Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 1, nr. 135-159)
1954-09-01 / nr. 135
Cerem colectivului uzinei „Armătura“ produse de bună calitate Nu de mult la redacţia ziarului nostru a sosit o scrisoare de la uzinele „Semănătoarea“, in care colectivul arăta greutăţile ce le întîmpină in producţie din cauza slabei calităţi a pieselor primite de la uzina „Armătura“. Intr-adevăr la uzina „Armătura“, în ultima perioadă se produc piese de slabă calitate. Unele din aceste piese sunt necorespunzătoare documentaţiei tehnice din care cauză nu se pot asambla la produsul finit. Organele politice şi cele administrative ale acestei uzine nu se preocupă îndeaproape de îmbunătăţirea calităţii produselor, de lichidarea rebuturilor. Conducerea administrativă, urmărind numai îndeplinirea cantitativă a planului, nu s-a îngrijit de îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor. La secţia turnătorie — secţia de bază a uzinei — există multe lipsuri în procesul tehnologic. Prepararea pămîntului, a formelor de turnare, se face , după procedee învechite. Din această cauză multe forme sunt de slabă calitate şi nu corespund documentaţiei tehnice. La prepararea şi turnarea fontei sunt de asemenea multe deficienţe din care cauză procentul de rebuturi s-a ridicat la 12,7% pe luna iulie. Inginerii şi tehnicienii din uzină nu au fost antrenaţi în munca pentru perfecţionarea procesului tehnologic, în găsirea de noi căi care să ducă la sporirea producţiei şi productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Activitatea cercului A.S.I.T. şi a cabinetului tehnic este foarte slabă. Ele nu sprijină îndeajuns pe inovatori, nu-i îndrumă în vederea descoperirii de dispozitive noi care să contribuie la lichidarea rebuturilor. Aceasta reiese de altfel şi din faptul că in ultimele luni au fost făcute numai cîteva propuneri de inovaţii. In foarte slabă măsură se preocupă cercul A.S.I.T. şi cabinetul tehnic de studierea procesului de fabricaţie, de lansarea temelor de inovaţii, de îndrumarea muncitorilor şi tehnicienilor în vederea găsirii de noi căi care să înlăture lipsurile existente în procesul de fabricaţie din secţia turnătorie, să perfecţioneze continuu procedeele tehnice din fiecare secţie. Calitatea slabă a produselor la uzina „Armătura“ se datoreşte şi lipsei de preocupare pentru ridicarea nivelului tehnicoprofesional al muncitorilor şi tehnicienilor. In această uzină rareori se ţin conferinţe cu caracter tehnic care să contribuie la ridicarea nivelului tehnico-profesional al muncitorilor şi tehnicienilor, să le dea prilejul să folosească metode noi de muncă. In afară de metoda Voroşin, la uzina „Armătura" nu se mai folosesc alte metode înaintate de muncă, care să contribuie la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii şi înlăturarea rebuturilor. Sunt unii muncitori la turnătorie care nu dau atenţia cuvenită calităţii produselor. Astfel, muncitorii Huter A Mircea şi Ionescu Nicolae realizează planul cantitativ dar dau şi multe rebuturi. Huter Mircea de pildă a rebutat cîteva sute de bucăţi de baterii pentru reşouri de aragaz datorită faptului că nu ,a curăţat miezurile la formele de turnat. Aceşti muncitori nu au fost îndrumaţi îndeaproape în vederea îmbunătăţirii calităţii pieselor, a lichidării rebuturilor. Biroul organizaţiei de bază şi comitetul sindical se preocupă insuficient de intensificarea muncii politice pentru lichidarea rebuturilor, nu caută forme noi de agitaţie prin care să antreneze întreg colectivul uzinei la o luptă hotărîtă pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Secretarul organizaţiei de bază Bădilă Dumitru în foarte slabă măsură se preocupă de instruirea agitatorilor. Aşa se şi explică de ce agitatorii nu ţin convorbiri pe locul de muncă, de ce munca politică de agitaţie n-a influenţat aci în mod concret asupra lichidării lipsurilor. Este timpul să se pună capăt acestor stări de lucruri. Rebuturile nu au fost expuse într-o vitrină unde să se arate valoarea piesei rebutate, cine a rebutat piesa, pentru ca cei ce au dat dovadă de neglijenţă să simtă răspunderea, iar ceilalţi muncitori să tragă învăţăminte