Steagul Roşu, noiembrie 1956 (Anul 3, nr. 804-829)

1956-11-01 / nr. 804

fol. 2-a Inţelegîţid că întărirea continuă a partidului şi a compoziţiei sale so­ciale este o sarcină de mare răspun­dere, organizaţia de bază de la S.M.T. Ciocăneşti, (secretar tov. Ion Alexandru) a desfăşurat o rodnică nuncă organizatorică şi politică pen­­tru­ ca în rîndi­rile partidului să in­tre într-adevăr cei mai înaintaţi mun­­citori din staţiune, tractorişti frun­taşi şi tehnicieni care prin activitatea lor în producţie cit şi pe tărîm ob­ştesc dovedesc că sînt luptători ac­tivi pentru traducerea în viaţă a po­­tărîrilor partidului şi guvernului. Biroul organizaţiei de bază a or­ganizat încă de la începutul primă­verii, concomitent cu studierea docu­mentelor Congresului al II-lea al P.M.R., studierea temeinică a in- strucţiiuiilor C.C. al P.M.R. cu pri­vire la primirea de candidaţi şi noi membri de partid. Acest lucru s-a făcut în primul rînd în cadrul birou­lui organizaţiei de bază şi mai apoi în adunarea deschisă la care a fost invitat să participe şi activul fără de partid. Trebuieşte­­arătat că în munca de primire de candidaţi, biroul organizaţiei de bază şi-a îndreptat a­­tenţia mai ales spre activul fără de partid, izvor principal din care se recrutează noi candidaţi de partid Astfel, organizaţia de bază a luat măsuri pentru lărgirea activului fără de partid şi pentru activizarea lui. Biroul organizaţiei de bază a folosit şi foloseşte şi acum metoda de a da unor membri de partid sarcina de a se ocupa de cite unul sau doi tractorişti fruntaşi în producţie, pe care să-i cunoască bine cu calităţile şi lipsurile lor, să-i ajute să-şi ridica nivelul politic şi profesional, să-i a­jute să se pregătească pentru a intra în partid. Astfel membrii de partid Grigore Mihai şi Toma Gheorghe au primit sarcina să se ocupe de trac­toriştii Nicolae Ghinea, Pavel Con­stantin, Ion Dumitru şi alţii. Datorită acestui­ fapt, m­ulţi mecanizatori frun­taşi au şi devenit candidaţi de par­tid. La S.M.T. Ciocăneşti cererile de primire în rîndul candidaţilor de par­tid sunt rezolvate operativ. Biroul o­r­­­­ganizaţiei de bază nu lasă să se tă­răgăneze timp îndelungat această problemă şi atunci cînd dosarele sînt gata ele sînt discutate pe rînd în ca­drul biroului şi apoi în adunarea ge­nerală a organizaţiei de bază. Datorită muncii politice desfăşurată de membrii de partid numărul tracto­riştilor,­­ mecanicilor şi tehnicienilor care se îndreaptă cu încredere spre partid creşte simţitor. Pînă în pre­zent au fost primiţi în rîn­dul candi­daţilor de partid 12 tovarăşi în ma­joritatea lor tractorişti, mecanici şi tehnicieni. Printre aceştia se numără tovarăşii Dumitru Ion, şeful brigăzii a 10-a de tractoare, brigadă fruntaşă pe staţiune, Nicolae Ghînea tractorist fruntaş, Negoiţă Teodor inginer agro­nom, Neagu Nicolae mecanic agricol şi alţii. Zilele trecute încă trei tovarăşi printre care combinerul fruntaş Du­mitru Delivasile, mecanicul Alexan­dru Ianoş şi agronomul de sector Ion Constantin au prezentat secretarului organizaţiei de bază cereri prin care ei solicită să fie primiţi in rîndul candidaţilor de partid. Muncind pe­n­­tru ca stagiul de candidat să nu ră­­­mină o simplă formalitate-membrii de partid d­e la S.M.T. Ciocăneşti se în­grijesc necontenit de educarea şi