Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)

1955-07-01 / nr. 390

Justa aplicare a normelor de lucru — mijloc important de sporire a producţiei agricole în G. A. C. Convingerea maselor de ţărani muncitori despre avantajele lucrării în comun a pă­­mîntului pe suprafeţe întinse, cu ajutorul maşinilor statului, are un rol deosebit de important în lupta pentru transformarea so­­cialistă a agriculturii noastre. Întărirea e­­conomico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective existente este mijlocul principal care uşurează convingerea ţărăni­mii muncitoare asupra superiorităţii forme­lor socialiste ale agriculturii. In gospodăria colectivă retribuirea muncii se face după principiul socialist, în con­formitate cu calitatea şi cantitatea lucră­rilor executate de fiecare colectivist. Acest principiu se traduce în viaţă prin retribui­rea muncii după zilele-muncă realizate de fiecare colectivist, retribuire care stă la baza întregii activităţi a gospodăriei. Apli­carea acestui principiu asigură îmbinarea intereselor individuale ale fiecărui membru cu interesele generale ale gospodăriei, par­ticiparea activă a tuturor membrilor la munca din gospodărie; el asigură evidenţa și calcularea exactă a muncii fiecăruia, a cotei care revine fiecăruia din produsul total al gospodăriei. Retribuirea muncii in gospodăriile colec­tive se face după sistemul acordului simplu tinîndu-se seama de norma de lucru. Nor­ma de lucru este cantitatea de muncă, vo­lumul unei lucrări pe care un om sau un grup de oameni muncind conştiincios, tre­buie să-l îndeplinească într-o zi de lucru, ţinînd seama de starea vitelor de muncă, a maşinilor şi uneltelor, precum şi a solului Norma de lucru stabileşte de fapt sarcina de producţie zilnică pentru fiecare membru al gospodăriei. Nu timpul ci gradul de in­deplinire a normei de lucru este indicele de bază care indică participarea fiecărui membru la producţia gospodăriei. Îndepli­nirea z­ilnică a normelor de muncă de către fiecare colectivist constituie o garanţie că gospodăria colectivă îşi va îndeplini la timp sarcinile ei de producţie. Calculul acordului pe bază de norme este un calcul individual: fiecare colectivist pri­meşte răsplata corespunzătoare pentru can­titatea şi calitatea muncii pe care a pres­tat-o în cadrul grupei, al echipei din care face parte. Normele individuale stimulează pe colectivişti să-şi îmbunătăţească munca­fiecare colectivist devine interesat în a exe­cuta o cantitate mai mare de muncă, de o calitate superioară, deoarece acesta este mijlocul de a-şi spori cîştigul său personal şi acela al întregii gospodării. Astfel, echi­pei care a depăşit producţia medie obţinută pe gospodărie la o cultură sau la un grup de culturi asemănătoare atribuite ei i se va atribui în plus, pentru fiecare procent de de­păşire, cîte un procent de zile-muncă calcu­lat la totalul de zile-muncă efectuate pentru cultura respectivă sau grupul de culturi. Dimpotrivă, echipei care a obţinut o produc­ţie mai mică decît producţia planificată pe gospodărie, la o cultură sau un grup de cul­turi asemănătoare atribuite ei, i se va scade pentru fiecare procent de neîndeplinire a planului cîte un procent din numărul total de zile-muncă consumate pentru aceste cul­turi care nu va depăși însă 10 la sută. Introducerea normelor de lucru dă posi­bilitatea de a se asigura în mod concret controlul obștesc asupra participării la m­un­că a fiecărui om. De aci derivă o sarcină de bază a consiliului de conducere al gos­podăriilor colective; consiliul de conducere trebuie să lămurească pe toţi membrii gos­podăriei asupra pericolului pe care îl re­prezintă normele prea mici, care întîrzie lucrările şi scad productivitatea muncii. In vederea justei aplicări a normelor el tre­buie să asigure continuitatea lucrului în­tocmind tin plan de producţie bine gîndit, organizînd locul de muncă şi evitînd între­ruperile datorite defectării maşinilor. Dată