Steagul Roşu, decembrie 1954 (Anul 1, nr. 212-237)

1954-12-01 / nr. 212

! Să popularizăm larg experienţa fruntaşilor din agricultură , anul acesta, gospodăriile agricole de stat şi colective, întovărăşirile agri­cole şi ţăraniiii muncitori cu gospo­dării­ individuale din regiunea noastră au obţinut recolte mult sporite la hectar. De­sigur că acest lucru nu este în­timpi­­ător. Mecanizatorii şi oamenii muncii de pe cgloare au lucrat pământul mai bine, au aplicat intr-o măgură şi mai mare regu­lile agrotehnice. Un număr mare de ingineri şi tehni­cieni agronomi au desfăşurat în tot timpul anului o muncă intensă de lămu­rire in rîndurile ţăranilor muncitori. La conferinţele ţinute în cadrul cursurilor agrozootehnice, organizate în unităţile so­cialiste, ei au depus o rodnică activitate. Mai multe comitete raionale de par­tid au organizat consfătuiri cu frun­taşii în cultura porumbului şi cartofului. Cu această ocazie unii oameni de ştiinţă cît şi unii fruntaşi în cultura porumbu­lui şi a cartofilor au împărtăşit ţărani­lor muncitori din experienţa lor. Aceste consfătuiri au dat rezultate foarte bune. Comitetele raionale de partid şi comi­tetele executive ale sfaturilor populare din regiunea noastră şi-au propus ca anul 1954 să fie un an de cotitură în ceea ce priveşte sporirea producţiei a­gricole la hectar. Şi desigur că producţiile de cereale şi plante tehnice ca: sfecla de­ za­hăr şi bumbacul obţinute la hectar în a­­ceastă toamnă demonstrează pe deplin că mulţi au fost comuniştii, deputaţii şi oamenii muncii care au înţeles să răs­pundă prin fapte chemării partidului şi guvernului în ceea ce priveşte sporirea producţiei agricole la hectar. Mecanizatorii şi oamenii muncii de pe ogoare au obţinut rezultate vrednice de laudă. In majoritatea locurilor, acolo unde pământul a fost muncit aşa cum prevăd regulile agrotehnice, rezultatele au fost dintre cele mai bune, producţia la hectar depăşind cu mult prevederile şi aşteptă­rile celor ce au lucrat pământul. Astfel, colectiviştii din Slobozia-Miadra, raionul Turnu Măgurele, pe o suprafaţă însemnată de teren au obţinut peste 2.000 kg. grîu la hectar, iar întovărăşiţii din sa­tul Dir­vari, raionul Brăneşti, au realizat o producţie de 1.900 kg. gr­îu la hectar. O serie de ţărani muncitori cu gospodării individuale din comunele Brînceni, Po­­roschia, Ţigăneşti, raionul Alexandria şi din alte raioane, au obţinut peste 1500 kg. grîu la hectar. Şi în ceea ce priveşte culturile prăşitoa­­re, cum ar fi porumbul, cartoful, flo­area­­soarelui sau plantele tehnice ca sfecla de zahăr şi bumbacul, s-au obţinut în acest an producţii record. Pentru prima dată, în acest an colecti­viştii, întovărăşiţii şi o parte dintre ţăra­nii muncitori cu gospodării individuale din regiunea noastră au introdus la cul­turile de prăştie are o nouă metodă so­vietică, metoda însărmînţării în cuiburi a­­şezate în pătrat. Această metodă le-a a­­d­u­s sporuri mari de recolte la hectar. Aşa de pildă, la gospodăria agricolă colectivă „Griviţa Roşie“ din raionul Cre­­vedia s-a realizat o producţie de 6700 kg. porumb stiuleţi la ha., iar la gospodăria colectivă din Gîşteşti raionul Mihăileşti, pe o însemnată suprafaţă s-a obţinut o producţie de 5980 kg. porumb boabe la ha. De asemenea, colectiviştii din Con­­ţeşti, raionul Zimnicea, sau cei din Ne­greni, raionul Vida şi de prin alte părţi, semănând porumbul la timp în terenuri a­­rate de cu toamnă, cu sămînţă aleasă şi după metoda în cuiburi aşezate în pătrat, au realizat o producţie de 4.000—5.000 kg. porumb stinleţi la ha. Ţăranul muncitor Gheorghe Nicolae din comuna Tărtăşeşti, raionul Răca­ri, plan­­tînd cartofi iarovizaţi şi de asemenea după metoda în cuiburi aşezate în pătrat, a rea­lizat o producţie de 24.000 kg. la ha. Succese importante s-au obţinut în re­giunea Bucureştii la cultura bumbacului. Astfel, G. A. S.