Steagul Roşu, ianuarie 1956 (Anul 3, nr. 547-571)

1956-01-03 / nr. 547

Pentru triumful cauzei păcii şi securităţii popoarelor P­opoarele din întreaga lume, dornice de pace, au păşit în noul an cu credinţa crescindă că mai mult decît oricînd soarta păcii stă în miinile lor. Această credinţă le-a fost întărită de eve­nimentele ce au avut loc în cursul anului trecut, cînd forţele păcii au repurtat succese remarcabile pe ca­lea destinderii in situaţia internaţio­nală, începutul anului 1956 este marcat de asemenea de evenimente însem­nate. Ziarele de azi dimineaţă pu­blică în coloanele lor răspunsurile lui N. A. Bulganin făcute condu­cătorului Biroului din Washington al Societăţii de Televiziune şi Jur­nale de actualităţi „Telenews", directorului ziarului iugoslav „Ne­­delne Informativne Novine“ precum şi declaraţia dată Societăţii de radio franco-engleză Pathé-Marconi cu prilejul Anului Nou. Cuprinsul răs­punsurilor şi declaraţia lui N. A. Bulganin constituie o contribuţie de seamă la lupta pentru pace, pen­tru micşorarea încordării interna­ţionale, el exprimă pe deplin dorinţa de pace a statului sovietic. Popoarele lumii iubesc pacea cu căldură şi urăsc războiul. Ele salută întotdeauna cu cel mai mare en­tuziasm evenimentele care le întă­resc speranţele în pace şi într-un viitor mai bun. Conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri, în cadrul căreia a luat naştere atmosfera internaţională fa­vorabilă destinderii in relaţiile din­tre state cu sisteme sociale deose­bite, atmosferă cunoscută sub nu­mele de „spiritul Genevei“, a prile­juit o adîncă bucurie tuturor oa­menilor dornici de pace. Ea a de­monstrat că pen­ru rezolvarea pro­blemelor litigioase internaţionale, calea cea mai bună este calea trata­­tivelor. Răspunzînd conducătorului Birou­lui din Washington al Societăţii de Televiziune fi ■ im­ale de actualităţi „Telenews“, N. A. Bulganin a ară­tat că în ce priveşte o nouă con­ferinţă a şefilor guvernelor celor pa­tru puteri, o asemenea conferinţă poate fi bine înţeles rodnică dacă toţi participanţii vor aborda revi­zuirea problemelor internaţionale actuale ţinînd seama în modul cu­venit de interesele tuturor părţilor interesate. Această declaraţie a pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. este primită cu simpatie de toate popoarele care consideră că în zilele noastre, pornindu-se de la ideea posibilităţii coexistenţei paş­nice a ţărilor cu sisteme social­­politice diferite, cele mai dificile probleme internaţionale pot fi re­zolvate în interesul păcii şi secu­rităţii omenirii. In anul care a trecut, ideile co­existenţei paşnice au fost îmbrăţi­şate de cercuri din ce în ce mai largi ale opiniei publice mondiale. Vizi­tele în Uniunea Sovietică, a unor oameni politici din ţări care nu fac parte din lagărul socialist, precum şi istorica călătorie şi vizită priete­nească întreprinsă de conducătorii sovietici în trei din cele mai prin­cipale ţări ale Asiei — India, Bir­­mania şi Afganistan — au demon­strat posibilitatea deplină a coexis­tenţei paşnice între cele două sis­teme: întărirea legăturilor de priete­nie între Uniunea Sovietică şi statele amintite mai sus întăreşte convingerea că aplicarea acestor principii de către toate ţările ar constitui un însemnat pas înainte pe calea întăririi încrederii intre state şi a slăbirii încordării interna­ţionale. Pentru întreaga omenire ar avea de asemenea o importanţă deosebită rezolvarea problemei interzicerii ne­condiţionate a armelor atomice şi termo-nucleare, reducerea armamem­­telor şi a forţelor armate şi insti­tuirea unui control internaţional efi­cient asupra Îndeplinirii hotărîrii corespunzătoare în această proble­mă. Credincioasă politicii sale con­secvente de pace, Uniunea Sovietică a depus în cursul anului trecut efor­turi serioase în această direcţie pen­tru a pune capăt cursei împovără­rie­i înarmărilor, pentru a per­mite folosirea tuturor resurselor sta­telor în vederea