Steagul Roşu, noiembrie 1956 (Anul 3, nr. 804-829)
1956-11-01 / nr. 804
fol. 2-a Inţelegîţid că întărirea continuă a partidului şi a compoziţiei sale sociale este o sarcină de mare răspundere, organizaţia de bază de la S.M.T. Ciocăneşti, (secretar tov. Ion Alexandru) a desfăşurat o rodnică nuncă organizatorică şi politică pentru ca în rîndirile partidului să intre într-adevăr cei mai înaintaţi muncitori din staţiune, tractorişti fruntaşi şi tehnicieni care prin activitatea lor în producţie cit şi pe tărîm obştesc dovedesc că sînt luptători activi pentru traducerea în viaţă a potărîrilor partidului şi guvernului. Biroul organizaţiei de bază a organizat încă de la începutul primăverii, concomitent cu studierea documentelor Congresului al II-lea al P.M.R., studierea temeinică a in- strucţiiuiilor C.C. al P.M.R. cu privire la primirea de candidaţi şi noi membri de partid. Acest lucru s-a făcut în primul rînd în cadrul biroului organizaţiei de bază şi mai apoi în adunarea deschisă la care a fost invitat să participe şi activul fără de partid. Trebuieştearătat că în munca de primire de candidaţi, biroul organizaţiei de bază şi-a îndreptat atenţia mai ales spre activul fără de partid, izvor principal din care se recrutează noi candidaţi de partid Astfel, organizaţia de bază a luat măsuri pentru lărgirea activului fără de partid şi pentru activizarea lui. Biroul organizaţiei de bază a folosit şi foloseşte şi acum metoda de a da unor membri de partid sarcina de a se ocupa de cite unul sau doi tractorişti fruntaşi în producţie, pe care să-i cunoască bine cu calităţile şi lipsurile lor, să-i ajute să-şi ridica nivelul politic şi profesional, să-i ajute să se pregătească pentru a intra în partid. Astfel membrii de partid Grigore Mihai şi Toma Gheorghe au primit sarcina să se ocupe de tractoriştii Nicolae Ghinea, Pavel Constantin, Ion Dumitru şi alţii. Datorită acestui fapt, mulţi mecanizatori fruntaşi au şi devenit candidaţi de partid. La S.M.T. Ciocăneşti cererile de primire în rîndul candidaţilor de partid sunt rezolvate operativ. Biroul organizaţiei de bază nu lasă să se tărăgăneze timp îndelungat această problemă şi atunci cînd dosarele sînt gata ele sînt discutate pe rînd în cadrul biroului şi apoi în adunarea generală a organizaţiei de bază. Datorită muncii politice desfăşurată de membrii de partid numărul tractoriştilor, mecanicilor şi tehnicienilor care se îndreaptă cu încredere spre partid creşte simţitor. Pînă în prezent au fost primiţi în rîndul candidaţilor de partid 12 tovarăşi în majoritatea lor tractorişti, mecanici şi tehnicieni. Printre aceştia se numără tovarăşii Dumitru Ion, şeful brigăzii a 10-a de tractoare, brigadă fruntaşă pe staţiune, Nicolae Ghînea tractorist fruntaş, Negoiţă Teodor inginer agronom, Neagu Nicolae mecanic agricol şi alţii. Zilele trecute încă trei tovarăşi printre care combinerul fruntaş Dumitru Delivasile, mecanicul Alexandru Ianoş şi agronomul de sector Ion Constantin au prezentat secretarului organizaţiei de bază cereri prin care ei solicită să fie primiţi in rîndul candidaţilor de partid. Muncind pentru ca stagiul de candidat să nu rămină o simplă formalitate-membrii de partid de la S.M.T. Ciocăneşti se îngrijesc necontenit de educarea şi creşterea nivelului politic al candidaţilor de partid atrăgîndu-i să ia parte activă la întreaga muncă a organizaţiei de bază. Candidaţii de partid de la S.M.T. Ciocăneşti au primit din partea organizaţiei de bază sarcini concrete. De exemplu tov. Nicolae Ghinea se ocupă cu întrecerea socialistă pe staţiune, iar tov. Ion Dumitru răspunde de munca culturală. Organizaţia de bază a dat sarcină candidatului de partid