-Ghinnogi din raionul Ol­teniţa a realizat o producţie medie de 1800 kg. bumbac. la ha. Această ci­fră reprezintă o producţie record de bumbac obţinută plină acum în ţara noastră. Rezultate frumoase în cultura bumbacului au mai obţinut G.A.S.-Ca­­comeanca şi Roseţi din raionul Călăraşi, gospodăriile colective din Coconi, Călă­­raşii-Vechi şi din alte părţi. De asemenea, ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comunele Ulmenii, Nana, Kiselef, raionul Olteniţa şi de prin alte părţi au obţinut peste 1200 kg. bumbac la ha. . In majoritatea comunelor fruntaşii re­coltelor bogate sunt comuniştii. Ei au fost aceia care, începând cu muncile din pri­măvară, s-au situat în fruntea campanii­lor şi şi-au l­ucrat pământiul după metode agrotehnice înaintate. O bună parte din ţăranii muncitori le-au urmat exemplul şi acum, toamna, au cules de pe ogoare,rod mult mai bogat. Proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al partidului pune în faţa­ organelor de partid şi de stat, în faţa oa­menilor muncii din agricultură, sarcina da in următorii 2—3 ani agricultura ţării noastre să cunoască o dezvoltare tot mai mare. Pentru aceea, comitetelor executive ale sfaturilor populare le revine o sarcină deosebită în această perioadă, sarcina­­de a popularizat, prin toate mijloacele de care dispun, pe fruntaşii recoltelor bogate din raioanele respective precum şi me­todele înaintate ale acestora. Este­­nece­sar să se organizeze consfătuiri pe co­mune şi chiar pe raioane cu fruntaşii recoltelor bogate, care să împărtăşească ţăranilor muncitori metodele întrebuin­ţate de ei, felul cum şi-au lucrat ogoa­rele şi rezultatele obţinute. In perioada ce urmează, tehnicienii şi inginerii agronomi trebuie să desfăşoare o rodnică muncă de lămurire în mijlocul ţăranilor muncitori. Lecţiile pe care le vor preda la cursurile agrozootehnice şi la conferinţele din cadrul căminelor culturale vor trebui să fie exemplificate cu rezulta­tele obţinute de către fruntaşii din comu­nele şi satele respective, cu metodele lor­de muncă, care i-au ajutat în obţinerea recoltelor bogate. Succesul recoltei anului viitor depinde în cea mai mare măsură de munca poli­tică care va fi desfăşurată de către orga-­ nizaţiile de bază săteşti. Comitetele raio­nale de partid au datoria de a îndruma organizaţiile de bază săteşti ca acestea să desfăşoare o largă popularizare a ex­perienţei fruntaşilor din satele şi comu­nele respective. Să se facă din panourile de onoare şi din gazetele de perete adevărate tribune, unde să fie popularizaţi fruntaşii recolte­lor bogate. Comuniştii trebuie să fie în permanen­ţă agitatori de frunte. Ei trebuie să fie acei care să organizeze întîlnirri între fruntaşii recoltelor bogate şi ceilalţi ţă­rani muncitori, să-i popularizeze pe fruntaşi în fiecare casă, pe fiecare uliţă a satului, să arate cum au lucrat ei pă­­mîmbii şi ce rezultate au obţinut. Fruntaşi ai recoltelor bogate! Aşa cum aţi ştiut să fiţi în fruntea muncilor agri­cole din acest an, aşa cum aţi înţeles să vă lucraţi pămîntul după metode agroteh­nice înaintate, împărtăşiţi din metodele voastre înaintate şi din experienţa voas­tră tuturor ţăranilor muncitori din co­munele şi satele unde vă aflaţi. Explica­­ţi-le tuturor cum aţi muncit ogoarele voas­tre şi arătaţi-le că recoltele pe care le-aţi obţinut se datoresc în bună parte şi ară­turilor adânci de toamnă, lucrare ce­ tre­buie efectuată pe întreaga suprafaţă. De­veniţi agitatori de masă în rîndurile celor alături de care munciţi. Ridicaţi alături de voi, masle tot mai largi de ţărani muncitorii, îmbogăţiţi-vă neîncetat cu­noştinţele pentru a vă putea lucra pă­­mîntul mai bine, pentru a-i putea smul­ge roade şi mai bogate în anul viitor. 