dezvoltării paşnice şi a ridicării bunăstării oamenilor. Uniunea Sovietică se pronunţă şi in momentul de faţă în favoarea rezolvării urgente a acestei proble­me arzătoare, fapt ce iese în evidenţă in cadrul declaraţiilor lui N. A. Bul­ganin. Dacă pină in prezent nu s-a ajuns la rezolvarea problemei interzicerii armelor atomice şi termo-nucleare, aceasta se datorează lipsei de do­rinţă a unor puteri de a accepta in­terzicerea acestor arme de distruge­re în masă. N. A. Bulganin arată că este greşit să se afirme că în­­trucît atît Estul cit şi Vestul deţin arma cu hidrogen, posibilitatea unui război termo-nuclear se exclude in mod automat. Afirmaţiile in acea­stă direcţie nu sunt menite decit să adoarmă vigilenţa popoarelor care se pronunţă pentru înlăturarea pe­ricolului războiului atomic. Popoarele lumii, conştiente de forţa lor, în lupta pentru pace, sint hotărîte să depună noi eforturi pen­tru ca în cursul anului 1956 să se obţină o destindere continuă In situaţia internaţională. Pentru a­­ceasta, există puternice premize. In răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările directorului ziarului iu­goslav „Nedelne Informativne No­vine" se subliniază faptul că: „în­tărirea continuă a prieteniei frăţeşti şi colaborării intre Uniunea Sovie­tică, Republica Populară Chinezi, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia şi celelalte ţări care au păşit pe calea dezvoltării socialiste, precum şi lăr­girea legăturilor şi dezvoltarea re­laţiilor de prietenie dintre U.R.S.S., India, Birmania, Afganistan şi alte state, constituie un factor puternic al micşorării continue a Încordării internaţionale şi dezvoltării colabo­rării internaţionale“. Anul 1958 poate fi martorul unor noi succese în lupta pentru înceta­rea „războiului rece“, pentru micşo­rarea încordării internaţionale, pen­tru stabilirea încrederii între state, dacă guvernele tuturor statelor şi în primul rînd guvernele marilor puteri vor acţiona în această direc­ţie. Există posibilităţi pentru dez­voltarea şi întărirea înţelegerii prie­teneşti dintre S.U.A. şi U.R.S.S., bineînţeles, dacă conducătorii ame­ricani vor dori să stringă mina pe care Uniunea Sovietică le-o întinde. Poporul român, care munceşte cu abnegaţie pentru înflorirea continuă a patriei sale, pentru construirea socialismului, salută din toată ini­ma declaraţiile făcute cu prilejul A­­nului Nou de N. A. Bulganin. Oa­menii muncii din patria noastră, ex­­primindu-şi hotărîrea de a nu per­mite nimănui să se amestece în treburile sale interne, îşi îndreaptă acum toate forţele pentru a obţine noi realizări, noi victorii în cadrul celui de al doilea plan cincinal, dînd viaţă hotărîrilor celui de al II-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român, care-i călăuzeşte cu înţelepciune paşii. Alături de marea sa prietenă şi aliată, Uniunea So­vietică, şi de celelalte ţări socia­liste, Republica Populară Romînă care, începind de anul trecut face parte din O.N.U., va continua să ducă o politică externă conformă intereselor măreţei cauze a menţi­nerii şi consolidării păcii. In anii noului cincinal va creşte considerabil producţia bunurilor de larg consum. Se vor realiza o lărgire şi o îmbunătăţire a sortimen­telor de ţesături, a sortimentelor de mărfuri pentru copii, a încălţă­mintei; se va mări producţia articolelor de menaj prin modernizarea proceselor tehnologice şi mărirea numărului de maşini,­­ ceea ce va duce în anul 1960 la ridicarea nivelului producţiei industriei uşoare şi alimentare în proporţie de aproximativ 50% faţă de anul 1955. Oameni ai muncii din industria producătoare de bunuri de larg consum! Păşind în anul 1956, luptaţi cu toată puterea şi priceperea pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum­, pentru îmbunătă­ţirea calităţii produselor, pentru reducerea preţului de cost. Să dăm populaţiei cît mai multe, mai bune şi mai ieftine mărfuri ! PROLETAR DIN TOATE ȚĂRILE. UttITI-VA ! Anul III - Nr. 547 Marti 3 ianuarie 1956 4 pagini 20 bani Hid­rocentrala Sadu V a intrat în funcţiune Hidrocentrala Sadu V, cea de a doua mare hidrocentrală con­struită în anii primului cincinal, rod al muncii entuziaste a munci­torilor din cadrul trusturilor 4 construcţii şi „Electromontaj”, a in­trat in funcţiune. Sîmbătă, în ajunul noului an 1956, muncitorii acestei noi unităţi energetice au îndreptat pe noul drum — galeria principală de aducţiune şi conducta forţată — apele învolburate ale rîului Sadu. La ora 22 hidrocentrala Sadu V a început să producă energie elec­trică cu întreaga sa capacitate. (Agerpres) Aspect din secția 110 kw. Expoziţia „Dezvoltarea învăţământului în R. P. Ungară“ Sîmbătă dimineaţa a avut loc la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din Capitală,­­deschiderea expoziţiei „Dezvoltarea învăţământului în R. P. Ungară“, organizată de Institutul Ro­mân pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea şi Ministerul I­nvăţămân­­tului. Au participat acad. Ilie Murgu­lescu, ministrul învăţămintului, Mihail Ro­dor­şianu, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străină­tatea, cadre de conducere din Ministe­rul învăţămintului, cadre didactice. Au fost de faţă reprezentanţi ai Am­basadei R. P. Ungare la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Florica Mezincescu, locţiitor al ministrului învăţămintului. A vorbit apoi tov. Fuzias­lend, di­rector general în Ministerul Invăţămîn­­tului din R. P. Ungară, venit la Bucu­reşti cu acest prilej. Expoziţia înfăţişează realizările din ultimii zece ani în domeniul învăţă­­mîntului de toate gradele din R. P. Un­gară. „Anul muzical Mozart“ Cu prilejul celei de a 200-a aniver­sări a nașterii marelui compozitor Wolf­gang Amadeus Mozart, in întreaga lume se va sărbători In anul 1956 „Anul muzical Mozart“. La stafiile noastre de radio, emisiu­nile consacrate lui Mozart vor ocupa un loc însemnat. Astfel în întreaga lună ianuarie in ciclul „Compozitorii şi operele lor“, vor avea loc emisiuni consacrate perioadelor celor mai sem­nificative din viaţa şi creaţia lui Mo­zart. Emisiunile din ciclul „Lucrări de Mozart" vor fi audiate de două ori pe lună. Lucrările vor fi interpretate de mari dirijori şi solişti ca: Arturo Tos­canini, Bruno Walter, Thomas Beecham, Constantin Silvestri, apoi Edwin Fi­scher, Walter Gieseking şi George E­­nescu, Yehudi Menuhim şi Zara Dolu­­hanova şi alţii. Săptâmînal, miercuri, orele 19:30 pe programul II, se vor transmite operele „Don Juan“, „Flautul fermecat", „Nunta lui Figaro“, „Cosi fan tulti" și „Directorul de scenă“. MESAJUL DE ANUL NOU rostit la radio de tovarăşul dr. PETRU GROZA, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. In noaptea de 31 decembrie, tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale a R.P.R.,­­a rostit la staţiile noastre de radio mesajul de Anul Nou: Dragi prieteni şi tovarăşi. ■ In’ anul care s-a sfîrşit poporul nostru a încheiat încă un bilanţ rodnic, oglindind înfăptuiri de cea mai mare însemnătate în toate sectoarele de activitate. Au muncit cu dragoste şi elan lucrătorii şi tehnicienii din uzinele şi fabricile în care ei se simt cu adevărat stă­­pîni, au trudit cu sîrg şi hărnicie ţăranii pe ogoarele care au rodit anul acesta mai mult decît în oricare alt an. Au muncit intens în laboratoare şi institutele de cercetări oamenii de ştiinţă care pun întreaga lor ca­pacitate creatoare în slujba intereselor poporului. Nu s-au odihnit nici creatori din toate ramurile artelor care au proslăvit în opere de seamă viaţa cea nouă pe care şi-o făureşte poporul liber şi stăpân pe soarta sa. Anul care a trecut a adus oamenilor muncii nume­roase satisfacţii şi bucurii, prilejuite de succesele în realizarea sarcinilor puse de primul plan cincinal înainte de termen. In ultimele zile ale anului acesta atenţia întregului nostru popor a fost îndreptată spre lucrările celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român