fiind importanţa deosebită a justei aplicări a normelor de muncă, acele gos­podării colective care au ţinut seama de această cerinţă în activitatea lor de zi cu­ zi, au obţinut succese deosebite; ele au rea­lizat producţii sporite la hectar, au întă­rit situaţia economică a gospodăriei colec­tive şi au­­ ridicat bunăstarea gospodăriei individuale a colectiviştilor. Prin justa aplicare a normelor de lucru, gospodăria agricolă colectivă „30 Decem­brie" din comuna Conţeşti, raionul Zim­­nicea, a obţinut la produsele animale şi vegetale un spor considerabil faţă de sec­torul individual cît şi faţă de alte gospo­dării agricole colective. In această gospo­dărie s-a obţinut la hectar o producţie de 1400 kg. grîu, 3.010 kg. porumb, 1.230 kg. orz, 1.410 kg. floarea soarelui, la cultura bumbacului, în locul celor 580 kg. planifi­cate la hectar, s-a obţinut o producţie de 1. 090 kg. Toate aceste rezultate au făcut posibilă sporirea fondului de bază al gospodăriei cu 54.000 lei precum şi asigurarea cu să­­m­înţă şi furajul necesar gospodăriei. Fie­care colectivist a primit la ziua-muncă 3,200 kg. grîu, 5 kg. porumb, 0,300 kg. floa­­rea soarelui, 0,450 kg. orz, 0,300 kg. fasole, 0,250 kg. cartofi, bumbac fir, sodă caustică precum şi 15 tei. Justa aplicare a norme­lor a dus astfel la îmbunătăţirea situaţiei economice a fiecărui colectivist. Astfel tov. Anghel Ispas, colectivist din această gos­podărie, a primit pentru cele 885 zile­ muncă prestate împreună cu cei 3 membri din fa­­milia sa: 2.832 kg. grîu, 4.425 kg. porumb, 265 kg. mazăre, 265 kg. orz, 398 kg. floarea soarelui, 40 kg. fasole, 203 kg. ceapă, 53 kg. usturoi, 221 kg. cartofi, 159 metri pin­­ză, 9.700 kg. bumbac fir, 8.850 kg. sodă, 11. 500 kg. lină și 13.275 lei. Tot în urma justei aplicări a normelor de muncă, gospodăria colectivă din comu­na Gîşteşti, raionul Mihăileşti, a obţinut 5 250 kg. porumb la hectar iar gospodăria agricolă colectivă din Călăraşii Vechi a obţinut o producţie sporită de bumbac la hectar pentru care colectiva a primit suma de 518.000 lei. Există însă în regiunea noastră şi condu­ceri de gospodării colective care nu dau atenţie aplicării normelor de lucru şi folo­sesc în mod cu totul greşit sistemul repar­tizării veniturilor după numărul zilelor­­muncă fără a ţine seama de rezultatele ob­ţinute pe brigăzi şi echipe. In felul acesta sunt păgubiţi acei membri care muncesc cinstit şi conştiincios, în folosul elemente­lor înanoiate, care se eschivează de la muncă sau efectuează lucrări de proastă calitate. In unele gospodării colective sistemul muncii in acord individual şi pe grupe nu se aplică la toate lucrările; faptul că nu se efectuează întotdeauna controlul folosirii zilelor-muncă pe culturi face să scadă im­portanţa zilei-muncă în repartizarea veni­turilor. In grădinile de zarzavat, evidenţa lucră­rilor executate în brigăzi şi pe echipe nu se ţine pentru fiecare colectivist, ci glo­bal, realizîndu-se o medie pentru toţi mem­brii echipei. Acest mod defectuos de cal­culare a muncii fiecărui colectivist face să scadă interesul colectiviştilor, în depă­şirea normelor precum :ş i răspunderea­ in­dividuală pentru calitatea muncii depuse. In felul acesta se întîmplă lucrurile la gos­podăriile agricole colective Titu-Tîrg (raio­nul Răcari), Bu­ciumeni (Olteniţa) Budu­­leasa şi Cioara (raionul T.­Măgurele) Sto­­borăşti şi Tufeni (raionul Roşiori) şi Brîn­­coveanca (raionul Drăgăneşti). Suntem în perioada strîngerii recoltei, cînd fiecare ant al muncii de pe ogoare trebuie să lupte cu­ hotărîre pentru asigurarea­ pîirlîi poporului muncitor. Repartizarea în mod just a normelor de lucru, pe fiecare colecti­vist în parte, va contribui la terminarea cam­paniei de seceriş, dezmiriştit şi treieriş în timpul cel mai scurt şi fără pierderi în gos­podăriile colective din regiunea noastră. Aplicarea şi respectarea normelor de lu­cru este un factor de prim ordin pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi ani­male din gospodăriile, agricole colective, pentru ridicarea nivelului de trai al colec­tiviştilor, pentru consolidarea acestor uni­tăţi socialiste. Pentru înlăturarea deficienţelor, pen­tru obţinerea unor recolte mari la hectar şi pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al membrilor colectivei, conducerile gospodăriilor agricole trebuie să introducă şi să respecte cu stricteţă normele de lu­cru în toate ramurile de producţie. Organele de îndrumare au sarcina de a îndruma şi sprijini conducerile gospodă­riilor colective pentru îndeplinirea cu suc­ces a acestei sarcini, contribuind în felul acesta la întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriilor agricole colective şi la realizarea unu­i înalt nivel al producţiei agricole în regiunea noastră. IVAN GHEORGHE şi BOGDAN DUMITRU Instructori contabili din serviciul gospodăriilor colective al Direcţiei agricole regionale Bucureşti Pe tarlaua de porumb a colectivei In primele zile frumoase ale primă­verii, colectiviştii din Şelnoiu, raionul Brăneşti urmînd exemplul comuniştilor şi avind ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Săruleşti, au insăminţat în condi­­ţiuni agrotehnice superioare 80 hectare cu porumb. Plantele Îngrijite prin darea pra­­şilelor mecanice şi manuale la timp, au crescut înalte şi viguroase. De curînd co­lectiviştii au terminat cea de a patra pra­­şilă la această cultură. La „Parapet“ pe cele 16 hectare prăşite mecanic de trei ori, porumbul a crescut înalt cu­ omul promi­­ţînd de pe acum o recoltă bogată de pes­te 4.000 kgr. boabe la hectar. In clişeu: Tovarăşul Nicolae Culea, şef de echipă din brigada de cîmp a gospo­dăriei colective din Şeinoiu şi Marin Roş­ea inginer şef de la S.M.T. Săruleşti, fac controlul lanului de porumb. Educarea comunistă a tinerei generaţii — sarcină de bază a şco­lii noastre — poate fi realizată numai dacă pregătirea teoretico­­ştiinţifică şi politico­­ideologică a cadrelor didactice este corespunzătoare scopului mă­reţ pe care şcoala trebuie să-l îndeplinească. In vederea îndeplinirii acestei nobile sar­cini, partidul şi guvernul nu precupeţesc nici un efort pentru crearea unor condiţii optime de muncă. Sistemul de stat pentru perfecţionarea ca­drelor didactice, constituie o expresie grăitoare a grijii pe care partidul şi gu­vernul o poartă dezvoltării necontenite a în­­văţămîntului. Perfecţionarea continuă a cadrelor didac­tice se impune din­­necesitatea de a crea pa­triei noastre constructori pregătiţi, înarmaţi cu cunoştinţe temeinice în toate sectoarele de activitate. In lumina acestei sarcini, în acest an au fost înscrise şi în regiunea noastră o serie de cadre didactice pentru a urma primul curs din cadrul sistemului de stat pentru perfecţionarea cadrelor. Pentru urmărirea modului cum se pregă­tesc cursanţii, precum şi pentru îndrumarea pregătirii lor, secţiunea de învăţămînt a sfa­­tului popular al regiunii Bucureşti, prin ca­binetul pedagogic, a întreprins o serie de acţiuni. Munca noastră a căpătat în această pri­vinţă o mai bună orientare şi a primit un serios impuls ca urmare a îndrumării pri­mite din partea institutului inter-regional pentru perfecţionarea cadrelor didactice. In scopul ajutorării învăţătorilor şi pro­fesorilor înscrişi la cursurile de perfecţio­nare, acest institut a organizat consultaţii colective şi individuale, audiţii radiofonice şi în acelaşi timp a dat o serie de indica­­ţiuni în cadrul instructajelor ţinute cu me­­todiştii noştri şi cu şefii cabinetelor peda­gogice. Ca urmare a acestui sprijin, cabinetul pe­dagogic şi-a intensificat munca de îndru­mare a pregătirii cadrelor. O primă formă de stabilire a unui contact mai strîns cu cursanţii, de ajutorare a muncii lor de pre­gătire, au constituit-o consultaţiile colective. In întreaga regiune s-au organizat pen­tru cadrele înscrise la cursuri de perfecţio­nare un număr de 17 consultaţii colective