4 PAGINI 20 BANI ANUL I — Nr. 212 MIERCURI 1 DECEMBRIE 1954 Confecţii trainice şi frumoase In cele 13 centre pentru confecţii de comandă ale cooperativei de producţie meşteşugărească „Sîrguinţa“ la secţia serie plan, la cen­trul d­e broderie artistică, sau la cal de broderie de maşină, se constată o vie preocupare din partea coo­peratoril­or pentru reali­­­zarea planului la toţi indicii. Spo­rirea producţiei şi a produc­­tivităţii muncii, realizarea a cît mai multe economii, în­deplinirea planului pe sorti­mente sunt obiective care preocupă în egală măsură atât conducerea cooperativei, cît şi pe toţi membrii­ coo­peratori. Rezultatele obţinu­te­ confirmă această străda­nie şi preocupare. Cooperativa „Sîrguinţa“ are ca indice de calitate realizarea de confecţii de ca­litate superioară în propor­ţie de 100 la sută. Lucrul­­acesta este obţinut cu regu­laritate şi calitatea supe­rioară confirmată şi verifi­cată prin Centrul de recep­ţie Bucureşti, care de luni de zile nu a mai respins confecţiile primite de la a­­ceastă cooperativă. In lupta pentru obţinerea unei cali­tăţi superioare se relevă e­­chipele conduse de coopera­toarele Janeta Bojenescu şi Margareta Comeiciuc, care­­au reuşit să organizeze mun­ca echipelor în cele mai bune condiţiuni. In luna octombrie, valoa­rea producţiei globale re­prezenta un procent de 116,6 la sută, iar cea a producţiei marfă, de 117,7 la sută faţă d­e sarcinile de plan. In aceeaşi lună, produc­tivitatea muncii, faţă de ce­a planificată, a crescut cu 7,9 la sută. Şi în ce priveşte obţinerea de economii la materiile pri­me şi auxiliare, se înregis­trează rezultate îmbucură­toare. Astfel, în primele trei trimestre alle anului, s-au făcut economii în valoare de 28.445 lei. Din cupoanele şi deşeurile respective, s-au confecţionat, peste plan, di­ferite articole de larg con­sum ca: şorţuleţe, cămăşuţe, rochiţe din obedină, sutime de mătase, rochiţe de cati­fea, costumaşe din stofă pentru copii, etc. Preocuparea de a se rea­liza cît mai multe economii la materii prime şi auxiliare este prezentă zi de zi. In luna octombrie au fost ob­ţinute economii în valoare d­e 8.850 lei. COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentanţe diplomatice între R. P. R. şi India Guvernul Republicii Populare Române şi schimb de reprezentanţe diplomatice, cu guvernul Indiei, în dorinţa de a menţine şi gradul de legaţii, întări relaţiile de prietenie deja existente între cele două ţări, au hotărît să facă (Agerpres) In acest număr — Declaraţia fâcutâ de J. Cyrankiewicz CONFERINŢA ŢARILOR EUROPENE PENTRU ASIGURAREA PĂCII ŞI SECURITĂŢII IN EUROPA. — Declaraţia fâcutâ la 29 noiembrie de V. M. Molotov (pag. 3-a şi 4-a) (pag. 4-a) întariul ţârilor europene pentru asigurarea păcii si securităţii in Europa Şedinţa din ziua de 29 noiembrie MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 noiembrie s-a deschis la Moscova conferinţa ţărilor europene pentru asigura­rea păcii şi securităţii în Europa. La con­ferinţă participă delegaţiile Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Un­gare, Republicii Democrate Germane, Re­publicii Populare Române. La conferinţi participă de aseimenea în calitate de observator un reprezentant al Republicii Populare Chineze. Delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vicepn­şedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţia sovietică Fac parte de asemenea: A. A. Gromîko, prim-locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S.; A. M. Puzanov, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R.; N. T. Kalicnko, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene; K. T. Mazu­rov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Bieloruse; V. T. Laris, preşedintele Consiliului ele Miniştri al­ R.S.S. Letone; A. A. Miurisep, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; M. A. Gedvilas, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Lituaniene; V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Polone este condusă de Josef Cynamkiiewicz, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone. Din delegaţie fac parte — Marian Naskowski, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe şi Waclaw Lewikowski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone în U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este reprezentată de delegaţia condusă de Viliam Siroky, pri­mul ministru al Republicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, ministru al Afacerilor Externe; Emanuel Slechta, mi­nistrul Construcţiilor; Josef Plojhar, minis­trul Sănătăţii; Jaromi­r Vosagn­ek, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germane are în frunte pe Otto Grotewohl, primul mi­nistru al R. D. Germane. Delegaţia este compusă din Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; dr. Lothar Baltz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru" a­l Afacerilor Externe, Otto Nutsch­­ke şi dr. Hans Looh, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Miniştri; Bertholt Rose, secretar general al partidului ţărănesc democrat din Germania, precum şi Rudolf Appelt, amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Democrate Germane în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Ungare este condusă de András Hegedűs, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare. Membrii dele­gaţiei sunt: Janos Boldoczky, ministru al Afacerilor Externe al Ungariei, şi Endre Sik, locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne. Din delegaţie face parte şi Ferenc Muennich, ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar­­al R. P. Ungare în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Române este alcătuită din Crhivu Stoica, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Române (şeful delegaţiei); Simion Bughici, ministru al Afacerilor Ex­terne; Grigore Preoteasa, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, precum şi Ion Rab, ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Populare Române In U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Bulgaria este alcătuită din: Anton Iugov, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al Republi­cii Populare Bulgaria (şeful delegaţiei); Ghiorghi Traikov, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al Bulgariei; Mincio Nel­­cev, ministru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lukanov, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria în U.R.S.S. Republica Populară Albania este repre­zentată de Mamush Myftiu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania (şeful delegaţiei); Behar Shtylla, ministru al Afacerilor Externe, şi Mihal Prifti, ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Populare Albania in U.R.S.S. Reprezentantul Republicii Populare Chi­neze la conferinţă este Cian Ven-tian, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R. P. Chineze şi ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. __Prima şedinţă a conferinţei a fost deschi­să de V. M. Molotov, şeful delegaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii So­vietice el a salutat delegaţiile ţărilor care au acceptat propunerea guvernului sovietic, adresată de comun acord cu guvernele Re­­publicii Populare Polone şi Republicii Ceho­slovace, cu privire la convocarea la 29 