din aceste lipsuri. Colectivul uzinei „Armătura" poate şi trebuie să lichideze lipsurile ce se manifestă în calitatea produselor. Colectivele care colaborează cu această întreprindere, oamenii muncii care cumpără bunuri de larg consum fabricate la „Armătura“ cer oamenilor muncii din această uzină să dea produse de bună calitate. Conducerea administrativă a uzinei „Armătura“ trebuie să ia de urgenţă măsuri tehnico-organizatorice care să contribuie la perfecţionarea procesului tehnologic, la îmbunătăţirea calităţii produselor. De asemenea, o mai strînsă colaborare între ingineri, tehnicieni şi muncitori va contribui la descoperirea de procedee noi, care să ducă la lichidarea rebuturilor. Este necesar ca muncitorii să fie îndrumaţi să folosească metode noi de muncă cu ajutorul cărora să-şi îmbogăţească cunoştinţele tehnico-profesionale, pentru ca astfel să îmbunătăţească neîncetat calitatea pieselor. Organizaţia de bază, antrenînd comitetul de întreprindere, organizaţia de bază U.T.M. şi cercul A.S.I.T., trebuie să desfăşoare o muncă politică susţinută de educare a muncitorilor în spiritul noii atitudini faţă de muncă, să îndrume îndeaproape pe muncitori, ingineri şi tehnicieni în vederea îmbunătăţirii permanente a calităţii produselor. Mobilizarea membrilor de partid şi a tuturor muncitorilor întreprinderii în vederea lichidării rebuturilor şi îmbunătăţirii calităţii produselor trebuie să stea în centrul preocupărilor biroului organizaţiei de bază. Luptînd cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, colectivul uzinei „Armătura“ poate şi trebuie să dea întreprinderii „Semănătoarea“ şi altor întreprinderi beneficiare cu care cooperează, piese de bună calitate. L. ALDULESCU Azi se pun in vînzare obligaţiunile C.E.C. 4* cu cîştiguri începînd de miercuri 1 septembrie. Casa de Economii şi Consemnaţiuni a pus în vînzare obligaţiunile CEC 4 la sută cu cîştiguri. Populaţia poate cumpăra obligaţiuni CEC 4 la sută cu cîştiguri ,la valoarea lor nominală adică 200, 100 şi 50 lei în perioada 1—30 septembrie 1954. După această dată, preţul obligaţiunilor creşte cu fiecare chenzină, pe măsură ce se apropie data tragerii. Astfel, costul unei obligaţiuni de bază de 200 lei se ridică pînă la maximum 205 lei, iar al celor fracţionare de la 100 şi 50 lei creşte respectiv pînă la 102,50 şi 51,25 lei. Obligaţiunile CEC 4 la sută cu ciştiguri se pot cumpăra începînd de la această dată de la toate unităţile CEC din ţară, ghişeele din întreprinderi şi instituţii, agenţiile CECPTTR. La sate, unde nu sunt unităţi sau ghişee CEC, împuterniciţii speciali stau la dispoziţia populaţiei pentru aceste operaţiuni. Obligaţiunile pot fi revîndute oricind unităţilor CEC, de unde au fost cumpărate. Prima tragere la sorţi a obligaţiunilor CEC 4 la sută are loc la 30 octombrie 1954, cind se vor distribui 3.400 ciştiguri de 25.000, 10.000, 5.000, 1.000 lei, etc. în valoare totală de 3.951.600 lei. (Agerpres) O DELEGAŢIE A CENTROCOOP A PLECAT LA PARIS In dimineaţa zilei de 31 august 1954, a plecat în Franţa, cu avionul, o delegaţie a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum — Centrocoop — R.P.R., care va participa la cel de al XIX-lea Congres al Alianţei Cooperatiste Internaţionale, la Congresul Ghildei Internaţionale a femeilor cooperatoare şi la lucrările conferinţelor internaţionale cooperatiste de presă şi învăţămînt, ce vor avea loc la Paris între 19 septembrie 1954. Delegaţia este compusă din tovarăşii: Constantin Afateescu, preşedintele Centrocoopului, Ana Lungu, Ion Tubic și Marin Rohan. (Agerpres). Concertul pianistului sovietic Viktor Merjanov Marţi seara, în sala Ateneului R.P.R. a avut loc un concert extraordinar dat de pianistul sovietic Viktor Merjanov, laureat al Concursului unional şi al celui de al IV-lea concurs internaţional Chopin de la Varşovia. Programul concertului a cuprins Concertul pentru orgă în fa minor de Bach-Vivaldi, „Tablouri dintr-o expoziţie“ de Mussorgski, Sonata în si bemol minor de Chopin şi Sonata nr. 5 de Skriabin. Concertul pianistului sovietic s-a bucurat de un frumos succes. (Agerpres) ---------- , Informaţii Duminică a părăsit