Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 1, nr. 135-159)

1954-09-01 / nr. 135

Cerem colectivului uzinei „Armătura“ produse de bună calitate Nu de mult la redacţia ziarului nostru a sosit o scrisoare de la uzinele „Semănă­toarea“, in care colectivul arăta greutăţile ce le întîmpină in producţie din cauza sla­bei calităţi a pieselor primite de la uzina „Armătura“. Intr-adevăr la uzina „Armătura“, în ul­tima perioadă se produc piese de slabă calitate. Unele din aceste piese sunt neco­respunzătoare documentaţiei tehnice din care cauză nu se pot asambla la produsul finit. Organele politice şi cele administrative ale acestei uzine nu se preocupă îndea­proape de îmbunătăţirea calităţii produse­lor, de lichidarea rebuturilor. Conducerea administrativă, urmărind numai îndeplinirea cantitativă a planului, nu s-a îngrijit de îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor. La secţia turnătorie — secţia de bază a uzinei — există multe lipsuri în procesul tehnologic. Prepararea pămîntului, a formelor de turnare, se face , după procedee înve­chite. Din această cauză multe forme sunt de slabă calitate şi nu corespund documen­taţiei tehnice. La prepararea şi turnarea fontei sunt de asemenea multe deficienţe din care cauză procentul de rebuturi s-a ridicat la 12,7% pe luna iulie. Inginerii şi tehnicienii din uzină nu au fost antrenaţi în munca pentru perfecţio­narea­ procesului tehnologic, în găsirea de noi căi care să ducă la sporirea producţiei şi productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Activitatea cercului A.S.I.T. şi a cabine­tului tehnic este foarte slabă. Ele nu spri­jină îndeajuns pe inovatori, nu-i îndrumă în vederea descoperirii de dispozitive noi care să contribuie la lichidarea rebuturilor. Aceasta reiese de altfel şi din faptul că in ultimele luni au fost făcute numai cîteva propuneri de inovaţii. In foarte slabă mă­sură se preocupă cercul A.S.I.T. şi cabinetul tehnic de studierea procesului de fabricaţie, de lansarea temelor de inovaţii, de îndru­marea muncitorilor şi tehnicienilor în vede­rea găsirii de noi căi care să înlăture lip­surile existente în procesul de fabricaţie din secţia turnătorie, să perfecţioneze continuu procedeele tehnice din fiecare secţie. Calitatea slabă a produselor la uzina „Armătura“ se datoreşte şi lipsei de preo­cupare pentru ridicarea nivelului tehnico­­profesional al muncitorilor şi tehnicienilor. In această uzină rareori se ţin conferinţe cu caracter tehnic care să contribuie la ri­dicarea nivelului tehnico-profesional al muncitorilor şi tehnicienilor, să le dea pri­lejul să folosească metode noi de muncă. In afară de metoda Voroşin, la uzina „Armătura" nu se mai folosesc alte me­tode înaintate de muncă, care să contribuie la creşterea productivităţii muncii, la îm­bunătăţirea calităţii şi înlăturarea rebutu­rilor. Sunt unii muncitori la turnătorie care nu dau atenţia cuvenită calităţii produselor. Astfel, muncitorii Huter A Mircea şi Ionescu Nicolae realizează planul cantitativ dar dau şi multe rebuturi. Huter Mircea de pildă a re­but­at cîteva sute de bucăţi de baterii pentru reşouri de aragaz datorită faptului că nu ,a curăţat miezurile la for­mele de turnat. Aceşti muncitori nu au fost îndrumaţi îndeaproape în vederea îmbunătăţirii cali­tăţii pieselor, a lichidării rebuturilor. Biroul organizaţiei de bază şi comitetul sindical se preocupă insuficient de intensi­ficarea muncii politice pentru lichidarea rebuturilor, nu caută forme noi de agitaţie prin care să antreneze întreg colectivul uzi­nei la o luptă hotărîtă pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Secretarul organizaţiei de bază Bădilă Du­mitru în foarte slabă măsură se preocupă de instruirea agitatorilor. Aşa se şi explică de ce agitatorii nu ţin convorbiri pe locul de muncă, de ce munca politică de agitaţie n-a influenţat aci în­ mod concret asupra li­chidării lipsurilor. Este timpul să se pună capăt acestor stări de lucruri. Rebuturile nu au fost expuse într-o vi­trină unde să se arate valoarea piesei re­­butate, cine a rebutat piesa, pentru ca cei ce au dat dovadă de neglijenţă să simtă răspunderea, iar ceilalţi muncitori să tragă învăţăminte din aceste