Steagul Roşu, iunie 1956 (Anul 3, nr. 675-700)
1956-06-01 / nr. 675
Púl. 2-a PENTRU BUCURIA COPIILOR NOŞTRI • palatul Pionierilor, acest minunat loc de educare fl recreare pentru cei mici, s-a îmbogăţit, în cinstea zilei de 1 iunie cu citeva noi fl frumoase realizări, in foto-reportajul nostru de astăzi, vom prezenta doar două aspecte înregistrate aci in aceste zile. In sala de marmoră s-a deschis o cuprinzătoare expoziţie, unde pot fi văzute cele mai diverse din obiectele lucrate de pionieri în cercurile palatului. Primul nostru clişeu Înfăţişează un colţ din această expoziţie, la care nu ştii unde să te opreşti mai mntil. Obiectele lucrate In cercul miinilor îndemânatice, cele realizate in cercurile de croitorie, navomodele, de tlmplărie, la cercul tinerilor naturalişti etc., oferă vizitatorilor o mare varietate de exponate realizate cu gust şi adevărată măiestrie. Se cuvine a fi relevată şi vitrina cu obiectele expuse de cercul tinerilor naturaliști, care cuprinde produse agro-alimentare din sera proprie, ca și de pe terenul experimental. Cercurile de geografie, istorie, literatură, matematică sunt de asemenea prezente. Aparatul foto-reporterului a cuprins în cea de a doua imagine, o vedere generală a noului teatru de vară din cadrul palatului, ce a fost inaugurat in cinstea zilei de 1 Iunie. Este o admirabilă construcţie arhitectonică, un amfiteatru, amplasată intr-un cadru natural de o adevărată feerie şi care va oferi micuţilor săi spectatori condiţii deosebite de vizionare a diverse spectacole pregătite pe gustul lor. • Din multiplele manifestări ce au loc cu prilejul zilei de 1 Iunie, remarcăm şi Intîlnirea pe care scriitorul Călin Gruia a avut-o la şcoala elementară nr. 148, cu micuţii săi cititori. Discuţiile s-au purtat pe marginea lucrării „izvorul fermecat”, pe care cei mai mulţi o citiseră dinainte. Virginica Popescu din cl. Iv-a, B. Juster din a II-a B, Buterez Mariana din aceeaşi clasă, ca şi mulţi alţi elevi au pus scriitorului întrebări isteţe, pline de duh şi haz, au aprofundat sensul personajelor din basm, care sub haina fantasticului ascund diferite caractere ce le Intilnim In viaţa de toate zilele. (Clişeul nr. 3). • Tot atît de plăcut, s-au scurs clipele In ultimele zile fi pentru copiii căminului Ministerului Construcţiilor, cu cită gingăşie şi migală au pregătit micuţele Mioara Popa, Venera Neagu, Nuţi Miuţă, Coca Duţescu, Mioara Popescu şi Elena Borcan. „Dansul ciupercuţelor”, unul din cele mai reuşite numere ale programului lor pregătit pentru 1 Iunie. In rochiţe albe cu pălării roşii cu buline, ghemuite la Început, pentru ca apoi prin mişcări nuanţate să redea craşterea ciupercilor, micile dansatoare au adus Interpretării o notă cit se poate de sugestivă. Mare bucurie a stixnit printre copil şi prezenţa In mijlocul lor a delegaţiei de pionieri, care le-au adus in dar lucruri anume pregătite de ei şi buchete de flori. (Clişeul nr. 4). • Şi cite alte „noutăţi” nu a-au oferit in oraşul nostru, copiilor, pentru ziua lor. Vom mai aminti doar unul. Spectacolul Inedit urmărit dintr-o vitrină amenajată ad-hoc de magazinul „Ea trei ursuleţi”, după texte scrise de Ema Albu şi interpretate de păpuşi, minuite cu pricepere de Viorica Uiubeanu. „Bobiţă” — clown In raioanele regiunii ■ Comisia de femei din comuna Fierbinţi, raionul Snagov, îndrumată de biroul organizaţiei de bază şi comitetul executival sfatului popular comunal au elaborat un plan concret de acţiune pentru sărbătorirea zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului. Femeile care frecventează cursul de croit condus de Moscu Elena, au brodat şorţuleţe pentru copii. De asemenea, s-a hotărit amenajarea unui scuar în centrul satului, în faţa grădiniţei de copii. Tot în cinstea zilei de 1 Iunie, grădiniţele de copii din comună au pregătit un bogat program artistic. Micuţilor li se vor împărţi cu acest