Steagul Roşu, septembrie 1956 (Anul 3, nr. 752-777)
1956-09-01 / nr. 752
Pag. 2-d in spectacol de înaltă virtuozitate IntUnirea publicului bucureştean cu artiştii Operei clasice din Pekin constituie nu numai un eveniment deosebit in viaţa noastră culturală, dar in acelaşi timp spectacolul solilor artei chineze stirneşte admiraţia unanimă. Şi intr-adevăr, arta chineză este unică prin frumuseţea şi originalitatea ei, prin stilurile ei specifice şi nota sugestivă aparte tocmai pentru faptul că-şi află expresie in rafinamentul artistic milenar al maselor ca şi in cele mai străvechi tradiţii ce au inspirat-o Programul deosebit de bogat prezentat de artiştii oaspeţi ne-a cucerit prin înalta virtuozitate a interpretării muzicale şi coregrafice, prin tehnica desăvârşită, proprie numai marilor artişti. Am asistat la spectacolul dat de artiştii chinezi şi mărturisesc că am trăit clipe de desfătare sufletească. M-au impresionat îndeosebi omogenitatea întregului ansamblu, varietatea programului care in tot timpul spectacolului îşi păstrează particularităţile lui tradiţionale şi puternicul său colorit naţional, alături de mcîntarea cadrului feeric, aproape neobişnuit, in care se desfăşoară. O caracteristică dominantă a spectacolului dat de artiştii oaspeţi este impletirea realităţii cu fantasticul in sensul reliefării artistice a unor nobile idei: optimismul şi frumuseţea morală a poporului, triumful sentimentelor curate ale oamenilor simpli, etc. Or, tocmai in această direcţie şi-au afirmat cu prisosinţă fantezia şi priceperea artistică cei care au pus în scenă şi interpretat asemenea bijuterii scenice ca „Scandal in castelul ceresc", „Furtul buruienii fermecate", sau ,,In munţii lan-Dan", care constituie punctul culminant al spectacolului. In aceste aranjamente scenice, există o foarte strinsă împletire intre formele cele mai variate şi complexe ale artei interpretative: cint, dans, mimă şi acrobaţie. Toate la un loc, creează acea imagine specifică ce caracterizează arta chineză şi pe talentaţii ei slujitori. Dacă mai adăugăm şi neobişnuita bogăţie şi incintare a costumelor, frumuseţea intonaţiilor melodice a unor instrumente populare aţii de tipice, ne vom da şi mai bine seama de nota cu totul aparte ce a oferit-o spectacolul artiştilor chinezi De la minunatele arii interpretate de artiştii Operei clasice din Pekin la tablourile impresionante prezentate de maeştrii artei coregrafice chineze, am avut prilejul să cunosc şi să admir frumuseţea unui spectacol de înaltă virtuozitate. GARBIS ZORIAN prim solist al Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. Film documentar despre fluviul Dunărea Dunărea, marele drum fără pulbere care a fost izvor de inspiraţie pentru atîţia scriitori şi muzicieni va constitui de astădată subiectul unui film documentar. „De la Pădurea Neagră — la Marea Neagră“, aşa este intitulat — provizoriu — filmul artistic documentar de lung metraj în culori pe care îl realizează în colaborare studiourile cinematografice din R.F. Germană, Austria, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P.F. Iugoslavia, R.P. Romînă, R.P. Bulgaria şi Uniunea Sovietică. Cineaştii fiecărei ţări au un scenariu propriu şi filmează separat pe porţiunea pe care fluviul străbate ţara respectivă. Reprezentanţii cinematografiei româneşti şi iugoslave au stabilit ca porţiunea de la Porţile de Fier şi Cazane să fie filmată de către o echipă mixtă compusă din regizorul român Mirel Ilieşu şi operatorul iugoslav Drago Mitrovici. Pe distanţa unde Dunărea marchează frontiera dintre R.P. Bulgaria şi R.P.R., filmează în întregime cineaştii bulgari. In cadrul cercetării Deltei, cineaştii noştri au făcut o vizită la Ismail. Aici au întîlnit echipa de cineaşti sovietici ■ cu care au discutat asupra modului în care cele două