Steagul Roşu, iunie 1956 (Anul 3, nr. 675-700)

1956-06-01 / nr. 675

Púl. 2-a PENTRU BUCURIA COPIILOR NOŞTRI • palatul Pionierilor, acest minunat loc de educare fl re­creare pentru cei mici, s-a îm­bogăţit, în cinstea zilei de 1 iunie cu citeva noi fl frumoase realizări, in foto-reportajul nostru de astăzi, vom pre­zenta doar două aspecte în­registrate aci in aceste zile. In sala de marmoră s-a des­­chis o cuprinzătoare expoziţie, unde pot fi văzute cele mai diverse din obiectele lucrate de pionieri în cercurile pala­tului. Primul nostru clişeu În­făţişează un colţ din această expoziţie, la care nu ştii unde să te opreşti mai mntil. Obiec­tele lucrate In cercul miinilor îndemânatice, cele realizate in cercurile de croitorie, navo­­modele, de tlmplărie, la cercul tinerilor naturalişti etc., oferă vizitatorilor o mare varietate de exponate realizate cu gust şi adevărată măiestrie. Se cu­vine a fi relevată şi vitrina cu obiectele expuse de cercul ti­nerilor naturaliști, care cuprin­de produse agro-alimentare din sera proprie, ca și de pe tere­nul experimental. Cercurile de geografie, istorie, literatură, matematică sunt de asemenea prezente. Aparatul foto-reporterului a cuprins în cea de a doua ima­gine, o vedere generală a nou­lui teatru de vară din cadrul palatului, ce a fost inaugurat in cinstea zilei de 1 Iunie. Este o admirabilă construcţie arhitectonică, un amfiteatru, amplasată intr-un cadru natu­ral de o adevărată feerie şi care va oferi micuţilor săi spectatori condiţii deosebite de vizionare a diverse spectacole pregătite pe gustul lor. • Din multiplele manifestări ce au loc cu prilejul zilei de 1 Iunie, remarcăm şi Intîlnirea pe care scriitorul Călin Gruia a avut-o la şcoala elementară nr. 148, cu micuţii săi cititori. Discuţiile s-au purtat pe mar­ginea lucrării „izvorul ferme­cat”, pe care cei mai mulţi o citiseră dinainte. Virginica Po­­pescu din cl. Iv-a, B. Juster din a II-a B, Buterez Mariana din aceeaşi clasă, ca şi mulţi alţi elevi au pus scriitorului întrebări isteţe, pline de duh şi haz, au aprofundat sensul personajelor din basm, care sub haina fantasticului ascund di­ferite caractere ce le Intilnim In viaţa de toate zilele. (Cli­şeul nr. 3). • Tot atît de plăcut, s-au scurs clipele In ultimele zile fi pentru copiii căminului Minis­terului Construcţiilor, cu cită gingăşie şi mig­ală au pregătit micuţele Mioara Popa, Venera Neagu, Nuţi Miuţă, Coca Du­­ţescu, Mioara Popescu şi Elena Borcan. „Dansul ciupercuţelor”, unul din cele mai reuşite nu­mere ale programului lor pregătit pentru 1 Iunie. In rochiţe albe cu pălării roşii cu buline, ghemuite la În­ceput, pentru ca apoi prin mişcări nuanţate să redea craşterea ciupercilor, micile dansatoare au adus Inter­pretării o notă cit se poate de sugestivă. Mare bucurie a stixnit printre copil şi pre­zenţa In mijlocul lor a de­legaţiei de pionieri, care le-au adus in dar lucruri anume pregătite de ei şi bu­chete de flori. (Clişeul nr. 4). • Şi cite alte „noutăţi” nu a-au­ oferit in oraşul nostru, copiilor, pentru ziua lor. Vom mai aminti doar unul. Specta­colul Inedit urmărit dintr-o vi­trină amenajată ad-hoc de magazinul „Ea trei ursuleţi”, după texte scrise de Ema Albu şi interpretate de păpuşi, mi­­nuite cu pricepere de Viorica Uiubeanu. „Bobiţă” — clown In raioanele regiunii ■ Comisia de femei din comuna Fier­binţi, raionul Snagov, îndrumată de biroul organizaţiei de bază şi comi­tetul executiv­­al sfatului popular co­munal au elaborat un plan concret de acţiune pentru sărbătorirea zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Co­pilului. Femeile care frecventează cursul de croit condus de Moscu Elena, au brodat şorţuleţe pentru copii. De a­­semenea, s-a hotărit amenajarea unui scuar în centrul satului, în faţa gră­diniţei de copii. Tot în cinstea zilei de 1 Iunie, grădiniţele de copii din comună au pregătit un bogat program artistic. Micuţilor li se vor împărţi cu acest