Steagul Roşu, septembrie 1956 (Anul 3, nr. 752-777)

1956-09-01 / nr. 752

Poporul nostru cere anularea sentinţei ilegale a Tribunalului de la Karlsruhe­ ­(Urmare din pag. I-a) tutindeni cerînd anularea sentinţei ile­gale de interzicere a Partidului Co­munist din Germania. Cerem să fie în ultimii patruzeci de ani. Germa­nia a suferit catastrofă după cata­strofă pentru că a mers pe calea răz­boiului. Nenorocirile care s-au abătut peste poporul german au început cu desfi­inţarea Partidului Comunist. Aici de strîns legat este Partidul Comunist de interesele vitale ale poporului, incit scoaterea lui din viaţa politică legală nu înseamnă numai o ameninţare se­rioasă a acestor interese vitale, dar şi împingerea ţării pe căile distrugerii şi ale pieirii. învăţămintele istorice au fost parcă uitate ! Lovitura dată mişcării socia­liste prin interzicerea Partidului Co­munist din Germania putea fi împie­dicată dacă conducerile Partidului So­cial Democrat din Germania şi a Uniu­nii Sindicatelor ar fi luat o atitudine fermă, hotărîtă, pentru apărarea liber­tăţii şi drepturilor, dacă unii conducă­tori ai acestor organizaţii n-ar fi dat în numele muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, exprim profunda in­dignare, ce a cuprins pe toţi oamenii muncii din întreprinderea noastră, fată de actul samavolnic al autorităţilor vest-germane de interzicere a Parti­dului Comunist German, restabilite drepturile legale ale Parti­dului Comunist din Germania, organi­zaţiilor progresiste, clasei muncitoare din Republica Federală Germană, înapoi în faţa presiunii înverşunate a reacţiunii. Cu o precizie înfricoşătoare se face din nou dovada că divergenţele dintre partidele muncitoreşti nu sunt decit în folosul monopoliştilor şi a­ militariş­­tilor şi cu ele slăbesc poziţiile clasei muncitoare şi ale social-democraţiei însăşi. Partidul Comunist din Germania, care reprezintă conştiinţa înaintată a poporului german, în declaraţia făcută cu privire la hotărîrea Tribunalului din Karlsruhe cheamă la stabilirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, la co­laborarea tuturor forţelor cinstite ale poporului împotriva militarismului ger­man şi a capitalului monopolist. Clasa muncitoare germană are sarcina isto­rică de a bara, odată pentru totdeauna, calea războiului şi a nenorocirilor. Partidul Comunist din Germania nu va fi nimicit, cum nu poate fi nimicită nici clasa muncitoare germană aie că­rei interese le reprezintă, le-a apărat şi va continua să le apere. In numele meu şi al tovarăşilor iţiei de muncă de la complexul „Griviţa Ro­şie", cerem anularea sentinţei dată de Tribunalul de la Karlsruhe şi asigurăm pe fraţii noştri, comuniştii germani, muncitorii germani că suntem­ alături de ei în lupta pentru pace, democraţie şi unitatea poporului german, dat, stimat şi privit cu încredere pen­tru contribuţia sa trecută şi viitoare la progresul şi fericirea omenirii. Asemenea acte ilegale cum este cel care a permis ca în Germania federală un partid încercat, reprezentant al ma­selor populare, Partidul Comunist din Germania, luptător pentru pace în lu­me, partid care între altele luptă din răsputeri ca să ajute unificarea Ger­maniei prin mijloace paşnice, să poată Autorităţile vest-germane care au pornit pe drumul ce duce la noi aven­turi războinice s-au lovit din plin de o­­poziţia dîrză a forţelor democratice şi patriotice conduse cu toată hotărîrea de Partidul Comunist din Germania, care a demascat în faţa lumii întregi măsurile hitleriste de militarizare şi fascizare a Germaniei occidentale. Hotărîrea Tribunalului de la Karls­ruhe este o hotărîre n­eoală şi ruşinoa­să, este un atentat la libertăţile demo­cratice ale poporului german, o pri­mejdie pentru pacea popoarelor. Mi­lioane şi milioane de oameni ai muncii din întreaga lume care azi îşi expri­mă cu tărie protestul lor şi cer anula­rea acestui act ruşinos ştiu că Parti­dul Comunist din Germania a fost scos în afara legii ca fiind, chipurile, anti­­constituţional pentru că el reprezintă forţa cea mai înaintată a clasei mun­citoare germane în lupta împotriva mi­litarizării Germaniei, că