Capitala Emil Otto, reprezentant al Federaţiei Sindicale A Mondiale, care a participat la manifestărileprilejuite de ziua de 23 August. La plecare, în Gara de Nord, Emil Otto a fost însoţit de fruntaşi ai mişcării sindicale din ţara noastră. Luni seara a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia de muncitori, tehnicieni, funcţionari şi activişti sindicali din R. Cehoslovacă, care şi-a petrecut concediul de odihnă în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost salutată de reprezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor. Ministerul Invăţămîntului comunică : înscrierile pentru examenele de admitere la cursurile fără frecvenţă din învăţămîntul superior se pot face pînă în ziua de 8 septembrie a. c. inclusiv. Absolvenţii şcolilor medii cu diplomă de merit sunt primiţi fără examen de admitere. Orice alte lămuriri se pot primi la decanatele facultăţilor din institutele de învăţămînt superior. (Agerpres). ★ ★ Concursul tinerilor actori, regizori şi pictori scenografi Intre 3 şi 12 septembrie se va desfăşura în Capitală faza finală a primului concurs republican al tinerilor actori, regizori şi pictori scenografi. La această fază participă 126 de concurenţi de la 20 de teatre din Bucureşti şi din provincie. In cadrul concursului participanţii vor prezenta fragmente din diferite lucrări dramatice şi piese in întregime. Tinerii artişti ai Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” au pregătit piesa sovietică „Liceenii” de C. Treniov. Teatrul Tineretului va prezenta fragmente din piesele „Pescăruşul” de A. P. Cehov, „Don Carlos” de Er. Schiller, „Hamlet” de W. Shakespeare şi altele. Actorii Teatrului Municipal vor prezenta printre altele piesele: „Bolnavul închipuit” de Atoliére şi „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, terminănl colectiv al Teatrului Armatei va prezenta piesa „Maşenka" de A. N. Afinoghenov. Studioul actorului de film „C. Nottara” a pregătit piesa „Steaua fără nume" de M. Sebastian, iar Teatrul C.F.R. Giuleşti piesa „Slugă la doi stăpîni” de C. Goldoni. Concursul republican al tinerilor artişti, regizori şi scenografi se va desfăşura în diferite săli de spectacole din Capitală. Familia de ieri şi de azi Transformările revoluţionare din ţara noastră, din anii puterii populare, se oglindesc şi în familie, în structura ei, în relaţiile ei. Urmările acestor transfornări se fac simţite pe zi ce trece. Observăm o atitudine nouă faţă de familie, faţă de membrii ei. Protecţia mamei şi copilului a devenit o instituţie de stat. Relaţiile dintre membrii familiei sunt reglementate printr-o lege nouă, fundamental deosebită de legile moştenite, prin Codul Familiei. In sinul familiei, oamenii se simt liberi şi egali în drepturi. Se naşte o morală nouă. Toate acestea se datoresc prefacerilor adînci care au intervenit în viaţa ţării, noii noastre orînduiri. Familia în regimul democrat-popular capătă o bază nouă. Odată înlăturată exploatarea omului de către om din societate, se înlătură şi exploatarea din familie. In societatea burgheză, în genere în societatea bazată pe exploatare, caracterele esenţiale ale acesteia se resfrîng asupra familiei. Cum sînt relaţiile din societate aşa sînt şi cele din familie. Bazate pe proprietatea privată, pe interesele legate de ea, relaţiile familiale devin relaţii de interese, relaţii băneşti. Totul se vinde şi se cumpără pe bani. Pînă şi sentimentele. Căsnicia nu poate deveni trainică. Ea se desface la primul conflict de interese pecuniare. Divorţul e o boală a familiei burgheze. Copiii n-au ce învăţa de la părinţii legaţi între ei nu prin dragoste, ci pe consideraţii de avere. Chiar şi copiii, in ipoteza că au vreo moştenire, vreo donaţie sau vreo sursă de venituri, nu sunt mai puţin speculaţi de proprii lor părinţi. Tot proprietatea privată menţine pe soţi în situaţii antagonice. Bărbatul are predominanţă im conducerea familiei, fiindcă el conduce treburile băneşti. Femeia se ocupă cu treburile casnice şi chiar cind are avere personală, iot soţul o administrează. Legea, în societatea capitalistă, apără proprietatea privată, dar pentru menţinerea aşa-zisei