Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)

1955-07-01 / nr. 390

Pag. 2-a­ Mai multă preocupare pentru îndrumarea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete Nu de mult, comitetul raional de partid Olteniţa a organizat o consfătuire cu co­lectivele de redacţie ale gazetelor de pe­rete din cuprinsul raionului. La consfătuire au participat şi responsabilii cu propaganda şi agitaţia din birourile organizaţiilor de bază. Iniţiativa comitetului raional de partid Olteniţa este valoroasă. Organizarea aces­tei consfătuiri dovedeşte preocuparea com­i­­tetului raional pentru îmbunătăţirea activi­tăţii colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, pentru răspîndirea experienţei pozitive dobîndite de acestea, astfel ca ga­zeta de perete — mijloc deosebit de eficace al muncii de agitaţie — să aducă o con­tribuţie cît mai mare la succesul campa­niei agricole de vară. In cadrul consfătuirii, colectivele de re­dacţie ale gazetelor de perete de la S.M.T. Budeşti, G.A.C. Valea Roşie, G.A.S. Chir­­nogi şi din comuna Budeşti au prezentat referate asupra felului cum şi-au desfăşurat munca în ultima perioadă. Referatele şi dis­cuţiile care au avut loc au scos în evidenţă faptul că unele colective de redacţie din raionul Olteniţa, îndrumate de organiza­ţiile de bază, şi-au îmbunătăţit metodele de muncă, reuşind să oglindească problemele ce preocupă oamenii muncii de pe ogoare. Un număr însemnat de articole publicate la gazetele de perete s-au referit la pre­gătirea campaniei agricole de primăvară, au mobilizat muncitorii din S.M.T. şi G.A.S. şi pe ţăranii colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodării individuale să însămînţeze la timp şi în condiţii agrotehnice înaintate, să îngrijească culturile, etc. Conţinutul mai viu şi mai concret al articolelor a făcut ca gazetele de perete să fie citite cu in­teres. Pentru a îmbunătăţi conţinutul artico­lelor, colectivul de redacţie al gazetei de perete de la G.A.C. Valea Roşie a atras colectiviştii fruntaşi în muncă şi pe tehni­cienii agronomi să scrie despre necesitatea aplicării metodelor înaintate de lucrare a pămîntului. Brigadierii de cîmp ai gospo­dăriei s-au numărat printre corespondenţii activi ai gazetei de perete. Ei au scris cu regularitate articole despre rezultatele obţi­nute de brigăzi, popularizînd colectiviştii harnici şi criticînd pe cei care manifestau o atitudine înapoiată faţă de muncă. Combativitatea gazetelor de perete a soc­rit. Ele publică articole critice şi caricaturi, versuri satirice, etc. Critica făcută prin ga­zetele de perete şi-a dovedit de multe ori eficacitatea. Bunăoară, tractoristul Mihala­­che Marin de la S.M.T. Budeşti dădea do­vadă de indisciplină şi nu întreţinea bine maşinile. Fiind criticat la gazeta de perete şi în cele trei foi volante scoase în cam­pania de primăvară, tov. Mihalache Marin s-a străduit să lichideze lipsurile ajungînd să se numere printre tractoriştii fruntaşi.­­ Mai sînt însă unii tovarăşi cu funcţii de Pe marginea consfătuirii colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete din raionul Olteniţa răspundere care în loc să stimuleze critica de jos, ţinînd seama de observaţiile critice făcute, intimidează pe cei care „îndrăz­nesc“ să scoată la iveală lipsurile din muncă. Astfel, intr-un articol al gazetei de perete de la S.M.T. Budești, a fost criti­cată atitudinea tov. Ionescu Slavoiu, secre­tarul comitetului de întreprindere, care nu se ocupa de activitatea culturală din sta­ţiune. Tovarăşul Ionescu n-a tras învăţă­minte pentru îmbunătăţirea muncii sale, ci a scos materialul critic apărut la gazetă şi a ameninţat colectivul de redacţie cu darea în judecată. Atitudinea tov. Ionescu nu este întîmpîătoare. In general, tovarăşii din co­mitetul de întreprindere nu sprijină gazeta de perete deşi, după cum se ştie, ea este nu numai organul organizaţiei de bază ci şi al comitetului de întreprindere. De alt­fel la S.M.T. Budeşti sînt rareori criticate lipsurile din munca tovarăşilor din condu­cerea staţiunii şi acest lucru — consecinţă a faptului că nu este stimulată