Steagul Roşu, septembrie 1956 (Anul 3, nr. 752-777)
1956-09-01 / nr. 752
Poporul nostru cere anularea sentinţei ilegale a Tribunalului de la Karlsruhe (Urmare din pag. I-a) tutindeni cerînd anularea sentinţei ilegale de interzicere a Partidului Comunist din Germania. Cerem să fie în ultimii patruzeci de ani. Germania a suferit catastrofă după catastrofă pentru că a mers pe calea războiului. Nenorocirile care s-au abătut peste poporul german au început cu desfiinţarea Partidului Comunist. Aici de strîns legat este Partidul Comunist de interesele vitale ale poporului, incit scoaterea lui din viaţa politică legală nu înseamnă numai o ameninţare serioasă a acestor interese vitale, dar şi împingerea ţării pe căile distrugerii şi ale pieirii. învăţămintele istorice au fost parcă uitate ! Lovitura dată mişcării socialiste prin interzicerea Partidului Comunist din Germania putea fi împiedicată dacă conducerile Partidului Social Democrat din Germania şi a Uniunii Sindicatelor ar fi luat o atitudine fermă, hotărîtă, pentru apărarea libertăţii şi drepturilor, dacă unii conducători ai acestor organizaţii n-ar fi dat în numele muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, exprim profunda indignare, ce a cuprins pe toţi oamenii muncii din întreprinderea noastră, fată de actul samavolnic al autorităţilor vest-germane de interzicere a Partidului Comunist German, restabilite drepturile legale ale Partidului Comunist din Germania, organizaţiilor progresiste, clasei muncitoare din Republica Federală Germană, înapoi în faţa presiunii înverşunate a reacţiunii. Cu o precizie înfricoşătoare se face din nou dovada că divergenţele dintre partidele muncitoreşti nu sunt decit în folosul monopoliştilor şi a militariştilor şi cu ele slăbesc poziţiile clasei muncitoare şi ale social-democraţiei însăşi. Partidul Comunist din Germania, care reprezintă conştiinţa înaintată a poporului german, în declaraţia făcută cu privire la hotărîrea Tribunalului din Karlsruhe cheamă la stabilirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, la colaborarea tuturor forţelor cinstite ale poporului împotriva militarismului german şi a capitalului monopolist. Clasa muncitoare germană are sarcina istorică de a bara, odată pentru totdeauna, calea războiului şi a nenorocirilor. Partidul Comunist din Germania nu va fi nimicit, cum nu poate fi nimicită nici clasa muncitoare germană aie cărei interese le reprezintă, le-a apărat şi va continua să le apere. In numele meu şi al tovarăşilor iţiei de muncă de la complexul „Griviţa Roşie", cerem anularea sentinţei dată de Tribunalul de la Karlsruhe şi asigurăm pe fraţii noştri, comuniştii germani, muncitorii germani că suntem alături de ei în lupta pentru pace, democraţie şi unitatea poporului german, dat, stimat şi privit cu încredere pentru contribuţia sa trecută şi viitoare la progresul şi fericirea omenirii. Asemenea acte ilegale cum este cel care a permis ca în Germania federală un partid încercat, reprezentant al maselor populare, Partidul Comunist din Germania, luptător pentru pace în lume, partid care între altele luptă din răsputeri ca să ajute unificarea Germaniei prin mijloace paşnice, să poată Autorităţile vest-germane care au pornit pe drumul ce duce la noi aventuri războinice s-au lovit din plin de opoziţia dîrză a forţelor democratice şi patriotice conduse cu toată hotărîrea de Partidul Comunist din Germania, care a demascat în faţa lumii întregi măsurile hitleriste de militarizare şi fascizare a Germaniei occidentale. Hotărîrea Tribunalului de la Karlsruhe este o hotărîre neoală şi ruşinoasă, este un atentat la libertăţile democratice ale poporului german, o primejdie pentru pacea popoarelor. Milioane şi milioane de oameni ai muncii din întreaga lume care azi îşi exprimă cu tărie protestul lor şi cer anularea acestui act ruşinos ştiu că Partidul Comunist din Germania a fost scos în afara legii ca fiind, chipurile, anticonstituţional pentru că el reprezintă forţa cea mai înaintată a clasei muncitoare germane în lupta împotriva militarizării Germaniei, că