unităţi familiale burgheze, proprietatea soţiei o administrează tot soţul. Făţărnia burgheză nu e depăşită deci, de frazeologia, cu care apologeţii societăţii capitaliste ridica în slavă familia burgheză. Femeia, în societatea ca şi în familia burgheză, este menţinută în poziţia de sclava, dependentă faţă de bărbat în treburile civile, lipsită de drepturile politice in societate. Această inegalitate nu este o rămăşiţă a orînduirilor sociale anterioare, ci, dimpotrivă, este o consecinţă obiectivă şi inevitabilă a orânduirii sociale la baza căreia stă proprietatea privată. „Ln nici un stat capi-C. PARASCHIVESCU-BALACEANU tarist, nici măcar în, republica cea mai liberă, scria V. I. Lenin, nu există egalitatea deplină în drepturi a femeii“. Legislaţia burgheză confirmă aceste stări de lucruri. In vechiul cod civil, în capitolul privitor la „drepturile“ şi „datoriile“ respective ale soţilor, se menţinea dispoziţiunea înjositoare pentru femeie că „bărbatul e dator protecţiune femeii, femeia ascultare bărbatului“. Tendinţa femeii în societatea capitalistă de a participa la munca socială productivă se loveşte de toate legile economiei capitaliste şi în special de exploatarea mai cruntă, prin deprecierea muncii sale, pe ogor de către moşier, în fabrică de către fabricant. Egalitatea femeii cu bărbatul nu există nici în lege — nici cel puţin formal, — cu atlt mai mult cu cit nu există şi nu poate exista în fapt, în societatea bazată pe proprietatea privată. In ce priveşte copiii familiei burgheze, creşterea, învăţătura, educarea lor sunt determinate tot de proprietatea privată. Chiar naşterea lor e determinată de aceasta. Este edificatoare expunerea de motive la legea „despre familia franceză şi natalitate“ votată de parlamentul francez în 1939 şi în care se spune că „grija de a nu Fărâmiţa proprietatea între mai mulţi moştenitori, i-a determinat pe francezi la reducerea numărului naşterilor“. Deci determinant în familia burgheză, în „consolidarea“ ei, este proprietatea privată şi nu copiii. Naţiunea poate să piară, averea să nu fie împărţită. Familia burgheză apare aşa cum este în realitate, egoistă, nepăsătoare faţă de interesele generale, preocupată numai de interesele particulare, indiferentă faţă de societate şi celelalte familii, izolată de ele. Nu de la familia burgheză ne putem aştepta la acele relaţii de colaborare între oameni liberi şi egali în drepturi. In orînduirile cu clase antagoniste numai familia proletară apare ca germenele unei familii de tip superior, bazată pe căsătoria din dragoste, liber consimţită, întemeiată pe muncă, pe stimă reciprocă şi ajutor reciproc. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a creat baza pentru făurirea unei farmle de tip superior, prin socializarea mijloacelor de producţie, prin dezrobirea economică şi politică a femeii, prin sprijinul multilateral pe care puterea oamenilor muncii îl acordă oamenilor muncii. „Deplina libertate în încheierea căsătoriei, care stă la baza familiei, — scria Engels — va putea fi realizată pe plan general abia atunci cind, prin înlăturarea producţiei capitaliste şi a relaţiilor de proprietate create de ea, vor fi fost îndepărtate toate acele consideraţii economice secundare care mai exercită şi astăzi încă o influenţă atît de puternică asupra alegerii soţului, şi cind nu va mai rămîne alt motiv decit acela al înclinaţiei reciproce“. Azi forma cea mai superioară a familiei o constituie familia din orinduirea socialistă. Aci s-au realizat condiţiile făuririi căsătoriei civile proletare din dragoste, a familiei socialiste sovietice. In regimul nostru de democraţie popularii s-au creat de asemenea condiţiile unor relaţii noi de familie, unei familii — element de bază — care să ajute la lichidarea exploatării omului de către om, la construirea socialismului. Prin Constituţia Republicii Populare Romíne s-au consacrat principiile socialiste privitoare la egalitatea deplină între bărbat şi femeie, la ocrotirea şi întărirea căsătoriei şi familiei, la apărarea intereselor mamei şi copilului. Prin noul Cod al Familiei s-au statornicit uniunea liber consimţită între bărbat şi femeie