el cheamă mi­lioane de tineri vestgermani la luptă împotriva serviciului militar obligato­riu, luptă pentru unificarea paşnică şi democratică a Germaniei, împotriva goanei nebuneşti a înarmărilor, pentru fi pus în afara legii, ne umplu de tris­teţe şi de îngrijorare. Nu putem să nu facem o apropiere între acest gest şi acele care de la 1933 au dus Germania lui Hitler în situaţia de a arunca omenirea, încă singerîndă după primul război mondial, într-o nouă catastrofă. Poporul german a su­ferit îngrozitor în timpul acelei epoci iar celelalte popoare din lume au fost antrenate în suferința comună din cau­za ideologiei fasciste și imperialiste care au putut duce la războiul început acum 17 ani, îmi amintesc de disperarea şi indig­narea profundă care reeşeau din discu­ţiile pe care le-am avut în acele tim­puri cu oamenii germani de înaltă cul­tură şi de mare renume în lume, pen­tru starea de lucruri de atunci, cînd cele mai elementare drepturi ale omu­lui au fost suprimate, cînd discrimi­nările rasiale şi persecuţiile politice au dus la suferinţele cunoscute, cînd mi­lioane de tineri germani piereau pe fronturi, cînd oraşele lor istorice erau rase de pe faţa pămîntului, cînd ace­­laşi lucru se intimpla şi la toate po­poarele care luptau pentru libertate şi pentru drepturile eterne ale omului. Mulţi dintre savanţii şi oamenii de cultură amintiţi trăiesc şi astăzi în Germania apuseană. Sînt sigur că ges­turi ca acei de la Karlsruhe i-au um­plut de îngrijorare mare, cu atît mai mult cu cit acum situaţia care s-ar pu­tea crea ar fi şi mai dezastruoasă. Astăzi, orişicare gest ca acel de la Karlsruhe, care împiedică mersul spre destindere sau care duce la crearea de posibilităţi ale unui eventual răz­boi, capătă o importanţă excepţională. De aceea, toţi oamenii iubitori de pace şi progres vor fi alături de ger­manii care vor căuta să anuleze efec­tele deciziei dictată de Bonn ; de aceea, forţele păcii îşi vor strînge şi mai tare rîndurile contra oricăruia din gestu­rile care periclitează sau vor periclita mersul spre destindere, spre convieţui­re paşnică, spre progres, libertăţi democratice, împotriva te­­roarei. Oare toate acestea pot fi socotite drept acţiuni anticonstituţionale ? In tot cursul procesului s-au falsificat do­cumentele, altele au fost interpretate într-un mod nepermis şi josnic cu sco­pul de a pune un căluş în gura forţe­lor anti-războinice din Germania oc­cidentală în fruntea cărora se găseşte Partidul Comunist din Germania. Prin scoaterea Partidului Comunist din Germania în afara legii au fost în­călcate principiile politice ale declara­ţiei de la Potsdam care arată că toate partidele politice şi democratice vor avea dreptul să-şi desfăşoare activita­tea în mod liber cu scopul democrati­zării Germaniei. Or, Partidul Comu­nist din Germania a fost în fruntea tuturor partidelor şi a organizaţiilor democratice. De aceea, tovarăşi şi cetăţeni ai Ca­pitalei să protestăm în mod hotărît împotriva fascizării și înarmării Ger­maniei occidentale. Cerem anularea ho­­tărîrii de a scoate Partidul Comunist din Germania în afara legilor. Cuvîntul tov. Petre Drăgoescu Cuvîntul muncitorului Dragomir Stavre Cuvîntul acad. Horia Hulubei In cuvîntul său acad. Horia Hulubei a arătat: Trăim momente din istoria civilizaţiei cînd ştiinţa şi aplicaţiunile ei tehnice au ajuns la un grad de dez­voltare care poate umple de mîndrie şi bucurie pe fiecare cetăţean cinstit şi iubitor de oameni de pe acest pă­­mînt. Poporul german care a dat oameni ca Goethe, Schiller, Heine, un Beetho­ ven sau un Wagner, pe Gauss sau Bie­­rmann, poporul care l-a dat pe Diesel sau muncitori de înaltă calificare cum ar fi acei care au creat uzine universal cunoscute ca uzinele „Zeiss“ sau „As­­cania-Werke", poporul care a ştiut să ridice aplicaţiile tehnice ale ştiinţei la un grad de dezvoltare care ar servi de model pentru multe din ţările actual­mente puternic dezvoltate, este apre- Cuvîntul tov. Iacob Coţoveanu Aspect din timpul mitingului Partidul Comunist din Germania trebuie repus în drepturile sale — Mitingul de la Giurgiu —­ ­. Este ora 17:30. In jurul