Constantin Pavel şeful brigăzii I-a de tractoare să generalizeze în rîndul tractoriştilor metoda folosită de el în justa exploatare a tractoarelor şi maşinilor agricole. El a scris pentru gazeta de perete şi la foile volante numeroase articole privind modul de organizare a muncii în brigadă cît şi în ce constă metoda graficului orar şi avantajele pe care le au acei care le aplică. De curînd la S.M.T. Ciocăneşti au fost terminate pregătirile în vederea deschiderii noului an şcolar în învăţăiimîntul de partid. Biroul organizaţiei de bază s-a îngrijit şi a încadrat în formele de învăţămînt respective pe toţi candidaţii de partid şi pe ucei tovarăşi care năzuiesc să intre în partid. Organizaţia de bază de la S.M.T. Ciocăneşti trebuie să muncească şi de aci înainte cu consecvenţă pentru primirea de noi candidaţi şi membri de partid pentru ridicarea nivelului lor politic şi profesional, sarcină pusă în faţa tuturor organizaţiilor de bază de cel de al doilea Corgres al partidului. c. fotache VIATA DE PARTID Primirea de candidaţi de partid în atenţia organizaţiei de baza f^răcşene! 4 un sătuleţ cu ca-N ieii adunate pe trei deluşoare. Soarele zîmbeşte. Mănunchiuri de raze aurii se intrec prin vdzdulM înveselit, min - tind cu blindeţe pămlntul reavăn, brazdele negre ce 16 răstoarnă elfi va colectivişti ad pi dunga deluşorului, sub ograda, gospodăriei. Linişte deplină■ Oamenii sunt la lucru. Numai socotitorul Radu Moraru mai foşneşte cite o hirtie in încăperea denumită „sediu". El se trudeşte să pună scriptele cu socotelile la punct. Nu-i de meserie, dar de nevoie. Ia rugămintea colectiviştilor, s-a lăsat convins că-i nimerit şi pentru aşa ceva. Prin Ogradă maitrebălueşte cineva: cel mu harnic colectivist, Hoţu Ion, un om mic de stat, botorog şi iute la lucru ca ardeiul. Din jos, dinspre vale, Dinu, feciorul socotitorului Moraru, căsătorit nu de multă vreme, cu Titina, făta M Gh. Stroe, mai stărui pe Ungă socru-său de cîteva ori să urce pină in ograda colectivei, apoi, cind văzu că nu e chip să-l ducă la tatăsău s-apucă iar să-i vorbească despre vrednicia colectiviştilor. — Din puţin au făcut o gospodărie de toată frumuseţea, tată socrule — zicea Dinu. Astă primăvară cind a luat fiinţă n-avea nimic mai mult decit cele 20 de familii cu 61 de ha., 2 boi, 2 cai, şi aceste vite erau slabe şi amărâte ca vai de ele. De atunci a trecut o jumătate de an şi colectiva lor nu mai seamănă deloc. Are trei perechi de boi, două perechi de cai, 5 atelaje, 147 oi, o crescătorie de găini şi raţe, 2 scroafe, saivan nou, părul nou şi... o recoltă mult mai bună decit a noastră. — O fi avind, măi Dinule, da’ eu nu mă-nscriu. Inscrie-te tu ! — și bătrlnul plecă înapoi spre casă. Dinu rămase locului și-l privea din urmă pe socru-său. Nu-l auzise niciodată zicind astfel: „Inscrie-te tu“. Asta însemna că i-a dat dezlegare. Un pas înainte. Tot așa s-a intimplat si cind s-a Înscris in întovărășirea „Filimon Strbu" aia din care s-a născut in primăvară colectiva „Tudor Vladimirescu”. Atunci tat-său i-a zis cineva mai tare .• „Măi băiete, eu îs tatăl tău. De ce nu-mi ceri părerea ? Ori, ce, te-ai înstrăinat de mine ? Spune atunci ! Da' nu-i bine să faci ceva fără să mă întrebi. Că te-ai hotărit să vii pe făgaşul nostru e bine. Da' spune tu, Dinule, de ce să Intri numai in tindă, cind poţi să intri in casă, de ce să stai pe prispă, cind poţi sta in casă?