinţat stilul prin rostogolire ventrală, cu care s-a acomodat — după cum se şi vede — foarte bine. Dintre celelalte performanţe reuşite ieri subliniem 4,10 m. la prăjină (Zeno Dragomir), 15,67 m. la greutate (Gabriel Georgescu) 12.5 sec. pe 100 m. fete (Alexandra Sicoe), 12 sec. pe 80 m. garduri (Ana Şerban) şi 1:54.3 min. pe 800 m. (D. Bărdău). O interesantă reuniune pugilistică In scopul VLiificarii stadiului de pregătire a boxerilor noştri fruntaşi, se desfăşoară astă-seară pe ringul special amenajat în incinta stadionului Republicii o gala de box cu caracter de selecţie. Se întîlnesc în cadrul categoriei cocoş campionul din acest an Victor Şchiopu (C.C.A.) şi metalurgistul P. Dumitrescu. Tot în cadrul acestei categorii se întîlnesc O. Bostiog (Dinamo) şi D. Bogiadis (Galaţi). In limita categoriei pană maestrul sportului Eustaţiu Alărgărit (Ştiinţa) urcă ringul după o întrerupere de cîteva luni, pentru a se întîlni cu campionul categoriei, N. Bîrnin. In cadrul categoriei uşoare, dinamovistm 1. Demeter şi studentul Al. Stoian oferă o întrecere deosebit de interesantă, ambii pracicînd un box de calitate. In limita categori semi-mijlocie se întrec metalurgiştii C. Iordache şi D. Rizea. Programul galei de astă-seară mai cuprinde întîlnirile dintre : A Mircea Mihai (Dinamo)-Alarin Cristea (Ametalul); Şerbu Neacşu (C.I.A.)-D. Negrea (Progresul); D. Popescu (Flamura roşie)R. Bojik (Arad); N. Linca (Dinamo)-A. Urdea (Progresul); Bătrînu Tănase (Metalul)N. Herman (Dinamo); Al. Toth (Cluj)- Gh. Moise (Ştiinţa); O. Cioloca (Reşiţa)-V. Isdrail (Constructorul); T. Niculescu (Ştiinţa) - Al. Ghiţă (Metalul) ; E Fithrisz (Dinamo)-M. Aihăilescu (Constructorul). Cei mai buni alergători au făcut ieri la Mediaș primul antrenament în vederea întrecerilor din cadrul campionatului motociclist de viteză în coastă. Înaintea întrecerilor ce vor începe mâine, alergătorii efectuează astăzi cel de al doilea antrenament. Scopul acestor antrenamente este deosebit de important deoarece precipanţii la alergări au astfel ocazia să cunoască bine traseul cu dificultăţile lui. Este demn de remarcat că la întrecerile care încep mîine la Mediaş participă pentru întîia oară şi motocicliste. Ele vor alerga pe maşini de 125 cmc. După desfăşurarea întrecerilor de la Mediaş, participanţii se vor întîlni din nou la 11 iulie pe dealul Feleacului din apropierea Clujului, pentru a se întrece în cadrul celei de a doua probe a campionatului motociclist de viteză în coastă după care vor fi desemnaţi campionii şi campioanele ţării. «A. Mirnela Mediaş Campionatul motociclist de viteză in coastă -----------1———— " împotriva înăbuşirii criticii de jos De cîtva timp, la întreprinderea „Acumulatorul“ din Capitală, a devenit cunoscută o expresie care sună cam aşa : — Vezi să n-o iei pe urmele lui Coremberg ! Expresia aceasta o aud îndeosebi acei muncitori care în şedinţele de producţie sau prin mijlocirea gazetei de perete critică cu curaj lipsurile conducerii întreprinderii sau apucăturile înapoiate ale unor maiştri. A auzit-o de pildă Logofătu Sabin după şedinţa de producţie în care l-a criticat pe Catană Ion, şeful secţiei formaţie, care la lucrările de regie a repartizat doi muncitori în loc de unul singur, ceea ce duce la ridicarea preţului de cost al producţiei. Drept este că Logofătu Sabin n-a luat-o „pe urmele lui Coremberg“. Catană Ion (mîna dreaptă a directorului întreprinderii, cum îi spun muncitorii) s-a mulţumit doar să-l „omită” de pe listele de evidenţiaţi ai întreprinderii. După cum desigur cititorii au sezisat, expresia .