străvechiului turn din Piaţa Libertăţii, tălăzuiesc mulţimile ca o mare agitată, sub flu­turarea pancartelor şi lozincilor care­­dau glas miniei din inimile acestor înflăcăraţii luptători pentru cauza no­bilă a socialismului şi păcii. „Cerem anularea sentinţei samavolnice a Tri­bunalului de la Karlsruhe“, „Suntem­ alături de comuniştii din Germania“, „Salut frăţesc de solidaritate Part­iu­­lui Comunist din Germania“ — se pot citi pretutindeni pe panourile şi pancartele purtate deasupra coloanelor. Ia cuvîntul tovarăşul Vasile Cris­­tache, prim secretar al Comitetului re­gional Bucureşti al P.M.R. şi membru supleant al C.C. al P.M.R., care arată că interzicerea Partidului Comunist din Germania constituie un atentat împotriva clasei muncitoare germane şi a întregului popor german, o măsură samavolnică împotriva libertăţii şi drepturilor cetăţeneşti. „Sentinţa de la Karlsruhe urmăreşte să menţină şi să adîncească scindarea poporului german, să ameninţe pacea lumii“, a spus printre altele tovarăşul Vasile Cristache. A urcat apoi la tri­bună muncitorul Ilie Simion, mecanic la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“. „Eu împreună cu tovarăşii mei de muncă sunt cu totul alături de lupta comuniştilor germani şi cer cu tărie să înceteze batjocorirea drepturilor ce­tăţeneşti în Republica Federală Ger­mană, iar Partidul Comunist din Ger­mania să fie repus în drepturile sale“. Cu aceeaşi indignare şi-au expus protestul profesoara Bratu Dumitra de la şcoala medie nr. 2, inginerul Stan Minculescu de la Atelierele Navale Giurgiu, Marcel Macri, preşedintele tribunalului popular al raionului Giur­giu şi colectivistul Petre Cristea din Stăneşti. La sfîrşît, s-a dat citire unei mo­ţiuni prin care oamenii muncii din ora­şul Giurgiu protestează faţă de mă­surile samavolnice de la Bonn şi cer anularea sentinţei Tribunalului federal pronunțată împotriva Partidului Co­munist din Germania. Luminarea minţii tinerelor vlăstare prin slova­nie a cărţii, constituie no­bila misiune a profesoarei Emilia Druck, directoarea liceului de băieţi din oraşul Călăraşi. Pentru apărarea vieţii sutelor de copii care acum, în prag de toamnă, se pregătesc să în­ceapă un nou an şcolar, pentru viaţa tuturor copiilor de pretutindeni, pro­­fesoara Drude Emilia a urcat ieri la tribună cerînd anularea sentinţei Tri­bunalului federal de la Karlsruhe cu privire la interzicerea Partidului Co­munist din Germania. In cadrul mitingului a vorbit to­varăşul Marin Argint, prim secretar al comitetului raional de partid Că­lăraşi, care a evocat suferinţele îndu­rate de poporul nostru în timpul cînd militarismul german cotropise ţara noastră. — „Teama faţă de influenţa mereu creseîndă a Partidului Comunist din Germania în rîndurile populaţiei din Germania occidentală, a spus vorbi­torul, i-a făcut pe revanşarzii de la Bonn să ia această hotărîre ilegală de a interzice Partidul Comunist. Poporul german, care vede în Parti­dul­­Comunist din Germania un luptă­tor neînfricat pentru cauza păcii şi libertăţii sale, va lupta şi­­de acum înainte pentru pace. Oamenii muncii din ţara noastră îi asigură pe comuniştii din Germania de solidaritatea lor frăţească". Ca un tunet uriaş s-a auzit în piaţa în care a avut loc mitingul, glasul oamenilor muncii din oraşul Călăraşi, care înfierînd samavolnica sentinţă, au scandat minute în şir. Sentinţa de la Karlsruhe să fie anulată ! De aprobarea tuturor s-au bucurat cuvintele tovărăşiilor Ioniţă Ştefan, preşedintele cooperativei meşteşugă­reşti „Vasile Roaită“, Giurcă Marin, avocat în colegiul orăşenesc, Gherasim Nicolae, medic care au înfierat odioa­sa sentinţă. Şi din nou, ca o singură voce, a ră­sunat puternic glasul miilor de cetă­ţeni, atunci cînd s-a dat citire tele­gramei de protest pe care oamenii muncii din Călăraşi au adresat-o gu­vernului de la Bonn. RADU POENARU I. MACARIE SENTINŢA DE IA KARLSRUHE SA FIE ANULATĂ! Mitingul de la Călărași — STEAGUL G­ROŞ. Cuvîntul tov. Al. Buican Trecutul nu prea îndepărtat ne în­vaţă că măsuri ca cele luate acum două săptămîni în urmă în Germania occidentală, urmăresc un anumit scop şi