creş­terea nivelului politic al candidaţilor de partid atrăgîndu-i să ia parte ac­tivă la întreaga muncă a organizaţiei de bază. Candidaţii de partid de la S.M.T. Ciocăneşti au primit din par­tea organizaţiei de bază sarcini con­crete. De exemplu tov. Nicolae Ghinea se ocupă cu întrecerea socialistă pe staţiune, iar tov. Ion Dumitru răs­punde de munca culturală. Organiza­ţia de bază a dat sarcină candida­­tului de partid Constantin Pavel şe­ful brigăzii I-a de tractoare să ge­neralizeze în rîndul tractoriştilor me­toda folosită de el în justa exploatare a tractoarelor şi maşinilor agricole. El a scris pentru gazeta de perete şi la foile volante numeroase articole privind modul de organizare a mun­cii în brigadă cît şi în ce constă me­toda graficului orar şi avantajele pe care le au acei care le aplică. De curînd la S.M.T. Ciocăneşti a­u fost terminate pregătirile în vederea deschiderii noului an şcolar în în­­văţăiim­întul de partid. Biroul organi­zaţiei de bază s-a îngrijit şi a în­cadrat în formele de învăţămî­n­t res­pective pe toţi candidaţii de partid şi pe ucei tovarăşi care năzuiesc să intre în partid. Organizaţia de bază de la S.M.T. Ciocăneşti trebuie să muncească şi de aci înainte cu consecvenţă pentru primirea de noi candidaţi şi mem­bri de partid pentru ridicarea ni­velului lor politic şi profesional, sar­cină pusă în faţa tuturor organiza­ţiilor de bază de cel de al doilea Cor­­gres al partidului. c. fotache VIATA DE PARTID Primirea de candida­ţi de partid în atenţia organizaţiei de baza f^răcşene! 4 un sătuleţ cu ca-N­ ieii adunate pe trei deluşoa­­re. Soarele zîmbeşte. Mănun­chiuri de raze aurii se intrec prin vdzdulM înveselit, min - tind cu blindeţe pămlntul reavăn, brazdele negre ce 16 răstoarnă elfi va colecti­vişti ad pi dunga deluşorului, sub ograda, gospodăriei. Linişte deplină■ Oamenii sunt la lucru. Numai soco­titorul Radu Moraru mai foşneşte cite o hir­tie in încăperea denumită „sediu". El se trudeşte să pună scriptele cu socotelile la punct. Nu-i de meserie, dar de nevoie. Ia rugă­mintea colectiviştilor, s-a lăsat con­vins că-i nimerit şi pentru aşa ceva. Prin Ogradă mai­­trebălueşte cineva: cel mu harnic colectivist, Hoţu Ion, un om mic de stat, botorog şi iute la lucru ca ardeiul. Din jos, dinspre vale, Dinu, fe­ciorul socotitorului Moraru, căsăto­rit nu de multă vreme, cu Titina, făta M Gh. Stroe, mai stărui pe Ungă socru-său de cîteva ori să urce pină in ograda colectivei, apoi, cind văzu că nu e chip să-l ducă la tată­­său s-apucă iar să-i vorbească des­pre vrednicia colectiviştilor. — Din puţin au făcut o gospo­dărie de toată frumuseţea, tată so­­crule — zicea Dinu. Astă primăvară cind a luat fiinţă n-avea nimic mai mult decit cele 20 de familii cu 61 de ha., 2 boi, 2 cai, şi aceste vite­­ erau slabe şi amărâte ca vai de ele.­­ De atunci a trecut o jumătate de­ an şi colectiva lor nu mai seamănă deloc. Are trei perechi de boi, două perechi de cai, 5 atelaje, 147 oi, o crescătorie de găini şi raţe, 2 scroa­fe, saivan nou, părul nou şi... o re­coltă mult mai bună decit a noa­stră. — O fi avind, măi Dinule, da’ eu nu mă-nscriu. Inscrie-te tu ! — și bătrlnul plecă înapoi spre casă. Dinu rămase locului și-l privea din urmă pe socru-său. Nu-l auzise niciodată zicind astfel: „Inscrie-te tu“. Asta însemna că i-a dat dezlegare. Un pas înainte. Tot așa s-a intimplat si cind s-a Înscris in întovărășirea „Filimon Strbu" aia din care s-a născut in primăvară colectiva „Tudor Vladi­­mirescu”. Atunci tat-său i-a zis ci­­neva mai tare .