în oraşele Giurgiu, Călăraşi, Turnu Măgurele, Roşiori, Alexandria, Olteniţa şi Zimnicea. Multe din aceste consultaţii au fost bine organizate, la ele participînd un număr im­portant de cadre didactice care au dezbătut în mod temeinic probleme legate de pro­gramele cursurilor. Aşa de exemplu, în ca­drul consultaţiei orga­nizate la Giurgiu s-au ridicat şi s-au lămu­rit multe probleme în legătură cu educarea deprinderilor de muncă independentă şi a spiritului activ la elevi, cu particularităţile organizării muncii instruc­­tiv-educative în condiţiile predării simultane la mai multe clase, etc. In scopul realizării unui contact cît mai strîns cu cadrele înscrise la cursurile de per­fecţionare, în cadrul cabinetului pedagogic regional s au organizat consultaţii indivi­duale, la care au participat mulţi profesori. Cabinetul pedagogic regional a iniţiat şi consultaţii prin corespondenţă. In felul aces­ta cei mai mulţi dintre profesori, mai ales cei de limba romînă, ne-au scris periodic a­­rătîndu-ne stadiul pregătirilor, greutăţile pe care le întîmpină, problemele care nu le sînt pe deplin clare, cerîndu-ne sprijinul. Pentru ca munca de perfecţionare a cadre­­lor didactice să aibă un conţinut cît mai bogat, metodiştii cabinetului pedagogic regio­nal au luat contact direct cu cea mai mare parte a profesorilor înscrişi la cursuri. In felul acesta, multi profesori, ca de exemplu: profesoara de limba romînă Gabor Elena- Giurgiu, profesorii de ştiinţele naturii Ra­­doslav Dumitru-Giurgiu şi Boroş Nicolae- Răcari, etc., au discutat cu metodiştii noştri probleme cuprinse în tematica programe­lor de studii, au clarificat împreună cu a­­ceştia unele probleme pe care din lipsa bi­bliografiei nu le putuseră pătrunde mai a­­dînc, au primit indicaţiuni în legătură cu modul cum trebuie să-şi organizeze studiul individual şi cum să-şi conspecteze materia­lul studiat. Cu acest prilej, metodiştii noştri au con­statat că multe cadre didactice şi-au îmbu­nătăţit similor stilul de muncă, şi-au inten­sificat eforturile pentru asimilarea treptată şi organizată a materiei. Aşa de exemplu, tov. Toma Marin, profesor la şcoala medie băieţi Giurgiu, şi-a întocmit pe întreaga eta­pă fără frecvenţă, un plan judicios al stu­diului individual, punîndu-l în concordanţă cu parcurgerea programei de învăţămînt la clasele VIII—X. In felul acesta, munca sa de pregătire s-a îmbunătăţit. Cunoştinţele teoretice din programa cursurilor de perfec­ţionare consolidîndu-se prin aplicarea lor imediată în activitatea didactică. Exemple bune de cadre didactice sînt şi Iancu Filimin din Vidra, Petrică Ivan din Zimnicea şi alţii care au acordat mun­cii lor de pregătire o atenţie deosebită. Munca de­­ajutorare­­ a cadrelor înscrise la cursurile de perfecţionare, desfăşurată­ de cabinetul pedagogic regional, a fost luată în serios de unele secţii de învăţămînt raionale. In această privinţă s-au remarcat secţiile de învăţămînt ale raioanelor Mihăileşti, Turnu Măgurele şi Călăraşi, care au urmărit pe teren modul cum se pregătesc aceste cadre didactice. Munca de pregătire a profesorilor şi învă­ţătorilor a fost îmbunătăţită în unele ra­­ioane, ca urmare a îmbogăţirii şi punerii la dispoziţie a­ fondului de cărţi din bibliote­cile raionale. La Mihăileşti, de exemplu, sec­ţia de învăţămînt a îmbogăţit biblioteca ra­ională cu numeroase cărţi, iar bibliotecile co­mitetelor sindicale raionale, bibliotecile şco­lilor medii din oraşele Giurgiu şi Călăraşi, au pus la dispoziţia cadrelor didactice cărţi de specialitate, de pedagogie şi ideologie. Trebuie spus că un ajutor preţios i-au a­­cordat unele comitete raionale de partid, ca de exemplu comitetele raionale de partid Ro­şiori şi Turnu Măgurele care, prin cabinetele de partid, au dat consultaţii pentru proble­mele de marxism, urmărind pe teren modul cum sunt sprijinite cadrele didactice pentru perfecţionarea lor. In această privinţă, un ajutor deosebit au