anume, instaurarea fascismului. Şi ce a însemnat fascismul, este încă prea viu în amintirea noastră şi aş zice în carnea noastră, ca să nu ne dăm seama de imensul pericol care paşte nu numai poporul german. Eu, care am trecut prin lagărele de concentrare hitleriste şi toţi cei care au cunoscut pe spinarea lor torturile de neînchipuit, fizice şi morale apli­cate de hitlerişti milioanelor de oa­meni, bătrîni şi copii, femei şi bărbaţi din aceste lagăre, familiile celor ucişi mişeleşte, toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră, nu pot uita. Mai stăruie in minţile noastre grozăviile săvîrşite în crematoriile de la Auschwitz, Dachau, Mauthausen şi alte sute de lagăre de pe cuprinsul Germaniei şi din ţările cotropite de hitlerişti. Nu trebuie să admitem repetarea unor asemenea fapte ! Noi asigurăm clasa muncitoare din Germania şi întregul popor german dornic de pace şi democrate, de tot sprijinul nostru pentru ca ceea ce a fost, să nu se mai repete._________ (Textele cuvîntărilor sînt prescurtate) •* După încheierea cuvîntărilor, parti­cipanţii la miting au adoptat, cu ovaţii puternice o moţiune de protest împo­triva interzicerii Partidului Comunist din Germania în care se spune: Poporul român socotește acest act ca fiind un atentat îndreptat nu numai împotriva clasei muncitoare din Republica Federală Ger­mană şi a poporului german, dar şi împotriva cauzei păcii, scumpă popoarelor din întreaga lume. Interzicerea Partidului Comunist din Germania este un act terorist care împiedică unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice, accelerează înarmarea şi pregătirile de război în Republica Federală Germană şi netezeşte drumul pentru instaurarea dictaturii fasciste în această parte a Germaniei. Planurile războinice ale cercurilor revanşarde care ar vrea să întoarcă înapoi roata istoriei, sunt cu atît mai mult sortite eşecului, cu­mit acum forţele lagărului socialismului, ale păcii şi democraţiei sînt tot mai puternice. Poporul român, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace nu poate permite reînvierea fascismului şi militarismului german, care i-au adus numai ruină, suferinţe şi mizerie. Preocupaţi de soarta păcii în întreaga lume şi mai ales în Europa — noi, bărbaţi, femei, tineri, oameni ai muncii din Capitala Republicii Populare Române — protestăm plini de revoltă împotriva actului ilegal de interzicere a Partidului Comunist din Germania, cerem anularea acestui act şi restabilirea drepturilor legale ale Partidului Comunist din Germania, ale organizaţiilor progresiste şi ale clasei muncitoare din Republica Federală Germană. Nu vom admite nici o dată ca ororile fascismului să se repete! Purtînd în inimi o simpatie fierbinte pen­tru eroicul Partid Comunist din Germania, ţinem să asigurăm pe comuniştii, clasa muncitoare din Republica Federală Germană de deplina noastră soli­daritate frăţească în lupta lor pentru realizarea năzuinţelor naţio­nale ale poporului german, pentru pace şi socialism­ Ne exprimăm convingerea fermă că în ciuda oricăror greutăţi şi piedici, poporu­l german va obţine victoria în această luptă nobilă. (Agerpres) Alături de Partidul Comunist din Germania ceput cele mai crunite represalii îm­potriva forţelor democratice, împotri­va acelora care se opuneau politicii nefaste a hitleriştilor. Revanşarzii de la Bonn trebuie insă să ia aminte ! Alături de oamenii muncii din Germania occidentală, pe care reac­­ţiunea de la Bonn încearcă să-i în­­genunche, stau sutele de milioane de oameni ai muncii din întreaga lume, ale căror glasuri de protest împo­triva samavolnicei sentinţe, se aud azi cu putere pretutindeni. Oamenii muncii din ţara noastră cer anularea sentinţei de la Karls­ruhe, pentru ca Partidul Comunist din Germania să fie repus în toate drepturile sale. Ing P. IULMAN, M. SMEDOIU, frezor; C. CHINGARU, fre­zor; TUDOR NICULAE, maistru strungar; VEREȘ ȘTEFAN, tinichigiu; NICODA CORNEL, ajustor de la Uzinele „MÁTYÁS RÁKOSI“ Cu profundă indignare am aflat despre sentinţa Tribunalului federal de la Karlsruhe cu privire la inter-­ zicerea Partidului Comunist din Ger­mania. Orice om al