• „Măi băiete, eu îs tatăl tău. De ce nu-mi ceri părerea ? Ori, ce, te-ai înstrăinat de mine ? Spune atunci ! Da' nu-i bine să faci ceva fără să mă întrebi. Că te-ai hotărit să vii pe făgaşul nostru e bine. Da' spune tu, Dinule, de ce să Intri numai in tindă, cind poţi să intri in casă, de ce să stai pe pris­pă, cind poţi sta in casă?“ Dinu n-a priceput imediat tîlcul înţelept al vorbelor tătîne-său. Le-a clărit, le-a întors pe toate părţile şi plnă la urmă le-a dat de rost. „A, vasăzică aşa ar veni t tinda ar fi întovărăşirea unde m-am înscris, iar casa de „Seni colectiva lor". Toate acestea îl trecură prin cap, Iul Dinu tn timpul cit poposi reze-­­ mat lingă gardul de nuiele urmări­n- a du-l pe socru-său, cum urca alene pe­­ dedul hălții. Apei privirea i se In­­dreptă spre celălalt vîrf al dealului,­ unde-s acareturile gospodăriei _ co- C lective. După o vreme, ce se ginii s­eli hai să meargă singur plnă la­­ taică-său, să-i spună că socrul i-a învoit. — Ce-i cu tine, mă Dinule? — V. Intlmjină „bătrinul". Feciorul ii spuse totul din fir In păr. Radu Moraru, socotitorul, se bucură. — Nu trebuie să ne oprim aici! De ce să nu-l atragem și pe nea Stroe, cuscrul ? — Da, dar cum ? — Uite ce, Dinule, invită-l diseară la mine, la un vin. Noi am luat avansurile. Şi aşa, din Momente din cooperativizarea comunei Drăcşani una, din alta, îl duc să-i arăt ce-am luat eu pentru cele 316 zile-muncă, adică: 800 kg. griu, 1100 kg. po­rumb, 31 kg. brinză, 200 kg. cartofi, 13 lină, 11 fasole, 6 zahăr, 21 ulei şi altele. Şi cind te glndeşti că as­­tea-s numai avansuri de 40 la sută... Omul cind vede cu ochii se convin­ge... Uite, aşa s-au petrecut lucru­rile şi cu d-alde Voicu Ion care a adus cerere, Gh. N. Stanciu, Const. Ionescu, Anton Iliescu. Toţi au de­pus cereri zilele astea... In seara cind la socotitorul Mo­raru venise cuscrul său, Gh. Stroe, cu tinerii Dinu şi Titina, la un alt colectivist, Gogu Zamfir, venise fa­milia lui Pistol, bătrtni şi tineri, în­scrişi In întovărăşirea nouă, dar care trăgeau spre colectivă... De unde In primăvară era alei la Drăcşenei o singură întovărăşire, „Filimon Strbu", cu vreo 80 de fa­milii, din care s-a format apoi noua colectivă, acum, In zilele acestea de toamnă, In Drăcşenei sunt o gospodă­rie colectivă şi două întovărăşiri care numără 220 de familii cu 445 de ha. de pătmb­t... Şi cină te gin­­deşti că totul a apărut, aşa, dintr-o scinteie... Patru sate cuprinde comuna Drăc­şani: Odobeasca, Muţ, Drăcşenei şi Drăcşani, comuna propriu zisă. Scîn­­teia a aprins un foc viu in inimile gospodarilor din toate aceste patru sătuleţe. In Drăcşani mai sim­t pe dinafară doar vreo 30 de familii, restul au intrat toate In cele două în­tovărăşiri agricole. Iată pe scurt is­toricul: Plnă la Congresul partidului In întovărăşirea Veche „23 August" erau 80 de familii, iar astă primăvară 92. Acum sunt 105 familii cu o supra­faţă de 230 ha. şi 12 cereri nerezol­vate din ultimele 10 zile. întovără­şirea „7 Noiembrie" e nouă. A luat fiinţă acum două săptămlni cu 61 familii şi 161 de ha. De atunci plnă