ca bază a căsătoriei şi egalitatea deplină între soţi. In opoziţie cu căsătoria burgheză, îngrădită de nenumărate oprelişti izvorîte din consideraţii băneşti, noua căsătorie dă naştere unei unităţi familiale, de colaborare în muncă, de întărirea familiei, de ocrotirea copilului şi educarea lui in conformitate cu ţelurile statului democrat- popular. O grijă deosebită se acordă ocrotirii co- pilului. „Puterea paternă“, „puterea părintească“ nu mai figurează nici în texte, şi , nu mai poate fiinţa nici in viaţă. „ Drepturile şi îndatoririle ambilor părinţi , sunt egale faţă de copiii lor minori, rezultaţi fie din căsătorie, din afara căsătoriei sau înfiaţi. Autoritatea tutelară, noua instituţie care funcţionează în cadrul sfaturilor populare, exercită un control permanent de supraveghere şi îndrumare a ocrotirii minorului. Datorită asigurării dreptului la muncă, familia, ocrotită în regimul nostru de către ,, stat, se aşează pe o temelie sănătoasă. Celulă a societăţii socialiste, familia nouă, re- ,, prezentînd unitatea dintre interesele personale şi cele ale societăţii, asigură ajutorul tovărăşesc între toţi membrii săi şi formarea unui tineret luptător activ pentru construirea socialismului în patria noastră. :■ STEAGUL ROŞU Proiectul de Directive va fi o călăuză în munca noastră Apariţia în presă a Proiectului C.C. al P.M.R. de Directive ale Congresului al 11-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani a însemnat pentru muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat „Dumitru Marinescu“ din raionul Roşiorii de Vede un nou şi mare imbold în muncă, o călăuză sigură în lupta lor pentru obţinerea de recolte cit mai bogate. Datorită efortului comun depus de către toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii gospodăriei noastre, munca pregătitoare pentru terminarea la timp şi în condiţiuni optime a însămînţărilor de toamnă a ajuns într-un stadiu deosebit de avansat, încă de la data de 20 august arăturile adinei pentru insăminţările de toamnă s-au terminat pe întreaga suprafaţă. Printre tractoriştii care au lucrat cel mai bine se află candidatul de partid Dumitru Simion, şeful brigăzii de tractoare de la secţia Rîioasa. Brigada condusă de el a reuşit să cîştige drapelul de brigadă fruntaşă pe gospodărie. Această răsplată a fost rodul rezultatelor bune obţinute în campaniile de seceriş, dezmiriştit, treieriş şi alături adinei ca şi în campania de întreţinere a culturilor. El a cîştigat totodată în cursul ultimei luni suma de lei 1.634. La fel au obţinut succese în mtncă şi Grigore Nicula, utemist, care datorită eforturilor sale a cîştigat un salariu de 1.709 lei pe o lună. De asemenea el a făcut o economie de 729 litri combustibil şi a arat 245 hectare în loc de 102 hectare cit îi era norma. La noi în gospodărie cei care au muncit în mod deosebit nu se pot număra pe degete. Ei sunt foarte mulţi. Iată doar cîţiva dintre ei: Nicolae Stancu a economisit 520 litri combustibil şi a cîştigat1.560 lei, Lazăr Ion a primit 1.492 lei salariu, Dumitru Pascu 1.563 lei, iarVasile Pascu 1.480 lei. Vasile Pascu mai este cunoscut în gospodărie şi pentru faptul că timp de un an de zile a muncit cu tractorul fără nici un fel de reparaţie, iar tovarăşul său Dumitru Zimniceanu — cel mai tânăr tractorist din gospodărie — este cunoscut pentru că în gospodărie nimeni nu a ajuns să aibă un tractor mai curat ca al lui. Desigur că tractoriştii au fost ajutaţi şi de comunistul Ion Soreaţă, mecanic agricol, precum şi de Marin Nedelcuţ care nu şi-au precupeţit nimic atunci cind a fost nevoie ca un tractorist să fie ajutat să repare tractorul şi munca să continuie în bune condiţiuni. Dar cheia tuturor succeselor acestor bravi tractorişti este Întrebuinţarea metodelor înaintate agrotehnice sovietice. In campania arăturilor adinei ei au folosit metoda graficului orar a lui Buneev, reuşind astfel să isprăvească cu mult înainte de termen arăturile adinei. Grăitoare in ceea ce priveşte rezultatele obţinute în urma acestei metode sunt şi salariile ridicate de către tractoriştii din întreaga gospodărie. Din cei 25 de tractorişti, 14 au cîştigat peste 1.000 