echipe vor colabora. (Agerpres) Seara a cuprins în văl fumuriu uliţele şi casele comunei Daia. Dinspre Dunăre, adie un vînticel răcoros, alungind zăduful. Pe la ferestrele caselor luminile s-au aprins licărind in noapte. Gospodarii s-au retras prin case aşteptind, mulţi dintre ei in seara aceasta, oaspeţi, agitatorii. Clnd a auzit ciocănituri in poartă, loniţă Constantin a dat fuga să-şi întimpine musafirii. Fiindcă oaspeţii se prinseseră la sfat in uliţă gazda i-a îndemnat: — Hai intraţi odată, oameni buni că doar n-o să stăm pe uliţă. Oaspeţii au intrat şi discuţia s-a înfiripat repede. Intr-un trem după ce agitatorii Gheorghe Ciobu, Marin Bărbuţă, Teodor Giurgiu au discutat cu familia lui Ioniţă Constantin despre viaţa în colectivă, despre felul cum vor munci de acum şi despre multe alte treburi gospodăreşti, Constantin Joniţă pripindu-şi soţia în albul ochilor. îi întinse un petec de hîrtie zirlndu-i: — Eu Stance zic să semnezi__ și tu cererea de intrare in colectivă. Femeia prinse cererea și apoi buchisind sterele își așternu numele alături de cel al soțului. Bucuroasă de o așa faptă i-o dădu apoi bărbatului să o mumineze el, în numele familiei lor... Stanca privea de după uluca gardului cum agitatorii, care fuseseră pe la ea, discutau cu vecinii săi loe şi Vasilica Militaru. Stanca dorea din inimă ca şi alde Militaru să intre in colectivă alături de ei, să fie şi acolo tot vecini aşa cum sînt de-o viaţă întreagă. Văzînd-o pe Vasilica tot codindu-se n-o mai răbdă inima pe Stanca şi ieşind furtună pe poartă se opri în faţa Vsilicăi. Vasilica semnează cererea că am semnat-o şi eu. E pentru fericirea noastră. In noapte îndemnul pornit din inima unei femei ■ vrednice, din sufletul unei mame ce-şi iubeşte căminul şi-i doreşte fericirea, a fost purtat ca un ecou peste tot satul., Ecoul nu s-a pierdut. Vasilica Militaru, Radu Anghel, Cornelia Sachelarie, Gherghina Călin au semnat cererile de intrare în gospodăria colectivă... Scriam intr-un articol apărut mai înainte in ziar că in comuna Daia, muncesc pentru transformarea socialistă a agriculturii, 202 agitatori. Faptele, ne îndeamnă să schimbăm cifra căci celor 202 li s-au alăturat, să ducă cu plăcere această muncă, toţi acei care au făcut cereri de intrare în gospodărie ori în întovărăşire. — Munca pentru transformarea socialistă a agriculturii — spunea tovarăşul Marin Bărbuţă ca o concluzie la cele discutate cu el, a căpătat un caracter de masă, iar rezultatele obţinute sunt pe măsura muncii depuse. Acum citeva zile s-a inaugurat la Dăiţa, G.A.C. „23 August“. La inaugurare au intrat 21 de familii. De atunci şi pînă acum au mai făcut cereri de intrare încă şapte familii, iar Marin Georgescu, Mihai Frîncu, Ion Iordache şi alţii şi-au afirmat dorinţa de a intra în gospodăria colectivă. Numeroase alte familii au făcut cereri de intrare în întovărăşire. Spicuind din carnetul cu însemnări zilnice, din activitatea echipelor de agitatori, mi-am dat seama că cheia succeselor constă in munca politică de masă dusă cu răbdare şi perseverenţă, zi de zi, folosinduse toate împrejurările şi formele de agitaţie. Discuţii la casele gospodarilor, scara după terminarea lucrului, în drum către cimp ori la căminul cultural, la cercurile de citit sau, cînd se află adunaţi pe la sfatul popular. Popularizarea rezultatelor obţinute de către G.A.C., consfătuirile cu femeile, articolele scrise la gazeta de perete, afişarea la panoul de onoare a fotografiilor celor care au făcut cereri de intrare în G.A.C. Formele agitaţiei de masă folosite în munca pentru transformarea socialistă a agriculturii în comuna Daia sunt tot mai variate. De exemplu în ultima vreme au apărut la gazeta de perete două scrisori. Prima era intitulată „Veniţi alături de noi" şi purta semnăturile a 5 ţărani muncitori care