noiembrie la Moscova sau Paris a unei con­ferinţe pe întreaga Europă pentru examina­rea problemei cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Expriminau­ şi regretul că nu toate sta­tele cărora li s-au trimis invitaţii au soco­tit posibil să participe la examinarea aces­tei probleme importante care frământă po­poarele Europei, V. M. Molotov a declarat că în actuala situaţie ţările iubitoare de pace nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat pînă in prezent pentru asigura­rea păcii şi securităţii lor şi că, în legătură cu aceasta, după părerea delegaţiei sovie­tice, conferinţa statelor europene pentru a­­sigurarea păcii şi securităţii în Europa tre­buie să se ţină cu participarea statelor care au acceptat sus-amiintita invitaţie. V. M. Molotov a cerut participanţilor la conferinţă să-şi spună părerea în această privinţă. J. Cynamkiewicz, şeful delegaţiei Republi­cii Populare Polone, a sprijinit propunerea ca conferinţa să se ţină cu participarea re­prezentanţilor statelor care au sosit la Mos­cova. El şi-a exprimat speranţa că această conferinţă va rezolva sarcinile care îi stau in faţă. In numele delegaţiei Cehoslovace, V. Si­roky a declarat că convocarea conferinţei ţărilor europene în problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa este în prezent foarte necesară, din cauza presiunii exercitate de puterile occidentale cu scopul de a grăbi ratificarea acordurilor de la Paris. De aceea, delegaţia cehoslova­că consideră ca fiind pe de-a întregul înte­meiată propunerea delegaţiei sovietice cu privire la necesitatea ţinerii actualei confe­rinţe cu participarea delegaţiilor prezente. Reprezentanţii delegaţiilor Republicii De­mocrate Germane, Republicii Populare Un­gare, Republicii Populare Bulgaria, Repu­blicii Populare Albania, Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze au sprijinit de asemenea propunerea delegaţiei sovietice. In continuare, V. M. Molotov, şeful dele­gaţiei Uniunii Sovietice, a făcut o declara­ţie care a fost ascultată cu mare atenţie de către participanţii la conferinţă. Apoi a luat cuvintul J. Cyrankiewicz, şe­ful delegaţiei Republicii Populare Polone. După declaraţia lui J. Cyrankiewicz şe­dinţa a luat sfîrşit. Cuvîntările rostite de şefii delegaţilor la începutul primei şedinţe MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite textul cuvîntării de deschidere rostită de V. M. Molotov şi cuvîntările şe­filor celorlalte delegaţii, rostite la începu­tul şedinţei din 29 noiembrie. Cuvmtarea de­­ deschidere rostită de V. M. Molotov Tovarăşi 1 In numele Guvernului Uniunii Republi­cilor Sovietice Socialiste, delegaţia sovie­tică salută delegaţiile Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Romine, Repu­blicii Populare Bulgaria, Republicii Popu­lare Albania, prezente aici. Salut de ase­menea pe reprezentantul Republicii Popu­lare Chineze, al cărui guvern a consimţit să trimită la conferinţă un reprezentant al său în calitate de observator. Guvernul sovietic, de comun acord cu gu­vernele Republicii Populare Polone şi Re­publicii Cehoslovace, care sunt state limi­trofe cu Germania, a adresat la 13 noiem­brie guvernelor tuturor statelor europene, precum şi guvernului Statelor Unite ale A­­mericii propunerea cu privire la convocarea neîntîrziată la Moscova sau Paris a unei conferinţe pe întreaga Europă. S-a propus ca la această conferinţă să se examineze problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa. Guvernele statelor reprezentate aici au acceptat această propunere, lucru pentru care îngăduiţi-mi să exprim mulţumiri in numele guvernului sovietic. Acest fapt do­vedeşte înţelegerea profundă a răspunderii pentru cauza păcii, şi totodată înţelegerea