„vezi să n-o iei pe urmele lui Coremberg“ se traduce în limbaj obişnuit prin : „Ţine-ţi gura c-o păţeşti“. Dacă însă expresia „vezi să n-o iei pe urmele lui Coremberg“ s-a putut încetățeni la întreprinderea „Acumulatorul“, devenind atît de frecventă, asta nu înseamnă desigur că S. Coremberg ar avea calităţi deosebite. Dimpotrivă, ceea ce a făcut tov. Coremberg fac astăzi mii de muncitori din patria noastră, care au sentimentul că sînt stăpîni într-o ţară liberă. Totuşi, cele întîmplate acestui muncitor cinstit, arată că mai sînt unii „domni” care cocoţaţi în diferite munci,de răspundere se rup de masele de muncitori, înconjurîndu-se de o familiuţă, devenind sugrumători ai criticii de jos. Dar să lăsăm faptele să vorbească. In luna martie a. c. a făcut o mare vîlvă printre muncitorii întreprinderii un scenariu apărut în revista „Urzica“ în care erau dezvăluitefurturile de la gospodăria anexă a întreprinderii. După cum s-a stabilit ulterior, cele relatate de „Urzica“ au fost întru totul juste, fapt care a dus la acţionarea în judecată a celor vinovaţi. Iată însă că pe lingă ancheta deschisă de ministerul de resort pentru stabilirea celor vinovaţi, directorul întreprinderii, Eugen Alexandrescu, a deschis şi el o anchetă pentru aflarea „vinovatului“ de dezvăluirea acestor matrapazlîcuri. Şi descoperindu-le, a luat şi măsuri. S. Coremberg, autorul informaţiei trimise „Urzicii", a fost „transferat“. Subliniem că prin sistemul transferării, direcţiunea întreprinderii „Acumulatorul” a găsit o metodă comodă de a se descotorosi de elementele indezirabile. In felul acesta, directorul a mai pus lacăt la gură unuia care a îndrăznit să scoată la iveală lipsurile din întreprindere. Trebuie arătat că intenţia directorului întreprinderii „Acumulatorul“ nu a fost realizată decît pe jumătate. In urma intervenţiei comitetului raional de partid Stalin şi a revistei „Urzica“, S. Coremberg a fost reprimit în fabrică. Dar nu în munca în care era calificat şi pe care o prestase timp de 6 ani de zile. Aceasta, deoarece directorul nu putea să-i ierte faptul că nu şi-a ţinut gura. Aşadar, din dispoziţia directorului, S. Coremberg a fost mutat într-o muncă necalificată. Este regretabil că „Urzica" nu adat dovadă de consecvenţă în apărarea corespondentului persecutat. Dar şi mai reprobabilă este poziţia comitetului raional de partid care nu a cercetat îndeaproape atitudinea directorului Eugen Alexandrescu şi a celor din preajma lui, care şi-au făcut o îndeletnicire din a nu ascultacuvîntul maselor de muncitori, înăbuşind cu sălbăticie critica de jos. Ar fi putut afla, dacă ar fi cercetat de aproape, că nu este pentru prima oară cînd Eugen Alexandrescu şi clica lui iau măsuri disciplinare împotriva acelor care critică cu curaj lipsurile din întreprindere şi abaterile celor din familiaţa lui. Toţi muncitorii ştiu că la începutul acestui an au fost îndepărtaţi din întreprindere o serie de muncitori buni ca tovarăşa Boeru F.caterina, care a avut curajul să critice abaterile imorale ale directorului. De asemenea se cunosc şi cazurile lui Gheorghe P. Gheorghe şi Humin Atarin, care au avut aceeaşi soartă, primul pentru că l-a criticat pe Catană Ion şi al doilea, în urma atitudinii combative pe care a luat-o faţă de lipsa de preocupare a inginerului şef Enică Constantin, în problema inovaţiilor propuse de muncitori. In sfîrşit, la alţi muncitori, campania de sugrumare a criticii de jos, dusă de către conducerea întreprinderii, s-a manifestat prin retrogradare cu cîteva clase, prin scoaterea afară din şedinţele de producţie (cazul tov. Brandt Iulius),şi alte măsuri de intimidare. Nu este mai puţin adevărat că faţă de această situaţie, nici biroul organizaţiei de bază nu a luat măsurile ce-i reveneau. Biroul organizaţiei de bază (secretar Gheorghiu Atihai) nu a combătut comportarea lui Eugen Alexandrescu, lui Catană Ion, şeful secţiei formaţie, care şi-au făcut un obicei de a lua măsuri represive împotriva celor care iau atitudine critică faţa de lipsuri. Comitetul raional are o mare parte de vină în tolerarea atitudinilor înapoiate ale lui Eugen Alexandrescu şi acoliţilor săi. Deşi a cunoscut atitudinea acestora, de