au făcut cerere de intrare in G.A.C. Iată ce scria: „Veniţi alături de noi tovarăşi Vasile Răsuceanu, Neaga Croitoru, Radu Jircă, Stancu Săceanu. Inscrieţi-vă în tînăra noastră gospodărie colectivă. Cumpăniţi bine lucrurile şi veţi vedea că adevăratul drum care duce către bunăstare este gospodăria colectivă. Noi gîndim că vorbele acestea izvorite din adîncul inimii, vor găsi drum spre inimile voastre, astfel ca în curînd să veniţi alături de noi,in gospodăria colectivă unde prin muncă unită să obţinem rod bogat incit trăitul să ne fie mai îndestulat"... La citeva zile după aceea a apărut alături de scrisoarea despre care am vorbit, o altă scrisoare, care de astă dată era semnată de Stancu Săceanu, unul dintre cei cărora li se adresase grupul celor care intraseră în gospodăria colectivă. „M-a bucurat faptul că printre ceilalţi ţărani cărora v-aţi adresat să intre în gospodăria colectivă, se află şi familia mea. Acest lucru mi-a dat de gindit. Eu care pînă acum nu intrasem nici in întovărăşire, am stat la sfat cu nevastă-mea şi am chibzuit In fel şi chip. Am citit împreună cu unii dintre voi Statutul G.A.C. pe care îl primisem de la comitetul de iniţiativă. Acum m-am hatarit să intru in gospodăria colectivă. De acum şi familia mea se adresează celorlalţi ţărani să intre in gospodăria colectivă, căci astfel gospodăriile noastre vor fi tot mai îmbelşugate". Rezultatul muncii politice de masă desfăşurată în mod organizat, este concretizat în numeroasele cereri de intrare în G.A.C. şi întovărăşire, care sosesc zilnic la colectivul de coordonare a comitetelor de iniţiativă. Cu toate acestea se constată şi urele lipsuri fapt pentru care munca de atragere a noi ţărani muncitori cu gospodării individuale în G.A.C. şi întovărăşiri, nu se desfăşoară în ritm egal. Tovarăşul Gheorghe Ciobu, instructor teritorial al comitetului raional de partid şi-a asumat prea multe sarcini, cărora nu întotdeauna le poate face faţă iar atunci cînd este lipsă din comună munca stagnează. Colectivul de coordonare a comitetelor de iniţiativă nu a acordat atenţia cuvenită atragerii mijlocaşilor, fapt pentru care sînt foarte mulţi mijlocaşi care ar intra în gospodăria colectivă, dar se ţin totuşi deoparte pentru că nu se duce muncă în rîndurile lor. Comitetul raional de partid Giurgiu, analizind felul în care şi-a desfăşurat activitatea colectivul de coordonare a comitetelor de iniţiativă din comuna Dam, a ajuns la concluzia că s-au obţinut unele succese . In scopul extinderii acestor metode şi în alte comune unde pică la sfîrşitul anului sectorul socialist al agricultuii să se dezvolte tot mai mult, au fost trimişi tovarăşi ca Giurgiu Teodor şi alţii, care au muncit pînă acum in comuna Data. Astfel, in comunele Gostinu, Gogoşari, Oinacu şi Stăneşti s-a şi tre- cut la organizarea muncii în ve- derea atragerii de noi ţărani intui- ritori în gospodării colective şi în-' tovărăşiri agricole. S-au obţinut şi rezultate. In comuna Gostinu s-au şi strîns 24 de cereri pentru crea- rea unei gospodării colective. Muncind în acest ritm se va reuşii ca in curînd, în toate comunele raionului Giurgiu, să se organizeze colective de coordonare a comitete-ior de iniţiativă, care desfăşurînd o largă muncă politică de masă, cu ajutorul a nenumăraţi agitatori, vor face ca agricultura raionului Giur- giu să se achite de sarcina pe care şi-a asumat-o în plenara comitetului raional, care a avut loc la începu- tul acestui an, pe marginea Direc- tivelor Congresului al 11-lea al P.M.R. cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. C. POPESCU NOI FORME DE MUNCĂ POLITICĂ Pentru cooperativizarea agriculturii în comuna Oaia D.sen de F. GRONSKI STEAGUD ROŞU Debut promiţător Romanul lui Cornaeliu Leu este mai degrabă, cu tot caracterul său de rechizitoriu al vechii