critica jos, — nu poate decît dăuna muncii. Organizaţia de bază de la S.M.T. Bu­deşti însă n-a combătut cu toată hotărî­­rea manifestările de gîtuire a criticilor fă­cute prin gazeta de perete. Organizaţiile de bază au datoria să lămurească rolul însem­nat pe care-l au gazetele de perete în popu­larizarea şi răspîndirea a tot ce este nou, în combaterea a tot ce este învechit şi dăunător, în educarea oamenilor muncii în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc. Condiţia esenţială a unei activităţi rod­nice a gazetelor de perete, a îmbunătăţirii conţinutului lor, a creşterii combativităţii şi eficacităţii lor este conducerea lor de către organizaţiile de bază. In raionul Ol­teniţa sînt organizaţii de bază ca, de pildă, la G.A.C. Valea Roşie, la Spitalul de stat din Budeşti care se ocupă îndeaproape de îndrumarea colectivelor de redacţie ale ga­zetelor de perete, de apariţia la timp şi în bune condiţiuni a gazetelor de perete Organizaţia de bază de la G.A.S. Chir­­nogi lasă însă munca cu gazeta de perete numai pe seama colectivului de redacţie, ceea ce influenţează în mod negativ asu­pra apariţiei gazetei şi asupra conţinutului materialelor publicate. Lipsuri serioase în ce priveşte îndrumarea şi sprijinirea colec­tivelor de redacţie ale gazetelor de perete se manifestă îndeosebi la organizaţiile de bază din comune şi sate. Aceasta este bună­oară situaţia in comuna Gruiu (secretarul organizaţiei de bază tov. Dinu Marin), în comuna Nana (secretarul organizaţiei de bază tov. Marian Ion). In consfătuirea ţinută cu colectivele de redacţie ale gazetelor de perete au fost aduse pe bună dreptate critici comitetului raional de partid Olteniţa, în special sec­ţiei de propagandă şi agitaţie care n-a în­drumat şi controlat îndeaproape activitatea gazetelor de perete şi n-a instruit colecti­vele de redacţie pentru a-şi îmbunătăţi metodele de muncă. Comitetul raional de partid Olteniţa şi organizaţiile de bază au datoria să ia mă­suri pentru a înlătura lipsurile existente in activitatea gazetelor de perete. In prezent gazetele de perete trebuie să mobilizeze oamenii muncii de pe ogoare pentru o cît mai bună întreţinere a culturilor, pentru terminarea grabnică a pregătirilor în ve­derea campaniei agricole de vară. Gazetele de perete trebuie să lupte pentru strîngerea la timp şi în cele mai bune condiţiuni a recoltei, astfel ca nici un bob să nu se piardă. Popularizarea regulilor agrotehnice, a metodelor înaintate de muncă, generali­zarea metodelor folosite de fruntaşii recol­telor bogate trebuie să se numere printre principalele obiective din planul de muncă al colectivelor de redacţie. Gazetele­ de pe­rete pot însufleţi întrecerea socialistă şi patriotică, pot întreţine vie flacăra între­cerii, publicînd operativ rezultatele în în­trecere. Organizaţiile de bază trebuie să se preocupe de pregătirea gazetelor de pe­rete la aici, de editarea de foi volante. Un rol deosebit îl au gazetele de perete în sporirea vigilenţei oamenilor muncii. Ele trebuie să combată practicile înapoiate în agricultură care de cele mai multe ori sînt propovăduite de chiaburi şi uneltele lor care văd că prin folosirea agrotehnicii înaintate ţărănimea muncitoare îşi creează o viaţă mai îmbelşugată. Gazetele de perete trebuie să facă cunoscut pe larg şi în mod concret recoltele bogate pe care le obţin colectiviştii şi ţăranii întovărăşiţi spre a convinge pe ţăranii muncitori cu gospodării individuale asupra avantajelor gospodăriei­­ socialiste. Trebuie scrise articole despre avantajele contractărilor, ale valorificării produselor prin cooperative, despre însem­­nătatea achitării la timp şi în­ întregime a cotelor datorate statului. Nu trebuie negli­jată informarea oamenilor muncii de pe ogoare asupra evenimentelor politice inter­ne şi internaţionale, scoţînd în evidenţă contribuţia pe care o aduce fiecare pe locul său de muncă la întărirea patriei noastre, factor activ în uriaşul front al păcii. Gazetele de perete îmbunătăţindu-şi ne­contenit activitatea cu sprijinul organiza­ţiilor de bază, pot aduce un real aport la antrenarea