muncii din ţara noas­tră îşi dă perfect de bine seama că această sentinţă are ca scop înăbuşi­rea glasului celor care se opun recon­stituirii armatei vest-germane, reîn­vierii militarismului german. Dar o sentinţă judecătorească nu poate fringe lupta poporului ger­man pentru pace, luptă în fruntea căreia se găseşte Partidul Comunist din Germania. Muncitorii germani îşi a­duc bine aminte că în 1933, odată cu interzicerea Partidului Comunist din Germania de către Hitler, au în­ •—■■I I Plenara Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor di industriile de petrol, chimie și gaz metan Joi 30 august a avut loc în Capitală plenara Comitetului­­Central al Sindi­catului muncitorilor din it­d­ustriile de petrol, chimie și gaz metan. La baz­a lucrărilor idle pe primul punct al ordinei de zi au stat rapoar­tele de activitate prezentate de pre­şedinţii comitetelor de întreprindere de la­­schela Boldeşti şi fabrica de hir­­tie „Steaua roşie“ din Bacău, precum şi coraportul ex­pus de Iov. I. Firăţilă, secretar al C.C. al Sindicatului munci­torilor din industriile d­e petrol, Chimie şi gaz metan. Plenara a constatat că sarcinile tra­sate sindicatelor din aceste ramuri in­dustriale cu privire la traducerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congre­sului al IIea ,al P.M.R. au devenit un program concret de acţiune. Primele 8 luni ale anului s-au încheiat cu suc­cese însemnate în cele trei mari sec­toare industriale. Participanţii la lucrările plenarei au dezbătut pe larg lipsurile ca­re mai frâ­nează dezvoltarea celor trei industrii şi au indicat măsuri practice pentru lichidarea lor. Concluziile asupra primului punct al ordinei de zi au fost trase m­e­tov. I. Dobre, preşedintele Comitetului Cen­tral al Sindicatului muncitorilor din industriile petrol, chimie şi ga­z metan. Apoi a fost prezentat planul de ac­ţiune a­l C.C. al Sindicatului privind desfăşurarea alegerilor sindicale care vor avea loc în ultimul trimestru al a­­nului. (Agerpres) Informaţii Vineri dimineaţa s-a întors în Ca­pitală delegaţia Republicii Populare R­omîn­e care în urma tratativelor duse la Atena a încheiat acordul privitor la reglementarea problemelor economice în suspensie din 1939 între Republica Populară Romina şi regatul Greciei şi a semnat declaraţia comună privitoare la reluarea relaţiilor diplomatice din­tre cele două ţări. * Ministerul Invăţămîntului aduce la cunoştinţă că înscrierile la concursul de admitere pentru învăţămîntul supe­rior fără frecvenţă se­ prelungesc pînă la 8 sept. inclusiv. Concursul de admitere se tine între 10-17 septembrie a.c. (Agerpres) DE LA LOTO-CENTRAL La tragerea „Loto Central“ din seara zilei de 31 august 1956, au fost extrase din urnă următoarele nouă numere: 63, 50, 49, 30, 7, 85, 69, 13, 73 Fondul general de premii pe ţară este de 1.795.179 lei. Tragerea viitoare are loc vineri 7 septembrie 1956, la Galaţi. VIAŢA DE PARTID In sprijinul calificării propagandiştilor din regiune Numeroase cadre din întreprinde­rile industriale, din unităţile socia­liste din agricultură, din comerţ şi cooperaţie din regiunea noastră ma­nifestă un interes din ce în ce mai puternic pentru studiul problemelor economice. Ţiinînd seama de aceasta, din noul an şcolar de învăţămînt de partid (1956—1957) va căpăta o m­ai mare extindere studiul economiei po­litice şi al problemelor concrete ale economiei. De aceea, comitetul re­gional de partid, preocupidu-se de pregătirea propagandiştilor pentru noul an şcolar, a acordat o atenţie deosebită calificării propagandiştilor care vor conduce cercurile de eco­nomie politică şi­ de economie con­­cretă. Timp de o lună de zile ,a funcţio­nat un curs de calificare a celor 80 de propagandişti care au fost selec­ţionaţi din rîndul comuniştilor care au cunoştinţe politice şi economice corespunzătoare: ingineri şi tehni­cieni agronomi din S.M.T. şi G.A.S., tehnicieni din industrie, activişti de partid şi de stat, brigadieri şi socoti­tori din gospodării agricole colec­tive. Activitatea cursului a fost rodni­că. O serie de lecţii tratînd despre producţia de mărfuri, marfa, legea valorii, capitalul