orînduiri, o replică de comedie, prin care se dezvăluie ironic, cu sarcasm, esenţa derizorie, meschină a „high-life“-ului provincial. In aceasta constă şi originalitatea sa, care dacă nu este de ordin tematic, se impune cert prin tipologie. Intr-adevăr, creaţia de tipuri este latura „forte“ a romanului. Se mişcă în „Ochiul dracului“ o faună de aquarium şi scriitorul a ştiut să ne înfăţişeze, prin nenumărate detalii (descripţii, portrete, dialoguri), specificul individual al celor ce oalcătuiesc. Resortul moral al personajelor este înavuţirea, înavuţirea cu orice preţ. Şi cum în oraş, bogătaşul urbei pregăteşte cea mai formidabilă afacere din viaţa sa, odată mai mult, în jurul său roiesc toate persoanele „distinse“, vrăjite şi învrăjbite de ideia unei îmbogăţiri fabuloase. Sotir Kefa'a, căci el este bogătaşul, a cumpărat de pe piaţă aproaipe toată cantitatea existentă de ovăz. A înmagazinat-o şi aşteaptă ca armata să resimtă nevoie urgentă de furaj. Va aştepta pînă cred nevoia va deveni presantă şi atumci... ei bine, atunci afacerea va fi coaptă. Bogătaşul se îmbolnăveşte şi fiecare îşi dispută şansa de a devenii părtaş, oricit de mic ar fi comisionul rezultat din vînzare, cu Sotir Kefala. Corneliu Leu a axat în jurul acestei întimplări întreaga ţesătură epocă a romanului şi nu a greşit procedînd astfel. Pe de o parte a izbutit să ne prezinte imaginea de rechin a lui Sotir Kefala. Omul acesta, care s-a îmbogăţit prin fraudă e stăpîniul oraşului. Dar nu-şi îngăduie nici o plăcere, n-are nici o veleitate, nici o preocupare în afara celei băneşti. Singura lui voluptate, cea carereprezintă şi slăbiciunea şi tăria lui, este calculul financiar. Ca un păianjen ce-şi ţese migălos şi metodic pînza, Sotir Kefala calculează loviturile sale. E lucid şi uscat şi tresare numai cînd îi trece prin minte o nouă ideie, un nou plan prin care banii săi s-ar putea înmulţi. Nu are grandoarea baronului de Nucingen dar se înrudeşte cu eroul balzacian prin rapacitate şi dibăcie. Omul acesta joacă pe degete întregul tîrg chiar şi atunci cînd se îmbolnăveşte mortal. 11 paralizează cu bogăţia lui Titlul cărţii spune de altfel totul Ban.id sînt ochiul dracului. Eroii lui Leu nu trăiesc decît pentru ei şi sînt, în acest plan, dezumanizaţi încă la grotesc de acest morb al capitalizării. Fie că e vorba de negustorii romirai, de cei evrei sau turci, fiecare doreşte pentru sine cîştigul şi acceptă să se asocieze cîţiva pentru ca profitul să nu revină tuturor. Cerealişti ca DumitruMarin ori negustori ca Luipu Katz sau Ornez, ajutorul de primar Ciocu, cel cu reflecţii stupide die maniac incurabili, farmacistul Muşeţel ori temutul publicist Marc Auridliu Trifoi, fondatorul ziarului local „Strălucitorul", „organ de dîrză atitudine patriotică şi cinstită informaţie comercială“ sunt cu toţii deopotrivă de venali şi de lacomi. Furia banului trece prin oraş. Puţini sunt cei care scapă acestei distrugătoare maladii. Scriitorul a urmărit uneori cu fineţe analitică acestproces de dezumanizare la capătul căruia tîrgul apare ca zguduit de convulsii. Chircirea sufletească la Suditu, brutalitatea animalică la Ornez şi perfidia diabolică la Trifoi nu mai apar surprinzătoare. Sînt ravagiile explicabile ale setei de aur. Autorul a avut intenţia să ne arate cum în mijocul acestei lumi bolnave trăiesc conştiinţe cinstite precum doctorul Luca ori Traian. Fugitiv apar şi chipuri protestatare de muncitori. Dar lipsa unei cunoaşteri egale cu cea a mediului burghez se face simţită. Idila dintre Traian şi Mara, cu toatăprospeţimea şi sinceritatea celor doi tineri este numai aparent autentică. Iar apariţiile doctorului Luca, a comunistului Pandele sunt profiluri abea schiţate. Redate sumar şi prezentate discursiv rar se impun ca individualităţi, încercările de notaţii psihologice