lei salariu şi nici unul nu a primit sub 550 lei pe ultima lună. Datorită faptului că în gospodăria noastră griul de toamnă a fost semănat după metoda rîndurilor încrucişate s-au obţinut cite 1.700 kg. la hectar la majoritatea secţiilor gospodăriei, iar la griul de elită şi la griul înmulţirea I-a au obţinut câte 1.800 kg. De asemenea, producţii mari s-au obţinut şi la celelalte plante agricole. După ce muncitorii de la G.A.S. „Dumitru Marinescu“ au terminat muncile lor au mers să sprijine şi pe ceilalţi tovarăşi ai lor din gospodăriile colective şi de la alte G.A.S - uri. Astfel noi am trimis cite o brigadă cu 4 tractoare, conduse de cei mai buni tractorişti, la gospodăria colectivă „Timpuri Noi“ din comuna Belitori şi la gospodăria de stat din Mavrohin, pentru ca şi ei să termine la timp arăturile adinei, iar la începerea însămînţărilor să pornească lucrul cu întreaga lor capacitate de muncă. Pînă la însămînţări activitatea în gospodăria noastră continuă la fel de intens. Tractoarele sînt complet revizuite. S-au adus piese de schimb în cantităţi suficiente, iar o parte din ele au fost lucrate chiar în atelierul nostru de priceputul strungar şi fruntaş în muncă de gospodărie Virgil Şuruianu. Toate celelalte atelaje au fost reparate şi sunt gata de lucru, întregul proces al însămînţărilor a fost mecanizat. In acest scop s-au confecţionat mai multe cupluri de cite 3 semănători. O altă preocupare a gospodăriei noastră a fost calitatea seminţelor. Sămînţa joacă un rol hotăritor in obţinerea roadelor bogate. De aceea ea trebuie aleasă, sortată şi tratată cu deosebită atenţie. Şi acest lucru l-am făcut. Pentru săminţă am oprit anumite parcele pe care le-am secerat şi treierat separat, iar apoi am început să le tratăm cu substanţe chimice. G.A.S. „Dumitru Marinescu“ va mai trimite seminţe şi altor gospodării. Pentru aceasta am şi selecţionat pînă acum 6 vagoane pe care le vom expedia cit mai curind. Toţi muncitorii gospodăriei sînt hotărîţi să aplice cu toată seriozitatea Proiectul C.C. al P.M.R. de Directive ale Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, începînd chiar din această campanie. Ei luptă ca să smulgă pămîntului cit mai multe roade, să dea cit mai multe grîne țării. In acest scop ei aplică cu mult succes metodele înaintate sovietice. De exemplu, jumătate din grîul ce-1 vom însămînța in această toamnă îl vom însămînța în rînduri dese. Rezultatele de pînă acum au arătat că aplicarea acestei metode aduce o recoltă medie de 2.500—3.000 kg. la hectar. La 15 septembrie vom începe însămînţările de toamnă. Ritmul muncii însufleţite va face ca numai în 10 zile să terminăm complet cu însămînţările. Munca susţinută depusă cu tragere de inimă de către muncitorii şi tehnicienii gospodăriei noastre dă roade. Cu fiecare nouă campanie noi suntem hotărîţi să obţinem victorii în luptă pentru obţinerea unei producţii sporite la hectar, să înflorească tot mai mult gospodăria pe care o îndrăgim atît de mult Un sprijin deosebit de preţios în îndeplinrea acestor dorinţi îl constituie însuşirea şi aplicarea temeinică de către noi toţi a Proiectului C.C. al P.M.R. de Directive ale Congresului al 11-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. ION STANILA directorul G.A.S. „Dumitru Marinescu” raionul Roșiorii de Vede Creşterea păsărilor ne îndestulează casa Creşterea păsărilor, izvor de aprovizionare cu carne, ouă, puf şi fulgi, este o ocupaţie plăcută şi productivă, care răsplăteşte din plin munca crescătorilor de păsări. N-ar trebui să existe nici o gospodărie în care condiţiile sunt prielnice acestei îndeletniciri — adică să aibă cit de cit o curte, un loc de coteţ — fără cîteva zeci de păsări ouătoare, bine îngrijite. Păsările se înmulţesc repede, ajung adulte în cîteva luni şi încep să producă chiar din primul an de viaţă. Greutatea ouălor produse de o găină ouătoare de rasă, în cursul unui an, întrece de 6—8 ori greutatea corpului ei. Puii se dezvoltă atît de repede, incit de la o singură găină obţinem 25—30 pui, care ajunşi mari ne dau în cursul unui an 45 kg. de carne, fără a mai socoti ouăle, grăsimea găinilor îngrăşate şi fulgii atît de