Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)
1955-07-01 / nr. 390
Justa aplicare a normelor de lucru — mijloc important de sporire a producţiei agricole în G. A. C. Convingerea maselor de ţărani muncitori despre avantajele lucrării în comun a pămîntului pe suprafeţe întinse, cu ajutorul maşinilor statului, are un rol deosebit de important în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii noastre. Întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective existente este mijlocul principal care uşurează convingerea ţărănimii muncitoare asupra superiorităţii formelor socialiste ale agriculturii. In gospodăria colectivă retribuirea muncii se face după principiul socialist, în conformitate cu calitatea şi cantitatea lucrărilor executate de fiecare colectivist. Acest principiu se traduce în viaţă prin retribuirea muncii după zilele-muncă realizate de fiecare colectivist, retribuire care stă la baza întregii activităţi a gospodăriei. Aplicarea acestui principiu asigură îmbinarea intereselor individuale ale fiecărui membru cu interesele generale ale gospodăriei, participarea activă a tuturor membrilor la munca din gospodărie; el asigură evidenţa și calcularea exactă a muncii fiecăruia, a cotei care revine fiecăruia din produsul total al gospodăriei. Retribuirea muncii in gospodăriile colective se face după sistemul acordului simplu tinîndu-se seama de norma de lucru. Norma de lucru este cantitatea de muncă, volumul unei lucrări pe care un om sau un grup de oameni muncind conştiincios, trebuie să-l îndeplinească într-o zi de lucru, ţinînd seama de starea vitelor de muncă, a maşinilor şi uneltelor, precum şi a solului Norma de lucru stabileşte de fapt sarcina de producţie zilnică pentru fiecare membru al gospodăriei. Nu timpul ci gradul de indeplinire a normei de lucru este indicele de bază care indică participarea fiecărui membru la producţia gospodăriei. Îndeplinirea zilnică a normelor de muncă de către fiecare colectivist constituie o garanţie că gospodăria colectivă îşi va îndeplini la timp sarcinile ei de producţie. Calculul acordului pe bază de norme este un calcul individual: fiecare colectivist primeşte răsplata corespunzătoare pentru cantitatea şi calitatea muncii pe care a prestat-o în cadrul grupei, al echipei din care face parte. Normele individuale stimulează pe colectivişti să-şi îmbunătăţească muncafiecare colectivist devine interesat în a executa o cantitate mai mare de muncă, de o calitate superioară, deoarece acesta este mijlocul de a-şi spori cîştigul său personal şi acela al întregii gospodării. Astfel, echipei care a depăşit producţia medie obţinută pe gospodărie la o cultură sau la un grup de culturi asemănătoare atribuite ei i se va atribui în plus, pentru fiecare procent de depăşire, cîte un procent de zile-muncă calculat la totalul de zile-muncă efectuate pentru cultura respectivă sau grupul de culturi. Dimpotrivă, echipei care a obţinut o producţie mai mică decît producţia planificată pe gospodărie, la o cultură sau un grup de culturi asemănătoare atribuite ei, i se va scade pentru fiecare procent de neîndeplinire a planului cîte un procent din numărul total de zile-muncă consumate pentru aceste culturi care nu va depăși însă 10 la sută. Introducerea normelor de lucru dă posibilitatea de a se asigura în mod concret controlul obștesc asupra participării la muncă a fiecărui om. De aci derivă o sarcină de bază a consiliului de conducere al gospodăriilor colective; consiliul de conducere trebuie să lămurească pe toţi membrii gospodăriei asupra pericolului pe care îl reprezintă normele prea mici, care întîrzie lucrările şi scad productivitatea muncii. In vederea justei aplicări a normelor el trebuie să asigure continuitatea lucrului întocmind tin plan de producţie bine gîndit, organizînd locul de muncă şi evitînd întreruperile datorite defectării