care a adoptat hotărîri de o deosebită însemnătate, de impor­tanţă istorică pentru mersul nostru înainte pe calea construirii societăţii socialiste. Acest Congres a deschis în faţa poporului român pers­pectivele măreţe ale celui de al doilea cincinal în cursul căruia oamenii muncii, îndrumaţi de Partidul Muncito­resc Român, vor cuceri noi izbînzi în lupta pentru în­tărirea şi înflorirea patriei, pentru înflorirea propriei lor bunăstări. Ferm decis să-şi consacre toate forţele înfloririi scumpei sale patrii, poporul nostru iubitor de pace şi dornic de a trăi în bună înţelegere cu toate popoarele va continua să sprijine cu tărie politica de pace con­secventă a guvernului ţării. Acum cînd din iniţiativa şi cu sprijinul Uniunii Sovietice, al celor 51 de ţări care au votat pentru admiterea Romîniei în O.N.U., ne-am luat locul care ni s-a cuvenit, Republica Populară Ro­mînă se simte datoare a-şi afirma cu şi mai puternică hotărîre voinţa de a contribui activ, alături de toate ţările lagărului păcii şi socialismului în frunte cu Uniu­nea Sovietică şi marea Chină Populară, la lupta tutu­­ror popoarelor iubitoare de pace pentru triumful spiri­tului Genevei, pentru statornicirea unei păci trainice în lumea întreagă. Republica noastră populară nu a avut niciodată atlţia prieteni sinceri şi de nădejde cum are astăzi. Poporul nostru este mîndru de realizările noastre paşnice, de libertăţile şi cuceririle sale revoluţionare şi respinge cu indignare orice încercări ale cercurilor agre-­ sive imperialiste care caută să se amestece în trebu­rile noastre interne. Dragi prieteni şi tovarăşi, Păşind pragul­ noului an, al unui nou an de muncă paşnică menită să întărească şi mai mult scumpa noas­tră patrie şi să aducă un nou spor de belşug în casele noastre, sîntem hotărîţi să nu ne precupeţim eforturile pentru atingerea luminosului ţel care ne stă înainte. In alianţă frăţească, trainică, muncitorii, ţăranii mun­citori şi intelectualii legaţi de popor, strîns uniţi în ju­rul partidului şi guvernului care conduc poporul cu înţelepciune şi cu mină sigură, privim cu toată încre­derea viitorul ce ni-1 făurim. In clipa în care intrăm în anul cel nou mă adresez întregului nostru popor cu tradiţionala urare „La mulţi ani !“. Realizarea celui de al 2-lea cincinal sarcină principală Contribuim la dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii In anul care a trecut noi am dobin­­dit in medie la hectar 2.500 kg. griu, 3.500 kg. porumb boabe, 2.300 kg. ma­zăre, 2.000 kg. floarea soarelui şi mari producţii la toate celelalte culturi. Este drept că in ceea ce priveşte cultivarea pămîntului am folosit metode avansa­te şi ne-am străduit să respectăm re­gulile agrotehnice. De pildă, peste 70 la sută din suprafaţa planificată pen­tru porumb şi floarea soarelui am in­­săminţat-o după metoda d in cuiburi aşe­zate în patrat. Săminţa am selecţio­nat-o, iar prăşitul l-am făcut ori de cite ori a fost nevoie. Noi colectiviştii am studiat cu în­sufleţire documentele celui de al doilea Congres al partidului şi cu toţii do­rim o viaţă cit mai îmbelşugată. Pe drumul călăuzit de partid vom merge înainte pentru a dobîndi producţii tot mai mari la hectar ca pină în anul 1960 să contribuim la obţinerea de cel puţin 15 milioane tone cereale, aşa cum se spune în documentele Congre­sului. In acest scop am şi început lu­crările pregătitoare pentru muncile a­­gricole de primăvară. In atelierele co­lectivei s-au revizuit şi reparat pină acum 80 căruţe, 100 pluguri, 41 grape, II semănători şi alte unelte agricole. Nu departe de sectorul zootehnic am înfiinţat două platforme unde stringem tot gunoiul de grajd ca în primăvară, bine putrezit, să-l băgăm sub brazda plugului. Acum, noi lucrăm la selecţio­natul seminţelor­­şi la confecţionarea a 7 marcatoare. In primăvară suntem­ hotărîţi ca în­treaga suprafaţă planificată pentru po­rumb şi floarea soarelui s-o însămin­­ţăm in cuiburi aşezate în