profundă a primejdiei care este legată de Situaţia creată actualmente în Europa. Este regretabil faptul că nu toate statele care au fost invitate au găsit necesar să participe la examinarea importantei pro­bleme sus-menţionate, care frămîntă po­poarele Europei. După cum ştim, acestui fapt i s-au­­dat diferite explicaţii. Unele dintre aceste state au avut o ati­tudine pozitivă faţă de ideea creării unui sistem de securitate colectivă în Europa la care să participe toate statele­­europene, deşi au făcut totodată unele rezerve sau altele. Noi am vrea să sperăm că intre a­­ceste state şi statele reprezentate aici se va realiza în viitor o mai mare înţelegere reciprocă în ceea ce priveşte comunitatea de interese a ţărilor europene în cauză a­­părării păcii şi securităţii colective în Eu­ropa. Alte state nu au considerat posibil să accepte invitaţia dat fiind faptul că sarci­nile acestei conferinţe se deosebesc de linia politicii lor externe în Europa în momentul de faţă. Dintre acestea fac parte în primul rind Statele Unite ale Americii, precum şi Anglia şi Franţa. Cercurile oficiale ale a­­cestor state au făcut mult şi pentru a îm­piedica ca la conferinţă să participe un nu­măr cit mai mare de state. Este firesc ca în rîndurile tuturor dele­gaţiilor prezente aici să se nască întreba­rea, ce hotărîre să adopte in legătură cu faptul că nu toate statele invitate la confe­rinţă au acceptat această invitaţie. In ceea ce-1 priveşte, guvernul sovietic se menţine la părerea că situaţia creată în momentul de faţă în Europa necesită cea mai serioasă atenţie din partea tuturor sta­telor iubitoare de pace. Nu trebuie să se treacă cu vederea că din partea cercurilor agresive ale puterilor cunoscute tuturor au fost puse în funcţiune toate mijloacele de presiune pentru a grăbi realizarea planuri­lor de militarizare a Germaniei occidentale şi de includere a­­ ei în grupările lor mili­tare imperialiste. Intr-o asemenea situaţie, ţările iubitoare de pace nu se pot limita la acele măsuri pe care le-au luat pînă acum pentru asigurarea păcii şi securităţii lor. Acum aceste măsuri sunt insuficiente. Sunt necesare noi măsuri pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. In legătură cu aceasta, delegaţia sovieti­că consideră că conferinţa statelor europe­ne pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa trebuie să aibă loc în acea compo­nenţă pe care o avem în momentul de faţă. Aceasta o cer atît interesele asigurării securităţii popoarelor noastre cit şi intere­sele menţinerii şi consolidării păcii­­în Eu­ropa, în ansamblu. Acele state care vor o­ori să adere la această operă vor putea face aceasta în viitor. Delegaţia sovietică vă cere, stimate de­legaţii, să vă exprimaţi părerea în legă­tură­ cu aceasta. Delegaţia sovietică îşi exprimă convinge­rea că conferinţa se va achita cu succes de importantele sarcini ce-i stau in faţă. A­­ceastă încredere se întemeiază pe sprijinul crescând pe care popoarele Europei şi în­tregii lumi îl acordă tot mai mult eforturi­lor îndreptate spre consolidarea păcii. Cuvîntarea rostită de Jozef Cyrankiewicz Guvernul polonez salută cu adincă satis­facţie iniţiativa Uniunii Sovietice, luată de comun acord cu el, cu privire la convocarea conferinţei europene pentru discutarea pro­blemei securităţii colective în Europa. Fără îndoială că ţinerea unei astfel de conferinţe este în interesul tuturor popoare­lor însetate de securitate şi pace. Totuşi, întrucît o serie de guverne nu au considerat posibil să participe la o astfel de conferinţă, guvernul Republicii Populare Polone consideră necesar ca, în această si­tuaţie nouă, având in vedere ratificarea plă­nuită în grabă a acordurilor de la Paris şi remilitarizarea