sugrumători ai criticii de jos, comitetul raional s-a mulţumit „sa stea de vorbă” cu Eugen Alexandrescu fără să persevereze în repararea nedreptăţii făcută lui S. Coremberg şi celorlalţi muncitori. De asemenea comitetul raional de partid Stalin nu a îndrumat organizaţia de bază de la întreprinderea „Acumulatorul” în discutarea acestor atitudini contrare liniei partidului. Este timpul ca asemenea atitudini de îngăduire a acelora care încearcă să pună călușul în gura muncitorilor care critică, să fie stîrpită de îndată. închiderea lucrărilor plenarei Uniunii Scriitorilor din R.P.R. cu privire la problemele AMiercuri, în sala Bibliotecii Centrale Universitare, s-au încheiat lucrările plenarei Uniunii Scriitorilor din R. P. R., cu privire la problemele dramaturgiei cinematografice. In cea de a doua zi a şedinţei au luat cuminţii! Atihai Benîuc, Silvian Iosifescu, V. Em. Galan, N. Moraru, Mihail Novicov, Mihail Davidoglu şi alţii, care au dezbătut probleme legate de creaţia literară cinematografică, de posibilitatea unei colaborări rodnice între scriitori şi specialişti pe tărîmul cinematografiei dramaturgiei cinematografice Tov. Nicolae Bellu, locţiitor al ministrului lui Culturii, a arătat, printre altele, lipsurile care au existat în munca Direcţiei generale a cinematografiei, în domeniul scenariului de film. Tov. Traian Şelmaru, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a vorbit despre multiplele probleme pe care dramaturgia cinematografică le pune în faţa scriitorilor, subliniind că pe viitor problema scenariului de film va trebui să se bucure de o atenţie deosebită în munca Uniunii Scriitorilor. Cuvîntul de închidere al lucrărilor a fost rostit de scriitorul Geo Bogza. (Agerpres). O NOUĂ PRODUCŢIE A CINEMATOGRAFIEI CEHOSLOVACE La cinematografele „Patria“ şi „Elena Pavel“ din Capitală va putea fi vizionat cu începere de sîmbătă 3 iulie filmul „Cafeneaua de pe bulevard“, o producţie a studiourilor de stat cehoslovace. Filmul „Cafeneaua de pe bulevard“, adaptare cinematografică după romanul cu acelaşi nume al scriitorului G. Vcelicky, înfăţişează un tablou critic al societăţii burgheze, în anii dintre cele două războaie mondiale. La realizarea filmului şi-au dat concursul, alături de alţi oameni de artă din R. Cehoslovacă, artiştii Karel Roger şi Jana Duterova, laureaţi ai Premiului de Stat, regizorul Auoslav Hubacek şi compozitorul Jan Rychlik. (Agerpres). mise la imrm Campionatul mondial de fotbal R. P. Ungară a învins Uruguay cu 4—2 (1 — 0; 2—2) Meciul dintre echipele Republicii Populare Ungare şi Uruguayului — desfăşurat ieri în Elveţia — s-a remarcat de la început printr-o luptă dîrză. De la început jucătorii maghiari, pun stăpînire pe joc şi aspectul primei reprize se caracterizează printr-o continuă dominare a echipei R. P. Ungare. Apărarea uruguayenilor nu permite însă înaintării ungare să înscrie decit un singur punct prin Czibor în minutul 20. Repriza ia sfîrşit în nota de dominare a echipei R.P.U. Puţin după începutul celei de a doua reprize, extrema dreaptă Budai II, care ieri a jucat excelent, face o cursă pe tuşă, atrage după sine pe fundaşul Uruguayan Santa Maria şi pasează lui Hidegkuti care înscrie imparabil. La scorul de 2-0 pentru R.P.U. aspectul jocului se schimbă. Uruguayenii încep să atace cu disperare. Apărarea maghiară este la post. In mare formă se arată Grosits, Buzanski şi Bojsik. Grosits apără cîteva mingi excepţionale. Totuşi atacul Uruguayan reuşeşte să reducă scorul în minutul 75 prin Hohberg şi să egaleze cu numai 2 minute înainte de sfîrşit prin Schiaffino. Dealtfel aceşti doi jucători uruguayeni au jucat în acest meci aproape fără greşeală. Meciul tenninîndu-se la egalitate, conform regulamentului el a fost prelungit cu două reprize a 15 minute. In primele 15 minute scorul rămîne tot egal. in a doua repriză a prelungirilor jucatorii