oamenilor muncii de pe ogoare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. C. UNGUREANU DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI „EMINESCU INTRE CONTEMPORANI" Joi la amiază, la Casa Scriitorilor, a avut loc deschiderea expoziţiei „Eminescu între contemporani“, organizată de Biblioteca A­­cademiei R.P.R. împreună cu Uniunea Scri­itorilor din R.P.R. Expoziţia prezintă un bogat material do­cumentar privind viaţa şi creaţia lui Emi­nescu, material pus la dispoziţie de Bibliote­ca Academiei R.P.R. In vitrine şi panouri se găsesc expuse fotografii de familie ale lui Eminescu, numeroase fotografii înfăţişîndu-i pe Eminescu şi pe prietenii săi Alec­­sandri, Creangă, Slavici, Caragiale, Veroni­ca Micle, Vlahuţă şi Dobrogeanu Gherea, fo­tomontaje din presa timpului şi din presa de după 23 August cu articole despre Emi­nescu, ediţii vechi şi noi din opera marelui poet. Expoziţia prezintă de asemenea şi une­le piese care nu au mai fost expuse pînă a­­cum, masca mortuară a poetului luată de sculptorul Filip Martin, opere şi fotografii dedicate poetului sau opere ale contempora­nilor săi. La deschiderea expoziţiei au participat nu­meroşi reprezentanţi ai instituţiilor cultu­rale, scriitori, critici, studenţi, oameni ai muncii. Cu acest prilej au luat cuvîntul acad. Bar­bu Lăzăreanu şi criticul Ion Vitner i­n canalul Sf. Gheorghe din Giurgiu, a­­■acolo unde vapoarele fac popas după lungi călătorii pe bătrîna Dunăre, s-a produs într-una din zilele trecute forfotă mare. Sus, pe catarge şi pe stîlpi, marinarii au trecut la înălţarea marelui pavoaz. Semn de mare sărbătoare, semn de petrecere... S-au oprit localnicii din Giurgiu şi au admirat steguleţele de toate culorile arborate în ju­rul canalului, pe catargele vasului... Ce-o fi ? Ce surpriză ne pregătesc marinarii ? Vestea s-a aflat repede... Comitetul organi­zatoric raional AVSAP şi marinarii din por­tul Giurgiu au pus la cale organizarea unei seri de marină. Comitetul raional U.TM. a primit şi el bucuros să-şi dea aportul la pre­gătirea acestei serbări, aşteptată cu mult in­teres de toţi locuitorii oraşului, tineri şi vîrstnici. Şi iată seara mult aşteptată a sosit... ! ★ Spre seară, o ploaie repezită de vară s-a pornit peste pămîntul fierbinte, alunecînd zăpușeala care atîrnase deasupra orașului, ca o ceată. O răcoare plăcută a coborît apoi peste parcul împodobit sărbătorește, cu sce­na ridicată anume în cinstea acestui eveni­ment. Fanfara marinarilor a pornit să cînte vesel şi lume multă a început să inunde aleile. Tinerii marinari foiau de colo, colo. Mulţimea îi saluta cu dragoste şi venea cu inimile deschise să-i vadă cum trăiesc, cum muncesc ei, să admire frumuseţile vieţii de marinar. Flăcăiaşi răsăriţi priveau cu ad­miraţie uniformele curate ale marinarilor şi vapoarele împodobite cu măiestrie, ancorate la chei. „De-aş fi şi eu marinar“, spuneau fără cuvinte ochii lor... Cu interes profund mulţimea venită la serbar­’ asculta cuvintele rostite de ofiţerul de marină Dan Nicolaescu, vechi şi încercat marinar. Ochii minţii urmăresc firul povestirii care deapănă capitol după capitol, episoade din trecutul depărtat al luptelor poporului no­stru pentru apărarea fruntariilor maritime şi fluviale ale ţării. Invitaţii află povestea for­mării oraşului port de astăzi, Giurgiu, apoi crîmpeie din viaţa plină de frumuseţi dar şi de mare răspundere a marinarilor. Marinarul îmbină tehnica cu poezia. Va­porul este un complex întreg de mecanisme şi aparate, care cer precizie, talent şi multă, multă dragoste. Timonierul scrutează za­rea... In mîna lui stă o mare avere. Tele­grafistul ascultă cu toate simţurile încor­date. Urechea lui trebuie să perceapă fie­care zgomot, fiecare semnalizare, pe unde scurte şi ultra-scurte. De conştiinciozitatea lui depinde de multe ori viaţa vasului şi a echipajului. Vaporul este patria, iubita, mama, familia marinarului. Acolo în larg, vaporul este petecul de pămînt al patriei pe care marinarul îl apără şi-l iubeşte ca lu­mina ochilor. Pe marinar îl cheamă apa. Dorul de ducă nu-i dă pace, îl cheamă nopţile înstelate, valurile