patrat. Avem un teren mlăştinos cu o suprafaţă de aproape 12 ha. Sîntem hotărîţi să-l in­­diguim pe anul 1956 şi să-l cultivăm cu orez. Vom depune toate eforturile pentru a obţine producţii tot mai mari la hectar, pentru ca in cel de-al doilea plan cincinal colectiva noastră să se dezvolte tot mai mult şi să contribuie cu succes la realizarea sarcinii ce re­vine agriculturii socialiste de a da in 1960 60—70% din producţia totală a­­gricolă-marfă. NICOLAE ANDREI preşedintele gospodăriei agricole colective „Maxim Gorki“, comu­na Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia Vom spori producţia de cereale şi producţia animală Directivele Congresului al ll-lea al Partidului Muncitoresc Român, cu pri­vire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956—1960, pun în faţa oa­menilor muncii din industrie şi agri­cultură sarcini de o însemnătate deo­sebită. In gospodăria agricolă de stat Dîlga aceste sarcini au devenit cu­noscute încă din timpul lucrărilor Congresului partidului, lucrări ce au fost urmărite cu viu interes de în­treaga masă de muncitori. După cum se arată în Directivele Congresului al­ II-lea al partidului, gospodăriile de stat vor trebui să de­vină mari producătoare de cereale marfă, animale şi produse animale. Pentru­­ anul 1956 şi anii următori, gospodăria de stat Dîlga are toate condiţiile pentru ca în ceea ce pri­veşte producţia de cereale şi pro­ducţia animală să înfăptuiască sar­­cinile sporite ce-i revin­ Ţinînd seama de Directivele Congresului partidului şi bazaţi pe experienţa anilor trecuţi, noi ne-am propus să luăm de pe a­­cum toate măsurile necesare sporirii producţiei de cereale marfă, animale şi produse animale. Prin aplicarea pe scară largă a metodelor avansate şi prin eforturile fiecăruia, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii de la G.A.S. Dîlga se anga­jează să depăşească planul de pro­ducţie pentru anul agricol 1956 după cum urmează : la cereale marfă (prin­cipalele culturi, grîu, porumb, etc.), cu 1­142.500 kg.; la finuri cu 1.400.000 kg.; la animale cu sporirea numărului de purcei şi viţei cu 500 capete peste prevederile planului; la produse ani­male cu 1.100 hl. lapte de vacă şi oaie şi 130000 buc. ouă. In anul acesta gospodăria noastră are de recoltat o suprafaţă de peste 5.000 ha, cultivate cu păioase. Utili­zez cu pricepere şi la maximum ca­pacitatea de lucru a combinelor, trac­toarelor, secerătorilor şi celorlalte maşini de recoltat vom efectua recol­tatul în 20 zile pentru a cîştiga ast­fel un cît mai mare scor de pro-­ ducţie la hectar. Mecanizarea complexă a culturii, păioaselor, porum­­bului şi a furajelor de suprafeţele mecanizabile va fi de asemenea în centrul preocupărilor noastre, aşa încît să se asigure creş­terea productivităţii muncii. Numai în anul acesta gospodăria de stat Dîlga va extinde mecanizarea lucră­rilor agricole în proporţie de 90 la sută, urmînd ca în anii viitori să executăm întregul proces de producţie agricolă în mod mecanizat Mecaniza­rea procesului de producţie în viticul­tură, pomicultură şi fermele de creştere a animalelor se va extinde chiar din momentul de faţă. Peste puţin timp la ferma de vaci de la secţia Dîlga va intra în funcţie linia de decovil ce porneşte de la gară şi pînă la grajduri, astfel că transportarea fu­rajelor şi hrănirea vitelor se vor face repede şi în condiţiile cele mai bune. Pornind cu forţe noi în lupta pen­tru dezvoltarea agriculturii, pentru ri­dicarea neîncetată a producţiei agri­­cole la hectar, colectivul de muncă al G.A.S.