lipsuri. Colectivul uzinei „Armătura" poate şi trebuie să lichideze lipsurile ce se mani­festă în calitatea produselor. Colectivele care colaborează cu această întreprindere, oamenii muncii care cumpără bunuri de larg consum fabricate la „Armătura“ cer oamenilor muncii din această uzină să dea produse de bună calitate. Conducerea administrativă a uzinei „Ar­mătura“ trebuie să ia de urgenţă măsuri tehnico-organizatorice care să contribuie la perfecţionarea procesului tehnologic, la îm­bunătăţirea calităţii produselor. De asemenea, o mai strînsă colaborare în­tre ingineri, tehnicieni şi muncitori va con­tribui la descoperirea de procedee noi, care să ducă la lichidarea rebuturilor. Este ne­cesar ca muncitorii să fie îndrumaţi să fo­losească metode noi de muncă cu ajutorul cărora să-şi îmbogăţească cunoştinţele teh­­nico-profesionale, pentru ca astfel să îmbu­nătăţească neîncetat calitatea pieselor. Organizaţia de bază, antrenînd comitetul de întreprindere, organizaţia de bază U.T.M. şi cercul A.S.I.T., trebuie să desfăşoare o muncă politică susţinută de educare a mun­citorilor în spiritul noii atitudini faţă de muncă, să îndrume îndeaproape pe munci­tori, ingineri şi tehnicieni în vederea îmbu­nătăţirii permanente a calităţii produselor. Mobilizarea membrilor de partid şi a tu­turor muncitorilor întreprinderii în vederea lichidării rebuturilor şi îmbunătăţirii cali­tăţii produselor trebuie să stea în centrul preocupărilor biroului organizaţiei de bază. Luptînd cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, colectivul uzinei „Armă­tura“ poate şi trebuie să dea întreprinderii „Semănătoarea“ şi altor întreprinderi bene­ficiare cu care cooperează, piese de bună calitate. L. ALDULESCU Azi se pun in vînzare obligaţiunile C.E.C. 4* cu cîştiguri începînd de miercuri 1 septembrie. Casa de Economii şi Consemnaţiuni a pus în vîn­­zare obligaţiunile CEC 4 la sută cu cîş­­tiguri. Populaţia poate cumpăra obligaţiuni CEC 4­ la sută cu cîştiguri ,la valoarea lor no­minală adică 200, 100 şi 50 lei în perioada 1—30 septembrie 1954. După această dată, preţul obligaţiunilor creşte cu fiecare chenzină, pe măsură ce se apropie data tragerii. Astfel, costul unei obli­gaţiuni de bază de 200­ lei se ridică pînă la maximum 205 lei, iar al celor fracţionare de la 100 şi 50 lei creşte respectiv pînă la 102,50 şi 51,25 lei. Obligaţiunile CEC 4 la sută cu ciştiguri se pot cumpăra începînd de la această dată de la toate unităţile CEC din ţară, ghişeele din întreprinderi şi instituţii, agenţiile CEC­­PTTR. La sate, unde nu sunt unităţi sau ghişee CEC, împuterniciţii speciali stau la dispoziţia populaţiei pentru aceste opera­ţiuni. Obligaţiunile pot fi revîndute oricind uni­tăţilor CEC, de unde au fost cumpărate. Prima tragere la sorţi a obligaţiunilor CEC 4 la sută are loc la 30 octombrie 1954, cind se vor distribui 3.400 ciştiguri de 25.000, 10.000, 5.000, 1.000 lei, etc. în valoare totală de 3.951.600 lei. (Agerpres) O DELEGAŢIE A CENTROCOOP A PLECAT LA PARIS In dimineaţa zilei de 31 august 1954, a plecat în Franţa, cu avionul, o delegaţie a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Con­sum — Centrocoop — R.P.R., care va parti­cipa la cel de al XIX-lea Congres al Alian­ţei Cooperatiste Internaţionale, la Congre­sul Ghildei Internaţionale a femeilor coope­ratoare şi la lucrările conferinţelor interna­ţionale cooperatiste de presă şi învăţămînt, ce vor avea loc la Paris între 1­9 septem­brie 1954. Delegaţia este compusă din tovarăşii: Con­stantin Afateescu, preşedintele Centrocoop­­ului, Ana Lungu, Ion Tubic și Marin Rohan. (Agerpres). Concertul pianistului sovietic Viktor Merj­ano­v Marţi seara, în sala Ateneului R.P.R. a a­­vut loc un concert extraordinar dat de pia­nistul sovietic Viktor Merjanov, laureat al Concursului unional şi al celui de al IV-lea concurs internaţional Chopin de la Varşo­via. Programul concertului a cuprins Concertul pentru orgă în fa minor de Bach-Vivaldi, „Tablouri dintr-o expoziţie“ de Mussorgski, Sonata în si bemol minor de Chopin şi So­nata nr. 5 de Skriabin. Concertul pianistului sovietic s-a bucurat de un frumos succes. (Agerpres) ----------­ , Informaţ­ii Duminică a părăsit Capitala Emil Otto, reprezentant al Federaţiei Sindicale A Mondia­­le, care a participat la manifestările­­prile­juite de ziua de 23 August. La plecare, în Gara de Nord, Em­il Otto a fost însoţit de fruntaşi ai mişcării sin­dicale din ţara noastră. Luni seara a părăsit Capitala, îndreptîn­­du-se spre patrie, delegaţia de muncitori, tehnicieni, funcţionari şi activişti sindicali din R. Cehoslovacă, care şi-a petrecut con­cediul de odihnă în ţara noastră la invi­taţia Consiliului Central al Sindicatelor. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost salutată de reprezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor. Ministerul Invăţă­mîntului comunică : înscrierile pentru examenele de admitere la cursurile fără frecvenţă din învăţămîntul superior se pot face pînă în ziua de 8 sep­tembrie a. c. inclusiv. Absolvenţii şcolilor medii cu diplomă de merit sunt primiţi fără examen de admitere. Orice alte lămuriri se pot primi la decana­tele facultăţilor din institutele de învăţămînt superior. (Agerpres). ★ ★ Concursul tinerilor actori, regizori şi pictori scenografi Intre 3 şi 12 septembrie se va desfăşura în Capitală faza finală a primului concurs republican al tinerilor actori, regizori şi pic­tori scenografi. La această fază participă 126 de concurenţi de la 20 de teatre din Bucureşti şi din provincie. In cadrul concursului participanţii vor prezenta fragmente din diferite lucrări dra­matice şi piese in întregime. Tinerii artişti ai Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” au pregătit piesa sovietică „Liceenii” de C. Treniov. Teatrul Tineretului va prezenta fragmente din piesele „Pescă­ruşul” de A. P. Cehov, „Don Carlos” de Er. Schiller, „Hamlet” de W. Shakespeare şi al­tele. Actorii Teatrului Municipal vor prezen­ta printre altele piesele: „Bolnavul închipuit” de Atoliére şi „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, ter­minănl colectiv al Tea­trului Armatei va­ prezenta piesa „Maşenka" de A. N. Afinoghenov. Studioul actorului de film „C. Nottara” a pregătit piesa „Steaua fără nume" de M. Sebastian, iar Teatrul C.F.R. Giuleşti piesa „Slugă la doi stăpîni” de C. Goldoni. Concursul republican al tinerilor artişti, regizori şi scenografi se va desfăşura în di­ferite săli de spectacole din Capitală. Familia de ieri şi de azi Transformările revoluţionare din ţara noastră, din anii puterii populare, se oglin­desc şi în familie, în structura ei, în relaţiile ei. Urmările acestor transfornări se fac sim­ţite pe­ zi ce trece. Observăm o atitudine nouă faţă de familie, faţă de membrii ei. Protecţia mamei şi copilului a devenit o instituţie de stat. Relaţiile dintre membrii fa­miliei sunt reglementate printr-o lege nouă, fundamental deosebită de legile moştenite, prin Codul Familiei. In sinul familiei, oa­menii se simt liberi şi egali în drepturi. Se naşte o morală nouă. Toate acestea se d­atoresc prefacerilor a­­dînci care au intervenit în viaţa ţării, noii noastre orînduiri. Familia în regimul democrat-popular ca­pătă o bază nouă. Odată înlăturată exploa­tarea omului de către om din societate, se înlătură şi exploatarea din familie. In so­cietatea burgheză, în genere în societatea bazată pe exploatare, caracterele esenţiale ale acesteia se resfrîng asupra familiei. Cum sînt relaţiile din societate aşa sînt şi cele din familie. Bazate pe proprietatea privată, pe interesele legate de ea, relaţiile familiale devin relaţii de interese, relaţii băneşti. Totul se vinde şi se cumpără pe bani. Pînă şi sentimentele. Căsnicia nu poa­te deveni trainică. Ea se desface la primul conflict de interese pecuniare. Divorţul e o boală a familiei burgheze. Copiii n-au ce învăţa de la părinţii legaţi între ei nu prin dragoste, ci pe consideraţii de avere. Chiar şi copiii, in ipoteza că au vreo moştenire, vreo donaţie sau vreo sursă de venituri, nu sunt mai puţin speculaţi de proprii lor pă­rinţi. Tot proprietatea privată menţine pe soţi în situaţii antagonice. Bărbatul are predo­minanţă im conducerea familiei, fiindcă el conduce treburile băneşti. Femeia se ocupă cu treburile casnice şi chiar cind­ are avere personală, iot soţul o administrează. Legea, în societatea capitalistă, apără proprietatea privată, dar pentru