line sau zbuciumate ale apelor, îl cheamă datoria, căreia şi-a închinat viaţa şi munca... Viaţa de marinar este o continuă şcoală... Tînărul care a păşit în viaţa de marinar poate învăţa nenumărate „meserii de aur“ cum spun marinarii bătrîni: timonier, turbi­­nist, mecanic, radiotelegrafist, telefonist. VREI SA DEVII MARINAR?.. Printre tinerii veniţi la serbare mulţi vor­besc cu ochi scînteietori... — Vezi, acolo-i prova... Dincolo este pupa. Roata aceea este timona... — De unde știi? sare curios şi cu puţină invidie în glas un alt tînăr. — Am fost marinar, răspunse tînărul cu mîndrie. Și nu-i rău că am făcut armata la marină... Tînărul Traian Rugină a terminat armata şi acum este marinar, la sectorul căi navigabile. Şi ca el mii de tineri, foşti marinari, sînt radiotelegrafişti, operatori la P.T.T., turbinişti în uzine, cazangii, mecanici în fabrici. Pe chei, lingă doi tineri de numai 16—17 ani, s-au strîns cîţiva cetăţeni şi-i ascultă cu admiraţie cum vorbesc cu „termeni tehnici“ despre şalupe, vapoare, nave. — De unde le cunoşti băiete? sare un ma­rinar vîrstn­ic. Iar un alt băiat îl întreabă: — Ai pe tatăl tău marinar? — Da de unde... Eu sînt marinar... — Cum? — Adică am să fiu, explică tînărul încurcat. Am să devin marinar cu siguranță, căci am dat și probă... N-am mai ascultat pînă la capăt discuția celor doi tineri... Eram sigură că se laudă. Dar am aflat apoi fără surprindere că în orașul Giurgiu sînt zeci de „marinari“ timo­nieri. La cercul de marină al „Asociaţiei Vo­luntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei“, zeci de tineri îndrăgostiţi de meseria de marinar au venit să înveţe tainele acestei meserii minunate. Cu ochii în larg, la vapoarele nemişcate la chei, sau la cele care alunecă pe valurile Dunării, ei visează, vis frumos care se va împlini cu siguranţă, să devină apărători neînfricaţi ai fruntariilor maritime şi flu­viale ale patriei. ÎNCEPE MITINGUL NAUTIC... Intîi o jerbă luminoasă s-a lăsat pe faţa bătrînei Dunăre. Dîre albe, asemenea unor căi de argint, au făcut să strălucească un­duirile apei. O sirenă a fluierat prelung. Apoi, un vapor împodobit, asemenea unui pește uriaș din basme, alunecă pe dîra ar­gintie a apei, sub ploaia de stropi a diade­melor căzătoare. In urma vasului în lumina feerică a reflectoarelor apare figura lui Nep­tun, — zeul apelor — răscolind valurile. Va­lurile aruncă spume în urma lui. „Veniţi, ti­neri, de înfruntaţi furia apei! Incercaţi-vă curajul şi vitejia!“ Sirena unui vapor a sa­lutat din nou prelung pe zeul atotputernic .......................... ■ - al apelor şi apoi a tăcut. P­ apei a­­lunecă două bărci. Mulţimea"), strigă îndemnuri repetate. Să nu crumva că cele descrise mai sus sînt nişte basm. Nu, s-au intîmplat aevea. tance au trecut într-o întrecere dtrză­­ţa spec­tatorilor. Apoi, alte două cale cu vi­teză. Lumina reflectoarelor de trupuri tinere de atleţi mînuind vîsle adevă­rată artă şi măiestrie. Mulţimea strigă în repetaturi nu­mele celor care concurează: i.istian!" „Hai Rugină !“ Un cetăţean este gata să juce: — Sînt A.V.S.A.P.-iştii noşi In două din cele patru­­se află membri ai „Asociaţiei Voluntaru Spri­­jiinirea Apărării Patriei“, care sgătit şi s-au antrenat la cercul martirocraţiei. Şi ei nu au făcut de ruşinelili“. E­­chipa de canoe, condusă de C­ristian Canbera, a trecut prima ară, o altă echipă de marinari. Simbolic, concursul a demolă omul poate stăpîni forţele oarbe­­rii, că marinarul dîrz şi neînfricat iedicile pe care i le pune în cale ! Un murmur de mulţumire jjică şi creşte necontenit. întorci capu adaugi glasul plin de admiraţie la i­a din jur. O nouă surpriză. Pe lucru­iu al apei, sub cerul înstelat, aseiţi pic­turi, se desfăşoară intr-uni de basm carnavalul bărcilor. 