strat bine venite dar stilistic ele indică slăbiciuni serioase de ordin lexical şi semantic. Aceeaşi observaţie ne este sugerată şi de strigăciiile unor descripţii de genul: „In înfolierea vaporoasă a rochiei de talie azuriu pluteai fericirea“ (pag. 364), sau „Dar Imigu Kefala avea o fermitate statuară de tăria căreia orice dublu se lovea căzînd răpus““ (pag. 370). Grija pentru preciziunea şi proprietatea expresiei trebuie să preocupe mult mai serios pe tînărul romancier, altminteri eforturile sale lăudabile în alte direcţii vor fi stînjeruite şi estompate. Roman de debut, „Ochiul dracului“ aduce în proza noastră ura talent surprinzător în zugrăvirea viteţii burgheze de provincie, în ajunul unor mari transformări sociale. Prin unii din eroii săi, scriitorul le-a anunţat. Intîmplările viitoarei sale cărţi vor fi, cu eroi vechi şi noi oglinda acestor primeniri. H. ZALIS bi faţa standurilor de cărţi şi rechizite şcolare In fiecare an, în jurul datei de 1 septembrie cînd începe sezonul şcolar, librăriile se bucură de o animaţie deosebită. De astă dată numărul elevilor care se prezintă la aceste librării pentru a cumpăra cărţile şi rechizitele pentru noul an şcolar, este mai mare ca de obicei. Aceasta, întrucât anul acesta cărţile nu se mai difuzează prin ocoli, ci prin librăriile din cuprinsul oraşului. Este chiar recomandabil ca elevii să se prezinte la librării din timp pentru achiziţionarea manualelor, spre a se evita astfel aglomerările ce se produc de obicei în zilele care preced deschiderea cursurilor. Clişeul nostru înfăţişează un aspect înregistrat ieri dimineaţă la raionul de vilor ce se prezintă aci pentru acumlibrărie din cadrul magazinului umpăra cărţi şi rechizite şcolare este Versul „Victoria“, unde numărul ere din ce în ce mai mare. Gata să-şi primească elevii BRANEŞTI (De la corespondentul nostru). Comitetele executive ale sfaturilor popuare din toate comunele raionului Brăneşti au acordat anul acesta o atenţie deosebită terminării la timp a pregătirilor în vederea deschiderii noului an şcolar. Toate materialele necesare reparării localurior şi mobilierului au fost procurate din vreme. Fruntaşe in ce priveşte repararea localurilor de şcoală sunt comitetele executive ale sfaturilor populare din Fundeni, Cătrăneşti, Brăneşti, Afumaţi şi Bălăceanu. Echipa de fotbal a R. P. Ungare nu va participa la Olimpiadă BUDAPESTA 31 • (Agerpres). — M.T.I. transmite: In cursul unei conferinţe de presă care a avut loc recent la Budapesta, secretarul Comitetului Olimpic al R.P. Ungare, István Kutas, a făcut cunoscut că echipa reprezentativă de fotbal a R.P. Ungare nu va mai lua parte la turneul olimpic din fotbal de la Melbourne. Această hotărîre a fost luată de Comitetul Olimpic ungar ca urmare a rezultatelor nesatisfăcătoare înregistrate anul acesta de fotbaliștii maghiari şi datorită schimbărilor care se produc în prezent în componența și metodele de antrenament ale reprezentativei maghiare. Marin Viziru a întrecut ieri pe Lids In ziua a licita a campionatelor internaţionale de tenis ale K.i.ni, au continuat siu prizeie, jucătorii romini au obţinut um nou rezultate frumoase. Astfel Marin Viziru a obţinut o frumoasă victorie asupra campionului polonez Lics, cu 7-5 8-6, 3-6, 7-5,iar Ka- Uiu a întrecut pe Genart cu 7-5, 6-4, 6-3. Cuplul Băcan-Racopceanu a întrecut perechea bulgară Mihailov-Gheorguiev cu 6-2, 6-0, 6-2, iar la feminin Stăncescu Eva-Ponova au dispus pe Sietmova- Tkacerova cu 6-2, 6-3. Rákosi a opus o rezidenţi clrză polonezului Piatek, care a ciştigat cu 6-1, 8-10, 6-2, 7-5. Cobzuc a întrecut pe Juhasz, învingătorul lui Skoneki cu 6-2, 6-3, 6-3, iar Krajicik a ciştigat la Sereşter cu 6-3, 6-1, 6-2. Katona a învins pe Bardan cu 7-5, 6-0, 6-3 şi Jancso a obţinut victoria în faţa cehului Necas cu 6-1, 6-3, 