prilej dulciuri şi jucăriile lucrate cu drag de pionierii şcolii medii din Fierbinţi, ca daruri pentru fraţii lor mai mici. FLORICA CONSTANTI­­NESCU (corespondentă voluntară). • URZICENI (De la corespondentul nostru). Ca In orice colţ al patriei şi In raionul Urziceni, ziua de 1 iunie este pregătită cu multă atenţie. Din­­tr-un fond social alocat In bugetul sec­ţiei de prevederi sociale a sfatului popular raional, s-au cumpărat daruri pentru a fi împărţite In ziua de 1 Iu­nie copiilor orfani. Astfel, s-au cumpă­rat 23 perechi sandale, 11 costumaşe, 14 rochiţe, 14 fustiţe cu bluze, 11 băşti. Toate acestea In afară de asistenţa lu­nară In bani, pe care o primeşte fie­care copil orfan. Tot cu prilejul Zilei Internaţionale a copilului, mai mulţi copii din raionul Urziceni vor pleca In coloniile de vară din ţară. ■ In cinstea Zilei Internaţionale a Copilului, în cadrul raionului Zim­­nicea, sub îndrumarea comisiei de femei a cărei responsabilă este tov. Dumitru Maria, au ieşit la muncă voluntară un număr de 20 femei muncitoare, funcţionare şi gospodine, pentru amenajarea unui solar al co­piilor în parcul oraşului. Micuţii cetăţeni se vor bucura de cele şase leagăne şi două serincio­­buri care sunt în curs de montare. Printre femeile care au lucrat cu drag la amenajarea salarului, s-au evidenţiat tovarăşele Ursula Stancu, Maria Grigorescu, Bălănescu Matia şi altele. GRECU ROMICA (cores­pondenţă voluntară), muzical şi personaj principal, a prezentat cu acest prilej „Parada model”. Personajele au fost aci păpuși îmbrăcate in tonul diferitelor modele (de plimbare, joacă, excursii, etc.) I. ABRAMESCU Numai cu planuri nu se repară drumurile !­­p „LUNA DRUMURILOR?“ Ingi­nerul Iulian Teodorescu, şeful secţiei drumuri a raionului Vidra, stătu o Clipă la cumpănă... O clipă doar, căci imediat ne răspunse. Adică da, am auzit ! Sigur, şi noi am făcut ceva... Am făcut un plan mare de acţiune pe raion, alte planuri mai plici pe comune, am imstructat preşe­dinţii şi secretarii, am... Aici tova­răşul inginer Teodorescu se opri... ! „Luna drumurilor“ a început în re­giunea noastră de la data de 20 Plai şi va ţine pînă la 20 iunie. Iată că la 26 mai secţia de drumuri a ra­ionului Vidra nu ştie nimic în afară de faptul că s-a făcut plan pe raion, alte plănuieţe pe comune, instructaje şi atît. Cinci zile preţioase au trecut fără ca practic să se fi trecut la o mobilizare activă a ţăranilor munci­tori din acest raion la repararea şi întreţinerea drumurilor. Raionul Vi­dra, este bazinul legumicol de apro­vizionare a Capitalei. Drumurile aces­tui raion stat străbătute zilnic de seci de autocamioane care vin să ri­dice legumele şi zarzavaturile de la centrele de achiziţionare, alte sute de căruţe ale ţăranilor muncitori vin cu produse legumicole spre pieţele Capitalei. O bună parte din dru­murile­­acestui Talon Se găsesc în stare mediocră şi uneori impractica­bile. Din cauza acestui fapt, vehicu­lele circulă pe drumurile Vidrei doar cu 20—25 km.-oră, în loc de 40—50 km., iar căruţele cu 1—2 km.-oră în loc de 8—9 km. la oră. Iată dlar cîte pagube aduc economiei naţionale, cît şi ţăranilor muncitori în parte, dru­murile proaste ale raionului. In cea de a doua sesiune a sfatu­lui popular al raionului Vidra s-a discutat problema drumurilor. Nu­meroşi deputaţi au făcut propuneri concrete de organizare a acţiunii de reparare şi întreţinere a drumurilor raionale şi comunale. Secţiei de dru­muri a raionului Vidra i-au fost a­­duse critici serioase, că nu studiază posibilităţile de a se folosi nisipul şi balastul din apele Argeşului şi ale Sabarului, că nu ţine o evidenţă cla­ră a contribuţiei-muncă pe raion. Au trecut 7 zile de la sesiune şi sec­ţi­a de drumuri face îci­oolo cite ceva, fără rezultate concrete. Tovarăşii din comitetul raional de partid şi cei de la sfatul popular cînd sînt întrebaţi despre drumurile din cuprinsul raionului, stat gata să-ţi enumere o serie de