menţinerea aşa-zisei u­­nităţi familiale burgheze, proprietatea soţiei o administrează tot soţul. Făţărnia bur­gheză nu e depăşită deci,­ de frazeologia, cu care apologeţii societăţii capitaliste ridica în slavă familia burgheză. Femeia, în societatea ca şi în familia bur­gheză, este menţinută în poziţia de sclava, dependentă faţă de bărbat în treburile ci­vile, lipsită de drepturile politice in socie­tate. Această inegalitate nu este o rămăşiţă a orînduirilor sociale anterioare, ci, dimpo­trivă, este o consecinţă obiectivă şi inevita­bilă a orânduirii sociale la baza căreia stă proprietatea privată. „Ln nici un stat capi-C. PARASCHIVESCU-BALACEANU tarist, nici măcar în, republica cea mai liberă, scria V. I. Lenin, nu există egalitatea de­plină în drepturi a femeii“. Legislaţia bur­gheză confirmă aceste stări de lucruri. In vechiul cod civil, în capitolul privitor la „drepturile“ şi „datoriile“ respective ale soţi­lor, se menţinea dispoziţiunea înjositoare pentru femeie că „bărbatul e dator protec­­ţiune femeii, femeia ascultare bărbatului“. Tendinţa femeii în societatea capitalistă de a participa la munca socială producti­vă se loveşte de toate legile economiei capita­liste şi în special de exploatarea mai cruntă, prin deprecierea muncii sale, pe ogor de că­tre moşier, în fabrică de către fabricant. Egalitatea femeii cu bărbatul nu există nici în lege — nici cel puţin formal, — cu atlt mai mult cu cit nu există şi nu poate exista în fapt, în societatea bazată pe proprietatea privată. In ce priveşte copiii familiei burgheze, creşterea, învăţătura, educarea lor sunt de­terminate tot de proprietatea privată. Chiar naşterea lor e determinată de aceasta. Este edificatoare expunerea de motive la legea „despre familia franceză şi natalitate“ vo­tată de parlamentul francez în 1939 şi în care se spune că „grija de a nu Fărâmiţa proprietatea între mai mulţi moştenitori, i-a determinat pe francezi la reducerea număru­lui naşterilor“. Deci determinant în familia burgheză, în „consolidarea“ ei, este proprie­tatea privată şi nu copiii. Naţiunea­­ poate să piară, averea să nu fie împărţită. Fa­milia burgheză apare aşa cum este în reali­tate, egoistă, nepăsătoare faţă de interesele generale, preocupată numai de interesele particulare, indiferentă faţă de societate şi celelalte familii, izolată de ele. Nu de la familia burgheză ne putem aştepta la acele relaţii de colaborare între oameni liberi şi egali în drepturi. In orînduirile cu clase antagoniste numai familia proletară apare ca germenele unei familii de tip superior, bazată pe căsătoria din dragoste, liber consimţită, întemeiată pe muncă, pe stimă reciprocă şi ajutor re­ciproc. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a creat baza pentru făurirea unei farmle de tip superior, prin socializarea mijloa­celor de producţie, prin dezrobirea econo­mică şi politică a femeii, prin sprijinul mul­tilateral pe care puterea oamenilor muncii îl acordă oamenilor muncii. „Deplina liber­tate în încheierea căsătoriei, care stă la baza familiei, — scria Engels — va putea fi realizată pe plan general abia atunci cind, prin înlăturarea producţiei capitaliste şi a relaţiilor de proprietate create de ea, vor fi fost îndepărtate toate acele consideraţii economice secundare care mai exercită şi astăzi încă o influenţă atît de puternică a­­supra alegerii soţului, şi cind nu va mai rămîne alt motiv decit acela al înclinaţiei reciproce“. Azi forma cea mai superioară a familiei o constituie familia din orinduirea socialistă. Aci s-au realizat condiţiile făuri­rii căsătoriei civile proletare din dragoste, a familiei socialiste sovietice. In regimul nostru de democraţie popularii s-au creat de asemenea condiţiile unor relaţii noi de familie, unei familii — element de bază — care să ajute la lichidarea exploa­tării omului de către om, la construirea so­cialismului. Prin Constituţia Republicii Populare Romíne s-au consacrat principiile socialiste privitoare la egalitatea deplină între bărbat şi femeie, la ocrotirea şi întă­rirea căsătoriei şi familiei, la apărarea in­tereselor mamei şi copilului. Prin noul Cod al Familiei s-au statornicit uniunea liber consimţită între bărbat şi fe­­meie ca bază a căsătoriei şi egalitatea d­e­­plină între­ soţi. In opoziţie cu căsătoria burgheză, îngrădită de nenumărate opre­lişti izvorîte din consideraţii băneşti, noua căsătorie dă naştere unei unităţi familiale, de colaborare în muncă, de întărirea fami­liei, de ocrotirea copilului şi educarea lui in conformitate cu ţelurile statului democrat-­­ popular.