1-6, S-S. Alte rezultate înregistrate sunt: Vaida-Irina Ponova 6-4, 6-2, Jedrejowska-Mariana Niculescu 6-1, 6-2, Eva Stăncescu-Sieghi 6-2 6-3, Brenner-Rodica Andreescu 4-6, 6-3, 6-0, Erdodi-Glatt 6-1, 6-1, Erdodi, Jedrejewska-Boboşin, Rasiaiiu Elena 6-1, 6- 1, Namian, Roşianu-Pusztai Drnopol 11-0, 6-3, Vaida, Avram- Glatt, Siegler 7- 5, 7-5, Namian-Roşianu Elena 6-2, 6-0, Namian Roşianu-Vaida Avram 3-6, 6-3, 6-4, Statinova, Tcacerova-Stan Elenă, Bosch 6-3 6-2, Schmidt, Anghelescu-Viziru Dumitru, Năstase 6-4, 8-6 6-1, Piatek-Ciuparov 6-2, 8-6, Marin Viziru- Pusztai 6-2, 7-5, Rakosi-Burcescu 6-2, 6-0 Iancso-Turdeanu 6-2, 6-4, Jearejowska- Avram 6-3, 6-0, Mariana Niculescu-Dinopol 8-6 4-6, 6-3, Namdan-Stan Elena 6-0, 6-1, Stăncescu Pusztai 6-4, 6-1, Siegler- Tcacerova 2-6, 6-4, 6-4, Rodica Andreescu-Lia Bobosluc-B 10-3, stăncescu, Ponova-Komorczi, Andreescu 6-1, 6-1, In preajma Campionatului ciclist de mare fond al R.P.R. Pe scurt, despre trecutele ediţii In curînd va începe cea mai mare competiţie ciclistă pe etape, din calendarul intern: „Campionatul de mare fond al R.P.R.“. Considerăm că nu este lipsit de interes să prezentăm cititorilor noştri un scurt istoric al acestei întreceri. In anul 1950, C.C.F.S. prin comisia de specialitate, a organizat primul tur ciclist al Republicii noastre Populare. Competiţia a fost denumită „Lupta pentru pace“ şi s-a desfăşurat pe ruta : Bucureşti — Iaşi — Vatra Dornei — Cluj — Oraşul Stalin — Bucureşti. Din cei 1514 km. ai probei, 500 s-au desfăşurat pe şosele dure, fără asfalt, iar restul pe drumuri asfaltate. C. Şandru care a luat conducerea în clasamentul general după etapa a IlI-a şi-a păstrat locul pînă la Bucureşti. El a făcut „conjurul ciclist în 47 h. 25’14”, stabilind media orară de 31,920 km. In 1951, traseul s-a lungit, cuprinzînd o serie de etape mari şi deosebit de grele. Cîştigătorul probei, M. Niculescu a parcurs distanţa în 76 h. 27’19” realizînd o medie orară de 28,251 km. In clasamentul general celelalte locuri au fost ocupate în ordine de N. Chicomban, Gh. Şandru, M. Ştefănescu şi P. Nuţă. A IlI-a ediţie s-a disputat în 1953, an din care competiţia a fost denumită „Campionatul de fond al R.P.R.“, individual şi pe echipe. Traseul a fost acelaşi ca în 1951, pînă la Arad, de unde s-a trecut la Deva, Sibiu, Bucureşti. Circuitul a avut 1744 km., dintre care 900 asfaltaţi. In cea de a III-a etapă , N. Vasilescu a îmbrăcat tricoul alb (semnul primului în clasament) şi l-a păstrat pînă la Bucureşti. N. Vasilescu a parcurs circuitul în 56 h. 59’35”. Medie orară 30,600 km. Pe locurile ___.zi_____ _ XT..4-0 nu c C. Istrate şi I. Hora. Victoria pe echipe a revenit formaţiei Dinamo Bucureşti. In 1954, competiţia a avult tmn caracter internaţional, prin participarea cicliştilor din R.P. Bulgaria. Intemperiile au făcut întrecerea de o duritate extremă. In etapa a V-a, de pildă, cicliştii au parcurs zeci de kilometri pe lapoviţă, viscol şi ger. Cîştigătorul probei, C. Dumitrescu a acoperit traseul în 46 h. 46’42”. Media orară : 33,330 km. Pe locurile următoare: Şt. Ştefu, C. Istrate, M. Niculescu şi Gh. Moiceanu. Pe echipe, primul loc a fost ocupat de echipa Progresul. Anul trecut, a 5-a ediţie a avut topp de km din care circa 500 fără asfalt. întrecerea a fost dominată categoric de Dumitrescu care a obţinut astfel a doua victorie. El a făcut înconjurul ciclist în 58 h. 24’23’’. Medie orară: 33,030 km. Pe locurile următoare: Zanoni, Ştefu, Şerban şi Hora. Pe echipe, a cîştigat C.C.A. Cele 5 ediţii au avut 60 de etape cîştigate de 32 de alergători. M. Niculescu a totalizat cel mai mare număr de victorii, 14. Urmează Nor-Chadian şi C. Dumitrescu cu 4, Istrate 3, C. Şandru, Nuţă, Vasilescu, Maxim şi Şt. Gheorghiev (R. P. Bulgaria) cu cite 2, iar Ioniţă, Sebe, Pantazescu, şi alţii cu