prilej dulciuri şi jucăriile lucrate cu drag de pionierii şcolii medii din Fierbinţi, ca daruri pentru fraţii lor mai mici. FLORICA CONSTANTINESCU (corespondentă voluntară). • URZICENI (De la corespondentul nostru). Ca In orice colţ al patriei şi In raionul Urziceni, ziua de 1 iunie este pregătită cu multă atenţie. Dintr-un fond social alocat In bugetul secţiei de prevederi sociale a sfatului popular raional, s-au cumpărat daruri pentru a fi împărţite In ziua de 1 Iunie copiilor orfani. Astfel, s-au cumpărat 23 perechi sandale, 11 costumaşe, 14 rochiţe, 14 fustiţe cu bluze, 11 băşti. Toate acestea In afară de asistenţa lunară In bani, pe care o primeşte fiecare copil orfan. Tot cu prilejul Zilei Internaţionale a copilului, mai mulţi copii din raionul Urziceni vor pleca In coloniile de vară din ţară. ■ In cinstea Zilei Internaţionale a Copilului, în cadrul raionului Zimnicea, sub îndrumarea comisiei de femei a cărei responsabilă este tov. Dumitru Maria, au ieşit la muncă voluntară un număr de 20 femei muncitoare, funcţionare şi gospodine, pentru amenajarea unui solar al copiilor în parcul oraşului. Micuţii cetăţeni se vor bucura de cele şase leagăne şi două serincioburi care sunt în curs de montare. Printre femeile care au lucrat cu drag la amenajarea salarului, s-au evidenţiat tovarăşele Ursula Stancu, Maria Grigorescu, Bălănescu Matia şi altele. GRECU ROMICA (corespondenţă voluntară), muzical şi personaj principal, a prezentat cu acest prilej „Parada model”. Personajele au fost aci păpuși îmbrăcate in tonul diferitelor modele (de plimbare, joacă, excursii, etc.) I. ABRAMESCU Numai cu planuri nu se repară drumurile !p „LUNA DRUMURILOR?“ Inginerul Iulian Teodorescu, şeful secţiei drumuri a raionului Vidra, stătu o Clipă la cumpănă... O clipă doar, căci imediat ne răspunse. Adică da, am auzit ! Sigur, şi noi am făcut ceva... Am făcut un plan mare de acţiune pe raion, alte planuri mai plici pe comune, am imstructat preşedinţii şi secretarii, am... Aici tovarăşul inginer Teodorescu se opri... ! „Luna drumurilor“ a început în regiunea noastră de la data de 20 Plai şi va ţine pînă la 20 iunie. Iată că la 26 mai secţia de drumuri a raionului Vidra nu ştie nimic în afară de faptul că s-a făcut plan pe raion, alte plănuieţe pe comune, instructaje şi atît. Cinci zile preţioase au trecut fără ca practic să se fi trecut la o mobilizare activă a ţăranilor muncitori din acest raion la repararea şi întreţinerea drumurilor. Raionul Vidra, este bazinul legumicol de aprovizionare a Capitalei. Drumurile acestui raion stat străbătute zilnic de seci de autocamioane care vin să ridice legumele şi zarzavaturile de la centrele de achiziţionare, alte sute de căruţe ale ţăranilor muncitori vin cu produse legumicole spre pieţele Capitalei. O bună parte din drumurileacestui Talon Se găsesc în stare mediocră şi uneori impracticabile. Din cauza acestui fapt, vehiculele circulă pe drumurile Vidrei doar cu 20—25 km.-oră, în loc de 40—50 km., iar căruţele cu 1—2 km.-oră în loc de 8—9 km. la oră. Iată dlar cîte pagube aduc economiei naţionale, cît şi ţăranilor muncitori în parte, drumurile proaste ale raionului. In cea de a doua sesiune a sfatului popular al raionului Vidra s-a discutat problema drumurilor. Numeroşi deputaţi au făcut propuneri concrete de organizare a acţiunii de reparare şi întreţinere a drumurilor raionale şi comunale. Secţiei de drumuri a raionului Vidra i-au fost aduse critici serioase, că nu studiază posibilităţile de a se folosi nisipul şi balastul din apele Argeşului şi ale Sabarului, că nu ţine o evidenţă clară a contribuţiei-muncă pe raion. Au trecut 7 zile de la sesiune şi secţia de drumuri face îcioolo cite ceva, fără rezultate concrete. Tovarăşii din comitetul raional de partid şi cei de la sfatul popular cînd sînt întrebaţi despre drumurile din cuprinsul raionului, stat gata să-ţi enumere o