“ Dinu n-a priceput imediat tîlcul înţelept al vorbelor tătîne-său. Le-a clărit, le-a întors pe toate părţile şi plnă la urmă le-a dat de rost. „A, vasăzică aşa ar veni t tinda ar fi întovărăşirea unde m-am înscris, iar casa de „Seni colectiva lor". Toate acestea îl trecură prin cap, Iul Dinu tn timpul cit poposi reze- mat lingă gardul de nuiele urmărin- a du-l pe socru-său, cum urca alene pe dedul hălții. Apei privirea i se Indreptă spre celălalt vîrf al dealului, unde-s acareturile gospodăriei _ co- C lective. După o vreme, ce se ginii seli hai să meargă singur plnă la taică-său, să-i spună că socrul i-a învoit. — Ce-i cu tine, mă Dinule? — V. Intlmjină „bătrinul". Feciorul ii spuse totul din fir In păr. Radu Moraru, socotitorul, se bucură. — Nu trebuie să ne oprim aici! De ce să nu-l atragem și pe nea Stroe, cuscrul ? — Da, dar cum ? — Uite ce, Dinule, invită-l diseară la mine, la un vin. Noi am luat avansurile. Şi aşa, din Momente din cooperativizarea comunei Drăcşani una, din alta, îl duc să-i arăt ce-am luat eu pentru cele 316 zile-muncă, adică: 800 kg. griu, 1100 kg. porumb, 31 kg. brinză, 200 kg. cartofi, 13 lină, 11 fasole, 6 zahăr, 21 ulei şi altele. Şi cind te glndeşti că astea-s numai avansuri de 40 la sută... Omul cind vede cu ochii se convinge... Uite, aşa s-au petrecut lucrurile şi cu d-alde Voicu Ion care a adus cerere, Gh. N. Stanciu, Const. Ionescu, Anton Iliescu. Toţi au depus cereri zilele astea... In seara cind la socotitorul Moraru venise cuscrul său, Gh. Stroe, cu tinerii Dinu şi Titina, la un alt colectivist, Gogu Zamfir, venise familia lui Pistol, bătrtni şi tineri, înscrişi In întovărăşirea nouă, dar care trăgeau spre colectivă... De unde In primăvară era alei la Drăcşenei o singură întovărăşire, „Filimon Strbu", cu vreo 80 de familii, din care s-a format apoi noua colectivă, acum, In zilele acestea de toamnă, In Drăcşenei sunt o gospodărie colectivă şi două întovărăşiri care numără 220 de familii cu 445 de ha. de pătmbt... Şi cină te gindeşti că totul a apărut, aşa, dintr-o scinteie... Patru sate cuprinde comuna Drăcşani: Odobeasca, Muţ, Drăcşenei şi Drăcşani, comuna propriu zisă. Scînteia a aprins un foc viu in inimile gospodarilor din toate aceste patru sătuleţe. In Drăcşani mai simt pe dinafară doar vreo 30 de familii, restul au intrat toate In cele două întovărăşiri agricole. Iată pe scurt istoricul: Plnă la Congresul partidului In întovărăşirea Veche „23 August" erau 80 de familii, iar astă primăvară 92. Acum sunt 105 familii cu o suprafaţă de 230 ha. şi 12 cereri nerezolvate din ultimele 10 zile. întovărăşirea „7 Noiembrie" e nouă. A luat fiinţă acum două săptămlni cu 61 familii şi 161 de ha. De atunci plnă acum s-au mai adunat incă 7 cereri. In satul Muţ, cel mai mic fel, (are 74 de familii), acum cîteva zile a luat fiinţă un comitet de iniţiativă pentru o nouă întovărăşire. Primii care s-au înscris sunt: Florea Măţaru cu 3 ha., Ion Călin cu 2,50 ha. şi Alecu Stingă cu 2 ha. Ne-a mai rămas un sat: Odobeasca cu 177 familii. Aici e o gospodărie colectivă care numără 60 de familii şi 8 cereri noi şi o proaspătă întovărăşire „Steagul roşu" închegată acum o săptămână cu 25 de familii şi 37 ha. de pământ. Astea sunt faptele născute dintr-o scinteie, fapte de la ţară, întilnite acum la tot pasul în satele ţării noastre, fapte care vorbesc despre naşterea şi dezvoltarea vieţii noi. VASILE CABULEA Desen de F. GRONSKI STEAGUL ROŞU intelectualii satelor MARIN STOIAN, directorul căminului cultural din Slobozia raionul Răcari, desfăşoară o activitate bogată, care nu se rezumă numai la spectacolele şi conferinţele ce le organizează în calitatea ce o deţine. De curînd, el s-a preocupat şi de înfiinţarea unei staţii de radioamplificare cu 200 posturi. In comuna Cornăţel, raionul Titu, învăţătoarea Maria Ilie este bine cunoscută. E şi firesc dealtfel. Ea este „sufletul" căminului cultural. Are merite în înfiinţarea echipei de teatru şi în lecţiile