­Dîlga este hotărit să traducă în viaţă sarcinile ce-i revin din Di­rectivele Congresului al II-lea al Par­tidului Muncitoresc Român. Ing. VASILE DRĂGUŞANU director G.A-S. Dîlga G.4.S. Dilga este înzestrată cu un puternic sector zootehnic. In clişeu, o parte din numeroasele grajduri, modern utilate, unde se aplică cu succes metode avansate în creşterea şi hrăni­rea animatelor. PRIMA ȘARJĂ a­u început să sosească muncito­­rii la sărbătorirea revelionului. Peste atelierele uzinelor „23 August" domneşte o linişte solem­nă, caracteristică clipelor festive. Oamenii se îndreaptă spre locul de petrecere bine dispuşi, plini de voie bună... La turnătorie, în hala mare a cuptoarelor Siemens-Martin, mun­citorii din schimbul III sunt şi în a­­ceastă seară la datorie. Este un fapt obişnuit dar în acelaşi timp plin de semnificaţie. Muncitorii din­­schim­bul III vor da in această noapte. In primele ore ale anului 1956, prima şarjă de oţel din cadrul celui de al ll-lea plan cincinal al patriei noas­tre. Echipele de oţelari de la cele două cuptoare Sie­mens-Mart­in au hotărit ca primele şarje de oţel pe care le dau în primele ore ale anu­lui 1956, să le elaboreze într-un timp foarte scurt. — Tovarăşi, — le-a spus celor­lalţi oţelari şeful de schimb Radu Marin, — trebuie să începem Anul Nou şi cel de al doilea plan cincinal cu o primă victorie ,■ o şarjă de cali­tate superioară elaborată în cel mai scurt timp. Muncitorii din schimbul III au în­ţeles chemarea şi au pornit la în­cărcarea cuptoarelor cu maximum de repeziciune. Oţelarii Petre Eche, Alexe Ţărmuri, supravegheau cu a­­tenţie încărcarea cuptoarelor, tem­peratura lor. Duduitul cuptoarelor se făcea au­zit dincolo de zidul halei de turnă­torie şi trecind pe aproape. Iţi atră­gea atenţia că nici, la turnătorie, in aceste ultime minute ale anului 1955, se munceşte cu multă însufle­ţire. Mai sunt citeva minute pină la ve­nirea noului an. Muncitorii grăbesc ultimele încărcături ale cuptorului. Este ora 24. Hotarul dintre ve­chiul an şi anul nou. A sosit noul an 1956, începuturile celui de al doi­lea plan cincinal... Uraaul Trăiască noul cincinal ! Muncitorii se felicită, îşi string puternic miinile, bucuroşi şi-şi urea­ză unii celorlalţi s­uccese în noul cincinal care începe din acest mi­nut. Primele minute ale anului 1956 îi găsesc la datorie pe oţelarii de la uzinele „23 August", în faţa primei şarje. Cuptoarele sunt supravegheate mai departe, cu atenţie, iar masa de metal incandescent se zbate în vil­­vătaiele de foc. Cuptorul mai tre­buie încă alimentat. Cuptorului încă ii mai trebuie hrană. Peste citeva ore se va­ turna pri­ma şarjă a cincinalului. Prima şarjă din zecile de mii de tone de oţel pre­văzute de Directivele celui de al II-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român, cu privire la cel de al II-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956— 1960. In sala cantinei, muncitorii uzi­nei care sărbătoresc venirea anului nou, ciocnesc paharele cu vin in cinstea succeselor obţinute in pri­mul nostru plan cincinal, ciocnesc paharele cu vin pentru muncitorii de la turnătorie care în aceste ore ale noului an stau de veghe în faţa cup­toarelor, implinindu-şi sarcinile cu toată conştiinciozitatea. Ciocnesc paharele muncitorii de la uzinele ,,23 August“ pentru marele program de luptă şi de muncă din cel de al II-lea plan cincinal al patriei noastre. In viaţa noastră de fiecare zi sunt bucurii care-ţi dau o mare satisfac­ţie sufletească. Oţelarii din schim­bul III de la turnătoria uzinelor „23 August“ au fost încercaţi de acea­stă mare bucurie, este bucuria mun­cii, a primelor rezultate obţinute în cadrul celui de al doilea plan cin­cinal. Pentru Maria Radu, Petre Eche, Alexe Ţărmuri, Jean Ghiţă, Marin Şarpe şi ceilalţi muncitori din schimbul III, a fost o mare bucu­rie prima victorie în muncă in noul an. In noapte, cînd petrecerea era în toi, muncitorilor uzinelor le-a sosit o veste mare de la turnătorie: a­­colo, din para focului s-a zămislit fapta: cea dinţii şarjă în cadrul ce­lui de al doilea plan cincinal. Şar­ja a fost de bună calitate şi elabo­rată în timpul cel mai scurt. Cea dinţii şarjă ! Cea dinţii bucu­rie ! Şi oamenii au ridicat paharele... Urât... Trăiască şarjele de bună calitate ! Trăiască cincinalul ! PETRE CRISTEA ★ Se pregăteşte prima şarjă pe 1956. (Foto MIRCEA LASTNIC)

Next