valoroşi. De la o gîscă, cu urmaşii ei, obţinem 65—75 kg. de carne într-un an, iar de la o curcă pînă la 90 kg. de carne Intr-un an. Păsările sînt mai lesne de ţinut, fără cheltuiala mare. Din primăvară şi pînă toamna tîrziu ele îşi adună singure o parte din hrană din curte, din grădină, de pe ogor, din livadă, ciugulind grăunţele risipite, fructele căzute, insecte dăunătoare, gîndaci, viermi, coropişniţe precum şi verdeţuri, buruieni şi seminţe de buruieni, folosind această hrană, care nu numai că nu ne costă nimic, dar păsările ne ajută astfel la stîrpirea buruienilor şi a dăunătorilor. Păsările nu sînt pretenţioase la mîncare. Le putem da o hrană cît de variată: pe lingă boabe de porumb, orz, ovăz şi resturi de bucătărie, le putem amesteca mîncarea cu fin şi pleavă tocate, turte de floarea-soarelui, uruieli, etc. Ouăle, foarte hrănitoare, sînt folositoare atît copiilor cît şi adulţilor, cărora le refac energia cheltuită. Carnea de pasăre este o hrană gustoasă, din care se pot prepara multe feluri, care convin şi persoanelor suferinde. Puful şi fulgii folosiţi pentru perne aduc un venit însemnat din care ne putem îndestula casa cu multe lucruri cumpărate, îmbunătăţindu-ne astfel condiţiile de trai. Păsările ne mai dau şi alt produs valoros pentru îngrăşatul grădinii de zarzavat : gunoiul de păsări, care folosit ca îngrăşămint suplimentar în grădină ne ajută la obţinerea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi. Intrucît creşterea păsărilor nu este o îndeletnicire grea, ea poate fi lăsată pe seama bătrânilor şi chiar a copiilor, cărora le vom da însă îndrumări, pentru a avea păsări sănătoase, a le feri de boli, a le crea condiţii bune de adăpost, îngrijire şi hrană. RASELE DE PASĂRI. In gospodăriile agricole de stat, în care creşterea păsărilor se face după norme ştiinţifice, rasele sunt alese pe categorii şi menţinute necorcite pentru însuşirile lor. Deşi există un mare număr de rase de găini, ele se împart în trei grupe: 1) Rase de găini ouătoare, care dau ouă multe şi mari; 2) Rase mixte de găini care dau şi ouă şi carne; 3) Rase de găini de carne, care dau însă ouă puţine, şi nu cad cloşti. Astăzi, orice crescător de păsări are posibilitatea să-şi aleagă rasa de găini pe care doreşte s-o crească şi s-o înmulţească, întruccit îşi poate procura de la fermele de stat „pui de o zi“ din rase selecţionate. Cea mai cunoscută şi mai răspiradilă dintre găinile bune ouătoare este cea de rasa Leghorn (fig. 1) care produce 160— 200 ouă pe an. Ea ouă bine în tot cursul anului. Găina de rasă Leghorn este harnică şi vioaie, îşi caută tot timpul hrana, dar din cauza ouatului continuu cloceşte rar sau deloc. Puicuţele încep să ouă de la 5—6 luni, astfel că cele scoase în martie încep să ouă în octombrie. Rasa Rhode Island (fig. 2) mixtă, de ouă şi carne, mai mare ca găina Leghorn, atinge greutatea de 3—4 kg. Ea produce pe an peste 200 ouă de culoare cafenie. Este bună de carne, bună de cloşcă şi îngrijeşte bine puii. Culoarea acestei găini este roşie, ca şi vişina putredă. Este o găină liniştită şi blinda, rezistentă iarna la frig. Şi găinile Plymouth Rocks (porumbace) (fig. 3) sunt bune pentru carne şi ouă. Ele produc 160—180 ouă pe an şi ating greutatea de 3—4 kg. Sunt blinde, puternice, clocesc şi îşi îngrijesc bine puii. Pentru cei ce nu intenţionează să crească găini din rasă, găina locală romînească, răspândită în toată ţara, este de tipul găinilor ouătoare, întreţinută prost, ea dă numai 60 ouă pe an, însă producţia ei poate atinge 100—120 ouă pe an, dar iarna încetează ouatul. Este rezistentă la boli molipsitoare şi puţin pretenţioasă la mîncare, îngrjire şi adăpost, fiind cloşcă bună. Această găină modestă, rezultată din diferite încrucişări, este mai uşoară şi dă ouă mai mici ca ale găinilor de rasă. Ea poate deveni însă foarte rentabilă, crescind în greutate şi sporind numărul ouălor, dacă îi creăm, cu cheltuială puţină, condiţii mai prielnice de dezvoltare. In baia comunală din Budești, raionul Oltenița, Comitetul Executiv al sfatului popular comunal a adăpostit porci... (De la corespondentul nostru voluntar BĂDARAU ION) — Ce preşedinte