serie de comune fruntaşe în mobilizarea ţăranilor muncitori pentru prestarea contribuţieimuncă. Dar acţiunile cu care ţin să se laude aceşti tovarăşi stat vechi, întreprinse în cinstea zilei de 1 Mai. Desfăşurarea unei munci susţinute de agitaţie, a unei mobilizări active, prin deputaţi şi comisii de femei a dovedit cu ocazia acestei acţiuni că rezultatele stat deosebit de bune. Sunt comune ca 30 Decembrie, Colibaşi, Mironeşti, Obedeni, Valea Dragului şi Ştiubei-Orăşti, unde au fost făcute acostamente, nivelări şi şanţuri pentru drenarea apei. Dar ce păcat că, aceasta a fost o acţiune doar de campanie! In raionul Vidra stat drumuri de interes general, ca cele de la Pînliţa, Pîslari, Dărăşti — care după ploi devin impracticabilei sunt comune ca Sinteşti, Frumuşani, Vlad Ţepeş, Berceni, Mihai Bravul, ale căror drumuri sunt de asemenea rele, impracticabile. La ce au folosit atunci planurile şi plănuleţele secţiei de drumuri a raionului Vidra, fără o îndrumare concretă a deputaţilor de către sfaturile populare comunale, a membrilor de partid de către organizaţiile de bază, a comisiilor de femei, pentru ca aceştia să devină principali animatori ai mobilizării ţăranilor muncitori pentru prestarea la timp a contribuţiei muncă? Nici secţia de drumuri a sfatului popular al regiunii Bucureşti, nu este mai puţin vinovată. Intîi, pentru că în acest am, în loc să simplifice lucrările de birou în vederea contractării aducerii de piatră pentru repararea drumurilor din fond alocat, mai rău le-a complicat. Din cauza birocratismului şi a tărăgămelii ce se manifestă în această secţie, în raionul Vidra şi poate şi în alte raioane ale regiunii noastre, n-a sosit nici pînă astăzi o piatră din cantitatea planificată pe anul 1956. Majoritatea lucrărilor prevăzute pe anul acesta la construirea de drumuri şi poduri, în raionul Vidra se află abia în faza de documentare şi de aşteptare a aprobării din partea secţiei de drumuri a sfatului popular regional. Multora din aceste drumuri le-au fost făcute pînă acum, prin contribuţie în muncă, lucrările premergătoare punerii pietrei — acostamente, şanţuri de drenare a apei, nivelări, etc. Acestedrumuri aşteaptă acum numai să fie adusă piatra. Dacă vor fi nevoite să aştepte pînă la toamnă sau la iarnă aprobarea din partea secţiei de drumuri a sfatului popular regional, este posibil ca ploile care nu vor să ştie de birocratismul din această secţie, să strice lucrările făcute cu trudă de către contribuabili, aducâad acestedrumuri la starea lor rea, de la început. MARIA STEFANESCU PIATRA DIN... GARA De-abia coborîsem din trenul care mă adusese la Titu. Deodată a Început să plouă torenţial. Ca să mă adăpostesc, am Intrat la şeful gării. Din vorbă-n vorbă am ajuns să discutăm despre drumurile raionului. O să vă puneţi Întrebarea: de ce cu şeful gării şi nu cu şeful secţiei drumuri de la sfatul popular raional sau cu comitetele executive ale sfaturilor populare comunale? întrebarea este normală, dar am început cu şeful gării pentru că de aici porneşte „buba“. — Cum? Dacă avem piatră în gară? Avem tovarăşe, şi încă berechet. Dar mai bine să-l întrebăm pe tovarăşul Gheorghe Stădulescu, referent administrativ, care se ocupă cu problema Închirierii terenurilor din staţia noastră. Tovarăşul Rădulescu a venit de îndată şi a Început să ne explice: — In staţia noastră sfatul popular raional are Închiriat un teren de 5500 m.p., iar T.R.C.L.B.-Ul 3000 m.p. pe care „zăc” circa 200 vagoane de piatră, balast şi nisip. T.R.c.L.B.