1 navă apar bărci împodobite cu lumu­citoa­­re, rubinii, albastre, galbene şi marina­­rii vîslesc la lumina torţelor.fie cu­lorile. Plutesc bărcile uşor ca, miş­­cîndu-şi podoabele multicoleamuţit parcă şi clipocitul leneş al apei par­că şi foşnetul frunzelor din­­ chei, sub ochii mulţimii se desfă­ţbtauri feerice, pe scena din parc, arăţi de la Bucureşti deapănă în faţatorilor povestea de dragoste dintre­­ neîn­fricatul marinar Mario. Frumoase şi pline de farmierbă­­rile marinăreştii M. ŞTEFANES corespondent al ziarului „roşu"‘ STEAGUL­ ROŞU Cineaştii noştri la lucru Poate şi dumneavoastră aţi întîlnit pe bu­levardul Republicii, în faţa Universităţii, femei şi bărbaţi decupaţi parcă dintr-un jur­nal de mode din anul 1935. Desigur că v-aţi oprit o clipă miraţi, dar văzînd reflectoarele, aparatele de filmat şi... pe actorul Radu Be­­ligan, lucrurile vi s-au lămurit: se turnează un nou film romînesc. Intr-adevăr, unele străzi­ ale Capitalei sînt în aceste zile adevărate platouri de filmare. Scena la care aţi asistat în faţa Universităţii o veţi vedea în noul film artistic de lung metraj „Ultima oră“, film realizat după pie­sa cu acelaşi nume a lui Mihail Sebastian. Filmările au continuat săptămîna aceasta pe strada Constantin Miile, scenariul literar al filmului plimbîndu-şi acţiunea pe fosta stradă Sărindar acolo unde, conform scena­riului, apărea foaia de şantaj „Deşteptarea“. Una din scenele viitorului film îi prezintă pe micuţii vînzători de ziare care în trecut aşteptau la gurile rotativelor apariţia prime­lor ziare, umplînd apoi străzile cu strigăte stridente pentru a-şi vinde marfa. Această scenă a fost filmată săptămîna aceasta tot pe strada Constantin Miile. Micuţii actori s-au achitat bine de sarcina ce le-a fost în­credinţată. „NUFĂRUL ,ROŞU“ C­a pentru că veni vorba de copii vă a­­­­nunţăm o noutate, recent au început filmările pentru un nou film artistic romî­­nesc de lung metraj, intitulat „Nufărul roşu“. Scenariul este scris de Paul Anghel care s-a inspirat din viaţa copiilor noştri. Regizorul filmului este Gh. Tobias, iar ope­rator şef Ion Stoica, laureat al Premiului de Stat. Printre interpreţii filmului se numără Cos­­tache Antoniu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Septimiu Sever, laureat al Premiului de Stat, Tatiana Ekel şi alţii. De asemenea pentru acest film vor fi folosiţi copii din şcolile din Capitală. „Nufărul roşu“ va fi o producţie în culori. PE BULEVARDUL BALCESCU ,Dacă l-aţi văzut pe actorul Marcel Anghe­­lescu, agitîndu-se în faţa reflectoarelor instalate pe bulevardul Bălcescu, aflaţi că el întruchipează pe unul din eroii noii come­dii satirice ,,Pe răspunderea mea“, al cărui scenariu a fost scris de Paul Călinescu şi G. Voinescu. Imaginea filmului este asigu­rată de Wie­­fried Ott. Concomitent cu filmările exterioarelor con­tinuă şi filmările în studio. ŞI ALTE FILME IN PREGĂTIRE ■ La Dîmbovicioara continuă filmările ex­terioarelor la filmul „Alarmă în munţi“ după scenariul lui Petre Luscalov. ■ Victor Eftimiu a adaptat pentru ecran întîmplările lui Păcală şi Tîndală. Noul film artistic de lung metraj „Păcală şi Tîndală“ va fi realizat în regia lui Gh. Turcu, operator şef fiind Lupu Guttman, ambii absolvenţi ai Institutului unional de cinematografie din Moscova. Din distribuţia acestui nou film ale cărui filmări au început fac parte Eugen Tănase, Aurel Cioranu, Şt. Ciubotăraşu, Ileana Gorea şi alţii. S. C. Se extinde tehnica nouă la atelierele metalurgice „9 Ma Cînd s-a pus problema Introducerii me­todelor avansate de muncă, a perfecţionării procesului de fabricaţie la atelierele meta­lurgice „9 Mai“, s-au întîmpinat multe greutăţi. Comuniştii şi ceilalţi muncitori înaintaţi au avut mult de furcă cu schim­barea mentalităţii unor lucrători şi maiştri care se obişnuiseră cu metode învechite de lucru şi care nu înţelegeau încă necesitatea însuşirii tehnicii noi cu ajutorul căreia se pot obţine rezultate şi mai mari în pro­ducţie. A fost greu la început dar treptat, trep­tat, printr-o muncă susţinută de lămurire, prin explicarea detailată a avantajelor fo­losirii tehnicii noi, mulţi strungari, lăcătuşi şi oţelari au început să-şi însuşească tehni­ca nouă, să aplice metode avansate de lu­cru obţinînd rezultate din ce în ce mai mari în producţie. Lupta pentru introducerea noului a pre­ocupat deopotrivă atît conducerea întreprin­derii cît şi pe numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni. Astfel la oţelărie a fost­ pusă în funcţiune o nouă staţie de sabla­­. Această sta­ţie, înzestrată cu aparate moderne de cură­ţit, a dus la eliminarea muncii manuale şi a dat posibilitate lucrătorilor curăţitori să sporească cu mult productivitatea muncii. Tot la oţelărie s-a construit un nou cuptor de preîncălzit neferoasele, asigurîndu-se în felul acesta o mai bună calitate a oţelului lichid.