Germaniei occidentale legată de aceasta, conferinţa să se ţină cu parti­ciparea statelor care şi-au trimis aici dele­gaţiile, state conştiente de răspunderea lor faţă de cauza păcii şi securităţii, să se discute în comun problema adoptării de către aceste state a unor măsuri noi care se vor dovedi necesare pentru asigurarea apărării ţărilor noastre împotriva primej­diei care apare în legătură cu înarmarea Germaniei occidentale. Iată de ce delegaţia poloneză împărtăşeşte întru totul propunerile guvernului sovietic prezentate de ministrul Molotov de a se ţine conferinţa cu participarea statelor iu­bitoare de pace ale căror delegaţii au sosit aici. Delegaţia poloneză împărtăşeşte de a­­semenea părerea ministrului Molotov cu pri­vire la faptul că actuala conferinţă îşi va îndeplini cu succes sarcinile Cuvintarea rostită de Wiliam Siroky Afirmaţiile repetate că data de 29 noiem­brie propusă de Uniunea Sovietică pentru convocarea conferinţei generale europene a fost prea apropiată, timpul fiind insuficient pentru pregătirea unei asemenea conferinţe sunt neîntemeiate, deoarece se ştie că încă la conferinţa de la Berlin guvernul sovietic a făcut propunerea de a se convoca o con­ferinţă generală europeană, crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. In afară de aceasta, se ştie că propunerea cu privire la convocarea conferinţei gene­rale europene a fost făcută de guvernul sovietic încă la 24 iulie, adică de mai bine de patru luni. Convocarea unei astfel de conferinţe este necesară în cel mai înalt grad­­avînd în vedere presiunea puterilor occidentale care caută să obţină ca ratificarea acordurilor de la Paris să fie accelerată şi efectuată încă în decembrie a.c. De aceea, delegaţia cehoslovacă consideră perfect întemeiate­ re­comandările şi declaraţiile legate de acestea ale conducătorului delegaţiei Uniunii Sovie­tice, Molotov, şi este de acord cu el în ce priveşte necesitatea desfăşurării acestei con­ferinţe cu participarea delegaţiilor prezente. Cuvintarea rostită de Otto Grotewohl Guvernul Republicii Democrate Germane salută în modul cel mai călduros convoca­rea­ acestei conferinţe şi aceasta nu este de mirare deoarece prevederile acordurilor de la Paris se referă în primul rând la poporul german şi la Republica Democrată Germană. Rapiditatea cu care este convocată această conferinţă constituie deja un răspuns la conţinutul primejdios al acordurilor de la Paris. Pentru poporul german, rapiditatea hotărîrilor are o uriaşă importanţă deoarece acordurile de la Paris, măsurile legate de acestea, sunt îndreptate spre restabilirea mi­litarismului german. Cu cât vor răspunde mai repede popoarele iubitoare de pace cu atît mai avantajos va fi aceasta pentru po­porul germam cu atît mai încununată de succes va fi lupta poporului german pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor proble­melor. Noi ştim că fără pace nu putem re­zolva problemele de importanţă vitală ale poporului german. De aceea, suntem­ extrem de interesaţi în rezolvarea problemei cu privire la crearea unui sistem de securi­tate colectivă în Europa. Sîntem convinşi că forţele democrate ale Germaniei şi în­ special Republica Democrată Germană vor primi un mare sprijin în lupta lor pentru cauza păcii. Suntem­ însufleţiţi de dorinţa de a folosi hotărîrile acestei conferinţe şi ca bază a luptei noas­tre pe viitor. De aceea salutăm convocarea acestei conferinţe şi ne exprimăm asenti­mentul faţă de propunerea făcută de V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Cuvîntarea rostită de András Hegedűs Onorată conferinţă ! Guvernul Republicii Populare Ungare a acceptat cu mare bucurie propunerea Uniu­nii Sovietice cu privire la convocarea a­­cestei