-ul de cităva vreme a Început si care piatră pentru refacerea drumului Silcuţa—Odobeşti—crovu. De pe terenul închiriat de sfatul popular Insă, nu s-a cărat pini In prezent nimic. Intr-o zi a venit tov. inginer Predescu, şeful secţiei drumuri, şi l-am Întrebat ce face cu piatra. „Ce să fac — mi-a răspuns — să stea, că n-ara cu ce s-o car”. Intre timp ploaia stătuse. Am mulţumit şefului de gară din staţia Titu şi tov. Rădulescu şi am plecat. Drumul de la Titu-gară pînă la Titu-Tirg, unde este şi sfatul popular raional, l-am parcurs intr-o căruţă. Trei kilometri de chin pentru noi şi cal! Pe drum, gropi şi bălţi in care mai uşor răzbăteai cu barca, decit cu căruţa! In sftrşit am ajuns şi la şoseaua asfaltată, şi am răsuflat uşurat. La sfatul popular raional l-am găsit pe tovarăşul secretar Stan Radu. — Pînă la a doua sesiune a sfatului popular raional nici noi, nici comitetele executive comunale şi nici secţia drumuri nut am dat atenţia cuvenită drumurilor noastre care sînt greu practicabile. Asta o ştim cu toţii şi n-avem de ce să ne ascundem. Au fost comune, puţine la număr ca Bolovani şi Tudor Vladimirescu unde s-a mai lucrat cite ceva. Acum Insă după sesiune s-au luat hotărtri corespunzătoare şi credem că treburile se vor schimba. — Bine, dar In gară există cam 20* vagoane piatră depozitată, iar drumurile dintre gară şl comunele apropiate, numai drumuri nu sunt. Nu mai vorbesc de comunele mărginaşe. — Parcă numai In gara Titu stă piatra? încă 13* de vagoane de piatră mal stau şi tu gara Conţeşti. Asta e situaţia! Intr-adevăr, asta-i situaţia in raionul Titu: piatra zace depozitată in gări, iar drumurile sunt impracticabile. Aşa bunăoară drumul Tiugară — Titu-Tirg ar trebui să-l intereseze pe tovarăşul Badea Ion, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Titu- Tirg. Secţia drumuri a sfatului popular raional a angajat oameni care au început să lucreze la şanţuri pe acest drum. Tovarăşul Badea Ion crede poate că la fel se va inttmpla şi cu drumurile Ticu-Tirg — Hagloaba — Plopul şi de aceea nu dă nici un semn de viaţă. In comuna Conţeşti altele slnt necazurile. Există piatră in gară, dar comuna n-are voie s-o care, deoarece ea este destinată pentru drumurile Siliuţa — Odobeşti — Crovu, Tiu-gară — Titu-Tîrg şi pusă la dispoziţia T.R.c.L.B.-ului cu care secţia drumuri are contract. La fel şi In comuna Pltaru, piatra stă in cariera din comună şi nu se aşează pe drumul Pltaru — Serdanu. M-am oprit şi la secţia drumuri a sfatului popular raional. Este adevărat că tov. Inginer Leonte Predescu, şeful secţiei, lucrează singur... la devize, rapoarte, referate, adrese, etc. şi să nu credeţi că aceste lucrări nu-i răpesc timp! Din cauza asta n-a avut omul vreme să iasă pe teren prin comunele mărginaşe ca: vînătorii Mari şi Mici, Căscioarele, Corbii Mari, Petreşti, comune pe care nu le-a văzut nicioda'... Acest lucru a făcut ca pe teren să lipsească controlul şi Îndrumarea operativă, iar cantonierii Serbin Marin, din comuna Pitaru, Ştefan Gheorghe din comuna Beşteloaia, Vişan Marin din comuna Serdanu, Niţă Constantin di comuna Costeşti Vale, şi alţii, să nu desfăşoare nici o activitate. A doua sesiune a sfatului popular raional a pus In discuţie problema drumurilor iar hotărlrea luată In sesiune trebuie urgent aplicată in viaţă. Cu ajutorul controlului şi al Îndrumării practice pe teren, se vor face paşi serioşi in problema reparării şi Întreţinerii drumurilor din raionul Titu. V. TOLEA Informaţie • Ministerul Invăţămintului comunică: Intrunit diplomele de maturitate de culoare bleu, seria A completate pe numnele : Negre Ludovic cu nr. 037451; Zârug Suzana cu nr. 0 37457; Zippenfenig Fran- Cisc cu nr. 037458; Anca Maria cu nr. 0 3746«; Mehes Ilie cu nr. 0376*1; Oprea Maria cu nr. «37483; Soptereanu Felicia cu nr. 037464; Turtureanu Virgil cu nr. C 37465; Ajtai Marta cu nr. «37466; Sods Iosif cu nr. 037469; Vajda Iolanda cu nr. «37471, au fost pierdute se anulează. De asemenea se anulează diplomele de maturitate pierdute, necompletate, seria A, avînd numerele *37473,037500 , 10574 şi 10575. Formularele menţionate mai sus prezentate Instituţiilor de orice fel, trebuiesc reţinute şi înaintate Ministerului învăţământului, ele fiind false. IÉÁÖUD ROŞU Succesul