acum s-au mai adunat incă 7 ce­reri. In satul Muţ, cel mai mic f­el, (are 74 de familii), acum cîteva zile a luat fiinţă un comitet de iniţiati­vă pentru o nouă întovărăşire. Pri­mii care s-au înscris sunt: Florea Măţaru cu 3 ha., Ion Călin cu 2,50 ha. şi Alecu Stingă cu 2 ha. Ne-a mai rămas un sat: Odobeasca cu 177 familii. Aici e o gospodărie co­lectivă care numără 60 de familii şi 8 cereri noi şi o proaspătă întovă­răşire „Steagul roşu" închegată acum o săptămână cu 25 de familii şi 37 ha. de pământ. Astea sunt faptele născute dintr-o scinteie, fapte de la ţară, întilnite acum la tot pasul în satele ţării noastre, fapte care vorbesc despre naşterea şi dezvoltarea vieţii noi. VASILE CABULEA Desen de F. GRONSKI STEAGUL­ ROŞU intelectualii satelor MARIN STOIAN, directorul că­minului cultural din Slobozia ra­ionul Răcari, desfăşoară o acti­vitate bogată, care nu se rezumă numai la spectacolele şi conferin­ţele ce le organizează în calitatea ce o deţine. De curînd, el s-a preocupat şi de înfiinţarea unei staţii de radioamplificare cu 200 posturi. In comuna Cornăţel, raionul Titu, învăţătoarea Maria Ilie este bine cunoscută. E şi firesc dealtfel. Ea este „sufletul" căminului cultural. Are merite în înfiinţarea echipei de teatru şi în lecţiile ce le ţine femeilor din comună, le dă sfaturi preţioase în legătură cu creşterea şi educarea copiilor. Faptul că echipele m­­istice din Vlăsceni, Pitaru şi Titu au ajuns în faza regională a celui de al 44ea concurs al artiştilor amatori, se datoreşte in bună măsură şi instructorului Paraschiv Angeles­­cu, învăţător la Vlăsceni. El depune o asţinută activi­tate culturală, lucru ce-i atrage simpatia şi încrederea tinerilor din comună. Un oficiu poştal in comuna Voluntari Locuitorii comunei Voluntari sim­ţeau de multă vreme necesitatea exis­tenţei în comuna lor a unui oficiu poş­tal. Cel mai apropiat oficiu se găsea în Colentina, astfel că cetăţenii din comuna Voluntari trebuiau să parcur­gă o hurlă distanţă pentru o scrisoare sau un mandat poştal. Incepînd de azi, va funcţiona în comuna Voluntari un oficiu poştal prevăzut cu toate serviciile, atît pen­tru prezentare rit şi pentru distribuire. De­­asemenea, noul oficiu este pre­văzut şi cu cabine pentru convorbiri telefonice. ÎNTRECEREA . Mulţi muncitori şi tehnicieni desfor­­g nici­tre fabrica de vată din Buftea ş.­ Numeroasă sunt şi faptele deosebite , în aceste zile de întrecere în cinste,, % lui 7 Noiembrie. Despre astfel de p­os­ti­meni şi fapte se vorbeşte în consfătui­rile de producţie, în convorbirile agita­­torilor, şi se scrie la gazeta de perete a fabricii. La secţia uscat vară, de pil­dă, (clişeul nr. 1) comunistul Radu Gheorghe este cunoscut de multă vre­me ca un vrednic fruntaş în producţie, împreună cu echipa sa, el depăşeşte zilnic norma cu 16—20 la sută, dînd în acelaşi timp lucru de bună calitate Pilda comuniştilor este urmată cu multă însufleţire de utemişti. Astfel, la secţia împachetat vată (clişeul nr. 2) utem­istele Nica Codina, Tudora die Aurica şi Lixandru Maria, au reuşit ca în prima decadă a lunii oc­tombrie a. c. să împacheteze cite 100—120 kgr. vată medicinală pe­ste plan. Succese’asemănătoare au înregistrat şi utemistele de la secţia preparaţii. Bunăoară tovarăşa Grigore Aurora (clişeul nr. 3) este una din cunoscu­tele