maşinilor. Dată fiind importanţa deosebită a justei aplicări a normelor de muncă, acele gospodării colective care au ţinut seama de această cerinţă în activitatea lor de zi cu zi, au obţinut succese deosebite; ele au realizat producţii sporite la hectar, au întărit situaţia economică a gospodăriei colective şi au ridicat bunăstarea gospodăriei individuale a colectiviştilor. Prin justa aplicare a normelor de lucru, gospodăria agricolă colectivă „30 Decembrie" din comuna Conţeşti, raionul Zimnicea, a obţinut la produsele animale şi vegetale un spor considerabil faţă de sectorul individual cît şi faţă de alte gospodării agricole colective. In această gospodărie s-a obţinut la hectar o producţie de 1400 kg. grîu, 3.010 kg. porumb, 1.230 kg. orz, 1.410 kg. floarea soarelui, la cultura bumbacului, în locul celor 580 kg. planificate la hectar, s-a obţinut o producţie de 1. 090 kg. Toate aceste rezultate au făcut posibilă sporirea fondului de bază al gospodăriei cu 54.000 lei precum şi asigurarea cu sămînţă şi furajul necesar gospodăriei. Fiecare colectivist a primit la ziua-muncă 3,200 kg. grîu, 5 kg. porumb, 0,300 kg. floarea soarelui, 0,450 kg. orz, 0,300 kg. fasole, 0,250 kg. cartofi, bumbac fir, sodă caustică precum şi 15 tei. Justa aplicare a normelor a dus astfel la îmbunătăţirea situaţiei economice a fiecărui colectivist. Astfel tov. Anghel Ispas, colectivist din această gospodărie, a primit pentru cele 885 zile muncă prestate împreună cu cei 3 membri din familia sa: 2.832 kg. grîu, 4.425 kg. porumb, 265 kg. mazăre, 265 kg. orz, 398 kg. floarea soarelui, 40 kg. fasole, 203 kg. ceapă, 53 kg. usturoi, 221 kg. cartofi, 159 metri pinză, 9.700 kg. bumbac fir, 8.850 kg. sodă, 11. 500 kg. lină și 13.275 lei. Tot în urma justei aplicări a normelor de muncă, gospodăria colectivă din comuna Gîşteşti, raionul Mihăileşti, a obţinut 5 250 kg. porumb la hectar iar gospodăria agricolă colectivă din Călăraşii Vechi a obţinut o producţie sporită de bumbac la hectar pentru care colectiva a primit suma de 518.000 lei. Există însă în regiunea noastră şi conduceri de gospodării colective care nu dau atenţie aplicării normelor de lucru şi folosesc în mod cu totul greşit sistemul repartizării veniturilor după numărul zilelormuncă fără a ţine seama de rezultatele obţinute pe brigăzi şi echipe. In felul acesta sunt păgubiţi acei membri care muncesc cinstit şi conştiincios, în folosul elementelor înanoiate, care se eschivează de la muncă sau efectuează lucrări de proastă calitate. In unele gospodării colective sistemul muncii in acord individual şi pe grupe nu se aplică la toate lucrările; faptul că nu se efectuează întotdeauna controlul folosirii zilelor-muncă pe culturi face să scadă importanţa zilei-muncă în repartizarea veniturilor. In grădinile de zarzavat, evidenţa lucrărilor executate în brigăzi şi pe echipe nu se ţine pentru fiecare colectivist, ci global, realizîndu-se o medie pentru toţi membrii echipei. Acest mod defectuos de calculare a muncii fiecărui colectivist face să scadă interesul colectiviştilor, în depăşirea normelor precum :ş i răspunderea individuală pentru calitatea muncii depuse. In felul acesta se întîmplă lucrurile la gospodăriile agricole colective Titu-Tîrg (raionul Răcari), Buciumeni (Olteniţa) Buduleasa şi Cioara (raionul T.Măgurele) Stoborăşti şi Tufeni (raionul Roşiori) şi Brîncoveanca (raionul Drăgăneşti). Suntem în perioada strîngerii recoltei, cînd fiecare ant al muncii de pe ogoare trebuie să lupte cu hotărîre pentru asigurarea pîirlîi poporului muncitor. Repartizarea în mod just a normelor de lucru, pe fiecare colectivist în parte, va contribui la terminarea campaniei de seceriş, dezmiriştit şi treieriş în timpul cel mai scurt şi fără pierderi în gospodăriile colective din regiunea noastră. Aplicarea şi respectarea normelor de lucru este un factor de prim ordin pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale din gospodăriile, agricole colective, pentru ridicarea nivelului de trai al colectiviştilor, pentru consolidarea acestor unităţi socialiste. Pentru înlăturarea deficienţelor, pentru obţinerea unor recolte mari la hectar şi pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al membrilor colectivei, conducerile gospodăriilor agricole trebuie să introducă şi să respecte cu stricteţă normele de lucru în toate ramurile de producţie. Organele de îndrumare au sarcina de a îndruma şi sprijini conducerile gospodăriilor colective pentru îndeplinirea cu succes a acestei sarcini, contribuind în felul acesta la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective şi la realizarea unui înalt nivel al producţiei agricole în regiunea noastră. IVAN GHEORGHE şi BOGDAN DUMITRU Instructori contabili din serviciul gospodăriilor colective al Direcţiei agricole regionale Bucureşti Pe tarlaua de porumb a colectivei In primele zile frumoase ale primăverii, colectiviştii din Şelnoiu, raionul Brăneşti urmînd exemplul comuniştilor şi avind ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Săruleşti, au insăminţat în condiţiuni agrotehnice superioare 80 hectare cu porumb. Plantele Îngrijite prin darea praşilelor mecanice şi manuale la timp, au crescut înalte şi viguroase. De curînd colectiviştii au terminat cea de a patra praşilă la această cultură. La „Parapet“ pe cele 16 hectare prăşite mecanic de trei ori, porumbul a crescut înalt cu omul promiţînd de pe acum o recoltă bogată de peste 4.000 kgr. boabe la hectar. In clişeu: Tovarăşul Nicolae Culea, şef de echipă din brigada de cîmp a gospodăriei colective din Şeinoiu şi Marin Roşea inginer şef de la S.M.T. Săruleşti, fac controlul lanului de porumb. Educarea comunistă a tinerei generaţii — sarcină de bază a şcolii noastre — poate fi realizată numai dacă pregătirea teoreticoştiinţifică şi politicoideologică a cadrelor didactice este corespunzătoare scopului măreţ pe care şcoala trebuie să-l îndeplinească. In vederea îndeplinirii acestei nobile sarcini, partidul şi guvernul nu precupeţesc nici un efort pentru crearea unor condiţii optime de muncă. Sistemul de stat pentru perfecţionarea cadrelor didactice, constituie o expresie grăitoare a grijii pe care partidul şi guvernul o poartă dezvoltării necontenite a învăţămîntului. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice se impune dinnecesitatea de a crea patriei noastre constructori pregătiţi, înarmaţi cu cunoştinţe temeinice în toate sectoarele de activitate. In lumina acestei sarcini, în acest an au fost înscrise şi în regiunea noastră o serie de cadre didactice pentru a urma primul curs din cadrul sistemului de stat pentru perfecţionarea cadrelor. Pentru urmărirea modului cum se pregătesc cursanţii, precum şi pentru îndrumarea pregătirii lor, secţiunea de învăţămînt a sfatului popular al regiunii Bucureşti, prin cabinetul pedagogic, a întreprins o serie de acţiuni. Munca noastră a căpătat în această privinţă o mai bună orientare şi a primit un serios impuls ca urmare a îndrumării primite din partea institutului inter-regional pentru perfecţionarea cadrelor didactice. In scopul ajutorării învăţătorilor şi profesorilor înscrişi la cursurile de perfecţionare, acest institut a organizat consultaţii colective şi individuale, audiţii radiofonice şi în acelaşi timp a dat o serie de indicaţiuni în cadrul instructajelor ţinute cu metodiştii noştri şi cu şefii cabinetelor pedagogice. Ca urmare a acestui sprijin, cabinetul pedagogic şi-a intensificat munca de îndrumare a pregătirii cadrelor. O primă formă de stabilire a unui contact mai strîns cu cursanţii, de ajutorare a muncii lor de pregătire, au constituit-o consultaţiile colective. In întreaga regiune s-au organizat pentru cadrele înscrise la cursuri de perfecţionare un număr de 17 consultaţii colective în oraşele