­­ In această secţie lucrează brigada de oţe­­lari „Filimon Sîrbu“ condusă de Emil Go­logan, fruntaş în producţie, brigadă care da­torită succeselor ce le obţine permanent în producţie se bucură de stima întregului co­lectiv. Cu ajutorul metodelor sovietice oţe­­larii din această brigadă depăşesc zilnic normele de producţie cu 30—40 la sută. Pe lunile aprilie şi mai, acordînd o mai mare atenţie elaborării formelor şi şarjelor, oţe­­larii din brigada „Filimon Sîrbu“ au îm­bunătăţit simţitor calitatea pieselor prin în­lăturarea completă a rebuturilor. Maistrul oţelar Ilie Niculae şi alţi tehni­cieni de la turnătorie au iniţiat, pe baza do­cumentaţiei tehnice sovietice, turnarea în cochilă şi semicochilă, metodă care aduce o însemnată contribuţie la sporirea produc­tivităţii muncii precum şi' la' îmbunătăţirea' calităţii produselor. Acest sistem nou de lucru a redus simţitor adausurile şi prelu­crările la o serie de piese turnate. Astfel turnarea roţilor de vagoneţi în cochilă a făcut ca aceste piese să nu se mai prelu­creze la strungărie eliminîndu-se totodată şi adausurile inutile, care­ se făceau în tre­cut prin turnarea în pămînt. In urma studiilor făcute de către un co­lectiv format d­in mai mulţi ingineri, tehni­cieni şi muncitori fruntaşi s-a asigurat un flux tehnologic corect la fabricarea bilelor necesare morilor de ciment. Aceste bile se forjează acum prin presare spre deosebire de trecut cînd bilele se forjau manual, ceea ce bineînţeles se făcea mai greu. Au fost făcute matriţe şi maşini speciale atît pentru o mai bună fabricare a bilelor cît şi pentru călirea acestora. Ţinînd seama de însemnătatea deosebită ce o are călirea în vederea asigurării unei rezistenţe mai mari a bilelor au fost făcute mai multe inovaţii în această direcţie. O altă inovaţie făcută pentru călirea bilelor este maşina de călit, fă­cută după concepţia maistrului Ion Vasilescu. Această maşină constă într-un rotor cu cupe în care cad bilele forjate, care trec apoi printr-o baie de călire din care sînt scoase în mod automat. Tot la secția forjă a fost montată, de curînd, o presă verticală. La această presă s-a făcut un dispozitiv de de­bitare a taglelor pînă la 80 mm. grosime. Avînd un ritm foarte mare de lucru această presă a făcut să crească cu peste 300 la sută productivitatea muncii debitarea materialelor. Maşini noi au fost instalate la sectorul mecanică. Strungurile de mi capacitate, frezele, rabotezele şi celelalte­­şini moder­ne ajută pe strunguri şi ce­ilalţi lucră­tori să sporească simţitor­­ductivitatea muncii, să obţină noi succese producţie. Munca dusă de comitetul Întreprinde­re în colaborare cu cercul Al.T. şi cabi­netul tehnic a făcut să crea permanent cunoştinţele tehnico-profesiei ale mun­citorilor. T. Cursurile de calificare preonală, con­sultaţiile tehnice, instructajele privire la aplicarea metodelor avansate lucru au contribuit îndeaproape la vrăţirea cu­noştinţelor tehnice ale numelor. Numă­rul celor care aplică metodian sate de lucru a crescut în ultima v la peste 300. Mulţi strungari folosind ranent me­todele sovietice realizează cît 3 norme pe zi. Aplicînd metodele de­­ rapidă şi intensivă a metalelor strung Cristache Georgescu, Gheorghe Ivan, Badea şi alţii depăşesc normele de proe cu 150— 200 la sută. Schimburile de m­enţă or­ganizate între strungarii de atelierele metalurgice „9 Mai“ şi strun de la uzi­nele „Steaua Roşie“ şi de la întreprin­deri au avut ca urmare îmbiţirea pro­cesului tehnologic de strunjii metalelor, sporirea continuă a productiv muncii. Ca şi celelalte secţii şi side strun­gărie îşi are inovatorii săi­eteni înain­taţi cu care se mîndreşte. Se întîmpinau multe grei la