şi plusvaloarea, renta funciară, venitul naţional, etc. au dat posibilitate propagandiştilor să-şi reîmprospăteze cunoştinţele în unele probleme de bază ale econo­miei politice. Foarte utile s-­au do­vedit lecţiile: „Caracterul legilor e­­comomice în socialism“, „Trăsăturile fundamentale ale perioadei de tre­cere de la capitalism la socialism“, „Producţia de mărfuri şi legea va­lorii în socialism“. Propagandiştii au studiat în pro­funzime problemele industrializării socialiste şi ale colectivizării agri­culturii în strînsă legătură cu do­cumentele Congresului al II-l­ea al P.M.R. S-a acordat multă atenţie problemelor privind creşterea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost, hozna,ciotul, etc. Au fost aprofundate o serie de teme cum sunt de pildă: reducerea preţului de cost al lucrărilor efectuate de S.M.T., creşterea rentabilităţii gospodăriilor agricole de stat şi altele. Un loc de seamă în pregătirea pro­pagandiştilor l-au ocupat problemele consolidării şi lărgirii sectorului so­­­cialist din agricultură. In acest sens au fost predate lecţiile: „întărirea economico-organizatoirică a gospodă­riilor agricole colective, condiţie de bază pentru creşterea nivelului de trai al colectiviştilor şi atragerea ţă­rănimii muncitoare pe făgaşul so­cialismului“, „Rolul întovărăşirilor şi al formelor simple de cooperare în producţia agricolă în transformarea socialistă a agriculturii“ şi s-a dat o cons­uitu­ţie la Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie a. c. cu privire la măsurile pen­tru realizarea sarcinilor stab­ili­te de Congresul al II-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii. In legătură cu activita­tea gospodăriilor colective, propa­gandiştii au tras concluzii şi din în- Uimnirea avută cu tov. Dumitru Niţu, preşedintele G.A.C. „Drumul păcii" din comuna Mărculeşti raionul Slo­bozia. Preşedintele gospodăriei a răspuns la o serie de întrebări pri­vind organizarea muncii în gospo­dărie, dezvoltarea ramurilor anexe, etc. Lecţiile au fost urmate de semi­­narii la care propagandiştii au par­ticipat activ, îmbogăţind­ discuţiile cu exemple practice de pe locul lor de muncă. Seminariile au dovedit ca­pacitatea majorităţii propagandişti­lor de a împleti strîns tezele teore­tice cu practica construcţiei socia­liste, cu sarcinile concrete ce stau în faţa organizaţiilor de partid. Lec­ţiile şi seminariile au fost ţinute de membri ai comitetului regional de partid, conferenţiari, lectori şi asis­tenţi­ universitari, cadre d­in aparatul de partid, de stat şi din economie. In cadrul cursului au avut loc şi conferinţele: „învăţătura marxisi­leninistă despre formele de trecere a diferitelor ţări de la capitalism la­ socialism şi aplicarea ei creatoare de către partidele comuniste şi mun­citoreşti“, „Respectarea legalităţii­ populare, sarcină principală a orga­nelor de partid şi de stat“ şi o con­sultaţie la Hotărîrea C.C. al P.C.U.S. cu privire la lichidarea cultului per­sonalităţii şi a urmărilor sale. Conducerea cursului s-a preocupat şi de pregătirea metodologică a pro­pagandiştilor. In acest scop s-a or­ganizat o consfătuire în care unii propagandişti au vorbit despre ex­perienţa cercurilor de economie poli­tică şi de economie concretă. De ase­menea, s-a ţinut un instructaj despro metodele de conducere a cercurilor. Propagandiştilor care au frecvent­­at cursul li s-au creat condiţii pen­tru a-şi îmbogăţi cunoştinţele poli­tice şi culturale. Ei au vizitat Mu­zeul de Istorie a Partidului, Muzeul de la Doftana, Muzeul de Istorie Na­turală „Gr. Antipa“, Combinatul Po­ligrafic „Casa Scîrtei“, au ascultat o conferinţă despre ştiinţă şi religie, au vizionat fiilme şi piese de teatru. Zilele acestea a avut loc încheie­rea cursului de calificare a propa­gandiştilor. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. C. Băjenaru şeful sec­ţiei de propagandă şi agitaţie a Co­mitetului regional Bucureşti al P.M.R. care — în numele Biroului Comitetului regional — a felicitat propagandiştii pentru succesele ob­ţinute în pregătirea­ lor. Vorbitorul a recomandat propagandiştilor să-şi completeze mereu cunoştinţele şi să depună toate străduinţele pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă sarcinile construirii socialismului în ţara noastră şi căile pentru îndeplinirea cu succes a acestor sarcini, astfel ca toţi cei ce studiază să fie în pri­mele rînduri în lupta pentru înfăp­tuirea hotărîrilor partidului şi gu­vernului. S. MARIN Conferinţa de presă de la Casa Ziariştilor Joi după-amiază la Casa Ziariştilor din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă cu membrii delegaţiilor sin­dicale din Franţa, Anglia, Austria, Al­bania, Belgia, Olanda, Mexic, Siria, Tunisia, Africa Neagră, care la invita­ţia C.C.S. au participat la sărbătorirea zilei de 23 August la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost ros­tit de Al. Bondoc, redactor şef al zia­rului „Munca“. Primul răspuns la întrebările puse de ziarişti a fost dat de John Nor­­manton, delegat din Anglia. El a vor­bit despre opinia muncitorilor englezi faţă de naţionalizarea Companiei Ca­nalului de Suez. Delegatul austriac Joseph Sturm, ca­re a luat apoi cuvîntul, a vorbit despre poziţia clasei muncitoare din Austria faţă de remilitarizarea Germaniei occi­dentale şi faţă de măsura samavolnică a interzicerii Partidului Comunist din Germania. Delegatul tunisian Mohamed Trudi Habib a declarat că este foarte mişcat de amabilitatea şi curtoazia pe care a întîlnit-o în ţara noastră. A vorbit apoi Ba Mamadou, secre­tar general al Sindicatului metalurgiş­­tilor din Dakar Senegal. P. Vastenhaver, preşedintele comite­tului de întreprindere de la fabrica de încălţăminte „Reinhold“ din Amster­dam (Olanda) a vorbit despre nece­sitatea întăririi luptei pentru unitatea clasei muncitoare olandeze. Aimé Cab­ala, miner din delegaţia franceză, a vorbit apoi despre situaţia tinerilor mineri din Franţa. Youssef Al-Imady, din Siria, a trans­mis salutul oamenilor muncii din pa­tria sa către oamenii muncii din R.P.R. Nilario Miramontes, din corpul di­dactic al Universităţii muncitoreşti din Mexic a vorbit despre sistemul de or­ganizare a acestui institut de învăţă­­mint. Germain Rey secretar departamen­tal al Sindicatului Construcţii şi lu­crării publice din Franţa a vorbit des­pre perspectivele dezvoltării unităţii de acţiune a clasei muncitoare fran­ceze. Maurice Lallieu, feroviar, membru al delegaţiei franceze a vorbit apoi des­pre acţiunile feroviarilor francezi îm­potriva războiului din Algeria. A vorbit apoi M. Vey Louis secretar general al sindicatelor C.G.T. din Ga­bon (Africa Franceză). Kiko Kote, membru al C.C.S. din R.P. Albania a făcut o expunere am­plă asupra organizării ocrotirii sănă­tății în­ tara sa. v'-v. O VIZITA LA FERMA ZOOTEHNICA DIN COMUNA CREMENA (R. P. Bulgaria) S­oarele s-a lăsat ca o pasăre obosită peste creasta munţilor Bal­cani şi repede a apus un­­­­deva la orizont. In depăr­tare, răsună tălăngile ci­rezilor care se întorc agate de la păscut Un grup de ţărănci stau pe bancă sub streaşină staulului din ferma pentru creşterea vacilor, a gospodăriei agricole colec­tive din comuna Cremena, regiunea Vraţa. Privirile Ie sunt afin­ti­te departe, spre livezi. — Se apropie, lată-le / Ţvetanca Borisova, o fe­meie tinară şi vioaie, s-a desprins din mijlocul lor şi a pornit către cireadă, stri­­gînd în gura mare: — Nea Iordane, ce face Nora ? Păstorul a răspuns ceva ce nimeni n-a înţeles şi as­ta a neliniştit-o şi mai mult pe mulgătoare. S-a întors spre colegele sale şi cu tri­steţe un glas, a grăit: — Pe semne că s-a în­­tîmplat ceva cu Nora. — Vom vedea Tveto. Şi eu le aștept pe ale mele, — caută s-o liniștească Anca Liubomirova. Un om spătos care nu de mult trecuse de 40 de oră, aflindu-se In apropie­re, ascultase atent convor­birea lor. Cînd o văzu pe Țvetanca pălind de grijă, încântă spre fete surîzind. — Pentru 'Nora te neli­niștești, Tveto, nu-i aşa? Omul acesta era Vasil An­­dreei, administratorul cres­cătoriei de vaci. De multe ori auzise el aceste suspi­ne şi de fiecare dată, cu glasu-i părintesc, le liniş­tea pe crescătoare. Acum insă parcă era şi el puţin îngrijorat. Nora este una din vacile cu cea m­a mare producţie de lapte din