Giurgiu, Călăraşi, Turnu Măgurele, Roşiori, Alexandria, Olteniţa şi Zimnicea. Multe din aceste consultaţii au fost bine organizate, la ele participînd un număr important de cadre didactice care au dezbătut în mod temeinic probleme legate de programele cursurilor. Aşa de exemplu, în cadrul consultaţiei organizate la Giurgiu s-au ridicat şi s-au lămurit multe probleme în legătură cu educarea deprinderilor de muncă independentă şi a spiritului activ la elevi, cu particularităţile organizării muncii instructiv-educative în condiţiile predării simultane la mai multe clase, etc. In scopul realizării unui contact cît mai strîns cu cadrele înscrise la cursurile de perfecţionare, în cadrul cabinetului pedagogic regional s au organizat consultaţii individuale, la care au participat mulţi profesori. Cabinetul pedagogic regional a iniţiat şi consultaţii prin corespondenţă. In felul acesta cei mai mulţi dintre profesori, mai ales cei de limba romînă, ne-au scris periodic arătîndu-ne stadiul pregătirilor, greutăţile pe care le întîmpină, problemele care nu le sînt pe deplin clare, cerîndu-ne sprijinul. Pentru ca munca de perfecţionare a cadrelor didactice să aibă un conţinut cît mai bogat, metodiştii cabinetului pedagogic regional au luat contact direct cu cea mai mare parte a profesorilor înscrişi la cursuri. In felul acesta, multi profesori, ca de exemplu: profesoara de limba romînă Gabor Elena- Giurgiu, profesorii de ştiinţele naturii Radoslav Dumitru-Giurgiu şi Boroş Nicolae- Răcari, etc., au discutat cu metodiştii noştri probleme cuprinse în tematica programelor de studii, au clarificat împreună cu aceştia unele probleme pe care din lipsa bibliografiei nu le putuseră pătrunde mai adînc, au primit indicaţiuni în legătură cu modul cum trebuie să-şi organizeze studiul individual şi cum să-şi conspecteze materialul studiat. Cu acest prilej, metodiştii noştri au constatat că multe cadre didactice şi-au îmbunătăţit similor stilul de muncă, şi-au intensificat eforturile pentru asimilarea treptată şi organizată a materiei. Aşa de exemplu, tov. Toma Marin, profesor la şcoala medie băieţi Giurgiu, şi-a întocmit pe întreaga etapă fără frecvenţă, un plan judicios al studiului individual, punîndu-l în concordanţă cu parcurgerea programei de învăţămînt la clasele VIII—X. In felul acesta, munca sa de pregătire s-a îmbunătăţit. Cunoştinţele teoretice din programa cursurilor de perfecţionare consolidîndu-se prin aplicarea lor imediată în activitatea didactică. Exemple bune de cadre didactice sînt şi Iancu Filimin din Vidra, Petrică Ivan din Zimnicea şi alţii care au acordat muncii lor de pregătire o atenţie deosebită. Munca deajutorare a cadrelor înscrise la cursurile de perfecţionare, desfăşurată de cabinetul pedagogic regional, a fost luată în serios de unele secţii de învăţămînt raionale. In această privinţă s-au remarcat secţiile de învăţămînt ale raioanelor Mihăileşti, Turnu Măgurele şi Călăraşi, care au urmărit pe teren modul cum se pregătesc aceste cadre didactice. Munca de pregătire a profesorilor şi învăţătorilor a fost îmbunătăţită în unele raioane, ca urmare a îmbogăţirii şi punerii la dispoziţie a fondului de cărţi din bibliotecile raionale. La Mihăileşti, de exemplu, secţia de învăţămînt a îmbogăţit biblioteca raională cu numeroase cărţi, iar bibliotecile comitetelor sindicale raionale, bibliotecile şcolilor medii din oraşele Giurgiu şi Călăraşi, au pus la dispoziţia cadrelor didactice cărţi de specialitate, de pedagogie şi ideologie. Trebuie spus că un ajutor preţios i-au acordat unele comitete raionale de partid, ca de exemplu comitetele raionale de partid Roşiori şi Turnu Măgurele care, prin cabinetele de partid, au dat consultaţii pentru problemele de marxism, urmărind pe teren modul cum sunt sprijinite cadrele didactice pentru perfecţionarea lor. In această privinţă, un ajutor deosebit au