­­ O grijă deosebită se acordă ocrotirii co-­­ pil­ului. „Puterea paternă“, „puterea părin­tească“ nu mai figurează nici în texte, şi , nu mai poate fiinţa nici in viaţă. „ Drepturile şi îndatoririle ambilor părinţi , sunt egale faţă de copiii lor minori, rezul­taţi fie din căsătorie, din afara căsătoriei­­ sau înfiaţi. Autoritatea tutelară, noua insti­tuţie care funcţionează în cadrul sfaturilor­ populare, exercită un control permanent de supraveg­here şi îndrumare a ocrotirii mino­rului. Datorită asigurării dreptului la muncă, familia, ocrotită în regimul nostru de către ,, stat, se aşează pe o temelie sănătoasă. Ce­lulă a societăţii socialiste, familia nouă, re- ,, prezent­înd unitatea dintre interesele perso­­nale şi cele ale societăţii, asigură ajutorul tovărăşesc între toţi membrii săi şi formarea­­ unui tineret luptător activ pentru construirea­­ socialismului în patria noastră. :■ STEAGUL­ ROŞU Proiectul de Directive va fi o călăuză în munca noastră Apariţia în presă a Proiectului C.C. al P.M.R. de Directive ale Congresului al 11-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani a însemnat pentru muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat „Dumitru Marinescu“ din raionul Roşiorii de Vede un nou şi mare imbold în muncă, o călăuză sigură în lupta lor pentru obţinerea de recolte cit mai bogate. Datorită efortului comun depus de către toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii gos­podăriei noastre, munca pregătitoare pentru terminarea la timp şi în condiţiuni optime a însămînţărilor de toamnă a ajuns într-un stadiu deosebit de avansat, încă de la data de 20 august arăturile adinei pentru insă­­minţările de toamnă s-au terminat pe în­treaga suprafaţă. Printre tractoriştii care au lucrat cel mai bine se află candidatul de partid Dumitru Simion, şeful brigăzii de tractoare de la secţia Rîioasa. Brigada con­dusă de el a reuşit să cîştige drapelul de bri­gadă fruntaşă pe gospodărie. Această răs­plată a fost rodul rezultatelor bune obţinute în campaniile de seceriş, dezmiriştit, treieriş şi alături adinei ca şi în campania de întreţinere a culturilor. El a cîştigat tot­odată în cursul ultimei luni su­ma de lei 1.634. La fel au obţinut succese în mt­ncă şi Grigore Nicula, utemist, care datorită efor­turilor sale a cîştigat un salariu de 1.709 lei pe o lună. De asemenea el a făcut o economie de 729 litri combustibil şi a arat 245 hec­tare în loc de 102 hectare cit îi era norma. La noi în gospodărie cei care au muncit în mod deosebit nu se pot număra pe degete. Ei sunt foarte mulţi. Iată d­oar cîţiva dintre ei: Nicolae Stancu a economisit 520 litri combustibil şi a cîştigat­­1.560 lei, L­azăr Ion a primit 1.492 lei salariu, Dumitru Pascu 1.563 lei, iar­­Vasile Pascu 1.480 lei. Vasile Pascu mai este cunoscut în gospodărie şi pen­tru faptul că timp de un an de zile a muncit cu tractorul fără nici un fel de reparaţie, iar tovarăşul său Dumitru Zimniceanu — cel mai tânăr tractorist din gospodărie — este cunoscut pentru că în gospodărie nimeni nu a ajuns să aibă un tractor mai curat ca al lui. Desigur că tractoriştii au fost ajutaţi şi de comunistul Ion Soreaţă, mecanic agri­col, precum şi de Marin Nedelcuţ care nu şi-au precupeţit nimic atunci cind a fost nevoie ca un tractorist să fie ajutat să re­pare tractorul şi munca să continuie în bune condiţiuni. Dar cheia tuturor succeselor acestor bravi tractorişti este Întrebuinţarea metodelor înaintate agrotehnice sovietice. In campania arăturilor adinei ei au folosit metoda gra­ficului orar a lui Buneev, reuşind astfel să isprăvească cu mult înainte de termen ară­turile adinei. Grăitoare in ceea ce priveşte rezultatele obţinute în urma acestei metode sunt­ şi salariile ridicate de către tractoriştii din întreaga gospodărie. Din cei 25 de tractorişti, 14 au cîştigat peste 1.000 lei sa­lariu