fruntaşe în producţie. Cele mai bune rezultate le obţine Insă din ziua cînd organizaţia de bază a primit-o în rindurile candidaţilor de partid. Dar Grigore Aurora nu este numai o vrednică fruntaşă, ci şi o bună to­varăşă de muncă. Ea a calificat în a­­cest an pe utemistele Popescu Anica şi Dumitru Ecaterina, care în prezent lucrează aproape tot atît de bine la bobinaj ca şi profesoara lor. Tînăra Brătan Ioana (clişeul nr. 4) care lucrează la 8 războaie, în numai 20 zile ale lunii octombrie a dat 460 m. ţesături de bumbac peste plan, Dincă Iuliana, pe lîng­ă succesele ob­ţinute în producţie a reuşit să cali­fice în acest an încă 4 muncitoare. In prezent brigada utemistă condusă de Dincă Iuliana deţine mai departe stea­gul de brigadă fruntaşă pe secţie. Folosind din plin maşinile, econo­misind cu grijă materia primă, colec­tivul fabricii a reuşit să sporească an de an producţia de ţesături la poarta întreprinderii au ieşit numai în anul acesta cu peste 2.000.000 metri mai multe ţesături decit în 1948. In frunntea luptei pentru mai multe pro­duse stau comuniştii şi candidaţii de partid Tănase Florea, Ioniţă Florica, Ioana Oveinicov şi alţii. Numai schimbul tovarăşului Tănase Florea a dat de la începutul acestui an a­proape 50­ 000 m. ţesături peste plan. Succese îmbucurătoare au fost do­­bîndite şi de tovarăşii din celelalte schimburi care se află în întrecere, însufleţiţi de realizările obţinute pînă î­n prezent muncitorii şi tehnicienii de l­a fabrica de vată Buftea s-au anga­­j­­at să obţină în viitor noi victorii în­­ producţie. Faptele despre care v-am­­ vorbit dovedesc cu prisosinţă că ei î­şi vor arăta destoinicia şi se vor ţine ţ­ie cuvin­t. ( Forto-reportaj: GH. POP£SCU! Din scrisorile primite în cadrul concursului Teren de sport sau... pășune ? In cartier­ul Vatra Lumi­noasă din raionul 23 Au­gust s-a amenajat în vara aceasta de către între­prinderea „Electroapara­­taj“ un teren de sport. Spre deosebire însă de alte terenuri, acesta este folosit în „dublu“ scop. Adică şi pentru sport şi pentru păşunat (toată vara au păscut aici oile şi ca­prele cetăţenilor din car­tier). Sportivii însă nu se împacă cu caprele în fo­losirea comună a terenu­lui. Şi la drept vorbind ei au dreptate. Terenul de sport a fost amenajat pentru ei. Bar, ca să fie împăcată şi capra şi... sportivii, n-ar strica să se îngrădească terenul, iar oile şi caprele să fie „în­druma­te“ să pască în altă parte. M. ION Din cauza becurilor Cart­ierul Grant este an ani da zile electrificat. Cu toate acestea, pe unele străzi, ca de exemplu a­­leea Grant şi str. Ing. Pascal Tell (pe o anu­mită porţiune) domneşte bezna. De ce? Pentru că I.It.E.B.-ul nu ia măsuri... să înlocuiască becurile arse. V. ION Un creion... anemic Dacă nu aţi scris nicio­dată cu creioanele fabri­cate de întreprinderea „Republica", nu mă puteţi crede. Eu însă v-o spun din experienţă proprie. In cele opt ore de lucru tre­buie să ascut creionul de cîte ori se rupe vîrful... şi vîrful se rupe ori de cîte ori încep să scriu. Ce putern face? Poate va răspunde colectivul a­­cestei întreprinderi. Noi îi dăm un sfat: să se stră­duiască pe viitor, să pre­lungească „viaţa“... cre­ioanelor prin îmbunătăţi­rea calităţii lor. OM. CONSTANTIN - „reclamaţie” Declare felul cum este aprovizionată piaţa „Pro­gresul“ de pe şoseaua Giurgiului, cetăţenii din cartier nu au de spus de­­cît vorbe de laudă, şi nu exagerează. Aici poţi găsi tot ce doreşti. Dar dumi­nica trecută, cînd îmi fă­ceam unele cumpărături, am întîlnit un vechi cu­noscut care se arăta foar­te nemulţumit. Cum mă văzu mă întrebă: — Dumneata ştii unde pot să fac o reclamaţii? — Reclamaţie? — între­bai mirat. Dar de ce? Văd că ai sacoşele pline. Ce-ţi lipseşte? — Nu despre asta e vorba. Pînă să mă lămurească, m-am şi trezit în faţa ca­sei sale, pe strada Bucu­­reasca nr. 24 (în apro­pierea pieţei). — Ia priveşte, — îmi zise el. In mijlocul străzii era un morman de gunoaie, care, după paiele şi zarzavatu­rile putrezite, Iţi dădeai îndată seama că provin din piață. — Uneori, noaptea, — mi-a spus prietenul meu — autocamioane încărcate cu gunoi, sunt deşertate aici... Avea dreptate omul să fie Indignat. De aceea i-ara promis să fac recla­­m­aţia în coloanele ziarului „Steagul roşu“. Aşa sunt mai sigur de efect... N. PĂUN S-au instalat 3890 difuzoare In raionul Videle există o staţie de radioficare cu o capacitate da E.OOO de difuzoare, studiourile fiind dotate cu cele mai mo­derne aparate. Staţia este condusă cu pricepere de către tehnicianul Gheor­­ghe Gheorghe. Entuziasmul cu care lu­crează liniarii acestui şantier a făcut ca pînă In prezent să fie montate 3.890 difuzoare. Printre cei harnici se numără li­nierii Nicolae Nicolae, Ion Bercioiu, Constantin Mănescu, Ion Benga şi Gheorghe Stan şef de co­loană. Angajamentul celor care muncesc In acest şantier este ca în cel mai scurt timp cele 12 comune pla­nificate să fie radiofi­­cate. DICA DRAGOMIR S-au întîlnit la bază Se Insera cind preşedintele sfatu­lui popular, Ion Răducanu din comu­na Curcani, împreună cu secretarul, organizaţiei de bază, Ion Pandele, şi ciţiva gospodari fruntaşi printre care Dobre Matei, Gheorghe Enciu, Matei Pană şi alţii, au poposit la poarta lui Marin Mihai. — Ce faci frate Marine? începu vorba preşedintele. — Cu culesul porumbului, tovară­şe preşedinte. — M­ine mergi cu cotele la bază, la Olteniţa. Ştii, merg mai mulţi — un convoi. — Mai e vorbă? Chiar mă gân­deam să nu. Vorbesc cu ciţiva ve­cini, dar dacă zici că pleacă un convoi... — Vasăzică, mergi şi dumneata... De la Marin Mihai au plecat la­ Ştefan Stănilă şi apoi la alţii. Con­voiul care urma să plece era pre­gătit. In seara aceea, cind s-au des­părţit, secretarul organizaţiei de bază, Ion Pandele, făcu socoteala că­ruţelor. In zori urmau să plece spre bază transportind cotele, peste 40 de căruţe. Mai scăpărau încă stelele pe cer, iar lumina dimineţii de toamnă de abia începuse să surîdă caselor şi gospodarilor din Curcani, cind con­voiul porni spre Olteniţa. Odată a­­junşi la bază, nu mică le-a fost mi­rarea celor din Curcani. Le-o luase­ră înainte vecinii lor, gospodarii din satul Clăteşti, comuna Mitrali. Şi Ştefan Stănilă, cel care se mi­nunase de numărul de căruţe venite cu cotele din satul Clăteşti, se în­dreptă încă cu elţiva spre convoiul vecinilor. — Floarea soarelui frumoasă şi porumbul bun, dar nici cu ale noa­stre nu mă dau în lături, făcu Marin Mihai, cercetind cu privirea căruţele vecinilor. Discuţiile cu gospodarii din Clă­teşti erau înfiripat repede. Ba despre porumb, ba despre Insămîntările de toamnă, dar cel mai mult au