acordat multor cadre di­dactice activiştii comitetului regional de partid cu prilejul activităţii desfăşurate de brigăzi în raioanele Giurgiu, Snagov şi Vîr­­toape. •“ iţi* •ir In mtmca noastră de ajutorare a celor în­scrişi la cursurile de perfecţionare atr‘ existat şi unele lipsuri. Aşa de exemplu, cabinetul pedagogic regional nu a asigurat o pună organizare a tuturor consultaţiilor co­lective. Ca urmare a acestei lipse, consulta­ţiile care au avut loc la Alexandria şi Olte­niţa, nu au putut acorda cadrelor participan­te un ajutor satisfăcător. In privinţa recrutării cadrelor, în unele raioane, ca de exemplu Crevedia şi Vîrtoane, s-au comis greşeli. Şefii secţiilor de învăţă­­mînt au efectuat unele schimbări pe care le-au comunicat tîrzîu la cabinetul pedagogic regional. La raionul Olteniţa, deşi iniţial au fost înscrişi la curs 4 directori de şcoli de 7 ani, în ultima vreme ni s-a comunicat că numai 3 directori sunt înscrişi la curs. Unele organe de con­trol raionale şi con­duceri de şcoli nu s-au preocupat îndeaproa­pe de urmărirea mun­cii de pregătire a cursanţilor, de asigu­rarea timpului necesar studiului. De aceea, unii profesori, ca tov. Popescu Florian, de la şcoala Fierbinţi şi tov. Trincă Maria de la şcoala nr. 2 de fete Turnu Măgurele, au fost supraaglomeraţi cu sarcini. In această privinţă o lipsă revine şi organelor sindicale care nu s-au străduit în suficientă măsură pentru asigurarea unor condiţii cit mai bune de pregătire, pentru crearea timpului necesar printr-o justă re­partizare a sarcinilor în cadrul colectivelor didactice. Una din lipsurile serioase ale secţiunii de învăţămînt regionale este aceea că de pre­gătirea cadrelor conducătoare înscrise la cursuri — directori de 7 ani şi şefi de secţii­­ s-a preocupat în mică măsură. Lipsa este cu atît mai mare cu cît aceste organe au fost în permanenţă aglomerate cu sarcini, neputînd să se pregătească temeinic. In acest sens, unii şefi de secţii n-au gă­sit nici înţelegerea organelor locale, fiind folosiţi în diferite munci. Aşa de exemplu, şeful secţiei de învăţămînt a raionului Slo­bozia, a fost folosit într-o perioadă în diferi­te munci ale comitetului executiv raional, deşi era singurul organ de control al sec­ţiunii. De asemenea, şefii secţiilor de învăţămînt de la raioanele Călăraşi şi Drăgăneşti, au cîte 7—8 sarcini, care le îngreunează consi­derabil munca lor de pregătire. Iată o serie de deficienţe care trebuie să constituie pentru noi un izvor de învăţămin­te, de care va trebui să ţinem seama în ve­derea unei mai bune desfăşurări a etapei cu frecvenţă, care va avea loc în perioada 1 iulie — 1 august. In cursul acestei luni, cadrele­­didactice înscrise la cursuri vor trebui să-şi orga­nizeze şi să folosească astfel timpul pentru studiu, îneît să poată pătrunde problemele pe care — din lipsă de bibliografie — nu le-au putut asimila temeinic în cadrul etapei fără frecvenţă. Seminariile şi diferitele activităţi practice care vor avea loc vor da cursanţilor prile­jul să clarifice, să adîncească şi să consoli­deze problemele pe care programele le cu­prind. Perfecţionarea constituie una din sarcinile de bază ale cadrelor didactice, de ea depin­­zînd în cea mai mare măsură succesul mun­cii noastre instructiv-educative viitoare. Iată de ce se impune să depunem cu toţii eforturi sporite pentru a încheia cu succes primul an al sistemului de stat pentru per­fecţionarea cadrelor didactice. Perfecţionarea - sarcina de frunte a cadrelor didactice EMIL STANCU Şeful cabinetului pedagogic al regiunii Bucureşti STEAGUE ROSS) A APARUT Probleme economice Nr. 6 — 1955 M. VOICU: întrecerea socialistă — pîr­­ghie importantă pentru îndeplinirea planului în industrie la toţi indicii. C. BARBULESCU şi D. JOIŢA: Rezer­vele de creştere a productivităţii muncii în întreprinderile constructoa­re de maşini. V. PASCOVSCHI : Unele aspecte ale re­­partizării teritoriale a producţiei a­­gricole. N. IANOVICI: Aspecte ale jefuirii Ro­­mîniei sub regimul burghezo-moşie­­resc pe calea comerţului exterior. L. STROJA: Lupta popoarelor din Asia şi Africa împotriva colonialismului. DISCUŢII A. GLUCK: Cu privire la metodologia calculului productivităţii muncii în industrie. LECŢII ŞI CONSULTAŢII B. ZAHARESCU: Sistemul socialist al agriculturii. NOTE * * * Situaţia economică a ţărilor capitaliste în anul 1954. INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE Din activitatea ştiinţifică a studenţilor I.S.E.P. „V. I. Lenin“. Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. R. * \ # ./» î \ i . » ' t 1 ’• , ■. .1 Miercuri după-amiază şi în cursul zilei de joi au continuat lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Au fost expuse comunicări ştiinţifice pe secţii. In secţia I-a, pe specialităţile mate­matică şi fizică, în secţia a II-a, pe specia­lităţile biologie, agronomie, geologie şi geo­grafie; în secţia a IlI-a, pe specialităţile me­canică aplicată, energetică şi metalurgie, chimie; în secţia a IV-a, pe ştiinţe medicale; în secţia a V-a, pe specialităţile istorie, fi­lozofie şi psihologie, economie, în secţia a VI-a, pe specialităţile limbă, literatură şi artă. Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. continuă. (Agerpres). Premierea tinerilor scriitori Juriul Uniunii Scriitorilor şi-a încheiat lucrările de triere a materialelor literare primite cu prilejul concursului organizat în cinstea celui de al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor. Printre cele peste 600 de lucrări literare (poezie, proză, teatru, reportaj) care au intrat în discuţia juriului, mai mult de 80 sunt scri­se în limbile minorităţilor naţionale. Au fost acordate premii şi menţiuni pentru poezii, schiţe, povestiri, reportaje şi piese într-un act. Astfel, premiul I a revenit tov.: Sanda Movilă (poezie), Ion Lăncrănjan (povestire), Traian Coşovei (reportaj). Premiul II a fost acordat tov.: Dimos Rendis (poezie), Ştefan Andrei (schiţă), Victor Vîntu (reportaj). Premiul III a fost acordat tov.: A. M. Sperber (poezie), Dumitru Mircea (povestire), Ha­­ralamb Zincă (povestire). Următorii au­tori au primit menţiuni: Ion Brad, Franz Bulhardt, Valeriu Gorunescu, Aladár Lás­­zlóffy, N. Labiş, Florin Mugur, Gh. Va­sile, Ti­beriu Ulan (poezie); Maria Zoe Ionescu, Constantin Rusescu (schiţe); Radu Cosaşu (reportaj); Földes Mária, Szász János (piese într-un act). ro Informaţii Intre 28 şi 30 iunie a avut loc in Capitală sesiunea ştiinţifică a Institutului de igienă al R.P.R. şi a Institutului de igiena muncii şi boli profesionale al R.P R. La lucrări au luat parte oameni de ştiinţă şi cercetători în domeniul igienei, medici igienişti, chimişti. In şedinţa plenară au fost prezentate re­feratele „Activitatea ştiinţifică a institute­lor de igienă“ de prof. dr. I. Ardeleanu şi „Studiul problemelor de igiena muncii în exploatarea carboniferă“ de conf. univ. dr. B. Barhad. In şedinţele pe secţii au fost prezentate 132 de referate despre probleme de igienă comunală, igiena alimentaţiei, igiena şcola­ră, igiena muncii şi boli profesionale. Pa* Rezultatul concursului tinerilor solişti Vineri 24 iunie a.c. a luat sfirşit Con­cursul tinerilor solişti organizat de C.C. al U.T.M. şi Ministerul Culturii în cinstea ce­lui de al V-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor pentru pace şi prie­tenie de la Varşovia, la care au participat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a hotărît acordarea de pre­mii următorilor participanţi: I. Instrumente de coarde Premiul I: Cozighian Varujan, vioară- Bucureşti. Premiul II : Adorian Ildico, vioară-Bucu­­reşti ; Hamza Gheorghe, vioară-Bucureşti; Mîndrea Florin, cello-Bucureşti; Opreanu Mircea, vioară-Bucureşti. Premiul III : Gluck Florenţa, vioară — Bucureşti; Ruha Ştefan, vioară — Digi. II. Instrumente de suflat Premiul I: Staicu Paul, corn — Bucu­reşti. Premiul II: Gregorian Elisabeta, clarinet — Bucureşti; Guţi Edy, oboi — Bucureşti; Năstase Ion, flaut — Bucureşti; Soroşan Arcadie, fagot — Tg. Mureş. Premiul III : Bretz Ştefan, corn — Bucu­reşti ; Popa Gheorghe, fagot — Bucureşti. III. Pian Premiul I : Cristescu Krimhilda — Bucu­reşti ; Molnár Iuditha — Cluj. Premiul II: Brinduş Nicolae — Bucu­reşti ; Leonte Marieta — Bucureşti; Zor­­leanu Alexandrina — Bucureşti. Premiul III : Amiras Gabor —■ Cluj; Iliescu Constantin — Bucureşti ; Şerbescu Liana — Bucureşti. IV- Canto Premiul I: Adelstein Blanche, soprană — Bucureşti; Grebenişan Marieta, soprană — Timişoara. Premiul II : Florei Nicolae, bas — Bucu­reşti ; Niculescu Vali, soprană — Bucureşti; Rădulescu Teodora, soprană — Bucureşti. Premiul III: Iordăchescu Dan, bariton ^ Bucureşti; Loghin Valentin, bas — Bucu­ reşti; Neagu Aurelian, bas­­* Bucureşti; Prisăcaru Ion, bas — Bucureşti. V. Dansuri a) Dansuri clasice şi de caracter: Premiul I : Duetul: Niculescu Puşa —­Cotovelea Gheorghe — Bucureşti; Ştefă­­nescu Simona — Bucureşti. . Premiul. II: Şerban Larissa — Cluj; Gru­pul Lizzi Lind, Alexe Ion, Petrov Bojidar — Bucureşti.­­ • Premiul III: Duetul: Benador Cora, Mărcii­ Eugen­i­i— Bucureşti; duetul: Mi­hailova Pania — Boitanciuc Ion — Bucu­reşti. b) Dansuri populare: Premiul I: grupului: Ilie Ion — Ilie Gheorghe — Buzea Mariana — Bucureşti. Premiul II : Grupului : Beretzki Iosif — Spinu Iulian — Trifu Ion — Bucureşti. Premiul III : Grupului: Bărbălău Mihai — Ciuc Ion — Georgescu Constantin — Negoiţă Ion — Venin Ion — Bucureşti. VI. Interpreţi de muzică populară a) Cîntăreţi de muzică populară. Premiul II: Hazgan Gheorghe — Bucu­reşti. Premiul III: Darvai Victoria — Bucu­­reşti. b) Solişti instrumentişti de muzică popu­­lară . Premiul I: Fraţii Marica, fluier — com. Leşu — Cluj. Premiul II: Albulescu Nicolae, xilofon —­ Bucureşti; Fărâmiţă Lambru, acordeon — Bucureşti; Luca Damian, nai — Bucu­reşti; Neţcu Florea fluier — Tr. Măgu­rele. Premiul III: Grozav Ion, muzicuţă — Timişoara; Toader Maria tulnic — com. Leşu — Cluj; Tocariu Victor, fluierat ar­tistic — Bucureşti. Au fost de asemenea acordate numeroase menţiuni.­­ (Agerpres) Selecţionata asociaţiei „Ştiinţa” a întrecut echipa suedeză Hammärby cu 3-1 (1-1) Echipa suedeză de fotbal Hammärby din Stockholm şi-a început turneul în ţara noastră ieri pe stadionul „23 August“, în­­tîlnind echipa selecţionată a asociaţiei „Ştiinţa“. Numeroşi spectatori au fost prezenţi în tribunele stadionului pentru a urmări jocul echipei suedeze. Concursul hipic internaţional la care participă cei mai valoroşi călăreţi din U.R.S.S., R.P. Ungară, R.P.F. Iugoslavia, Suedia şi R.P.R. a continuat în cursul zi­lei de joi. Cu tot timpul nefavorabil, mii de amatori de sport au populat pînă la refuz tribunele noului hipodrom din Ca­pitală. Spectatorii au aplaudat succesul călăreților români care au avut comportări deosebite în cele două probe spectaculoa­se ale zilei. La proba de obstacole categoria „M“, victoria a revenit reprezentantului R.P.R., Gh. Antohi, pe calul Mindir, cu zero pe­nalizări, în timpul de F40“. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine VI. Ras­­popov (U.R.S.S.), zero penalizări, 1*46“ 2/10; B. Litov (U.R.S.S.), zero penalizări, Spre Varșovia, orașul gazdă al celui de al V-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor, se îndreaptă acum tradiţionalele ştafete ale Festivalului care unesc mesajele de pace şi prietenie ale milioanelor de tineri şi tinere din în­treaga lume■ Plecarea a fost dată. Şase mari ştafete internaţionale vor traversa 19 ţări ale Europei, îndreptindu-se spre aceeaşi ţintă: Varşovia. In ţara noastră, Ştafeta Internaţională a Festivalului va sosi duminică 3 iulie. La Giurgiu, pe­­iPodul Prieteniei", tine­rii bulgari vor preda ştafeta prietenilor lor româi. De acolo, ea va fi purtată spre Bucureşti. Tinerii din Capitală vor primi ştafeta in aceeaşi zi pe stadionul Republcii, unde va avea loc o intilnire MOSCOVA 30 (Agerpres).