expoziţiei de pictură iugoslavă Expoziţia de pictură modernă iugoislavă, deschisă acum două săptămîni la Muzeul de Artă al RPR, este cercetată cu interes de vizitatori. Peste 10.400 de persoane au trecut timp de 12 zile prin faţa tablourilor din această expoziţie, avînd astfel posibilitatea să reunoască realizările celor mai reprezentativi pictori iugoslavi contemporani. Cele 60 de tablouri expuse o constituie o ilustrare a creaţiei artistice din Iugoslavia în ultimul deceniu. Interesul stîrnit de expoziţie este exprimat şi în diversele noturi pe care vizitatorii le-au făcut în cartea de aur a expoziţiei. Pictoriţa Gedilia Cuţescu-Storck scrie: „Admir viziunile pline de îndrăzneală ale pictorilor iugoslavi şi tehnica lor avansata“. Importantă iniţiativă în industria alimentară Dacă veţi sta de vorbă cu colectivul fabricii de conserve „Avintul“ din Oradea, fie că veţi întreba pe muncitori sau tervilieni, fie că veţi întreba pe maiştri şi ingineri, toţi vă vor răspunde acelaşi lucru. Kotyman Maria, maistră la secţia uscătorie, fruntaşă din anul 1953, este mîndria fabricii. Tovarăşa Kotyman Maria, candidată P.M.R., care face cinste întregii industrii alimentare, este bine cunoscută de toate colectivele fabricilor de conserve. Prin neastîmpărul ei, prin dorinţa de a contribui la creşterea rapidă a productivităţii muncii şi la scăderea continuă a preţului de cost, Kotyman Maria a elaborat o nouă metodă de muncă, cunoscută astăzi de toţi lucrătorii din industria alimentară sub numele de „iniţiativa Kotyman". In momentul de faţă colective de tehnicieni şi ingineri studiază condiţiile pentru aplicarea metodei in toate întreprinderile din industria alimentară. Incepind de la data de 5 iunie in sectorul fabricilor de conserve, iniţiativa Kotyman va fi aplicată pe scară largă. In ce constă această nouă metodă de muncă elaborată de harnica şi intreprida maistră din Oradea? In primul rind printr-un studiu amănunţit al fazelor de operaţii, ceea ce a dus la realizarea unui flux tehnologic constant. In al doilea rind, introducerea micii mecanizări se face in mod planificat, ţinîndu-se seama de necesitatea creşterii capacităţii de producţie la diferite locuri de muncă, in scopul atingerii unui ritm constant de muncă în toate compartimentele, eliminindu-se gituirile, timpii morţi. Un alt aspect care caracterizează iniţiativa tov. Kotyman este studierea atentă a metodelor de muncă ale fruntaşilor in întrecerea socialistă, în scopul extirulerii sistematice a experienţei lor înaintate. Trebuiesc de asemenea menţionate şi celelalte caracteristici ale iniţiativei Kotyman şi anumee: aplicarea in mod ştiinţific a metodelor de muncă avansate specifice industriei respective, introducerea la fiecare loc de muncă a graficelor speciale pentru o coordonare planificată şi in sfîrşit, preluarea de către maiştri, tehnicieni şi ingineri a grupelor sindicale în instructaj tehnic, in vederea ridicării nivelului tehnico-profesional al muncitorilor. Acestea sunt principalele obiective ale iniţiativei Kotyman care se află astăzi in studiul tuturor fabricilor de conserve din oraşul şi regiunea Bucureşti. Generalizarea iniţiativei Kotyman va aduce o contribuţie importantă şi imediată la creşterea productivităţii muncii in industria alimentară, va duce la sporirea cantităţilor de produse alimentare conservate, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. O nouă întovărăşire agricolă Bălţoi Marin, secretarul organizaţiei de bază din satul Băneşti, comuna Gorneni, raionul Domneşti şi-a pus în gînd să creeze o nouă întovărăşire agricolă. Biroul organizaţiei de bază împreună cu comitetul executiv al sfatului popular comunal au ales un comitet de iniţiativă din care a făcut parte printre alţii şi secretarul organizaţiei de bază. In ■urma muncii politice desfăşurate, pe ziua de 27 mai a fost inaugurată Întovărăşirea „1 Iunie“ în care au intrat 26 de familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 16 ha. şi 26 de atelaje. Cei care au dus o muncă politică deosebită şi care au reuşit să aducă cele mai multe familii în întovărăşire sunt ţăranii mijlocaşi Maiciu Ştefan, directorul şcolii din comună şi Gheorghe Vasile. Ei sunt preţuiţi ca gospodari vrednici în comună. La inaugurare au fost invitaţi şi alţi ţărani muncitori din comună. Chiar în aceeaşi zi încă 29 de familii care deţin 39 ha. pămîmt arabil, au mai făcut cereri să intre în întovărăşire. Intovărăşiţii şi-au luat angajamentul ca prin rezultatele muncii lor să convingă un număr tot mai mare de ţărani muncitori de necesitatea lucrării pămîntului in comun. După terminarea ședinței de inaugurare echipa artistică din comuna Mihăileşti a prezentat un bogat program artistic care s-a bucurat de mult succes. Calendarul lucrărilor agricole pe luna iunie Lucrări în cîmpIn prima parte a lunii, pe acele terenuri ce au rămas încă neînsămînţate, se seamănă plante furajere ca: meiul, dughia, sorgul şi porumbul pentru siloz. Munca cea mai intensă însă, cultivatorul o desfăşoară acum, la întreţinerea culturilor, în special a celor prăşitoare. In această perioadă, floarea soarelui, porumbul, bumbacul se prăşesc pentru a doua sau chiar a treia oară, în funcţie de data cînd au fost însămînţate şi de stadiul de dezvoltare în care se găsesc. Culturile de sfeclă şi cartofi se prăşesc pentru a patra oară. Ţăranii muncitori pricepuţi respectă indicaţiile primite de la tehnicieni şi aplică, odată cu prăşitul la sfeclă şi bumbac, îngrăşămintele chimice ce le-au fost repartizate în baza contractelor încheiate cu fabricile de zahăr şi staţiunile de egrenat bumbac. Cu ocazia celei de a doua praşile, la porumb în special, se corectează răritul plantelor pentru a se asigura acestora spaţiul necesar unei dezvoltări normale. Spre sfîrşitul lunii, ţăranii muncitori încep recoltarea rapiţei şi mazării. Recoltarea se face numai pe timp noros sau dimineaţa pe rouă. Atît mazărea cît şi rapiţa trebuiesc recoltate la timpul potrivit, repede şi cu atenţie, pentru a se evita pierderile mari ce se pot înregistra prin scuturare. In ultimele zile ale lunii începe seceratul orzului de toamnă şi al secarei în momentul cînd acestea au ajuns în stadiul de pîrgă. Imediat după secerat se leagă snopii şi se aşează în clăi în rînduri drepte, urmînd ca cel mai tîrziu după 2—3 zile săse execute dezmiriştitul. După treierat, mazărea, în special cea de sămînţă, se gazează cu sulfurat de carbon, pentru distrugerea gărgăriţelor. Lucrările în grădina de legume n această perioadă se fac ultimele însămînţări şi plantări Acum se seamănă castraveţii de toamnă, bârnele, ridichile de iarnă, fasolea, se termină plantatul roşiilor, ardeilor şi se începe platec*atul verzei de toamnă, conopidei şi guliilor. Grădinarii, în acest an ploios, desfăşoară o muncă intensă la întreţinerea culturilor, privind şi prăşind buruienile, ori de cîte ori este nevoie. In această perioadă, culturile iriga- bile sînt udate, atunci cînd se simte nevoia de apă. Roşiile, castraveţii, domvleceii, cartofii şi ceapa se stropise cu zeamă bordeleză 0,5 la sută, pentru a se combate mana. Tot acum se combat şi puricii prin prăfuiri cu D.D.T. sau nitroxan. In cursul acestei perioade se continuă recoltatul ridichilor, salatei, spanacului, începe cu:*lesul mazării şi fasolei păstăi, al castraveţilor şi cartofilor timpurii. Lucrări în vie şi livadă n vie, se continuă cu legatul coardelor, se copilesc lăstarii şi se menţine terenul curat de buruieni, prin praşile executate ori de cîte ori este nevoie. Anul acesta fiind un an ploios, viticultorii trebuie să dea atenţie, mai mult ca oricînd, stropitului împotriva manei. In această lună se aplică stropitul aldoilea şi al treilea, în funcţie de starea timpului. La un stropit se folosesc circa 1.000 