acordat multor cadre didactice activiştii comitetului regional de partid cu prilejul activităţii desfăşurate de brigăzi în raioanele Giurgiu, Snagov şi Vîrtoape. •“ iţi* •ir In mtmca noastră de ajutorare a celor înscrişi la cursurile de perfecţionare atr‘ existat şi unele lipsuri. Aşa de exemplu, cabinetul pedagogic regional nu a asigurat o pună organizare a tuturor consultaţiilor colective. Ca urmare a acestei lipse, consultaţiile care au avut loc la Alexandria şi Olteniţa, nu au putut acorda cadrelor participante un ajutor satisfăcător. In privinţa recrutării cadrelor, în unele raioane, ca de exemplu Crevedia şi Vîrtoane, s-au comis greşeli. Şefii secţiilor de învăţămînt au efectuat unele schimbări pe care le-au comunicat tîrzîu la cabinetul pedagogic regional. La raionul Olteniţa, deşi iniţial au fost înscrişi la curs 4 directori de şcoli de 7 ani, în ultima vreme ni s-a comunicat că numai 3 directori sunt înscrişi la curs. Unele organe de control raionale şi conduceri de şcoli nu s-au preocupat îndeaproape de urmărirea muncii de pregătire a cursanţilor, de asigurarea timpului necesar studiului. De aceea, unii profesori, ca tov. Popescu Florian, de la şcoala Fierbinţi şi tov. Trincă Maria de la şcoala nr. 2 de fete Turnu Măgurele, au fost supraaglomeraţi cu sarcini. In această privinţă o lipsă revine şi organelor sindicale care nu s-au străduit în suficientă măsură pentru asigurarea unor condiţii cit mai bune de pregătire, pentru crearea timpului necesar printr-o justă repartizare a sarcinilor în cadrul colectivelor didactice. Una din lipsurile serioase ale secţiunii de învăţămînt regionale este aceea că de pregătirea cadrelor conducătoare înscrise la cursuri — directori de 7 ani şi şefi de secţii s-a preocupat în mică măsură. Lipsa este cu atît mai mare cu cît aceste organe au fost în permanenţă aglomerate cu sarcini, neputînd să se pregătească temeinic. In acest sens, unii şefi de secţii n-au găsit nici înţelegerea organelor locale, fiind folosiţi în diferite munci. Aşa de exemplu, şeful secţiei de învăţămînt a raionului Slobozia, a fost folosit într-o perioadă în diferite munci ale comitetului executiv raional, deşi era singurul organ de control al secţiunii. De asemenea, şefii secţiilor de învăţămînt de la raioanele Călăraşi şi Drăgăneşti, au cîte 7—8 sarcini, care le îngreunează considerabil munca lor de pregătire. Iată o serie de deficienţe care trebuie să constituie pentru noi un izvor de învăţăminte, de care va trebui să ţinem seama în vederea unei mai bune desfăşurări a etapei cu frecvenţă, care va avea loc în perioada 1 iulie — 1 august. In cursul acestei luni, cadreledidactice înscrise la cursuri vor trebui să-şi organizeze şi să folosească astfel timpul pentru studiu, îneît să poată pătrunde problemele pe care — din lipsă de bibliografie — nu le-au putut asimila temeinic în cadrul etapei fără frecvenţă. Seminariile şi diferitele activităţi practice care vor avea loc vor da cursanţilor prilejul să clarifice, să adîncească şi să consolideze problemele pe care programele le cuprind. Perfecţionarea constituie una din sarcinile de bază ale cadrelor didactice, de ea depinzînd în cea mai mare măsură succesul muncii noastre instructiv-educative viitoare. Iată de ce se impune să depunem cu toţii eforturi sporite pentru a încheia cu succes primul an al sistemului de stat pentru perfecţionarea cadrelor didactice. Perfecţionarea - sarcina de frunte a cadrelor didactice EMIL STANCU Şeful cabinetului pedagogic al regiunii Bucureşti STEAGUE ROSS) A APARUT Probleme economice Nr. 6 — 1955 M. VOICU: întrecerea socialistă — pîrghie importantă pentru îndeplinirea planului în industrie la toţi indicii. C. BARBULESCU şi D. JOIŢA: Rezervele de creştere a productivităţii muncii în întreprinderile constructoare de maşini. V. PASCOVSCHI : Unele aspecte ale repartizării teritoriale a producţiei agricole. N. IANOVICI: Aspecte ale jefuirii Romîniei sub regimul burghezo-moşieresc pe calea comerţului exterior. L. STROJA: Lupta popoarelor din Asia şi Africa împotriva colonialismului. DISCUŢII A. GLUCK: Cu privire la metodologia calculului productivităţii muncii în industrie. LECŢII ŞI CONSULTAŢII B. ZAHARESCU: Sistemul socialist al agriculturii. NOTE * * * Situaţia economică a ţărilor capitaliste în anul 1954. INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE Din activitatea ştiinţifică a studenţilor I.S.E.P. „V. I. Lenin“. Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. R. * \ # ./» î \ i . » ' t 1 ’• , ■. .1 Miercuri după-amiază şi în cursul zilei de joi au continuat lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Au fost expuse comunicări ştiinţifice pe secţii. In secţia I-a, pe specialităţile matematică şi fizică, în secţia a II-a, pe specialităţile biologie, agronomie, geologie şi geografie; în secţia a IlI-a, pe specialităţile mecanică aplicată, energetică şi metalurgie, chimie; în secţia a IV-a, pe ştiinţe medicale; în secţia a V-a, pe specialităţile istorie, filozofie şi psihologie, economie, în secţia a VI-a, pe specialităţile limbă, literatură şi artă. Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. continuă. (Agerpres). Premierea tinerilor scriitori Juriul Uniunii Scriitorilor şi-a încheiat lucrările de triere a materialelor literare primite cu prilejul concursului organizat în cinstea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Printre cele peste 600 de lucrări literare (poezie, proză, teatru, reportaj) care au intrat în discuţia juriului, mai mult de 80 sunt scrise în limbile minorităţilor naţionale. Au fost acordate premii şi menţiuni pentru poezii, schiţe, povestiri, reportaje şi piese într-un act. Astfel, premiul I a revenit tov.: Sanda Movilă (poezie), Ion Lăncrănjan (povestire), Traian Coşovei (reportaj). Premiul II a fost acordat tov.: Dimos Rendis (poezie), Ştefan Andrei (schiţă), Victor Vîntu (reportaj). Premiul III a fost acordat tov.: A. M. Sperber (poezie), Dumitru Mircea (povestire), Haralamb Zincă (povestire). Următorii autori au primit menţiuni: Ion Brad, Franz Bulhardt, Valeriu Gorunescu, Aladár Lászlóffy, N. Labiş, Florin Mugur, Gh. Vasile, Tiberiu Ulan (poezie); Maria Zoe Ionescu, Constantin Rusescu (schiţe); Radu Cosaşu (reportaj); Földes Mária, Szász János (piese într-un act). ro Informaţii Intre 28 şi 30 iunie a avut loc in Capitală sesiunea ştiinţifică a Institutului de igienă al R.P.R. şi a Institutului de igiena muncii şi boli profesionale al R.P R. La lucrări au luat parte oameni de ştiinţă şi cercetători în domeniul igienei, medici igienişti, chimişti. In şedinţa plenară au fost prezentate referatele „Activitatea ştiinţifică a institutelor de igienă“ de prof. dr. I. Ardeleanu şi „Studiul problemelor de igiena muncii în exploatarea carboniferă“ de conf. univ. dr. B. Barhad. In şedinţele pe secţii au fost prezentate 132 de referate despre probleme de igienă comunală, igiena alimentaţiei, igiena şcolară, igiena muncii şi boli profesionale. Pa* Rezultatul concursului tinerilor solişti Vineri 24 iunie a.c. a luat sfirşit Concursul tinerilor solişti organizat de C.C. al U.T.M. şi Ministerul Culturii în cinstea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie de la Varşovia, la care au participat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a hotărît acordarea de premii următorilor participanţi: I. Instrumente de coarde Premiul I: Cozighian Varujan, vioară- Bucureşti. Premiul II : Adorian Ildico, vioară-Bucureşti ; Hamza Gheorghe, vioară-Bucureşti; Mîndrea Florin, cello-Bucureşti; Opreanu Mircea, vioară-Bucureşti. Premiul III : Gluck Florenţa, vioară — Bucureşti; Ruha Ştefan, vioară — Digi. II. Instrumente de suflat Premiul I: Staicu Paul, corn — Bucureşti. Premiul II: Gregorian Elisabeta, clarinet — Bucureşti; Guţi