cite o etapă. In 5 ediţii au fost parcurşi în total 8947 km. Timp: 288 h. 03’13”. Media orară generală 31 km. Anul acesta din 2000 km, numai 180—190 sunt fără asfalt. De asemenea au fost evitate urcuşurile, lungi de 10—12 km., Mestecăniş şi Măgura Calului (pe ruta Fălticeni — V. Dornei — Cluj) cu şosele extrem de dure. Astfel fiind, sunt perspective certe ca media orară generală să facă un salt considerabili. PREGATIRI PENTRU IUTII HIM PRIFTFNFSTI ROMINA.Bill RARE După întrecerile ce au avut loc în cîteva oraşe de la noi între sportivii noştri şi cei bulgari, cu prilejul zilei de 23 August — aniversarea eliberării patriei noastre — la 9 septembrie — ziua aniversării eliberării Bulgariei — se vor desfăşura noi întîlniri prieteneşti, de data aceasta în cîteva din oraşele ţării vecine. Pentru o cit mai bună prezentare, forurile de conducere şi colectivele respective au luat măsurile necesare. Echipele de baschet din Olteniţa, Călăraşi şi Giurgiu — primele două învingătoare in meciurile recente, susţinute pe teren propriu , au început pregătirile astfel incit la Turtucaia, Silistra şi Ruse să fie în măsură a da o replică energică formaţiilor bulgare. Echipele reprezentative de volei, care au ciştigat în toate partidele cu reprezentativele oraşelor Nicopole, Ruse, Turtucaia şi Silistra, se antrenează cu aceeaşi sîrguinţă, spre a se prezenta tot atît de bine în meciurile revanşă. Selecţionatele de fotbal ale oraşelor bulgare Ruse şi Turtucaia vor căuta să se reabiliteze în faţa formaţiilor din Giurgiu şi Olteniţa, echipa oraşului Alexandria va urmări să-şi ia revanşa, iar echipele Tr. Măgurele şi Călăraşi vor trebui să lupte serios pentru a întrece puternicele echipe din Nicopole şi Silistra. Pregătiri deosebite s-au făcut şi la box. In acest sector, tov. Raicu Mihai — antrenorul regiunii — a alcătuit lotul care ne va reprezenta în gala de la Ruse. In ordinea categoriilor, el cuprinde pe următorii boxeri : L. Ambruş, P. Dumitrescu şi N. Zagoreanu (muscă) ; Gh. Predescu (cocoş) ; Gh. Zamfirescu şi Chiru Korea (pană) ; A. Călăraşu (semi uşoară) ; Gh. Dumitru (uşoară) ; Toma Tudor (semi mijlocie); Rizea D-tru (mijlocie mică) ; Gh. Simion (mijlocie) şi Z. Ciocîrlan (semi grea). Toţi aceştia au început antrenamentele în sala colectivului sportiv Energia 23 August sub atenta supraveghere a lui Zamfir Popazu. După cum se vede, intîlnirile programate cu prilejul aniversării zilei de 9 septembrie vor constitui o frumoasă manifestare a prieteniei romîno-bulgare, şi totodată un nou mijloc de afirmare a sportivilor noştri. M. L. Selecţionata Giurgiu a întrecut I la box selecţionata Ruse cu 6-3 .. Cu prilejul sfînlnirilor dintre sportivii români şi bulgari, organizate în cinstea zilei de 23 August, care au avut loc la Giurgiu, s-a disputat şi unui meci de box între selecţionatele oratişelor Giurgiu şi Ruse. Gala de box I a avut loc pe stadionul „Popa Şapcă“, şi a prilejuit intîlniri de un bun nivel tehnic. Iată rezultatele tehnice In- I registrate : fi R. Rusef (Ruse) întrece la puncte pe ’ N. Nicolae (Giurgiu), Predescu Gh. I (Giurgiu) dispune la puncte de Nediu I Marinof (Ruse), în cel mai frumos i' meci al galei. Borisov Velcicov (Ruse), ' cîştigă la puncte la Zagoreanu N. I (Giurgiu), Constantin Korea (Giurgiu) dispune la puncte de St. Nesef (Ruse), Calăraşu Alexandru (Giurygiu) cîştigă prin abandon in . repriza I-a asupra lui Iuseim " Arifof (Ruse), Dumitru Donel (Giurgiu) a obţinut victoria la puncte în faţa lui lila Caramajdiacov (Ruse), Tomi Tudor (Giurgiu) învinge prin ahantion în repriza II-a pe Anatolie I Ivanov (Ruse), Rizea Dumitru (Giurgiu), a învins la puncte după un mod spectaculos, pe Hristo Anghelov (Ruse), Simion Gheorghe (Giurgiu) pierde prin k.o. în repriza I-a la Borislav Andreev (Ruse). Scorul întîlnirii a fost 