el cheamă milioane de tineri vestgermani la luptă împotriva serviciului militar obligatoriu, luptă pentru unificarea paşnică şi democratică a Germaniei, împotriva goanei nebuneşti a înarmărilor, pentru fi pus în afara legii, ne umplu de tristeţe şi de îngrijorare. Nu putem să nu facem o apropiere între acest gest şi acele care de la 1933 au dus Germania lui Hitler în situaţia de a arunca omenirea, încă singerîndă după primul război mondial, într-o nouă catastrofă. Poporul german a suferit îngrozitor în timpul acelei epoci iar celelalte popoare din lume au fost antrenate în suferința comună din cauza ideologiei fasciste și imperialiste care au putut duce la războiul început acum 17 ani, îmi amintesc de disperarea şi indignarea profundă care reeşeau din discuţiile pe care le-am avut în acele timpuri cu oamenii germani de înaltă cultură şi de mare renume în lume, pentru starea de lucruri de atunci, cînd cele mai elementare drepturi ale omului au fost suprimate, cînd discriminările rasiale şi persecuţiile politice au dus la suferinţele cunoscute, cînd milioane de tineri germani piereau pe fronturi, cînd oraşele lor istorice erau rase de pe faţa pămîntului, cînd acelaşi lucru se intimpla şi la toate popoarele care luptau pentru libertate şi pentru drepturile eterne ale omului. Mulţi dintre savanţii şi oamenii de cultură amintiţi trăiesc şi astăzi în Germania apuseană. Sînt sigur că gesturi ca acei de la Karlsruhe i-au umplut de îngrijorare mare, cu atît mai mult cu cit acum situaţia care s-ar putea crea ar fi şi mai dezastruoasă. Astăzi, orişicare gest ca acel de la Karlsruhe, care împiedică mersul spre destindere sau care duce la crearea de posibilităţi ale unui eventual război, capătă o importanţă excepţională. De aceea, toţi oamenii iubitori de pace şi progres vor fi alături de germanii care vor căuta să anuleze efectele deciziei dictată de Bonn ; de aceea, forţele păcii îşi vor strînge şi mai tare rîndurile contra oricăruia din gesturile care periclitează sau vor periclita mersul spre destindere, spre convieţuire paşnică, spre progres, libertăţi democratice, împotriva teroarei. Oare toate acestea pot fi socotite drept acţiuni anticonstituţionale ? In tot cursul procesului s-au falsificat documentele, altele au fost interpretate într-un mod nepermis şi josnic cu scopul de a pune un căluş în gura forţelor anti-războinice din Germania occidentală în fruntea cărora se găseşte Partidul Comunist din Germania. Prin scoaterea Partidului Comunist din Germania în afara legii au fost încălcate principiile politice ale declaraţiei de la Potsdam care arată că toate partidele politice şi democratice vor avea dreptul să-şi desfăşoare activitatea în mod liber cu scopul democratizării Germaniei. Or, Partidul Comunist din Germania a fost în fruntea tuturor partidelor şi a organizaţiilor democratice. De aceea, tovarăşi şi cetăţeni ai Capitalei să protestăm în mod hotărît împotriva fascizării și înarmării Germaniei occidentale. Cerem anularea hotărîrii de a scoate Partidul Comunist din Germania în afara legilor. Cuvîntul tov. Petre Drăgoescu Cuvîntul muncitorului Dragomir Stavre Cuvîntul acad. Horia Hulubei In cuvîntul său acad. Horia Hulubei a arătat: Trăim momente din istoria civilizaţiei cînd ştiinţa şi aplicaţiunile ei tehnice au ajuns la un grad de dezvoltare care poate umple de mîndrie şi bucurie pe fiecare cetăţean cinstit şi iubitor de oameni de pe acest pămînt. Poporul german care a dat oameni ca Goethe, Schiller, Heine, un Beetho ven sau un Wagner, pe Gauss sau Biermann, poporul care l-a dat pe Diesel sau muncitori de înaltă calificare cum ar fi acei care au creat uzine universal cunoscute ca uzinele „Zeiss“ sau „Ascania-Werke", poporul care a ştiut să ridice aplicaţiile tehnice ale ştiinţei la un grad de dezvoltare care ar servi de model pentru multe din ţările actualmente puternic dezvoltate, este apre- Cuvîntul tov. Iacob Coţoveanu Aspect din timpul mitingului Partidul Comunist din Germania trebuie repus în drepturile sale — Mitingul de la Giurgiu — . Este ora 17:30. In jurul