comune frun­taşe în mobilizarea ţăranilor munci­tori pentru prestarea contribuţiei­­muncă. Dar acţiunile cu care ţin să se laude aceşti tovarăşi stat vechi, întreprinse în cinstea zilei de 1 Mai. Desfăşurarea unei munci susţinute de agitaţie, a unei mobilizări active, prin deputaţi şi comisii de femei a dove­dit cu ocazia acestei acţiuni că rezul­tatele stat deosebit de bune. Sunt co­mune ca 30 Decembrie, Colibaşi, Mi­­roneşti, Obedeni, Valea Dragului şi Ştiubei-Orăşti, unde au fost făcute acostamente, nivelări şi şanţuri pen­tru drenarea apei. Dar ce păcat că, aceasta a fost o acţiune doar de cam­panie! In raionul Vidra stat dru­muri de interes general, ca cele de la Pînliţa, Pîslari, Dărăşti — care după ploi devin impracticabilei sunt comu­ne ca Sinteşti, Frumuşani, Vlad Ţe­­peş, Berceni, Mihai Bravul, ale căror drumuri sunt de asemenea rele, im­practicabile. La ce au folosit atunci planurile şi plănuleţele secţiei de dru­muri a raionului Vidra, fără o îndru­mare concretă a deputaţilor de către sfaturile populare comunale, a mem­brilor de partid de către organizaţiile de bază, a comisiilor de femei, pentru ca aceştia să devină principali ani­matori ai mobilizării ţăranilor mun­citori pentru prestarea la timp a con­tribuţiei muncă? Nici secţia de drumuri a sfatului popular al regiunii Bucureşti, nu este mai puţin vinovată. Intîi, pentru că în acest am, în loc să simplifice lu­crările de birou în vederea contrac­tării aducerii de piatră pentru repa­rarea drumurilor din fond alocat, mai rău le-a complicat. Din cauza biro­cratismului şi a tărăgămelii ce se manifestă în această secţie, în raio­nul Vidra şi poate şi în alte raioane ale regiunii noastre, n-a sosit nici pînă astăzi o piatră din cantitatea planificată pe anul 1956. Majoritatea lucrărilor prevăzute pe anul acesta la construirea de drumuri şi poduri, în raionul Vidra se află abia în faza de documentare şi de aşteptare a aprobării din partea secţiei de dru­muri a sfatului popular regional. Mul­tora din aceste drumuri le-au fost făcute pînă acum, prin contribuţie în muncă, lucrările premergătoare pu­nerii pietrei — acostamente, şanţuri de drenare a apei, nivelări, etc. Aceste­­drumuri aşteaptă acum numai să fie adusă piatra. Dacă vor fi nevoite să aştepte pînă la toamnă sau la iarnă aprobarea din partea secţiei de dru­muri a sfatului popular regional, este posibil ca ploile care nu vor să ştie de birocratismul din această secţie, să strice lucrările făcute cu trudă de către contribuabili, aducâad aceste­­drumuri la starea lor rea, de la în­ceput. MARIA STEFANESCU PIATRA DIN... GARA D­e-abia coborîsem din trenul care mă adusese la Titu. Deodată a Început să plouă torenţial. Ca să mă adăpostesc, am Intrat la şeful gării. Din vorbă-n vorbă am ajuns să discutăm despre drumurile raio­nului. O să vă puneţi Întrebarea: de ce cu şeful gării şi nu cu şeful secţiei drumuri de la sfatul popular raional sau cu comitetele executive ale sfaturilor populare comunale? întrebarea este normală, dar am început cu şeful gării pentru că de aici porneşte „buba“. — Cum? Dacă avem piatră în gară? Avem tovarăşe, şi încă bere­chet. Dar­­ mai bine să-l întrebăm pe tovarăşul Gheorghe Stădulescu, referent administrativ, care se ocu­pă cu problema Închirierii terenu­rilor din staţia noastră. Tovarăşul Rădulescu a venit de îndată şi a Început să ne explice: — In staţia noastră sfatul popular raional are Închiriat un teren de 5500 m.p., iar T.R.C.L.B.-Ul 3000 m.p. pe care „zăc” circa 200 vagoane de piatră, balast şi nisip. T.R.c.L.B.