şi nici unul nu a primit sub 550 lei pe ultima lună. Datorită faptului că în gospodăria noastră griul de toamnă a fost semănat după metoda rîndurilor încrucişate s-au obţinut cite 1.700 kg. la hectar la ma­joritatea secţiilor gospodăriei, iar la griul de elită şi la griul înmulţirea I-a au obţinut câte 1.800 kg. De asemenea, producţii mari s-au obţinut şi la celelalte plante agricole. După ce muncitorii de la G.A.S. „Dumitru Marinescu“ au terminat muncile lor au mers să sprijine şi pe ceilalţi tovarăşi ai lor din gospodăriile colective şi de la alte G.A.S - uri. Astfel noi am trimis cite o brigadă cu 4 tractoare, conduse de cei mai buni trac­torişti, la gospodăria colectivă „Timpuri Noi“ din comuna Belitori şi la gospodăria de stat din Mavroh­in, pentru ca şi ei să termine la timp arăturile adinei, iar l­a începerea însă­­mînţărilor să pornească lucrul cu întrea­ga lor capacitate de muncă. Pînă la în­­sămînţări activitatea în gospodăria noastră continuă la fel de intens. Tractoarele sînt complet revizuite. S-au adus piese de schimb în cantităţi suficiente, iar o parte din ele au fost lucrate chiar în atelierul nostru de priceputul strungar şi fruntaş în muncă d­e gospodărie Virgil Şuruianu. Toate celelalte atelaje au fost reparate şi sunt gata de lu­cru, întregul proces al însămînţărilor a fost mecanizat. In acest scop s-au confecţionat mai multe cupluri de cite 3 semănători. O altă preocupare a gospodăriei noastră a fost calitatea seminţelor. Sămînţa joacă un rol hotăritor in obţinerea roadelor bo­gate. De aceea ea trebuie aleasă, sortată şi tratată cu deosebită atenţie. Şi acest lu­cru l-am făcut. Pentru săminţă am oprit anumite parcele pe care le-am secerat şi treierat separat, iar apoi am început să le tratăm cu substanţe chimice. G.A.S. „Dumi­tru Marinescu“ va mai trimite seminţe şi altor gospodării. Pentru aceasta am şi se­lecţionat pînă acum 6 vagoane pe care le vom expedia cit mai curind. Toţi muncitorii gospodăriei sînt hotărîţi să aplice cu toată seriozitatea Proiectul C.C. al P.M.R. de Directive ale Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agri­culturii în următorii 2-3 ani, începînd chiar din această campanie. Ei luptă ca să smulgă pămîntului cit mai multe roade, să dea cit mai multe grîne țării. In acest scop ei aplică cu mult succes meto­dele înaintate sovietice. De exemplu, jumă­tate din grîul ce-1 vom însămînța in această toamnă îl vom însăm­înța în rînduri dese. Rezultatele de pînă acum au arătat că apli­carea acestei metode aduce o recoltă medie de 2.500—3.000 kg. la hectar. La 15 septembrie vom începe însămînţă­­rile de toamnă. Ritmul muncii însufleţite va face ca numai în 10 zile să terminăm com­plet cu însămînţările. Munca susţinută depusă cu tragere de inimă de către muncitorii şi tehnicienii gos­podăriei noastre dă roade. Cu fie­care nouă campanie noi suntem­ hotărîţi să obţinem victorii în luptă pentru obţine­rea unei producţii sporite la hectar, să înflorească tot mai mult gospodăria pe care o îndrăgim atît de mult Un sprijin deo­sebit de preţios în îndeplinrea acestor do­­rinţi îl constituie însuşirea şi aplicarea te­meinică de către noi toţi a Proiectului C.C. al P.M.R. de Directive ale Congresului al 11-lea al partidului cu privire­ la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. ION STANILA directorul G.A.S. „Dumitru Marinescu” raionul Roșiorii de Vede Creşterea păsărilor ne îndestulează casa Creşterea păsărilor, izvor de aproviziona­re cu carne, ouă, puf şi fulgi, este o ocupa­ţie plăcută şi productivă, care răsplăteşte din plin mun­ca crescătorilor de păsări. N-ar trebui să existe nici o gospodărie în care condiţiile sunt prielnice acestei îndelet­niciri — adică să aibă cit de cit o curte, un loc de coteţ — fără cîteva zeci de păsări ouătoare, bine îngrijite. Păsările se înmulţesc repede, ajung adulte în cîteva luni şi încep să producă chiar din primul an de viaţă. Greutatea ouălor pro­duse de o găină ouătoare de rasă, în cursul unui an, întrece de 6—8 ori greutatea cor­pului ei. Puii se dezvoltă atît de repede, incit de la o singură găină obţinem 25—30 pui, care ajunşi mari ne dau în cursul unui an 45 kg. de carne, fără a mai socoti ouăle, gră­­sim­ea