străvechiului turn din Piaţa Libertăţii, tălăzuiesc mulţimile ca o mare agitată, sub fluturarea pancartelor şi lozincilor caredau glas miniei din inimile acestor înflăcăraţii luptători pentru cauza nobilă a socialismului şi păcii. „Cerem anularea sentinţei samavolnice a Tribunalului de la Karlsruhe“, „Suntem alături de comuniştii din Germania“, „Salut frăţesc de solidaritate Partiului Comunist din Germania“ — se pot citi pretutindeni pe panourile şi pancartele purtate deasupra coloanelor. Ia cuvîntul tovarăşul Vasile Cristache, prim secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. şi membru supleant al C.C. al P.M.R., care arată că interzicerea Partidului Comunist din Germania constituie un atentat împotriva clasei muncitoare germane şi a întregului popor german, o măsură samavolnică împotriva libertăţii şi drepturilor cetăţeneşti. „Sentinţa de la Karlsruhe urmăreşte să menţină şi să adîncească scindarea poporului german, să ameninţe pacea lumii“, a spus printre altele tovarăşul Vasile Cristache. A urcat apoi la tribună muncitorul Ilie Simion, mecanic la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“. „Eu împreună cu tovarăşii mei de muncă sunt cu totul alături de lupta comuniştilor germani şi cer cu tărie să înceteze batjocorirea drepturilor cetăţeneşti în Republica Federală Germană, iar Partidul Comunist din Germania să fie repus în drepturile sale“. Cu aceeaşi indignare şi-au expus protestul profesoara Bratu Dumitra de la şcoala medie nr. 2, inginerul Stan Minculescu de la Atelierele Navale Giurgiu, Marcel Macri, preşedintele tribunalului popular al raionului Giurgiu şi colectivistul Petre Cristea din Stăneşti. La sfîrşît, s-a dat citire unei moţiuni prin care oamenii muncii din oraşul Giurgiu protestează faţă de măsurile samavolnice de la Bonn şi cer anularea sentinţei Tribunalului federal pronunțată împotriva Partidului Comunist din Germania. Luminarea minţii tinerelor vlăstare prin slovanie a cărţii, constituie nobila misiune a profesoarei Emilia Druck, directoarea liceului de băieţi din oraşul Călăraşi. Pentru apărarea vieţii sutelor de copii care acum, în prag de toamnă, se pregătesc să înceapă un nou an şcolar, pentru viaţa tuturor copiilor de pretutindeni, profesoara Drude Emilia a urcat ieri la tribună cerînd anularea sentinţei Tribunalului federal de la Karlsruhe cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania. In cadrul mitingului a vorbit tovarăşul Marin Argint, prim secretar al comitetului raional de partid Călăraşi, care a evocat suferinţele îndurate de poporul nostru în timpul cînd militarismul german cotropise ţara noastră. — „Teama faţă de influenţa mereu creseîndă a Partidului Comunist din Germania în rîndurile populaţiei din Germania occidentală, a spus vorbitorul, i-a făcut pe revanşarzii de la Bonn să ia această hotărîre ilegală de a interzice Partidul Comunist. Poporul german, care vede în PartidulComunist din Germania un luptător neînfricat pentru cauza păcii şi libertăţii sale, va lupta şide acum înainte pentru pace. Oamenii muncii din ţara noastră îi asigură pe comuniştii din Germania de solidaritatea lor frăţească". Ca un tunet uriaş s-a auzit în piaţa în care a avut loc mitingul, glasul oamenilor muncii din oraşul Călăraşi, care înfierînd samavolnica sentinţă, au scandat minute în şir. Sentinţa de la Karlsruhe să fie anulată ! De aprobarea tuturor s-au bucurat cuvintele tovărăşiilor Ioniţă Ştefan, preşedintele cooperativei meşteşugăreşti „Vasile Roaită“, Giurcă Marin, avocat în colegiul orăşenesc, Gherasim Nicolae, medic care au înfierat odioasa sentinţă. Şi din nou, ca o singură voce, a răsunat puternic glasul miilor de cetăţeni, atunci cînd s-a dat citire telegramei de protest pe care oamenii muncii din Călăraşi au adresat-o guvernului de la Bonn. RADU POENARU I. MACARIE SENTINŢA DE IA KARLSRUHE SA FIE ANULATĂ! Mitingul de la Călărași — STEAGUL GROŞ. Cuvîntul tov. Al. Buican Trecutul nu prea îndepărtat ne învaţă că măsuri ca cele luate acum două săptămîni în urmă în Germania occidentală, urmăresc un anumit scop şi