-ul de cităva vreme a Început si care piatră pentru refacerea drumului Silcuţa—Odobeşti—crovu. De pe te­renul închiriat de sfatul popular Insă, nu s-a cărat pini In prezent nimic. Intr-o zi a venit tov. ingi­ner Predescu, şeful secţiei drumuri, şi l-am Întrebat ce face cu piatra. „Ce să fac — mi-a răspuns — să stea, că n-ara cu ce s-o car”. Intre timp ploaia stătuse. Am mulţumit şefului de gară din sta­ţia Titu şi tov. Rădulescu şi am plecat. Drumul de la Titu-gară pînă la Titu-Tirg, unde este şi sfatul popular raional, l-am parcurs in­­tr-o căruţă. Trei kilometri de chin pentru noi şi cal! Pe drum, gropi şi bălţi in care mai uşor răzbăteai cu barca, decit cu căruţa! In sftrşit am ajuns şi la şoseaua asfaltată, şi am răsuflat uşurat. La sfatul popu­lar raional l-am găsit pe tovarăşul secretar Stan Radu. — Pînă la a doua sesiune a sfa­tului popular raional nici noi, nici comitetele executive comunale şi nici secţia drumuri nut am dat aten­ţia cuvenită drumurilor noastre care sînt greu practicabile. Asta o ştim cu toţii şi n-avem de ce să ne as­cundem. Au fost comune, puţine la număr ca Bolovani şi Tudor Vladi­­mirescu unde s-a mai lucrat cite ceva. Acum Insă după sesiune s-au luat hotărtri corespunzătoare şi cre­dem că treburile se vor schimba. — Bine, dar In gară există cam 20* vagoane piatră depozitată, iar drumurile dintre gară şl comunele apropiate, numai drumuri nu sunt. Nu mai vorbesc de comunele măr­ginaşe. — Parcă numai In gara Titu stă piatra? încă 13* de vagoane de piatră mal stau şi tu gara Conţeşti. Asta e situaţia! Intr-adevăr, asta-i situaţia in ra­ionul Titu: piatra zace depozitată in gări, iar drumurile sunt imprac­ticabile. Aşa bunăoară drumul Ti­u­­gară — Titu-Tirg ar trebui să-l in­tereseze pe tovarăşul Badea Ion, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Titu- Tirg. Secţia drumuri a sfatului popular raional a angajat oameni care au început să lucreze la şan­ţuri pe acest drum. Tovarăşul Ba­dea Ion crede poate că la fel se va inttmpla şi cu drumurile Ticu-Tirg — Hagloab­a — Plopul şi de aceea nu dă nici un semn de viaţă. In comuna Conţeşti altele slnt ne­cazurile. Există piatră in gară, dar comuna n-are voie s-o care, deoa­rece ea este destinată pentru dru­murile Siliuţa — Odobeşti — Cro­vu, Ti­u-gară — Titu-Tîrg şi pusă la dispoziţia T.R.c.L.B.-ului cu care secţia drumuri are contract. La fel şi In comuna Pltaru, piatra stă in cariera din comună şi nu se aşează pe drumul Pltaru — Serdanu. M-am oprit şi la secţia drumuri a sfatului popular raional. Este ade­vărat că tov. Inginer Leonte Predes­cu, şeful secţiei, lucrează singur... la devize, rapoarte, referate, adrese, etc. şi să nu credeţi că aceste lu­crări nu-i răpesc timp! Din cauza asta n-a avut omul vreme să iasă pe teren prin comunele mărginaşe ca: vînătorii Mari şi Mici, Căscioa­rele, Corbii Mari, Petreşti, comune pe care nu le-a văzut nicioda'... Acest lucru a făcut ca pe teren să lipsească controlul şi Îndrumarea o­­perativă, iar cantonierii Serbin Ma­rin, din comuna Pitaru, Ştefan Gheorghe din comuna Beşteloaia, Vişan Marin din comuna Serdanu, Niţă Constantin di­­ comun­a C­os­teşti Vale, şi alţii, să nu desfăşoare nici o activitate. A doua sesiune a sfatului popular raional a pus In discuţie problema drumurilor iar hotărlrea luată In sesiune trebuie urgent aplicată in viaţă. Cu ajutorul controlului şi al Îndrumării practice pe teren, se vor face paşi serioşi in problema repa­rării şi Întreţinerii drumurilor din raionul Titu. V. TOLEA Informaţie • Ministerul Invăţămintului comu­nică: Intru­nit diplomele de maturitate de culoare bleu, seria A completate pe numnele : Negre Ludovic cu nr. 037451; Zârug Suzana cu nr. 0 37457; Zippenfenig Fran- Cisc cu nr. 037458; Anca Maria cu nr. 0 3746«; Mehes Ilie cu nr. 0376*1; Oprea Maria cu nr. «37483; Soptereanu Felicia cu nr. 037464; Turtureanu Virgil cu nr. C 37465; Ajtai Marta cu nr. «37466; Sods Iosif cu nr. 037469; Vajda Iolanda cu nr. «37471, au fost pierdute se anulează. De asemenea se anulează diplomele de maturitate pierdute, necompletate, seria A, avînd numerele *37473,037500 , 10574 şi 10575. Formularele menţionate mai sus pre­­zentate Instituţiilor de orice fel, trebu­iesc reţinute şi înaintate Ministerului în­văţământului, ele fiind false. ­IÉÁÖUD ROŞU Succesul expoziţiei de pictură