Edy, oboi — Bucureşti; Năstase Ion, flaut — Bucureşti; Soroşan Arcadie, fagot — Tg. Mureş. Premiul III : Bretz Ştefan, corn — Bucureşti ; Popa Gheorghe, fagot — Bucureşti. III. Pian Premiul I : Cristescu Krimhilda — Bucureşti ; Molnár Iuditha — Cluj. Premiul II: Brinduş Nicolae — Bucureşti ; Leonte Marieta — Bucureşti; Zorleanu Alexandrina — Bucureşti. Premiul III : Amiras Gabor —■ Cluj; Iliescu Constantin — Bucureşti ; Şerbescu Liana — Bucureşti. IV- Canto Premiul I: Adelstein Blanche, soprană — Bucureşti; Grebenişan Marieta, soprană — Timişoara. Premiul II : Florei Nicolae, bas — Bucureşti ; Niculescu Vali, soprană — Bucureşti; Rădulescu Teodora, soprană — Bucureşti. Premiul III: Iordăchescu Dan, bariton ^ Bucureşti; Loghin Valentin, bas — Bucu reşti; Neagu Aurelian, bas* Bucureşti; Prisăcaru Ion, bas — Bucureşti. V. Dansuri a) Dansuri clasice şi de caracter: Premiul I : Duetul: Niculescu Puşa —Cotovelea Gheorghe — Bucureşti; Ştefănescu Simona — Bucureşti. . Premiul. II: Şerban Larissa — Cluj; Grupul Lizzi Lind, Alexe Ion, Petrov Bojidar — Bucureşti. • Premiul III: Duetul: Benador Cora, Mărcii Eugenii— Bucureşti; duetul: Mihailova Pania — Boitanciuc Ion — Bucureşti. b) Dansuri populare: Premiul I: grupului: Ilie Ion — Ilie Gheorghe — Buzea Mariana — Bucureşti. Premiul II : Grupului : Beretzki Iosif — Spinu Iulian — Trifu Ion — Bucureşti. Premiul III : Grupului: Bărbălău Mihai — Ciuc Ion — Georgescu Constantin — Negoiţă Ion — Venin Ion — Bucureşti. VI. Interpreţi de muzică populară a) Cîntăreţi de muzică populară. Premiul II: Hazgan Gheorghe — Bucureşti. Premiul III: Darvai Victoria — Bucureşti. b) Solişti instrumentişti de muzică populară . Premiul I: Fraţii Marica, fluier — com. Leşu — Cluj. Premiul II: Albulescu Nicolae, xilofon — Bucureşti; Fărâmiţă Lambru, acordeon — Bucureşti; Luca Damian, nai — Bucureşti; Neţcu Florea fluier — Tr. Măgurele. Premiul III: Grozav Ion, muzicuţă — Timişoara; Toader Maria tulnic — com. Leşu — Cluj; Tocariu Victor, fluierat artistic — Bucureşti. Au fost de asemenea acordate numeroase menţiuni. (Agerpres) Selecţionata asociaţiei „Ştiinţa” a întrecut echipa suedeză Hammärby cu 3-1 (1-1) Echipa suedeză de fotbal Hammärby din Stockholm şi-a început turneul în ţara noastră ieri pe stadionul „23 August“, întîlnind echipa selecţionată a asociaţiei „Ştiinţa“. Numeroşi spectatori au fost prezenţi în tribunele stadionului pentru a urmări jocul echipei suedeze. Concursul hipic internaţional la care participă cei mai valoroşi călăreţi din U.R.S.S., R.P. Ungară, R.P.F. Iugoslavia, Suedia şi R.P.R. a continuat în cursul zilei de joi. Cu tot timpul nefavorabil, mii de amatori de sport au populat pînă la refuz tribunele noului hipodrom din Capitală. Spectatorii au aplaudat succesul călăreților români care au avut comportări deosebite în cele două probe spectaculoase ale zilei. La proba de obstacole categoria „M“, victoria a revenit reprezentantului R.P.R., Gh. Antohi, pe calul Mindir, cu zero penalizări, în timpul de F40“. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine VI. Raspopov (U.R.S.S.), zero penalizări, 1*46“ 2/10; B. Litov (U.R.S.S.), zero penalizări, Spre Varșovia, orașul gazdă al celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, se îndreaptă acum tradiţionalele ştafete ale Festivalului care unesc mesajele de pace şi prietenie ale milioanelor de tineri şi tinere din întreaga lume■ Plecarea a fost dată. Şase mari ştafete internaţionale vor traversa 19 ţări ale Europei, îndreptindu-se spre aceeaşi ţintă: Varşovia. In ţara noastră, Ştafeta Internaţională a Festivalului va sosi duminică 3 iulie. La Giurgiu, peiPodul Prieteniei", tinerii bulgari vor preda ştafeta prietenilor lor româi. De acolo, ea va fi purtată spre Bucureşti. Tinerii din Capitală vor primi ştafeta in aceeaşi zi pe stadionul Republcii, unde va avea loc o intilnire MOSCOVA 30 (Agerpres). TASS transmite: In primul tur al meciului de şah dintre echipele U.R.S.S. şi S.U.A., din cele 4 partide terminate, şahiştii sovietici au cîştigat 3, iar una s-a terminat remiză. La masa a doua, Smîslov, cu albele, a jucat original deschiderea în partida cu campionul S.U.A., Bisguier. Şahistul american n-a sezisat toate subtilităţile poziţiei şi s-a recunoscut învins după un final în care Smîslov a demonstrat o tehnică magistrală. Petrosian, la masa 6-a a jucat foarte energic împotriva lui Horowitz și a repurtat o victorie remarcabilă. In partida cu Steiner, marele maestru Kotov a ocupat liniile descoperite pe aripa regelui şi printr-un atac irezistibil şi-a făcut mai adversarul. Partida Evans-Bronstein s-a terminat remiză. Foarte interesantă a fost partida de la masa a patra dintre Gheller şi D. Byrne. Campionul U.R.S.S. a luat încă de la început iniţiativa şi ocupînd poziţiile cheie a lansat un atac puternic în faţa căruia şahistul american a găsit cu greu mutări de apărare. Partida s-a întrerupt cu avantaj pentru Gheller. In poziţii complicate s-au întrerupt Echipa tinerilor fotbalişti români a jucat cu elanul său caracteristic, reuşind să obţină o splendidă victorie internaţională cu scorul de 3—1 (1—1). Au înscris în ordine: Andersen II pentru Hammarby şi Dragoman, Suciu şi Dinuiescu pentru Ştiinţa. 1’51 “1/10; T. Burman (Suedia) zero penalizări 1’54“1/10. Cel mai bun rezultat în proba de dresaj categoria A l-a obţinut sportivul suedez G. Boltenstren pe calul Krest cu un punctaj de 161,80. Locul doi a revenit călăreţului român N. Mihalcea pe calul Mihnea care a realizat 156,40, iar locul trei lui Gh. Teodorescu (R.P.R.) pe calul Paltin — 151,20 puncte. După două zile de întreceri eşarfa de fruntaş în clasament este purtată de călăreţul sovietic A. Favorski. Astăzi de la ora 8 are loc desfăşurarea probei de dresaj cat. B, precum şi primele întreceri ale probei de obstacole nenumerotate care va continua în cursul după amiezii împreună cu proba de precizie prietenească de fotbal între echipele reprezentative de juniori ale ţării noastr şi R. P. Polone. Din Bucureşti, ştafeta va străbate meleagurile patriei noastre trecind prin Ploieşti, Oraşul Stalin, Făgăraş, Sibiu, Cluj, Oradea şi Episcopia Bihorului. In drum vor fi primite mesajele de pace şi prietenie ale tineretului din întreaga ţară O ştafetă naţională, in formă de stea în cinci colţuri, va porni din oraşele Reşiţa, Craiova, Piteşti, Birlad şi Iaş, şi va intilni in drum ştafeta internaţională. In ziua de 10 iulie, la Episcopia Bihorului, tinerii romini vor preda ştafeta tinerilor maghiari. (Agerpres) partidele R. Byrne—Keres şi Rashdan— Taimanov. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite". Meciul de şah dintre echipele reprezentative ale U.R.S.S. şi S.U.A. a continuat la 30 iunie cu disputarea partidelor întrerupte în primul tur. Campionul U.R.S.S., marele maestru Gheller, şi-a realizat cu precizie avantajul în faţa şahistului american D. Byrne şi a obţinut victoria. Partida R. Byrne — Keres s-a terminat remiză la propunerea maestrului american. După o luptă îndelungată, partida Rashdan — Taimanov a fost întreruptă din nou la mutarea 89. Şahistul sovietic are un pion în plus, într-un final de dame. Tot ieri, la cererea marelui maestru american Reshevski s-a jucat partida dintre acesta şi Botvinik, care urma să se dispute vineri în cel de al doilea tur. Partida s-a terminat remiză la mutarea 32. Partida dintre Reshevski şi Botvinik, întreruptă în primul tur, va fi continuată la 1 iulie. In prezent scorul meciului este de înot în favoarea echipei UR.S.S., două partide fiind întrerupte. Astăzi se joacă partidele programate în cel de al doilea tur. Concursul hipic international Stafetele internationale ale Festivalului A început meciul de şah dintre echipele U.R.S.S. și S.U.A* O fază la poarta echipei suedeze