fer­mă şi Ţvetanca se mîndreş­­te cu ea. Cînd sosesc oas­peţii, fata aceasta le po­vesteşte foarte amănunţit cum Nora, o vacă socotită aproape stearpă, a început să dea peste 6.500 li­tri de lapte pe an. Insă, înainte cu o lună, Ţvetanca era foarte alarmată. Nu reuşise să îndeplinească pla­nul. Acest fapt l-a neliniştit şi pe Andreef. Dar acum i se părea că a descoperit cauza pentru care au fost perioade cînd vacile nu at­Ungeau producţia planifica­tă de lapte. Andreef, cu o­­chiul pătrunzător, a urmă­rit mai îndeaproape adin­sa nelinişte a mulgătoarei. De abia acum Începea el să-şi dea mai bine seama de ce Ţvetanca şi Anca vorbesc despre vacile pe care le au in seamă cu multă bucurie şi se întristează a­­tunci cind li se întîmplă ceva. Sint doar cele 15 vaci pe care acum doi ani spe­cialiştii le eliminaseră din cireada vacilor producătoa­re de lapte şi cu care acum aceste crescătoare au reuşit să obţină o producţie re­cord. A­u trecut doi ani de zi cînd Vasil Andreei, după ce a stat in cumpănă, a primit conducerea fermei, care de abia atunci se for­ma. Ştia că va avea de lup­tat cu multe greutăți, cu „concepţia" unora că în a­­cest raion nu pot fi crescu­te decit bivoliţe, din care, cauză, îu preocupările gos­podăriei, pe primul plan se situa agricultura, îşi amin­teşte cum atunci, ţăranii bătrîni îl avertizaseră: vi­tele nu fac pentru ţinutul nostru. S-a sfătuit Vasil Andreei cu agronomul şi au căzut de acord să cum­pere vaci din raionul Sofia. Curind au amenajat fer­ma. A mers greu. S-au lo­vit de multe piedici. E drept, ferma nu prea făcea progrese și asta ațîta mult pe cei neîncrezători. ■ — Păi n-am spus noi că așa se va întlmpla ? — bo­dogăneau bătrînii. Vasil Andreef nli s-a dat bătut. Ferma de vaci tre­buia să producă, să spo­rească belşugul colectivei. Zile şi nopţi s-au scurs în­cet şi fiecare era presărată cu fel de fel de griji şi fră­­mântări. Cind li critica pe îngrijitori că nu-şi fac trea­ba, aceştia se grăbeau să se scuze: „Au dreptate bă­­trlnii, nu este pentru noi creşterea vitelor". Vasil An­dreea s-a sfătuit adesea cu consiliul de conducere al gospodăriei şi a înţeles că la fermă nu se obţin rezul­tate pentru că sunt trimişi unii oameni cărora munca nu le e dragă. In anul care a urmat, cu sprijinul organizaţiei de bază şi al consiliului de conducere s-au schimbat crescătorii. De astă dată au fost alese femei harnice, cu dragoste de muncă. Ferma a început să dea rezultate. Către ea îşi îndreptau o­­chii plini de curiozitate toţi colectiviştii. Ii atrăgeau as­pectul frumos al grajduri­lor, curăţenia curţii şi mai cu seamă cirezile de vite bine hrănite şi ingrijiti Dar aceasta nu era totul. Vasil Andreei nu s-a oprit la mijlocul drumului. Nu s-a lăsat cină nu a obţinut din partea adunării genera­le fondurile necesare pentru ridicarea unor grajduri mo­derne, construirea de silo­zuri pentru furaj murat şi a unei linii de vagoneţi care să uşureze munca crescăto­rilor. Ferma a început să crească. Vasil şi-a dat sea­ma că el trebuie să stu­dieze medicina veterinară şi modul de prelucrare a laptelui. Aşa va reuşi să prevină bolile iar produsele să fie bine prelucrate. In curind, ferma locuitorilor din Cremena s-a transfor­mat într-o adevărată școa­lă. Vasil Andreei a înce­put să publice articole des­pre felul cum se ingrijesc vitele la ei. Crescătorii din­ raioanele învecinate au în­ceput să re viziteze ferma. La rugămintea acelora care nu aveau posibilitatea să vină la ei, şi in urma pro­­punerii Ministerului Agri­culturii. Vasile Andreea a scris o carte cu titlul mo­dest : „Experienţa crescăto­riei de vaci din comuna Cremena". Intr-Insa el po­vesteşte despre strguinţa cu care colectivul tot aplică complexul zootehnic de nu­­trire, creştere şi reproduc­ţie a vitelor. A mai povestit şi despre eforturile lor de a înfiinţa o bază furajeră ca şi despre organizarea muncii. Nu a omis să spe­cifice cum într-un sat, in care creşterea vitelor era socotită aproape inaccesi­bilă, aceasta asigură acum 59 la sută din venitul total al gospodăriei. Articol scris pentru ziarul „Steagul roşu“ de Rustem Pomac­ ek Pag. 3-a

Next