iugoslavă Expoziţia de pictură modernă iugo­­islavă, deschisă acum dou­ă săptă­­mîni la Muzeul de Artă al RPR, este cercetată cu interes de vizitatori. Peste 10.400 de persoane au trecut timp de 12 zile prin faţa tablourilor din această expoziţie, avînd astfel posibilitatea să reunoască realizările celor mai reprezentativi pictori iugo­slavi contemporani. Cele 60 de tablo­uri expuse o constituie o ilustrare a creaţiei artistice din Iugoslavia în ul­timul deceniu. Interesul stîrnit de expoziţie este exprimat şi în diversele noturi pe care vizitatorii le-au făcut în cartea de aur a expoziţiei. Pictoriţa Ged­ilia Cu­­ţescu-Storck scrie: „Admir viziunile pline de îndrăzneală ale pictorilor iugoslavi şi tehnica lor avansata“. Importantă iniţiativă în industria alimentară Dacă veţi sta de vorbă cu colecti­vul fabricii de conserve „Avintul“ din Oradea, fie că veţi întreba pe muncitori sau tervil­ieni, fie că veţi întreba pe maiştri şi ingineri, toţi vă vor răspunde acelaşi lucru. Koty­­man Maria, m­aistră la secţia uscă­­torie, fruntaşă din anul 1953, este m­îndria fabricii. Tovarăşa Koty­man Maria, candi­dată P.M.R., care face cinste între­gii industrii alimentare, este bine cu­noscută de toate colectivele fabrici­lor de conserve. Prin neastîmpărul ei, prin dorinţa de a contribui la creşterea rapidă a productivităţii muncii şi la scăderea continuă a pre­ţului de cost, Kotyman Maria a ela­borat o nouă metodă de muncă, cuno­scută astăzi de toţi lucrătorii din in­dustria alimentară sub numele de „iniţiativa Kotyman". In momentul de faţă colective de tehnicieni şi ingineri studiază con­diţiile pentru aplicarea metodei in toate întreprinderile din industria a­­limentară. Incepind de la data de 5 iunie in sectorul fabricilor de conser­ve, iniţiativa Kotyman va fi aplicată pe scară largă. In ce constă această nouă metodă de muncă elaborată de harnica şi in­­treprida m­aistră din Oradea? In primul rind printr-un studiu amă­nunţit al fazelor de operaţii, ceea ce a dus la realizarea unui flux tehno­logic constant. In al doilea rind, in­troducerea micii mecanizări se face in mod planificat, ţinîndu-se seama de necesitatea creşterii capacităţii de producţie la diferite locuri de muncă, in scopul atingerii unui ritm constant de muncă în toate compartimentele, eliminindu-se gituirile, timpii morţi. Un alt aspect care caracterizează iniţiativa tov. Kotyman este studie­rea atentă a metodelor de muncă ale fruntaşilor in întrecerea socialistă, în scopul extirulerii sistematice a ex­perienţei lor înaintate. Trebuiesc de asemenea menţionate şi celelalte ca­racteristici ale iniţiativei Kotyman şi anumee: aplicarea in mod ştiinţific a metodelor de muncă avansate spe­cifice industriei res­pecti­ve, introdu­cerea la fiecare loc de muncă a grafi­celor speciale pentru o coordonare planificată şi in sfîrşit, preluarea de către maiştri, tehnicieni şi ingineri a grupelor sindicale în instructaj tehnic, in vederea ridicării nivelului tehnico-profesional al muncitorilor. Acestea sunt principalele obiective ale iniţiativei Kotyman care se află astăzi in studiul tuturor fabricilor de conserve din oraşul şi regiunea Bucu­reşti. Generalizarea iniţiativei Kotyman va aduce o contribuţie importantă şi imediată­ la creşterea productivităţii muncii in industria alimentară, va duce la­ sporirea cantităţilor de pro­duse alimentare conservate, la ridica­rea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. O nouă întovărăşire agricolă Bălţoi Marin, secretarul organiza­ţiei de bază din satul Băneşti, comu­na Gorneni, raionul Domneşti şi-a pus în gînd să creeze o nouă înto­vărăşire agricolă. Biroul organizaţiei de bază împreună cu comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal au ales un comitet de iniţiativă din care a făcut parte printre alţii şi se­cretarul organizaţiei de bază. In ■urma muncii politice desfăşurate, pe ziua de 27 mai a fost inaugurată În­tovărăşirea „1 