maghiari dovedesc marile lor calităţi. Făcind eforturi extraordinare ei încep o serie de atacuri rapide din ,ce în ce mai periculoase. In minutul 110, Budai II, centrează precis lui Kocsis, care înscrie splendid cu capul. Uruguayenii atacă imediat după repunerea mingii la centru şi Grosuts acordă corner la o lovitură puternică a lui Schiaffino. Cornerul rămîne însă fără rezultat. Echipa R.P.U. îşi continuă atacurile, dominînd insistent. Cu 5 minute înainte de sfîrşit, Hidegkutti pasează excepţional înainte şi sezisînd pasul, Kocsis sare şi înscrie tot cu capul. Este 4-2 pentru R.P.U. şi cu acest scor ia sfîrşit meciul. La fluierul final al arbitrului jucătorii uruguayeni vin şi felicită întreaga echipă maghiara pentru victoria realizată. Victoria maghiară a fost pe deplin meritată, ţinînd seama atît de voinţa cu care au jucat cît şi de faptul că în general jucătorii unguri au ştiut să treacă peste momentele dificile ale meciului. Dintre jucătorii maghiari foarte bine au jucat Kocsis, Budai II, Grosits şi Buzanski. Echipa Uruguayului a făcut un joc de valoare ridicată. Deşi în apărare au jucat foarte strîns, totuşi jucătorii uruguayeni nu s-au folosit de durităţi. Cei mai buni din echipa Uruguayului au fost înaintaşii Hohberg şi Schiaffino. * O mare surpriza s-a înregistrat în întîlnirea dintre Germania Occidentală și Austria. Echipa Germaniei occidentale a eliminat Austria cu neaşteptatul scor de 6-1 (2-11 Sîmbătă va avea loc meciul dintre Uruguay şi Austria pentru locurile 3 şi 4, iar duminică va avea loc finala între echipa R.P.U. şi echipa Germaniei occidentale. Intîlnirea internaţională de atletism R.P.R.— Elveţia In zilele de 10 şi 11 iulie Capitala ţării noastre va găzdui o nouă întilnire internaţională de atletism. De data aceasta oaspeţii sportivilor noştri vor fi echipele de atletism ale Elveţiei. Intîlnirea prietenească internaţională de atletism dintre echipele reprezentative ale R.P.R. şi Elveţiei stîrneşte de pe acum un viu interes. Atleţii elveţieni se bucură de o frumoasă reputaţie în cercurile sportive din lumea întreagă. Dinamo (Dresda) — Locomotiva Timişoara 2-0 Echipa de fotbal „Dinamo” - Dresda a susţinut miercuri la Timişoara al doilea joc din cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Fotbaliştii din R.D. Germană au întîlnit echipa locală „Locomotiva”. Jucînd foarte bine oaspeţii au obţinut o frumoasă victorie cu scorul de 2-0 (0-0), prin punctele marcate de Hanzecke și Holze. Victoria fotbaliștilor germani a fost aplaudată cu căldură de cei peste 8000 de spectatori. Campionatele mondiale de gimnastica ROMA 30 (Agerpres). Campionatele mondiale de gimnastică sunt urmărite cu interes de publicul italian. Atarţi seara s-au terminat întreceriie din cadrulCampionatului mondial feminin. Participantele s-au întrecut în cadrul exerciţiilor liber alese. Cel mai bun punctaj l-a obţinut echipa U.R.S.S urmată de cea a R. P. Ungare. Astfel, titlul de campioană mondială a revenit echipei Uniunii Sovietice clasată pe locul întîi şi la exerciţiile impuse. La individual primul loc a fost ocupat de gimnasta sovietică Galina Rudiko, care a devenit campioană mondială absolută. O comportare frumoasă au avut la exerciţiile libere gimnastele din echipa R.P.R., clasată pe locul patru. Ele au prezentat exerciţii spectaculoase pe care le-au executat cu precizie şi eleganţă, remarcîndu-se îndeosebi tînăra gimnastă Elena Leuştean. Punctajul excelent, obţinut la exerciţiile libere i-au adus echipei R.P.R. locul patru şi în clasamentul general definitiv. Clasamentul pe echipe al competiţiei feminine este următorul: 1. U.R.S.S. 451,11 puncte; 2. R. P. Ungară 444,48 puncte; 3. R. Cehoslovacă 439,02 puncte; 4. R. P. R. 430,37 puncte; 5. R. P. Polonă 429,99 puncte; 6. Italia 424,77 puncte; 7. R. p. Bulgaria; 8. Franța; 9. Germania occidentală; 10. Suedia; 11. Iugoslavia; 12. Austria.