litri soluţie de zeamă bordeleză, în concentraţie de 1 la sută. Stropitul trebuie astfel făcut încît soluţia să fie pulverizată fin, în special pe partea inferioară a frunzelor, deoarece pe acolo se produce infecţia. In livadă se continuă menţinerea terenului curat de buruieni şi se începe alegerea şi marcarea pomilor din soiurile valoroase, pentru recoltarea de portaltok La pomii tineri ramurile se ciupesc în vederea formării coroanei. Tot acum stat retezaţi lăstarii lacomi ce pornesc din ramurile coroanei cît şi lăstarii sălbateci porniţi din portaltok Plantaţiile tinere, în caz de uscăciune prea mare, încep să se ude. In livezile pe rod, începe etapa a doua de aplicare a îngrăşămintelor în scopul de a se stimula formarea fructelor. Tot acum se aplică tratamentul conform explicaţiilor date de tehnicieni, pentru combaterea dăunătorilor. In această lună se recoltează cireşile, caisele timpurii, vişinile, piersicile şi căpşunile. Lucrările din ferma zootehnică In această perioadă vitele stau scoase la păşune la mod regulat, asigurtadu-li-se adăpatul la timp şi adăpost în timpul ortazului, cînd arşiţa soarelui este prea puternică. Mieii tineri se grupează şi se trimit la păşunat, pe acele porţiuni unde iarba este mai bună şi se găseşte în cantitate mai mare. Tineretului scos la păşune i se dau raţii suplimentare. Acolo unde există condiţii, se scot la păşune atît porcii adulţi cît şi tineretul. Daci acest lucru nu se poate realiza, cel puţin tineretului trebuie să i se dea chiar la grajd în alimentaţia zilnici,masă verde. La apariţia căldurilor, vacile şi iepele se duc la staţiunea de montă din comună. In această lună, se termină vieritul scroafelor. Oile stat îmbăiate şi tratate împotriva scabiei şi altor paraziţi, bineînţeles după ce au fost tunse. Lucerna şi trifoiul din ferma zootehnică se cosesc pentru a doua oară, în perioada ce precede înflorirea. îndată după înflorire începe şi cositul borceagului de toamnă. O mare atenţie trebuie să se dea, mai ales în acest an ploios, uscării la cîmp şi depozitării finului la sire. Spre sfîrşit,tul lunii se începe şi cosirea tinetelor. Pe terenurile eliberate de culturile timpurii ca: rapiţa, mazărea, secara şi celelalte păroase, se însămi retează furaje, în special porumb pentru mesele verzi. Ing. agr. A. DRAGANESCU II TEATRUL DE ESTRADA al sfatului popular regional„Cîntecul Bărăganului“ Cei care urmăresc îndeaproape spectacolele Teatrului de Estradă al sfatului popular regional apreciază pozitiv faptul că în ultimul timp tinărul colectiv artistic a înregistrat un rodnic rezultat in activitatea sa. E vorba cu alte cuvinte de însuşi succesul pe care teatrul amintit o repurtează cu noul spectacol de satiră şi umor în două acte şi 20 tablouri „Cîntecul Bărăganului" de N. Stroe, artist emerit al R.P.R., A. Felea, H. Nicoleide, Jack Fulga, Hary Negrin şi Silviu Georgescu. Ceea ce deosebeşte noul spectacol de cele anterioare este in primul rind conţinutul său in cea mai mare parte valoros şi reuşita montare scenică ce-l caracterizează. „Cîntecul Bărăganului" este un spectacol care întruneşte in mare parte orientarea şi cerinţele artistice specifice genului estradei. Iată de ce spectacolul atrage prin atmosfera sa antrenantă şi plină de vervă, prin satira şi umorul său sănătos, Care ţintesc asupra unor năravuri şi obiceiuri vechi. In plus, el vădeşte o inspirată prezentare a tablourilor sale, prin însăşi legătura originală Ce există între acestea. ...La o expoziţie regională de pictură din Bucureşti, un ţăran colectivist întâlneşte pe o tânără din satul lui, sosită mai de mult în oraş să studieze. Este un prilej fericit pentru vizitatorul Capitalei ca să aibă un însoţitor de nădejde care să-l îndrume. Şi astfel, parcurgerea expoziţiei, respectiv a fiecărui tablou în parte, coincide în acelaşi timp cu prezentarea unui moment din spectacol. Rând pe