anume, instaurarea fascismului. Şi ce a însemnat fascismul, este încă prea viu în amintirea noastră şi aş zice în carnea noastră, ca să nu ne dăm seama de imensul pericol care paşte nu numai poporul german. Eu, care am trecut prin lagărele de concentrare hitleriste şi toţi cei care au cunoscut pe spinarea lor torturile de neînchipuit, fizice şi morale aplicate de hitlerişti milioanelor de oameni, bătrîni şi copii, femei şi bărbaţi din aceste lagăre, familiile celor ucişi mişeleşte, toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră, nu pot uita. Mai stăruie in minţile noastre grozăviile săvîrşite în crematoriile de la Auschwitz, Dachau, Mauthausen şi alte sute de lagăre de pe cuprinsul Germaniei şi din ţările cotropite de hitlerişti. Nu trebuie să admitem repetarea unor asemenea fapte ! Noi asigurăm clasa muncitoare din Germania şi întregul popor german dornic de pace şi democrate, de tot sprijinul nostru pentru ca ceea ce a fost, să nu se mai repete._________ (Textele cuvîntărilor sînt prescurtate) •* După încheierea cuvîntărilor, participanţii la miting au adoptat, cu ovaţii puternice o moţiune de protest împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania în care se spune: Poporul român socotește acest act ca fiind un atentat îndreptat nu numai împotriva clasei muncitoare din Republica Federală Germană şi a poporului german, dar şi împotriva cauzei păcii, scumpă popoarelor din întreaga lume. Interzicerea Partidului Comunist din Germania este un act terorist care împiedică unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice, accelerează înarmarea şi pregătirile de război în Republica Federală Germană şi netezeşte drumul pentru instaurarea dictaturii fasciste în această parte a Germaniei. Planurile războinice ale cercurilor revanşarde care ar vrea să întoarcă înapoi roata istoriei, sunt cu atît mai mult sortite eşecului, cumit acum forţele lagărului socialismului, ale păcii şi democraţiei sînt tot mai puternice. Poporul român, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace nu poate permite reînvierea fascismului şi militarismului german, care i-au adus numai ruină, suferinţe şi mizerie. Preocupaţi de soarta păcii în întreaga lume şi mai ales în Europa — noi, bărbaţi, femei, tineri, oameni ai muncii din Capitala Republicii Populare Române — protestăm plini de revoltă împotriva actului ilegal de interzicere a Partidului Comunist din Germania, cerem anularea acestui act şi restabilirea drepturilor legale ale Partidului Comunist din Germania, ale organizaţiilor progresiste şi ale clasei muncitoare din Republica Federală Germană. Nu vom admite nici o dată ca ororile fascismului să se repete! Purtînd în inimi o simpatie fierbinte pentru eroicul Partid Comunist din Germania, ţinem să asigurăm pe comuniştii, clasa muncitoare din Republica Federală Germană de deplina noastră solidaritate frăţească în lupta lor pentru realizarea năzuinţelor naţionale ale poporului german, pentru pace şi socialism Ne exprimăm convingerea fermă că în ciuda oricăror greutăţi şi piedici, poporul german va obţine victoria în această luptă nobilă. (Agerpres) Alături de Partidul Comunist din Germania ceput cele mai crunite represalii împotriva forţelor democratice, împotriva acelora care se opuneau politicii nefaste a hitleriştilor. Revanşarzii de la Bonn trebuie insă să ia aminte ! Alături de oamenii muncii din Germania occidentală, pe care reacţiunea de la Bonn încearcă să-i îngenunche, stau sutele de milioane de oameni ai muncii din întreaga lume, ale căror glasuri de protest împotriva samavolnicei sentinţe, se aud azi cu putere pretutindeni. Oamenii muncii din ţara noastră cer anularea sentinţei de la Karlsruhe, pentru ca Partidul Comunist din Germania să fie repus în toate drepturile sale. Ing P. IULMAN, M. SMEDOIU, frezor; C. CHINGARU, frezor; TUDOR NICULAE, maistru strungar; VEREȘ ȘTEFAN, tinichigiu; NICODA CORNEL, ajustor de la Uzinele „MÁTYÁS RÁKOSI“ Cu profundă indignare am aflat despre sentinţa Tribunalului federal de la Karlsruhe cu privire la inter- zicerea Partidului