6-3 pen- tru Giurgiu. De două zie, o desfăşoară pe terenurile frumosului parc sportiv din str. Dr. Staicovici jocurile din cadrul concursului internaţiornal de tenis. Reprezentanţii noştri au avut pînă acum o frumoasă comportare reuşind să învingă tenomani cu enume. O comportare excelentă a avut-o tînărul inginer Ladislau uhasz, care a cucerit o preţioasă viictorie în faţa cunoscutului luător polonez Skonecki. Clişeele de mai sus reprezintă aspecte din timpul desfăşurării meciuui dintre luhasz şi skonecki. r **»• Sancţiuni aplicate jucătorilor de fotbal din regiune Comisia de disciplină a campionatului regional de fotbal a analizat unele abateri comise de jucători în primele două etape, aplicînd următoarele sancţiuni: Jucătorul Nedelcu Gheorghe de la Colectivul Progresul Slobozia, se suspendă timp de 6 etape începînd de la 20 august, pentru indisciplină. Jucătorii Zăinescu Eugen și Fundulea Ion, tot de la Progresul Slobozia se suspendă pe cîte 3 etape începînd de la 20 august, pentru injurii aduse arbitrului în partida cu Victoria Călăraşi. Jucătorul Drucăr Iosif de la colectivul Flamura roşie „7 Noiembrie“ se suspendă pe două etape începînd de la 19 august pentru lovirea adversarului. Jucătorul Stoian Constantin de la Colectivul Flamura roşie F.R.B. se suspendă pe două etape începînd de la 19 august pentru lovirea adversarului. Jucătorul Penciulescu Petre tot de la Colectivul Flamura roşie F.R.B. se suspendă pe o etapă (2 septembrie) pentru injurii aduse arbitrului în partida cu Flamura roșie Viscofil. întreceri intre colectivele sportive pentru îmbunătăţirea I activităţii G. M. A. în regiune ? In regiunea Bucureşti ) s-au înregistrat unele re- 1 zuntate nesat’sfăcătoare în î activitatea G.M.A. E drept că o serie de raioane, deli punînd o muncă organi zată şi susţinută, au reu’ ş’t să-şi îndeplinească )) sarcinile de plan în caidrul complexului. In aceasta situaţie cităm ra) ioanele Brăneşti, Lehliu, It Olteni, Roşiorii de Vede, I Videle, Vidra, Domneşti, I Olteniţa şi Zimnicea. Alte )\ raioane însă, ca Alexanidria, Drăgăneşti-Vlaşca, Călăraşi şi Slobozia, n-au I izbutit decit parţial să re- I alizeze cifrele de plan. In sîîrşit, au mai fost şi u- 7 nele raioane, — e drept, I puţine la număr, — care I nu s-au preocupat aproape deloc de această problemă ca: Răcari şi Sna- I gov. Cercetîndu-se cauze- i le, s-a constatat pe de o parte neglijenţa preşedinţilor C.C.F S. din raioanele respective (Nic. Eugen şi Ivan Constantin) iar pe de altă parte sprijinul insuficient din partea secţiilor de învăţămint, a celor culturale s sanitare de pe lingă sfaturile populare raionale , precum şi existenţa în mică măsură a bazeiorateriale (terenul, curs cu obstacole, etc.), lipsurie care răspund în primii rînd organele sfaturilor populare. Pentru îndreptarea situaţiei, comisia regionali G.M.A. a luat o serie de măsuri organizatorice, iniţiînd şi o întrecere intribiectivele sportive al raioaneior regiunii București, pentru un trofet care se va numi „Cup. G.M.A. 1956“. Prime de întrecere stabilite cuprind, printre aUtie, reorganizarea comiselor pi vultuivc 91 a tCliUClUl G.M.A. pe raioane, înzestrarea terenurilor cu utilaje de pregătire și trecerea normelor complexului, trecerea normelor la înot şi, în general, depăşirea cifrelor stabilite. Conform regulamentului întocmit, nu se vor acorda puncte decît sportivilor realizaţi ca purtători ai insignei peste plan. Se vor acorda premii, cupe, fanioane, raioanelor care vor realiza cele mai bune mobilizări şi punctaje. Zilele acestea, delegaţi speciali vor pleca în regiune pentru a face pe teren instructajele necesare în vederea începerii acestor interesante întreceri care, alături de alte măsuri, va duce de bună seamă la o simţitoare îmbunătăţire a activităţii G.M.A. în regiunea noastră.