prelu­crarea cuţitelor de tipografiind prea lungi, aceste cuţite nu se purinde pen­tru a fi frezate. Frezorul IaMarinescu ajutat de cabinetul tehnic istruit un dispozitiv cu ajutorul căruia relucrează în bune condiţiuni cuţitele digrafie. Deşi tînără, mişcarea m­ortor de la atelierele metalurgice „9 c cunoaşte o continuă dezvoltare. Numai­­începutul acestui an s-au făcut 56 pref de ino­vaţii. O mare parte din aipropuneri sînt aplicate cu succes, adu un aport însemnat la îndeplinirea pl. de pro­ducţie, la introducerea şi etica tehni­cii noi. Preocuparea continuă pentr­­­urorpa şi­­extinderea tehnicii noi a­v ca planul de producţie să fie îndeplinite păşit în fiecare lună de către atelieretalurgice „9 Mai". Pe luna mai de planul de producţie a fost îndeplinit îporţie de 111,2 la sută, iar productivul muncii a crescut în această perioadă c4 la sută faţă de sarcina planificată. Cu toate realizările obţin­ ce pri­veşte introducerea tehnicii ,buie ară­tat că se mai manifestă şi ilipsuri în această direcţie la ateliere talurgice „9 Mai“. La secţia lăcătuşerie alte sec­ţii se dă prea puţină atenţ roducerii micii mecanizări, cu toate că lucru ar f­i posibil prin folosirea rest interne. De asemenea piesele la care at aplica metodele de tăiere rapidă sansivă a metalelor nu sînt repartizate grup de maşini pentru ca în acest fel asigure o continuitate în ce priveşte rea aces­tor metode. Este de asemetcesar să se popularizeze mai mult fir în pro­ducţie, metodele folosite de a Inlăturînd aceste deficienţinuînd cu şi mai multă hotărîre lupta i perfec­ţionarea permanentă a proces’ produc­ţie, pentru introducerea teh­ni, atelie­rele metalurgice „9 Mai“ vorbiți în şi mai mare măsură la grăbim­ului de muncă pe şantierele de caii, prin construirea de noi utilaje şiină cali­tate. L. AESCU In clişeu: Oţelarul fruntaş Emil Gologan prelucrind formele necesare trii pieselor , § „Să ţinem, sau să nu ţinem ?“ \ ’ g In dimineaţa zilei de 25 iunie o ploaie I ] ? l de vară s-a abătut asupra cimpiilor * jjraionului Snagov, ploaie care s-a prelun-\ \git pină spre ora primului. In sala de* ■' 8 mese a comitetului raional de partid se § ' 8 discută probleme diverse. Printre ele fi- \ , jj garează si problema seminarului recu- i _ 8 pitulativ. 8 Anul scolar In invățămintul de partid\ , g in raionul Snagov a luat sfîrşi. De curind% , 8s-au ţintit seminariile recapitulative in\ 8 cadrul cercurilor de pe lingă organizaţii-% %le de bază. Singurul care nu s-a închis 8 8 este cercul de tip superior de economiei 8 politică care este condus de tovarăşa E­­g­­­leonora Chelbaşu. Printre cursanţi sînt% 8 Şi unele cadre de conducere. I ...In dimineaţa aceea, pentru aducereai 8 propagandistei, tovarăşii din Snagov aug 8 trimis o maşină spre Bucureşti la ora 10. | jj Se planificase ca seminarul să înceapă g 8 la ora II in timpul programului. Dar nu 8 8 stiu cum s-a intîmplat, masina a ajuns 1 8 la București la ora 14. g In sala de mese se manifestă îngrijora-% 8 re. „Ce o fi cu tovarășa propagandistă?" | I— întreabă tov. Matei Marin. „Am trimis g g maşina de dimineaţă — răspunde tov. | î Petre Ion, preşedintele sfatului popular. | g Probabil, vreo pană". îngrijorarea creştea g g pe măsură ce masa era pe sfîrşite. Dar | 8 iată, prin valurile de voci ale mesenilor, | g un glas străbate biruitor. „A sosit pro-§ 8 pagandistul“ Ei, dar abia atunci a in­ g *­ceput adevărata îngrijorare. Locul între- 8 g burii: „Vine sau nu propagandista?" l-a­ 8 luat chestiunea: „Să ținem, sau să nu fi- 1­8 nem seminarul?“. Propagandista e intim- 8 g pinată de tovarășul Matei Marin, secre-1 8 tar al comitetului raional de partid. jj Nici n-a apucat propagandista să ter-1 g mine masa, şi prima chestiune la ordi-1 8 nea de zi a fost: „Ce facem, tovarăşă g jj ţinem sau nu finem ? Nu­­ ştim 1­8 ce să facem, sintem­ obosiţi, ora-i intîr-1 8 ziată... Oamenii au luat salariul, etc". § jj Cam acestea au fost argumentele în spri-1 g jinirea lui „Să nu ţinem". „Cum credeţi, |­8 — răspunse tovarăşa Chelbaşu, — dacă 8 g sunteţi obosiţi şi nu v-aţi pregătit, nu ţi-2 g nem". 