Comunist din Germania. Orice om al muncii din ţara noastră îşi dă perfect de bine seama că această sentinţă are ca scop înăbuşirea glasului celor care se opun reconstituirii armatei vest-germane, reînvierii militarismului german. Dar o sentinţă judecătorească nu poate fringe lupta poporului german pentru pace, luptă în fruntea căreia se găseşte Partidul Comunist din Germania. Muncitorii germani îşi aduc bine aminte că în 1933, odată cu interzicerea Partidului Comunist din Germania de către Hitler, au în •—■■I I Plenara Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor di industriile de petrol, chimie și gaz metan Joi 30 august a avut loc în Capitală plenara ComitetuluiCentral al Sindicatului muncitorilor din itdustriile de petrol, chimie și gaz metan. La baza lucrărilor idle pe primul punct al ordinei de zi au stat rapoartele de activitate prezentate de preşedinţii comitetelor de întreprindere de laschela Boldeşti şi fabrica de hirtie „Steaua roşie“ din Bacău, precum şi coraportul expus de Iov. I. Firăţilă, secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industriile de petrol, Chimie şi gaz metan. Plenara a constatat că sarcinile trasate sindicatelor din aceste ramuri industriale cu privire la traducerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al IIea ,al P.M.R. au devenit un program concret de acţiune. Primele 8 luni ale anului s-au încheiat cu succese însemnate în cele trei mari sectoare industriale. Participanţii la lucrările plenarei au dezbătut pe larg lipsurile care mai frânează dezvoltarea celor trei industrii şi au indicat măsuri practice pentru lichidarea lor. Concluziile asupra primului punct al ordinei de zi au fost trase metov. I. Dobre, preşedintele Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din industriile petrol, chimie şi gaz metan. Apoi a fost prezentat planul de acţiune al C.C. al Sindicatului privind desfăşurarea alegerilor sindicale care vor avea loc în ultimul trimestru al anului. (Agerpres) Informaţii Vineri dimineaţa s-a întors în Capitală delegaţia Republicii Populare Romîne care în urma tratativelor duse la Atena a încheiat acordul privitor la reglementarea problemelor economice în suspensie din 1939 între Republica Populară Romina şi regatul Greciei şi a semnat declaraţia comună privitoare la reluarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. * Ministerul Invăţămîntului aduce la cunoştinţă că înscrierile la concursul de admitere pentru învăţămîntul superior fără frecvenţă se prelungesc pînă la 8 sept. inclusiv. Concursul de admitere se tine între 10-17 septembrie a.c. (Agerpres) DE LA LOTO-CENTRAL La tragerea „Loto Central“ din seara zilei de 31 august 1956, au fost extrase din urnă următoarele nouă numere: 63, 50, 49, 30, 7, 85, 69, 13, 73 Fondul general de premii pe ţară este de 1.795.179 lei. Tragerea viitoare are loc vineri 7 septembrie 1956, la Galaţi. VIAŢA DE PARTID In sprijinul calificării propagandiştilor din regiune Numeroase cadre din întreprinderile industriale, din unităţile socialiste din agricultură, din comerţ şi cooperaţie din regiunea noastră manifestă un interes din ce în ce mai puternic pentru studiul problemelor economice. Ţiinînd seama de aceasta, din noul an şcolar de învăţămînt de partid (1956—1957) va căpăta o mai mare extindere studiul economiei politice şi al problemelor concrete ale economiei. De aceea, comitetul regional de partid, preocupidu-se de pregătirea propagandiştilor pentru noul an şcolar, a acordat o atenţie deosebită calificării propagandiştilor care vor conduce cercurile de economie politică şi de economie concretă. Timp de o lună de zile ,a funcţionat un curs de calificare a celor 80 de propagandişti care au fost selecţionaţi din rîndul comuniştilor care au cunoştinţe politice şi economice corespunzătoare: ingineri şi tehnicieni agronomi din S.M.T. şi G.A.S., tehnicieni din industrie, activişti de partid şi de stat, brigadieri şi socotitori din gospodării agricole colective. Activitatea cursului a fost rodnică. O serie de lecţii tratînd despre producţia de