conferinţe. Acordurile de la Londra şi Paris reprezintă o mare primejdie pentru poporul ungar şi ameninţă independenţa naţională a Republicii Populare Ungare. Deosebit de periculoasă este tendinţa spre înarmarea Germaniei occidentale, învăţă­mintele istoriei noastre sânt o mărturie clară a acestei primejdii. Guvernul Republicii Populare Ungare constată cu regret că o parte din statele europene nu e prezentă la această confe­rinţă. Totuşi, guvernul nostru este de pă­rere că organizarea acestei conferinţe, aşa cum s-a stabilit anterior potrivit propunerii Uniunii Sovietice, este justă şi necesară. Organizarea acestei conferinţe serveşte cau­zei păcii, cauzei creării unui sistem de securitate colectivă in Europa şi reprezintă un mare pas înainte. De aceea, delegaţia ungară sprijină propunerea tovarăşului Molotov cu privire la organizarea acestei conferinţe. Cuvîntarea rostită de Anton Iugov Guvernul Republicii Populare Bulgaria sprijină necondiţionat propunerea cu privire la convocarea acestei conferinţe. El îşi dă seama pe deplin de uriaşa importanţă a problemelor care urmează să fie discutate şi de importanţa măsurilor care urmează să fie elaborate­ pentru a asigura pacea şi securitatea popoarelor noastre. Sîntem convinşi că conferinţa va contri­bui la întărirea păcii şi la asigurarea secu­rităţii popoarelor noastre. Nu există nici un popor în Europa care să rămînă indiferent faţă de reînvierea militarismului german. Delegaţia noastră aprobă în întregime propunerea tovarăşului Molotov ca confe­rinţa să aibă loc cu participarea ţărilor reprezentate aici. Cuvintarea rostită de Mamish Myfti. In numele guvernului albanez, delegaţia Republicii Populare Albania consideră nece­sar să mulţumească din inimă guvernului sovietic pentru că, în legătură cu primejdia pe care o constituie pentru Europa acordu­rile de la Londra şi Paris, a avut iniţiativa de a convoca prezenta conferinţă in scopul întăririi păcii şi securităţii în Europa. Delegaţia noastră îşi exprimă asentimen­tul şi este de acord cu propunerea tovară­şului Molotov ca actuala conferinţă să aibă loc cu guvernele reprezentate aici. Cuvîntarea rostită de Chivu Stoică Guvernul Republicii Populare Române sa­lută fierbinte iniţiativa guvernului sovietic cu privire la convocarea acestei conferinţe. Guvernul Republicii Populare Române consideră că actuala situaţie politică inter­naţională este­ de aşa natură incit face ne­cesară luarea unor măsuri mai eficace în vederea asigurării păcii şi securităţii colec­tive în Europa. Delegaţia romînă împărtă­şeşte propunerea şi punctul de vedere al delegaţiei Uniunii Sovietice cu privire la faptul ca actuala conferinţă să aibă loc cu participarea ţărilor prezente. Cuvîntarea rostită de Cian Ven-tian In numele guvernului Republicii Populare Chineze salut cu căldură conferinţa convo­cată din iniţiativa guvernului sovietic. Con­sider că deşi S.U.A., Anglia, Franţa şi alte ţări din Europa occidentală au refuzat să participe la conferinţă, actuala conferinţă va avea, fără îndoială, o mare importanţă pentru asigurarea securităţii colective în Europa şi a păcii în întreaga lume. Pentru acest fapt sprijin în întregime propunerea tovarăşului Molotov de a se începe lucră­rile conferinţei cu participarea statelor re­prezentate aici. Şedinţa din ziua de 30 noiembrie MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Şedinţa a fost pre­zidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, şeful delegaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, şeful delegaţiei cehoslovace, şi Otto Grotewohl, pri­mul ministru al Republicii Democrate Germane, şeful delegaţiei Republicii Democrate Germane. * Ședința următoare va avea loc la 1 decembrie, ora 14,00.

Next