8 Părerile s-au îndreptat atunci, foarte | jj docile, spre propunerea de a fi ammnată | g ţinerea seminarului. 8 In clipa aceea însă, a intervenit to-1 I varăşul Matei spre a pune lucrurile la | g punct. „Staţi tovarăşi, să punem ches- g­utiunea la vot. Dacă majoritatea e împo-i - trivă, nu finem“. | 8 In numele cursanţilor, tovarăşul­ \ Matei a făcut expunerea de motive in| \ sprijinul amînării seminarului. Dar, la 1­8 sfîrşitul expunerii, a adăugat aver­­g jr tismentul: „Dacă ştiţi însă că nici 8 8 duminica viitoare nu veniţi, tovarăşi,­­ Satanei ţinem acum, cu preţul că o să neg­­ apuce ora 10 seara". Un răspuns de ca-1 8 uitate l-a dat tov. Pena: „Nu, tovarăşi, 11 8 decit să ţinem în dauna calităţii, mai g § bine nu ţinem. Să nu dăm peste cap se- § g minarul!" « 8 Dintr-un colţ, parcă jignit, intervine | § tov. Badea Ştefan: „Dar ce, tovarăşi, se 8 g poate să existe îndoială că venim du- 8 8 minică?... Dow sintem­ oameni con-1 jj ştienţi!" g In urma dezbaterilor a fost votată In jj 8 unanimitate propunerea de a se amina jj g seminarul „pe duminică dimineaţa". Era 8 8 acum a doua amînare a seminarului re-jj 8 capitulativ. La prima încercare au fost i jj prezenţi numai trei tovarăşi, din cauza g g „sarcinilor importante". Acum, a doua jj­­ oară, s-au ivit „condiţii deosebite". g Şi aşa, s-au terminat dezbaterile. Strln- 8 tgerite de mină au avut loc intr-o atmos-1 8 feră veselă şi încărcată de angajamente. I g Fiecare a răsuflat uşurat. 8 ★ 8 Mai sunt doar două zile şi angajamen- g g tele luate vor trebui transpuse în fapt. § 8 Dar experienţa celorlalte seminarii ne - 8 face să ne punem din nou întrebarea : g g se va ţine, sau nu, duminică, seminarul 8 g de economie politică de tip superior din § 8 Snagov ? 8 EMIL BILDESCU 8 2)0000oooooo^ooooo 00 oooooooooo0000ooooaeoooooeooaoooooeo Consfătuirea directorilor de teatre din întreaga ţară In zilele de 27, 28 şi 29 iunie a avut loc la Ministerul Culturii o consfătuire pe ţară a directorilor de teatru, cu privire la unele probleme ale repertoriului. La consfătuire a luat parte tov. Ion Pas, prim locţiitor al mi­nistrului Culturii, Lucia Sturza-Bulandra, director al Teatrului Municipal, Paul Cor­nea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Tov. Ion Florea a prezentat referatul Di­recţiei teatrelor cu privire la îndeplinirea re­pertoriului în stagiunea 1954—1955. La discuţii au participat tovarăşii C. Sin­­cu, Gh. Leahu, T. Caragiu, I. Molnar, E. Je­­leapov, N. Tompa, Vintilă Rădulescu, Ion Şahighian şi alţi directori ai teatrelor din ţară, prof. N. Moraru. In încheierea consfătuirii, tov. Paul Cor­nea, director general adjunct in Ministerul Culturii, a aratat necesitatea intensificării colaborării dintre colectivele teatrale şi au­tori^ dramatici, în vederea obţinerii unor lu­crări dramatice originale cit mai valoroase. n (Agerpres) | Simp­osion Biroul de Asistenţă Juridică nr. 6 al Colegiului de Avocaţi din Capitală a orga­nizat un Simposion cu tema : „U.R.S.S. în fruntea luptei pentru pace“. Au participat membrii Biroului şi un mare număr de avocaţi din alte Birouri de Asistenţă Juridică din Capitală Avocatul Vasile Cameniţă a dezvoltat un amplu referat tratînd despre „Eforturile pe linie diplomatică ale U.R.S.S. în vederea menţinerii şi consolidării păcii“. Avocatul Aristide Aristide a dezvoltat co­referatul „Zece ani de la crearea O.N.U.“ in care au fost subliniate strădaniile per­manente ale U.R.S.S. de a asigura înfăp­tuirea ţelurilor şi principiilor proclamate de Carta O.N.U. Avocatul Ion Ispir a dezvoltat corefera­tul „Lupta neclintită a U.R.S.S. pentru dez­armare“, iar avocaţii Traian Zaharescu, Au­relian Costescu şi Alfred Negoianu au pre­zentat referate despre „Apropiata conferinţă de la Geneva“, „Adunarea Păcii de la Hel­sinki“ şi „Modul cum poporul român spri­jină strădaniile de pace ale U.R.S.S.“. Prin aplauzele lor avocaţii prezenţi la acest interesant Simposion au arătat că înţeleg să sprijine cu tot avîntul lupta pen­tru pace dusă de U.R.S.S. cu atîta consec­venţă şi hotărîre din prima zi a creării statului socialist şi pînă azi.

Next