rând, tablourile expoziţiei iau pe scenă dimensiunile reale ale vieţii, capătă aspectele şi conflictele potrivit temei respective ce vor s-o reprezinte. Să le urmărim deci și să încercăm să facem citeva aprecieri. O plăcută impresie lasă asupra spectatorilor momentul intitulat „Boieri pe Bărăgan", interpretat cu talent de Jana Costa, Totu Dimitrie, Veronica Stungaru, Sorin Ionescu și Mahmut Ismail. Conceput în genul unui original tablou de operetă, „Boieri pe Bărăgan" stirneşte aplauzele publicului prin satira sa de o caustică ironie la adresa moşierimii. Caracterul demascator al tabloului este susţinut cu şi mai multă vigoare in momentul următor al spectacolului intitulat „Ţărani pe Bărăgan In 1907", un răscolitor tablou după romanul „Dulăii" de Zaharia Stancu. In ciuda dramatizării uneori cam trenante, tabloul reînvie cu putere de evocare drama ţărănimii noastre năpăstuite de cumplita secetă in 1907 şi care a venit în conflict cu lumea moşierilor. La realizarea tabloului îşi aduce contribuţia un ansamblu de actori dintre care remarcăm pe Joan Flueraş, Nelu Manolescu şi Puiu Codrescu. Evident că latura predominantă a spectacolului o constituie insă aspectele vieţii noi, precum şi satirizarea acelor fenomene negative din ale căror învăţăminte spectatorul să tragă concluziile necesare. In această direcţie, îşi afirmă valoarea educativă sceneta „Agronomul de oraş!" In care este ridiculizată cu arma risului mentalitatea celor care-şi închipuie că numai la oraş îşi pot afla satisfacţia muncii şi a fericirii lor. Alte momente cu un vădit conţinut satiric işi îndreaptă de asemenea săgeţile către cei nărăviţi: in sceneta „Sportul" este criticată atitudinea delăsătoare a unui responsabil sportiv, tabloul „La croitor", la atitudine faţă de practicile necinstite ale unor lucrători din cooperativele de confecţii, cupletul „Eu aştept" ii satirizează pe cei nehotăriţi in viaţă, in timp ce sceneta „Cazul lui Stănică Piscupescu" şi cupletul „Ţiganca ghicitoare" au menirea să-i satirizeze pe cei care mai cred in superstiţii. Succesul de care se bucură aceste momente işi află izvorul in critica lor vie la adresa celor vizaţi, in umorul sănătos şi ascuţit pe care acestea îl degajă spre deosebire de textele spectacolelor anterioare cînd comicul vulgarizator işi punea amprenta lui. Repertoriul muzical relevă unele melodii destul de inspirate ca „Doină, doiniţă" de Elly Roman, „Cine se iubeşte" de V. Veselovski, „Nu mă mai despart de tine" şi „Hopa sus" de Richard Stein şi coltele. In acelaşi timp, nu putem trece cu vederea meritele conducerii muzicale. In această direcţie, compozitorul Richard Stein a creiat o muzică de fond antrenantă şi optimistă, in genere adecvată atmosferii spectacolului. In ceea ce priveşte dansurile, spectacolul suferă însă ca şi celelalte de pină acum. Nu sunt prezentate dansuri satirice care de obicei se bucură de succes, iar cele prezentate nu au scăpat încă de aspectul simplist al prelucrării dansului popular. Merită apreciată contribuţia unor solişti vocali ca Adriana Codrescu şi Fănică Băcanu, precum şi a unor actori ca N. Popa, Mioara Sfrilogea, Meri Mărgărit, Cezara Muşatescu şi Şerban Bogdan, care au depus, de la caz la caz, stăruinţe ce merită a fi subliniate. Aci este desigur un mare merit al regizorului N. Stroe care a muncit creator cu întregul colectiv de actori, insistind îndeosebi asupra rolurilor interpretate de elementele tinere. In direcţia artistică a lui N. Stroe (asistent de regie Totil Dimitrie), „Cîntecul Bărăganului" se prezintă ca un spectacol valoros şi bine închegat, cu o montare reuşită şi cu un joc scenic pus la punct. Intr-un cuvint, ca un spectacol care marchează un serios pas înainte şi activitatea acestui teatru şi care va spori şi mai mult popularitatea şi prestigiul acestei instituţii odată cu desfăşurarea turneului in regiunea noastră. MIHAIL GOSPODIN !