mărfuri, marfa, legea valorii, capitalul şi plusvaloarea, renta funciară, venitul naţional, etc. au dat posibilitate propagandiştilor să-şi reîmprospăteze cunoştinţele în unele probleme de bază ale economiei politice. Foarte utile s-au dovedit lecţiile: „Caracterul legilor ecomomice în socialism“, „Trăsăturile fundamentale ale perioadei de trecere de la capitalism la socialism“, „Producţia de mărfuri şi legea valorii în socialism“. Propagandiştii au studiat în profunzime problemele industrializării socialiste şi ale colectivizării agriculturii în strînsă legătură cu documentele Congresului al II-lea al P.M.R. S-a acordat multă atenţie problemelor privind creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, hozna,ciotul, etc. Au fost aprofundate o serie de teme cum sunt de pildă: reducerea preţului de cost al lucrărilor efectuate de S.M.T., creşterea rentabilităţii gospodăriilor agricole de stat şi altele. Un loc de seamă în pregătirea propagandiştilor l-au ocupat problemele consolidării şi lărgirii sectorului socialist din agricultură. In acest sens au fost predate lecţiile: „întărirea economico-organizatoirică a gospodăriilor agricole colective, condiţie de bază pentru creşterea nivelului de trai al colectiviştilor şi atragerea ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialismului“, „Rolul întovărăşirilor şi al formelor simple de cooperare în producţia agricolă în transformarea socialistă a agriculturii“ şi s-a dat o consuituţie la Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie a. c. cu privire la măsurile pentru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al II-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii. In legătură cu activitatea gospodăriilor colective, propagandiştii au tras concluzii şi din în- Uimnirea avută cu tov. Dumitru Niţu, preşedintele G.A.C. „Drumul păcii" din comuna Mărculeşti raionul Slobozia. Preşedintele gospodăriei a răspuns la o serie de întrebări privind organizarea muncii în gospodărie, dezvoltarea ramurilor anexe, etc. Lecţiile au fost urmate de seminarii la care propagandiştii au participat activ, îmbogăţind discuţiile cu exemple practice de pe locul lor de muncă. Seminariile au dovedit capacitatea majorităţii propagandiştilor de a împleti strîns tezele teoretice cu practica construcţiei socialiste, cu sarcinile concrete ce stau în faţa organizaţiilor de partid. Lecţiile şi seminariile au fost ţinute de membri ai comitetului regional de partid, conferenţiari, lectori şi asistenţi universitari, cadre din aparatul de partid, de stat şi din economie. In cadrul cursului au avut loc şi conferinţele: „învăţătura marxisileninistă despre formele de trecere a diferitelor ţări de la capitalism la socialism şi aplicarea ei creatoare de către partidele comuniste şi muncitoreşti“, „Respectarea legalităţii populare, sarcină principală a organelor de partid şi de stat“ şi o consultaţie la Hotărîrea C.C. al P.C.U.S. cu privire la lichidarea cultului personalităţii şi a urmărilor sale. Conducerea cursului s-a preocupat şi de pregătirea metodologică a propagandiştilor. In acest scop s-a organizat o consfătuire în care unii propagandişti au vorbit despre experienţa cercurilor de economie politică şi de economie concretă. De asemenea, s-a ţinut un instructaj despro metodele de conducere a cercurilor. Propagandiştilor care au frecventat cursul li s-au creat condiţii pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele politice şi culturale. Ei au vizitat Muzeul de Istorie a Partidului, Muzeul de la Doftana, Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa“, Combinatul Poligrafic „Casa Scîrtei“, au ascultat o conferinţă despre ştiinţă şi religie, au vizionat fiilme şi piese de teatru. Zilele acestea a avut loc încheierea cursului de calificare a propagandiştilor. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. C. Băjenaru şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. care — în numele Biroului Comitetului regional — a felicitat propagandiştii pentru succesele obţinute în pregătirea lor. Vorbitorul a recomandat propagandiştilor să-şi completeze mereu cunoştinţele şi să depună toate străduinţele pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă sarcinile construirii socialismului în ţara noastră şi căile pentru îndeplinirea cu succes a acestor sarcini, astfel ca toţi cei ce studiază să fie în primele rînduri în lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului şi guvernului. S. MARIN Conferinţa de presă de la Casa Ziariştilor Joi după-amiază la Casa Ziariştilor din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă cu membrii delegaţiilor sindicale din Franţa, Anglia, Austria, Albania, Belgia, Olanda, Mexic, Siria, Tunisia, Africa Neagră, care la invitaţia C.C.S. au participat la sărbătorirea zilei de 23 August la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Al. Bondoc, redactor şef al ziarului „Munca“. Primul răspuns la întrebările puse de ziarişti a fost dat de John Normanton, delegat din Anglia. El a vorbit despre opinia muncitorilor englezi faţă de naţionalizarea Companiei Canalului de Suez. Delegatul austriac Joseph Sturm, care a luat apoi cuvîntul, a vorbit despre poziţia clasei muncitoare din Austria faţă de remilitarizarea Germaniei occidentale şi faţă de măsura samavolnică a interzicerii Partidului Comunist din Germania. Delegatul tunisian Mohamed Trudi Habib a declarat că este foarte mişcat de amabilitatea şi curtoazia pe care a întîlnit-o în ţara noastră. A vorbit apoi Ba Mamadou, secretar general al Sindicatului metalurgiştilor din Dakar Senegal. P. Vastenhaver, preşedintele comitetului de întreprindere de la fabrica de încălţăminte „Reinhold“ din Amsterdam (Olanda) a vorbit despre necesitatea întăririi luptei pentru unitatea clasei muncitoare olandeze. Aimé Cabala, miner din delegaţia franceză, a vorbit apoi despre situaţia tinerilor mineri din Franţa. Youssef Al-Imady, din Siria, a transmis salutul oamenilor muncii din patria sa către oamenii muncii din R.P.R. Nilario Miramontes, din corpul didactic al Universităţii muncitoreşti din Mexic a vorbit despre sistemul de organizare a acestui institut de învăţămint. Germain Rey secretar departamental al Sindicatului Construcţii şi lucrării publice din Franţa a vorbit despre perspectivele dezvoltării unităţii de acţiune a clasei muncitoare franceze. Maurice Lallieu, feroviar, membru al delegaţiei franceze a vorbit apoi despre acţiunile feroviarilor francezi împotriva războiului din Algeria. A vorbit apoi M. Vey Louis secretar general al sindicatelor C.G.T. din Gabon (Africa Franceză). Kiko Kote, membru al C.C.S. din R.P. Albania a făcut o expunere amplă asupra organizării ocrotirii sănătății în tara sa. v'-v. O VIZITA LA FERMA ZOOTEHNICA DIN COMUNA CREMENA (R. P. Bulgaria) Soarele s-a lăsat ca o pasăre obosită peste creasta munţilor Balcani şi repede a apus undeva la orizont. In depărtare, răsună tălăngile cirezilor care se întorc agate de la păscut Un grup de ţărănci stau pe bancă sub streaşină staulului din ferma pentru creşterea vacilor, a gospodăriei agricole colective din comuna Cremena, regiunea Vraţa. Privirile Ie sunt afintite departe, spre livezi. — Se apropie, lată-le / Ţvetanca Borisova, o femeie tinară şi vioaie, s-a desprins din mijlocul lor şi a pornit către cireadă, strigînd în gura mare: — Nea Iordane, ce face Nora ? Păstorul a răspuns ceva ce nimeni n-a înţeles şi asta a neliniştit-o şi mai mult pe mulgătoare. S-a întors spre colegele sale şi cu tristeţe un glas, a grăit: — Pe semne că s-a întîmplat ceva cu Nora. — Vom vedea Tveto. Şi eu le aștept pe ale mele, — caută s-o liniștească Anca Liubomirova. Un om spătos care nu de mult trecuse de 40 de oră, aflindu-se In apropiere, ascultase atent convorbirea lor. Cînd o văzu pe Țvetanca pălind de grijă, încântă spre fete surîzind. — Pentru 'Nora te neliniștești, Tveto, nu-i aşa? Omul acesta era Vasil Andreei, administratorul crescătoriei de vaci. De multe ori auzise el aceste suspine şi de fiecare dată, cu glasu-i părintesc, le liniştea pe crescătoare. Acum insă parcă era şi el puţin îngrijorat. Nora este una din vacile cu cea ma mare