Iunie“ în care au in­trat 26 de familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 16 ha. şi 26 de a­­telaje. Cei care au dus o muncă po­litică deosebită şi care au reuşit să aducă cele mai multe familii în înto­vărăşire sunt ţăranii mijlocaşi Maiciu Ştefan, directorul şcolii din comună şi Gheorghe Vasile. Ei sunt preţuiţi ca gospodari vrednici în comună. La inaugurare au fost invitaţi şi alţi ţărani muncitori din comună. Chiar în aceeaşi zi încă 29 de fami­lii care deţin 39 ha. pămîmt arabil, au mai făcut cereri să intre în întovă­răşire. Intovărăşiţii şi-au luat anga­jamentul ca prin rezultatele muncii lor să convingă un număr tot mai mare de ţărani muncitori de necesi­tatea lucrării pămîntului in comun. După terminarea ședinței de inau­gurare echipa artistică din comuna Mihăileşti a prezentat un bogat pro­gram artistic care s-a bucurat de mult succes. Calendarul lucrărilor agricole pe luna iunie Lucrări în cîmpI­n prima parte a lunii, pe acele terenuri ce au rămas încă ne­­însămînţate, se seamănă plante furajere ca: meiul, dughia, sor­gul şi porumbul pentru siloz. Munca cea mai intensă însă, cul­tivatorul o desfăşoară acum, la în­treţinerea culturilor, în special a ce­lor prăşitoare. In această perioadă, floarea soarelui, porumbul, bumba­cul se prăşesc pentru a doua sau chiar a treia oară, în funcţie de data cînd au fost însămînţate şi de­ sta­diul de dezvoltare în­ care se găsesc. Culturile de sfeclă şi cartofi se pră­şesc pentru a patra oară. Ţăranii muncitori pricepuţi respec­tă indicaţiile primite de la tehnicieni şi aplică, odată cu prăşitul la sfeclă şi bumbac, îngrăşămintele chimice ce le-­au fost repartizate în baza con­tractelor încheiate cu fabricile de za­hăr şi staţiunile de egrenat bumbac. Cu ocazia celei de a doua praşile, la porumb în special, se corectează ră­­ritul plantelor pentru a se asigura acestora spaţiul necesar unei dezvol­tări normale. Spre sfîrşitul lunii, ţăranii munci­tori încep recoltarea rapiţei şi ma­­zării. Recoltarea se face numai pe timp noros sau dimineaţa pe rouă. Atît mazărea cît şi rapiţa trebuiesc recoltate la timpul potrivit, repede şi cu atenţie, pentru a se evita pierderi­le mari ce se pot înregistra prin scu­turare. In ultimele zile ale lunii în­cepe seceratul orzului de toamnă şi al secarei în momentul cînd acestea au ajuns în stadiul de pîrgă. Imediat după secerat se leagă snopii şi se a­­şează în clăi în rînduri drepte, ur­­mînd ca cel mai tîrziu după 2—3 zile să­­se execute dezmiriştitul. După treierat, mazărea, în special cea de sămînţă, se gazează cu sulfura­t de carbon, pentru distrugerea gărgări­ţelor. Lucrările în grădina de legume n această perioadă se fac ulti­mele însămînţări şi plantări Acum se seamănă castraveţii de toamnă, bârnele, ridichile de iarnă, fasolea, se termină plantatul roşiilor, ardeilor şi se începe platec*a­tul verzei de toamnă, conopidei şi guliilor. Grădinarii, în acest an ploios, des­făşoară o muncă intensă la întreţi­nerea culturilor, privind şi prăşind buruienile, ori de cîte ori este nevoie. In această perioadă, culturile iriga-­ bile sînt udate, atunci cînd se simte nevoia de apă. Roşiile, castraveţii, dom­­vleceii, cartofii şi ceapa se stropise cu zeamă bordeleză 0,5 la sută, pen­tru a se combate mana. Tot acum se combat şi puricii prin prăfuiri cu D.D.T. sau nitroxan. In cursul acestei perioade se continuă recoltatul ridi­chilor, salatei, spanacului, începe cu:*­lesul mazării şi fasolei păstăi, al cas­traveţilor şi cartofilor timpurii. Lucrări în vie şi livadă n vie, se continuă cu legatul coardelor, se copilesc lăstarii şi se menţine terenul curat de buruieni, prin praşile executate ori de cîte ori este nevoie. Anul aces­ta fiind un an ploios, viticultorii tre­buie să dea atenţie, mai mult ca ori­­cînd, stropitului împotriva manei. In această lună se aplică stropitul al­­doilea şi al treilea, în funcţie de sta­rea timpului. La un stropit se folo­sesc