­­ TASS transmite: In primul tur al meciului de şah din­tre echipele U.R.S.S. şi S.U.A., din cele 4 partide terminate, şahiştii sovietici au cîştigat 3, iar una s-a terminat remiză. La masa a doua, Smîslov, cu albele, a jucat original deschiderea în partida cu campionul S.U.A., Bisguier. Şahis­tul american n-a sezisat toate subtilită­ţile poziţiei şi s-a recunoscut învins du­pă un final în care Smîslov a demon­strat o tehnică magistrală. Petrosian, la masa 6-a a jucat foarte energic împo­triva lui Horowitz și a repurtat o victo­rie remarcabilă. In partida cu Steiner, marele maestru Kotov a ocupat liniile descoperite pe aripa regelui şi printr-un atac irezistibil şi-a făcut mai adversarul. Partida Evans-Bronstein s-a terminat remiză. Foarte interesantă a fost partida de la masa a patra dintre Gheller şi D. Byrne. Campionul U.R.S.S. a luat încă de la început iniţiativa şi ocupînd pozi­ţiile cheie a lansat un atac puternic în faţa căruia şahistul american a găsit cu greu mutări de apărare. Partida s-a în­trerupt cu avantaj pentru Gheller. In poziţii complicate s-au întrerupt Echipa tinerilor fotbalişti români a ju­cat cu elanul său caracteristic, reuşind să obţină o splendidă victorie internaţio­nală cu scorul de 3—1 (1—1). Au înscris în ordine: Andersen II pen­tru Hammarby şi Dragoman, Suciu şi Di­­nuiescu pentru Ştiinţa. 1’51 “1/10; T. Burman (Suedia) zero pena­lizări 1’54“1/10. Cel mai bun rezultat în proba de dre­saj categoria A l-a obţinut sportivul sue­dez G. Boltenstren pe calul Krest cu un punctaj de 161,80. Locul doi a revenit că­lăreţului român N. Mihalcea pe calul Mih­­nea care a realizat 156,40, iar locul trei lui Gh. Teodorescu (R.P.R.) pe calul Pal­tin — 151,20 puncte. După două zile de întreceri eşarfa de fruntaş în clasament este purtată de călăreţul sovietic A. Fa­­vorski. Astăzi de la ora 8 are loc desfăşurarea probei de dresaj cat. B, precum şi primele întreceri ale probei de obstacole nenume­rotate care va continua în cursul după a­­miezii împreună cu proba de precizie­ prietenească de fotbal între echipele re­prezentative de juniori ale ţării noastr şi R. P. Polone. Din Bucureşti, ştafeta va străbate me­leagurile patriei noastre trecind prin Ploi­eşti, Oraşul Stalin, Făgăraş, Sibiu, Cluj, Oradea şi Episcopia Bihorului. In drum vor fi primite mesajele de pace şi prie­tenie ale tineretului din întreaga ţară O ştafetă naţională, in formă de stea în cinci colţuri, va porni din oraşele Reşiţa, Craiova, Piteşti, Birlad şi Iaş, şi va intilni in drum ştafeta internaţio­nală. In ziua de 10 iulie, la Episcopia Bihorului, tinerii romini vor preda şta­feta tinerilor maghiari. (Agerpres) partidele R. Byrne—­Keres şi Rashdan— Taimanov. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite". Meciul de şah dintre echipele reprezen­tative ale U.R.S.S. şi S.U.A. a continuat la 30 iunie cu disputarea partidelor în­trerupte în primul tur. Campionul U.R.S.S., marele maestru Gheller, şi-a re­alizat cu precizie avantajul în faţa şahis­­tului american D. Byrne şi a obţinut vic­toria. Partida R. Byrne — Keres s-a ter­minat remiză la propunerea maestrului a­­merican. După o luptă îndelungată, parti­da Rashdan — Taimanov a fost întreruptă din nou la mutarea 89. Şahistul sovietic are un pion în plus, într-un final de­ dame. Tot ieri, la cererea marelui maestru a­­merican Reshevski s-a jucat partida dintre acesta şi Botvinik, care urma să se dis­pute vineri în cel de al doilea tur. Partida s-a terminat remiză la mutarea 32. Partida dintre Reshevski şi Botvinik, întreruptă în primul tur, va fi continuată la 1 iulie. In prezent scorul meciului este de înot în favoarea echipei U­R.S.S., două partide fiind întrerupte. Astăzi se joacă partidele programate în cel de al doilea tur. Concursul hipic international Stafetele internationale ale Festivalului A început meciul de şah dintre echipele U.R.S.S. și S.U.A* O fază la poarta echipei suedeze

Next