producţie de lapte din fermă şi Ţvetanca se mîndreşte cu ea. Cînd sosesc oaspeţii, fata aceasta le povesteşte foarte amănunţit cum Nora, o vacă socotită aproape stearpă, a început să dea peste 6.500 litri de lapte pe an. Insă, înainte cu o lună, Ţvetanca era foarte alarmată. Nu reuşise să îndeplinească planul. Acest fapt l-a neliniştit şi pe Andreef. Dar acum i se părea că a descoperit cauza pentru care au fost perioade cînd vacile nu atUngeau producţia planificată de lapte. Andreef, cu ochiul pătrunzător, a urmărit mai îndeaproape adinsa nelinişte a mulgătoarei. De abia acum Începea el să-şi dea mai bine seama de ce Ţvetanca şi Anca vorbesc despre vacile pe care le au in seamă cu multă bucurie şi se întristează atunci cind li se întîmplă ceva. Sint doar cele 15 vaci pe care acum doi ani specialiştii le eliminaseră din cireada vacilor producătoare de lapte şi cu care acum aceste crescătoare au reuşit să obţină o producţie record. Au trecut doi ani de zi cînd Vasil Andreei, după ce a stat in cumpănă, a primit conducerea fermei, care de abia atunci se forma. Ştia că va avea de luptat cu multe greutăți, cu „concepţia" unora că în acest raion nu pot fi crescute decit bivoliţe, din care, cauză, îu preocupările gospodăriei, pe primul plan se situa agricultura, îşi aminteşte cum atunci, ţăranii bătrîni îl avertizaseră: vitele nu fac pentru ţinutul nostru. S-a sfătuit Vasil Andreei cu agronomul şi au căzut de acord să cumpere vaci din raionul Sofia. Curind au amenajat ferma. A mers greu. S-au lovit de multe piedici. E drept, ferma nu prea făcea progrese și asta ațîta mult pe cei neîncrezători. ■ — Păi n-am spus noi că așa se va întlmpla ? — bodogăneau bătrînii. Vasil Andreef nli s-a dat bătut. Ferma de vaci trebuia să producă, să sporească belşugul colectivei. Zile şi nopţi s-au scurs încet şi fiecare era presărată cu fel de fel de griji şi frământări. Cind li critica pe îngrijitori că nu-şi fac treaba, aceştia se grăbeau să se scuze: „Au dreptate bătrlnii, nu este pentru noi creşterea vitelor". Vasil Andreea s-a sfătuit adesea cu consiliul de conducere al gospodăriei şi a înţeles că la fermă nu se obţin rezultate pentru că sunt trimişi unii oameni cărora munca nu le e dragă. In anul care a urmat, cu sprijinul organizaţiei de bază şi al consiliului de conducere s-au schimbat crescătorii. De astă dată au fost alese femei harnice, cu dragoste de muncă. Ferma a început să dea rezultate. Către ea îşi îndreptau ochii plini de curiozitate toţi colectiviştii. Ii atrăgeau aspectul frumos al grajdurilor, curăţenia curţii şi mai cu seamă cirezile de vite bine hrănite şi ingrijiti Dar aceasta nu era totul. Vasil Andreei nu s-a oprit la mijlocul drumului. Nu s-a lăsat cină nu a obţinut din partea adunării generale fondurile necesare pentru ridicarea unor grajduri moderne, construirea de silozuri pentru furaj murat şi a unei linii de vagoneţi care să uşureze munca crescătorilor. Ferma a început să crească. Vasil şi-a dat seama că el trebuie să studieze medicina veterinară şi modul de prelucrare a laptelui. Aşa va reuşi să prevină bolile iar produsele să fie bine prelucrate. In curind, ferma locuitorilor din Cremena s-a transformat într-o adevărată școală. Vasil Andreei a început să publice articole despre felul cum se ingrijesc vitele la ei. Crescătorii din raioanele învecinate au început să re viziteze ferma. La rugămintea acelora care nu aveau posibilitatea să vină la ei, şi in urma propunerii Ministerului Agriculturii. Vasile Andreea a scris o carte cu titlul modest : „Experienţa crescătoriei de vaci din comuna Cremena". Intr-Insa el povesteşte despre strguinţa cu care colectivul tot aplică complexul zootehnic de nutrire, creştere şi reproducţie a vitelor. A mai povestit şi despre eforturile lor de a înfiinţa o bază furajeră ca şi despre organizarea muncii. Nu a omis să specifice cum într-un sat, in care creşterea vitelor era socotită aproape inaccesibilă, aceasta asigură acum 59 la sută din venitul total al gospodăriei. Articol scris pentru ziarul „Steagul roşu“ de Rustem Pomac ek Pag. 3-a