circa 1.000 litri soluţie de zeamă bordeleză, în concentraţie de 1 la sută. Stropitul trebuie astfel făcut încît soluţia să fie pulverizată fin, în special pe partea inferioară a frunzelor, deoarece pe acolo se pro­duce infecţia. In livadă se continuă menţinerea terenului curat de buruieni şi se în­cepe alegerea şi marcarea pomilor din soiurile valoroase, pentru recol­tarea de portaltok La pomii tineri ramurile se ciupesc în vederea for­mării coroanei. Tot acum stat rete­zaţi lăstarii lacomi ce pornesc din­ ramurile coroanei cît şi lăstarii săl­bateci porniţi din portaltok Planta­ţiile tinere, în caz de uscăciune prea mare, încep să se ude. In livezile pe rod, începe etapa a doua de apli­care a îngrăşămintelor în scopul de a se stimula formarea fructelor. Tot acum se aplică tratamentul conform explicaţiilor date de tehnicieni, pen­tru combaterea dăunătorilor. In această lună se recoltează ci­re­­şile, caisele timpurii, vişinile, piersi­cile şi căpşunile. Lucrările din ferma zootehnică I­n această perioadă vitele stau scoase la păşune la mod re­gulat, asigurtadu-li-se adăpatul la timp şi adăpost în timpul ortazului, cînd arşiţa soarelui este prea puternică. Mieii tineri se gru­pează şi se trimit la păşunat, pe a­­cele porţiuni unde iarba este mai bună şi se găseşte în cantitate mai mare. Tineretului scos la păşune i se dau raţii suplimentare. Acolo unde există condiţii, se scot la păşune atît porcii adulţi cît şi tineretul. Daci acest lucru nu se poate realiza, cel puţin tineretului trebuie să i se dea chiar la grajd în alimentaţia zilnici,­­masă verde.­­ La apariţia căldurilor, vacile şi ie­­pele se duc la staţiunea de montă din comună. In această lună, se ter­mină vieritul scroafelor. Oile stat îmbăiate şi tratate împotriva scabiei şi altor paraziţi, bineînţeles după ce au fost tunse. Lucerna şi trifoiul din ferma zoo­tehnică se cosesc pentru a doua oară, în perioada ce precede înflorirea. în­dată după înflorire începe şi cositul borceagului de toamnă. O mare a­­tenţie trebuie să se dea, mai ales în acest an ploios, uscării la cîmp şi de­pozitării finului la sire. Spre sfîrşit,­tul lunii se începe şi cosirea tinete­lor. Pe terenurile eliberate de cultu­rile timpurii ca: rapiţa, mazărea, se­cara şi celelalte păroase, se însămi re­tează furaje, în special porumb pen­­tru mesele verzi. Ing. agr. A. DRAGANESCU I­I TEATRUL DE ESTRADA al sfatului popular regional„Cîntecul Bărăganului“ Cei care urmăresc îndeaproape spectacolele Teatrului de Estradă al sfatului popular regional aprecia­ză pozitiv faptul că în ultimul timp tinărul colectiv artistic a înregistrat un rodnic rezultat in activitatea sa. E vorba cu alte cuvinte de însuşi suc­cesul pe care teatrul amintit o re­purtează cu noul spectacol de satiră şi umor în două acte şi 20 tablouri „Cîntecul Bărăganului" de N. Stroe, artist emerit al R.P.R., A. Felea, H. Nicoleide, Jack Fulga, Hary Negrin şi Silviu Georgescu. Ceea ce deosebeşte noul spectacol de cele anterioare este in primul rind conţinutul său in cea mai mare parte valoros şi reuşita montare scenică ce-l caracterizează. „Cîntecul Bărăganului" este un spectacol care întruneşte in mare parte orientarea şi cerinţele artisti­ce specifice genului estradei. Iată de ce spectacolul atrage prin atmos­fera sa antrenantă şi plină de vervă, prin satira şi umorul său sănătos, Care ţintesc asupra unor năravuri şi obiceiuri vechi. In plus, el vădeşte o inspirată prezentare a tablourilor sale, prin însăşi legătura originală Ce există între acestea. ...La o expoziţie regională de pic­tură din Bucureşti, un ţăran colecti­vist întâlneşte pe o tânără din satul lui, sosită mai de mult în oraş să studieze. Este un prilej fericit pentru vizitatorul Capitalei ca să aibă un însoţitor de nădejde care să-l în­drume. Şi astfel, parcurgerea expozi­ţiei, respectiv a fiecărui tablou în parte, coincide în acelaşi timp cu prezentarea unui moment din spec­tacol. Rând