discutat despre achitarea îndatoririi patrioti­ce: cotele cuvenite statului. La baza din Olteniţa au mai ve­nit apoi gospodari din L­ui­ca, Chir­­nogi şi satul Valea Roşie şi alţii. Toţi aveau un singur­­gind: să-şi a­­chite­ cu cinste cotele datorate sta­tului. V. TOLEA Cărţi noi apărute L. Straşuul „Cinematografia" A trecut mai bine de o jumătate de veac din ziua primei reprezentaţii cinematografice dată In sala unei ca­­fenele pariziene de către Louis Lu­­mitre. Leonid Straşun, îmbinând In­­tr-o formă de popularizare elementele tehnice cinematografice, expune în lu­crarea sa, „Cinematografia" istoricul lihttului incepînd de la lanterna ma­gică şi de la dispozitivul denumit stroboscop — un strămoş al aparate­­lor perfecţionate de astăzi. In capi­tole scurte, autorul dă răspunsuri limpezi unui întreg şir de probleme pe­­care şi le pun spectatorii de cine*.­matograf referitoare la trecutul cine* matografului şi evoluţia lui. La mo­dul cum se filmează, care sunt pro*, cedeele de sonorizare a filmelor. De*, osebit de interesante sunt capitolele referitoare la filme pentru ecraui lat cu sunet stereofonic, la filmul in relief, indicaţiile privind locurile pe care trebuie să le preferăm intr-o sală de cinematograf. Referindu-se la căile probabile pe care se va dez­volta In viitor arta cinematografică, L. Straşin subliniază eforturile ce se depun pentru contopirea cinemato­grafiei cu televiziunea, pentru Inre­­gistrarea clară a imaginii pe bandă magnetică — aşa cum se înregistrează sunetul pe bandă de magnetofon. In lucrarea „Cinematografia“ apă­rută In Editura Tineretului (colecţia „Ştiinţa învinge’) este consacrat un articol cinematografiei In ţara noa­­stră, perspectivelor ce se deschid producţiei naţionale cinematografice după punerea în funcţiune a Centru­­lui Cinematografic de la Buftea, au­­devărată „citadelă a filmului". EXPOZIŢIE Sub auspiciile Institutului rend pentru relaţiile curb­urate cu străină­tatea, miercuri la amiază a avut loc, în pavilionul IRRCS din bd. Maghe­­ru, vernisajul expoziţiei „Caricatura în Republica Democrată Germană“, Vizitînd un nou muzeu din Capitală Nomenclatura muzeistică a Capi­talei s-a îmbogăţit recent, cu prile­jul comemorării a 30 de ani de la moartea savantului român profesor dr. Victor Babeş, cu un nou muzeu me­morial, deschis de către Sfatul Popu­lar al Capitalei în str.­­Andrei Mure­­şeanu nr. 14 A. Muzeul reconstituie, pe bază de documente autentice, bine sistematizate, întreaga viaţă şi acti­vitate a savantului român de reputa­ţie mondia­lă, Victor Babeş. Ca un merit ce se cuvine a fi subliniat din capul locului, este că, vizitatorul care parcurge panourile şi vitrinele mu­zeului, rînduite într-o perfectă ordine cronologică, se poate orienta şi lămuri singur, chiar în problemele mai aride de specialitate, fără prezenţa ghidului. Muzeul are ca bază donaţia, făcută de către fiul savantului, Mircea Babeş, cercetător la Institutul de Inframicro­­biologie al Academiei R.P.R., donaţie constînd în manuscrise originale, o­­biecte de artă, tablouri, mobilier, cărţi şi alte piese de valoare. Intr-un panou şi o vitrină este evo­cată figura lui Vichentie Babeş, tatăl savantului, care a avut un rol de seamă în formaţia lui Victor Babeş. ) I. D. Moszcovsid, profesor la­­­ Institutul de Malarologie şi Pa- f­­razitologie umană al Academiei de­­ medicină din U.R.S.S. explică con­n­­cepţia nouă pe care Victor Babeş a­­ adus-o în ştiinţa medicală, care con­­­­stă în sinteza dintre starea organ­is­­­­mului (a ţesuturilor, organelor şi­­ funcţionării lor) şi microbii care atacă­­ acest­­ organism, arătînd legătura I strînsă ce există între aceşti factori.