grijuliu avem !... Pap. * Noi construcţii necesare dezvoltării agriculturii In comuna Andrăşeşti din regiunea Bucureşti se ridică îşi acest an construcţii care vor permite o largă dezvoltare a sectorului agricol în satele şi în comunele din împrejurimi. Pe o suprafaţă de cîteva hectare la intrarea în comună se construieşte un S.M., model. El cuprinde trei remize pentru batoze, un mare atelier mecanic, o cantină şi două corpuri de clădiri pentru locuinţe muncitoreşti cu mai multe apartamente. La aceste construcţii lucrează muncitorii şi tehnicienii întreprinderii 201 — Trustul — din Bucureşti. Folosind metodele înaintate ale constructorilor sovietici, echipele de zidari şi dulgheri obţin deosebite succese în producţie. Antrenaţi în întrecere socialistă muncitorii de pe acest şantier lucrează cu însufleţire depăşind normele de producţie. Astfel, vor fi terminate cu o lună înainte de termen principalele clădiri ale S.M.T.-ului Andrăşeşti. In mod deosebit s-a evidenţiat la executarea lucrărilor de zidărie echipa fruntaşului în producţie Gheorghe Dragomir. Muncitorii din această echipă n-au precupeţit nici un efort pentru a realiza lucru de bună calitate şi pentru a scurta termenul de executare a construcţiilor. Iai fiecare zi echipa realizează peste două norme. De asemenea echipa de dulgheri condusă de maistrul Tudose Afanase a lucrat cu mult spor la confecţionarea cofrajelor, predînd cu cîteva zile înainte de termen cofrajele şi economisind cantităţi însemnate de scânduri şi grinzi. Datorită ritmului însufleţit al lucrărilor de construcţii pe şantierul S.M.T. Andrăşeşti planul valoric a fost depăşit. ★ Nu departe de S.M.T. Andrăşeşti se găsesc clădirile gospodăriei agricole de stat. Pe acest şantier executarea lucrărilor este avansată cu 20 de zile faţă de termenul fixat. Aci se construiesc patru corpuri de case pentru locuinţe muncitoreşti şi un grajd pentru 80 cai. Organizîndu-se pe echipe de specialitate, muncitorii constructori obţin importante realizări în producţie. In fruntea întrecerii pe acestşantier se găseşte echipa maistrului zidar Andrei Nosinibeni, care depăşeşte norma cu 30—40 la sută. Cu acelaşi avînt lucrează şi echipa dulgherului lor, Loth. Lucrînd la şarpante, dulgherii au reuşit să depăşească sarcinile de producţie de peste 50 la sută. în legătură cu eliberarea cartelelor de lemne Se aduce la cunoştinţă cetăţenilor care au dreptul la cartele de lemne precum şi întreprinderilor şi instituţiilor care eliberează cartele de lemne salariaţilor săi pentru anul 1955 următoarele: Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru lemne de foc, necesare anului 1955 a fost pînă ln 1 august a c., totuşi unele întreprinderi, instituţii şi cetăţeni nu s-au prezentat la secţiunile de combustibil raionale să depună declaraţiile de lemne pentru anul 1955. Pentru definitivarea lucrărilor de centralizare în vederea eliberărilor de cartele de combustibil pe anul 1955 se pune în vedere celor interesaţi să depună pînă la data de 10 septembrie ac declarative completate conform instrucţiunilor 2500/954 la centrele secţiunilor de combustibil raionale. In acest scop se mai acordă un ultin termen de primire a declaraţiilor pînă la 10 septembrie a.c. după care termen nu se vor mai primi declaraţii, în acest an, urmînd ca primirea declaraţiilor să se facă în luna ianuarie 1955, iar cartelele să se elibereze în luna aprilie 1955. Pentru ca salariaţii întreprinderilor şi instituţiilor să-şi primească la timp drepturile la cartele, se vor lua toate măsurile organizatorice ca pînă la 10 septembrie an, delegaţii să se prezinte de urgenţă la secţiunile de combustibil raionale pentru justificarea cartelelor pe anul 1954 şi depunerea declaraţiilor pe anul 1955 Totodată, începînd de la 1 septembrie a.c. se va distribui tranşa Il-a pe cartela de. combustibil tip. A. iar pentru cartelele tip B„ C., D., E„ F., G., care sunt programate cu tranşa Il-a, se vor ridica cantităţle respective la depozitele unde sunt programaţi în zilele fixate. In ceea ce priveşte tranşa IlI-a se va programa la o dată ulterioară după terminarea tranşei a Il-a la toate cartelele de mai sus.