pe rând, tablourile expo­ziţiei iau pe scenă dimensiunile reale ale vieţii, capătă aspectele şi conflic­tele potrivit temei respective ce vor s-o reprezinte. Să le urmărim deci și să încercăm să facem citeva apre­cieri. O plăcută impresie lasă asupra spectatorilor momentul intitulat „Bo­ieri pe Bărăgan", interpretat cu ta­lent de Jana Costa, Totu­ Dimitrie, Veronica Stungaru, Sorin Ionescu și Mahmut Ismail. Conceput în genul unui original tablou de operetă, „Bo­ieri pe Bărăgan" stirneşte aplauzele publicului prin satira sa de o caus­tică ironie la adresa moşierimii. Ca­racterul demascator al tabloului este susţinut cu şi mai multă vigoare in momentul următor al spectacolului intitulat „Ţărani pe Bărăgan In 1907", un răscolitor tablou după ro­manul „Dulăii" de Zaharia Stancu. In ciuda dramatizării uneori cam trenante, tabloul reînvie cu putere de evocare drama ţărănimii noastre nă­păstuite de cumplita secetă in 1907 şi care a venit în conflict cu lumea moşierilor. La realizarea tabloului îşi aduce contribuţia un ansamblu de actori dintre care remarcăm pe Joan Flueraş, Nelu Manolescu şi Puiu Co­­drescu. Evident că latura predominantă a spectacolului o constituie insă aspec­tele vieţii noi, precum şi satirizarea acelor fenomene negative din ale că­ror învăţăminte spectatorul să tragă concluziile necesare. In această di­recţie, îşi afirmă valoarea educativă sceneta „Agronomul de oraş!" In care este ridiculizată cu arma risului men­talitatea celor care-şi închipuie că numai la oraş îşi pot afla satisfacţia muncii şi a fericirii lor. Alte momen­te cu un vădit conţinut satiric işi în­dreaptă de asemenea săgeţile către cei nărăviţi: in sceneta „Sportul" este criticată atitudinea delăsătoare a unui responsabil sportiv, tabloul „La croitor", la atitudine faţă de prac­ticile necinstite ale unor lucrători din cooperativele de confecţii, cupletul „Eu aştept" ii satirizează pe cei ne­­hotăriţi in viaţă, in timp ce sceneta „Cazul lui Stănică Piscupescu" şi cu­pletul „Ţiganca ghicitoare" au meni­rea să-i satirizeze pe cei care mai cred in superstiţii. Succesul de care se bucură aceste momente işi află izvorul in critica lor vie la adresa ce­lor vizaţi, in umorul sănătos şi as­cuţit pe care acestea îl degajă spre deosebire de textele spectacolelor an­terioare cînd comicul vulgarizator işi punea amprenta lui. Repertoriul muzical relevă unele melodii destul de inspirate ca „Doi­nă, doiniţă" de Elly Roman, „Cine se iubeşte" de V. Veselovski, „Nu mă mai despart de tine" şi „Hopa sus" de Richard Stein şi coltele. In acelaşi timp, nu putem trece cu vederea meritele con­ducerii muzicale. In această direcţie, compozitorul Richard Stein a creiat o muzică de fond antrenantă şi opti­mistă, in genere adecvată atmosferii spectacolului. In ceea ce priveşte dansurile, spec­tacolul suferă însă ca şi celelalte de pină acum. Nu sunt prezentate dan­suri satirice care de obicei se bucură de succes, iar cele prezentate nu au scăpat încă de aspectul simplist al prelucrării dansului popular. Merită apreciată contribuţia unor solişti vocali ca Adriana Codrescu şi Fănică Băcanu, precum şi a unor actori ca N. Popa, Mioara Sfrilogea, Meri Mărgărit, Cezara Muşatescu şi Şerban Bogdan, care au depus, de la caz la caz, stăruinţe ce merită a fi subliniate. Aci este desigur un mare merit al regizorului N. Stroe care a muncit creator cu întregul co­lectiv de actori, insistind îndeosebi asupra rolurilor interpretate de ele­mentele tinere. In direcţia artistică a lui N. Stroe (asistent de regie Totil Dimitrie), „Cîntecul Bărăganului" se prezintă ca un spectacol valoros şi bine închegat, cu o montare reuşită şi cu un joc scenic pus la punct. In­tr-un cuvint, ca un spectacol care marchează un serios pas înainte şi activitatea acestui teatru şi care va spori şi mai mult popularitatea şi prestigiul acestei instituţii odată cu desfăşurarea turneului in regiunea noastră.­­ MIHAIL GOSPODIN !

Next