găinilor îngrăşate şi fulgii atît de valoroşi. De la o gîscă, cu urmaşii ei, ob­ţinem 65—75 kg. de carne într-un an, iar d­e la o curcă pînă la 90 kg. de carne In­tr-un an. Păsările sînt mai lesne de ţinut, fără chel­tuiala mare. Din primăvară şi pînă toamna tîrziu ele îşi adună singure o parte din hra­nă din curte, din grădină, de pe ogor, din livadă, ciugulind grăunţele risipite, fructele căzute, insecte dăunătoare, gîndaci, viermi, coropişniţe precum şi verdeţuri, buruieni şi seminţe de buruieni, folosind această hrană, care nu numai că nu ne costă nimic, dar păsările ne ajută astfel la stîrpirea buruie­nilor şi a dăunătorilor. Păsările nu sînt pretenţioase la mîncare. Le putem da o hrană cît de variată: pe lingă boabe de porumb, orz, ovăz şi res­turi de bucătărie, le putem amesteca mîn­­carea cu fin şi pleavă tocate, turte de floa­­rea-soarelui, uruieli, etc. Ouăle, foarte hrănitoare, sînt folositoare atît copiilor cît şi adulţilor, cărora le refac energia cheltuită. Carnea de pasăre este o hrană gustoasă, din care se pot prepara multe feluri, care convin şi persoanelor suferinde. Puful şi fulgii folosiţi pentru perne aduc un venit însemnat din care ne putem îndes­tula casa cu multe lucruri cumpărate, îmbu­­nătăţindu-ne astfel condiţiile de trai. Păsările ne mai dau şi alt produs valo­ros pentru îngrăşatul grădinii de zarzavat : gunoiul de păsări, care folosit ca îngrăşă­­m­int suplimentar în grădină ne ajută la obţinerea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi. Intrucît creşterea păsărilor nu este o în­deletnicire grea, ea poate fi lăsată pe seama bătrânilor şi chiar a copiilor, cărora le vom da însă îndrumări, pentru a ave­a păsări sănătoase, a le feri de boli, a le crea con­diţii bune de adăpost, îngrijire şi hrană. RASELE DE PASĂRI. In gospodăriile a­­gricole de stat, în care creşterea păsărilor se face după norme ştiinţifice, rasele sunt a­­lese pe categorii şi menţinute necorcite pen­tru însuşirile lor. Deşi există un mare număr de rase de găini, ele se împart în trei grupe: 1) Rase de găini ouătoare, care dau ouă multe şi mari; 2) Rase mixte de găini care dau şi ouă şi carne; 3) Rase de găini de carne, care dau însă ouă puţine, şi nu cad cloşti. Astăzi, orice crescător de păsări are po­sibilitatea să-şi aleagă rasa de găini pe care doreşte s-o crească şi s-o înmulţească, întruccit îşi poate procura de la fermele de stat „pui de o zi“ din rase selecţionate. Cea mai cunoscută şi mai răspiradilă dintre găinile bune ouătoare este cea de rasa Leghorn (fig. 1) care produce 160— 200 ouă pe an. Ea ouă bine în tot cursul anului. Găina de rasă Leghorn este harnică şi vioaie, îşi caută tot timpul hrana, dar din cauza ouatului continuu cloceşte rar sau deloc. Puicuţele încep să ouă de la 5—6 luni, astfel că cele scoase în martie încep să ouă în octombrie. Rasa Rhode Island (fig. 2) mixtă, de ouă şi carne, mai mare ca găina Leghorn, atinge greutatea de 3—4 kg. Ea produce pe an peste 200 ouă de culoare cafenie. Este bună de carne, bună de cloşcă şi îngrijeşte bine puii. Culoarea acestei găini este ro­şie, ca şi vişina putredă.­ Este o găină li­niştită şi blinda, rezistentă iarna la frig. Şi găinile Plymouth Rocks (porumbace) (fig. 3) sunt bune pentru carne şi ouă. Ele produc 160—180 ouă pe an şi ating greu­tatea de 3—4 kg. Sunt blinde, puternice, clocesc şi îşi îngrijesc bine puii. Pentru cei ce nu intenţionează să creas­că găini din rasă, găina locală romînească, răspândită în toată ţara, este de tipul găi­nilor ouătoare, întreţinută prost, ea dă nu­mai 60 ouă pe an, însă producţia ei poate atinge 100—120 ouă pe an, dar iarna înce­tează ouatul. Este rezistentă la boli molip­sitoare şi puţin pretenţioasă la mîncare, în­­gr­jire şi adăpost, fiind cloşcă bună. Această­ găină modestă, rezultată din di­ferite încrucişări, este mai uşoară şi dă ouă mai mici ca ale găinilor de rasă. Ea poate deveni însă foarte rentabilă, crescind în greutate şi sporind numărul ouălor, dacă îi creăm, cu cheltuială puţină, condiţii mai prielnice de dezvoltare. In baia comunală din Budești, raionul Oltenița, Comitetul Executiv al sfatului popular comunal a a­­dăpostit porci... (De la corespondentul nostru voluntar BĂDARAU