­­ Pe această bază s-a fundamentat, ca I disciplină independentă Bacteriolo- 1 gia, (Microbiologia) al cărei­­ prim­­ tratat a apărut sub semnătura lui Cor­­­­nil şi Babeş în 1885 la Paris. Prof.­­ dr. A. V. Cornil, colaboratorul lui­­ Victor Babeş, scria în 1885, priete­nului său, dr. Nicola€ Kalinderu la Bucureşti: „Nu Babeş a învăţat ceva de la mine, ci eu am cîştigat mai pilult de la dînsul. Este foarte abil şi cu multă erudiţie“... In 1887 această lucrare primeşte m­arele premiu Mon­­tyon al Academiei Franceze, comisia de atribuire fiind prezidată personal de Pasteur. Intr-o serie de panouri, vizitatorul care cunoaşte în mare contribuţia şti­inţifică a savantului Victor Babeş, află prin imagini sugestive şi plastice în ce con­stă esenţa descoperirilor sale. In fostul palat al lui Vodă Brînco­­veanu Constantin din Bucureşti, si­tuat pe cheiul Dîmboviţei în faţa căii Victoriei, Victor Babeş organiza în 1887 primul Institut de patologie şi bacterio­logie. Aci el, descoperea prin­­cip­iilor de bază ale seroterapiei mo­derne, aplicînd la om, pentru prima oară, injecţiile cu ser antirabic şi descoperind babeziile, împreună cu doctorii Kalinderu Nicolae şi ,Gh. Asachi a constituit curentul inovator în Facultatea d­e medicină din Bucu­reşti ducînd o luptă solidară împo­triva concepţiilor învechite. In 1899 se inaugurează noul Institut de Pa­tologie şi Bacteriologie, care în 1925 capătă numele de Institutul Dr. Vic­tor Babeş. După ce a descoperit seroterapia, el a începiut să produci pe scară socială serul antidifteric, pe care îl distribuia gratuit populaţiei sărace. Victor Babeş a introdus la noi încă din 1888, tratamentul împo­triva turbării, promovînd o metodă romînească de tratament antirabic, ceea c­e atrage la Institutul din Bucu­reşti, devenit repede cunoscut peste hotare, un număr mare de străini. Victor Babeş a luptat pentru răs­­pîn­direa infirmeriilor şi a agenţilor sanitari în toate satele din România. A salvat viaţa a 62.000 de oameni muşcaţi de animale dovedite ca fiind turbate. Dar Victor Babeş a salvat în fiecare an şi viaţa a mii de copii difterici, prin distribuirea gratuită a serului anti-difteric (anual 30—50 000 doze). Un panou special dovedeşte recu­noaşterea meritelor lui Victor Babeş de către regimul­ nostru democrat­­popular. Numele lui Victor Babeş este purtat astăzi de Universitatea din Cluj, de spitalul M.A.I. din Bucureşti, de Spitalul Studenţesc din Cluj, de parcul sportiv din acelaşi oraş, etc, etc. Pe biroul personal al savantului găsim ultimul examen microscopic făcut în noaptea dinaintea morţii, ceea ce dovedeşte că el a lucrat pînă în ultima zi a vieţii sale. Muzeul memorial „Victor Babeş“ deschis de cîteva zile în Capitală, pu­ne la dispoziţia publicului dovezi autentice despre viaţa şi opera altuia dintre Cei mai mari savanţi români, a cărui contribuţie la progresul şti­in­ţei mondiale este azi unanim recu­noscută, 4 ABRAMESCU Un aspect din muzeu

Next