ION) — Ce preşedinte gri­juliu avem !... Pap. * Noi construcţii necesare dezvoltării agriculturii In comuna Andrăşeşti din regiunea Bucu­reşti se ridică îşi acest an construcţii care vor permite o largă dezvoltare a sec­torului agricol în satele şi în comunele din împrejurimi. Pe o suprafaţă de cîteva hectare la in­trarea în comună se construieşte un S.M., model. El cuprinde trei remize pentru ba­toze, un mare atelier mecanic, o cantină şi două corpuri de clădiri pentru locuinţe muncitoreşti cu mai multe apartamente. La aceste construcţii lucrează muncitorii şi tehnicienii întreprinderii 201 — Trustul­­ — din Bucureşti. Folosind metodele îna­intate ale constructorilor sovietici, echipele de zidari şi dulgheri obţin deosebite succese în producţie. Antrenaţi în întrecere socialistă muncitorii de pe acest şantier lucrează cu însufleţire depăşind normele de producţie. Astfel, vor fi terminate cu o lună înainte de termen principalele clădiri ale S.M.T.-ului Andrăşeşti. In mod deosebit s-a evidenţiat la executa­rea lucrărilor de zidărie echipa fruntaşului în producţie Gheorghe Dragomir. Muncito­rii din această echipă n-au precupeţit nici un efort pentru a realiza lucru de bună calitate şi pentru a scurta termenul de exe­cutare a construcţiilor. Iai fiecare zi echipa realizează peste două norme. De asemenea echipa de dulgheri condusă de maistrul Tudose Afanase a lucrat cu mult spor la confecţionarea cofrajelor, predînd cu cîteva zile înainte de termen cofrajele şi eco­nomisind cantităţi însemnate de scânduri şi grinzi. Datorită ritmului însufleţit al lucrărilor de construcţii pe şantierul S.M.T. Andră­şeşti planul valoric a fost depăşit. ★ Nu departe de S.M.T. Andrăşeşti se gă­sesc clădirile gospodăriei agricole de stat. Pe acest şantier executarea lucrărilor este avansată cu 20 de zile faţă de termenul fi­xat. Aci se construiesc patru corpuri de case pentru locuinţe muncitoreşti şi un grajd pentru 80 cai. Organizîndu-se pe echipe de specialitate, muncitorii constructori obţin im­portante realizări în producţie. In fruntea întrecerii pe acest­­şantier se găseşte echipa maistrului zidar Andrei Nosinibeni, care de­păşeşte norma cu 30—40 la sută. Cu acelaşi avînt lucrează şi echipa dulgherului lor, Loth. Lucrînd la şarpante, dulgherii au reu­şit să depăşească sarcinile de producţie d­e peste 50 la sută. în legătură cu eliberarea cartelelor de lemne Se aduce la cunoştinţă cetăţenilor care au dreptul la cartele de lemne precum şi în­treprinderilor şi instituţiilor care eliberează cartele de lemne salariaţilor săi pentru anul 1955 următoarele: Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru lem­ne de foc, necesare anului 1955 a fost pînă ln 1 august a c., totuşi unele întreprinderi, instituţii şi cetăţeni nu s-au prezentat la secţiunile de combustibil raio­nale să depună declaraţiile de lemne pentru anul 1955. Pentru definitivarea lucrărilor de centrali­zare în vederea eliberărilor de cartele de combustibil pe anul 1955 se pune în vedere celor interesaţi să depună pînă la data de 10 septembrie ac declarative completate conform instrucţiunilor 2500/954 la centrele secţiunilor de combustibil raionale. In acest scop se mai acordă un ultin ter­men de primire a declaraţiilor pînă la 10 septembrie a.c. după care termen nu se vor mai primi declaraţii, în acest an, urmînd ca primirea declaraţiilor să se facă în luna ianuarie 1955, iar cartelele să se elibereze în luna aprilie 1955. Pentru ca salariaţii întreprinderilor şi in­­stituţiilor să-şi primească la timp drepturile la cartele, se vor lua toate măsurile organi­zatorice ca pînă la 10 septembrie a­n, dele­gaţii să se prezinte de urgenţă la secţiunile de combustibil raionale pentru justificarea cartelelor pe anul 1954 şi depunerea decla­raţiilor pe anul 1955 Totodată, începînd de la 1 septembrie a.c. se va distribui tranşa Il-a pe cartela de. combustibil tip. A. iar pentru cartelele tip B„ C., D., E„ F., G., care sunt programate cu tranşa Il-a, se vor ridica cantităţle res­pective la depozitele unde sunt programaţi în zilele fixate. In ceea ce priveşte tranşa IlI-a se va pro­grama la o dată ulterioară după terminarea tranşei a Il-a la toate cartelele de mai sus.

Next