ce le ţine femeilor din comună, le dă sfaturi preţioase în legătură cu creşterea şi educarea copiilor. Faptul că echipele mistice din Vlăsceni, Pitaru şi Titu au ajuns în faza regională a celui de al 44ea concurs al artiştilor amatori, se datoreşte in bună măsură şi instructorului Paraschiv Angelescu, învăţător la Vlăsceni. El depune o asţinută activitate culturală, lucru ce-i atrage simpatia şi încrederea tinerilor din comună. Un oficiu poştal in comuna Voluntari Locuitorii comunei Voluntari simţeau de multă vreme necesitatea existenţei în comuna lor a unui oficiu poştal. Cel mai apropiat oficiu se găsea în Colentina, astfel că cetăţenii din comuna Voluntari trebuiau să parcurgă o hurlă distanţă pentru o scrisoare sau un mandat poştal. Incepînd de azi, va funcţiona în comuna Voluntari un oficiu poştal prevăzut cu toate serviciile, atît pentru prezentare rit şi pentru distribuire. Deasemenea, noul oficiu este prevăzut şi cu cabine pentru convorbiri telefonice. ÎNTRECEREA . Mulţi muncitori şi tehnicieni desforg nicitre fabrica de vată din Buftea ş. Numeroasă sunt şi faptele deosebite , în aceste zile de întrecere în cinste,, % lui 7 Noiembrie. Despre astfel de postimeni şi fapte se vorbeşte în consfătuirile de producţie, în convorbirile agitatorilor, şi se scrie la gazeta de perete a fabricii. La secţia uscat vară, de pildă, (clişeul nr. 1) comunistul Radu Gheorghe este cunoscut de multă vreme ca un vrednic fruntaş în producţie, împreună cu echipa sa, el depăşeşte zilnic norma cu 16—20 la sută, dînd în acelaşi timp lucru de bună calitate Pilda comuniştilor este urmată cu multă însufleţire de utemişti. Astfel, la secţia împachetat vată (clişeul nr. 2) utemistele Nica Codina, Tudora die Aurica şi Lixandru Maria, au reuşit ca în prima decadă a lunii octombrie a. c. să împacheteze cite 100—120 kgr. vată medicinală peste plan. Succese’asemănătoare au înregistrat şi utemistele de la secţia preparaţii. Bunăoară tovarăşa Grigore Aurora (clişeul nr. 3) este una din cunoscutele fruntaşe în producţie. Cele mai bune rezultate le obţine Insă din ziua cînd organizaţia de bază a primit-o în rindurile candidaţilor de partid. Dar Grigore Aurora nu este numai o vrednică fruntaşă, ci şi o bună tovarăşă de muncă. Ea a calificat în acest an pe utemistele Popescu Anica şi Dumitru Ecaterina, care în prezent lucrează aproape tot atît de bine la bobinaj ca şi profesoara lor. Tînăra Brătan Ioana (clişeul nr. 4) care lucrează la 8 războaie, în numai 20 zile ale lunii octombrie a dat 460 m. ţesături de bumbac peste plan, Dincă Iuliana, pe lîngă succesele obţinute în producţie a reuşit să califice în acest an încă 4 muncitoare. In prezent brigada utemistă condusă de Dincă Iuliana deţine mai departe steagul de brigadă fruntaşă pe secţie. Folosind din plin maşinile, economisind cu grijă materia primă, colectivul fabricii a reuşit să sporească an de an producţia de ţesături la poarta întreprinderii au ieşit numai în anul acesta cu peste 2.000.000 metri mai multe ţesături decit în 1948. In frunntea luptei pentru mai multe produse stau comuniştii şi candidaţii de partid Tănase Florea, Ioniţă Florica, Ioana Oveinicov şi alţii. Numai schimbul tovarăşului Tănase Florea a dat de la începutul acestui an aproape 50 000 m. ţesături peste plan. Succese îmbucurătoare au fost dobîndite şi de tovarăşii din celelalte schimburi care se află în întrecere, însufleţiţi de realizările obţinute pînă în prezent muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de vată Buftea s-au angajat să obţină în viitor noi victorii în producţie. Faptele despre care v-am vorbit dovedesc cu prisosinţă că ei îşi vor arăta destoinicia şi se vor ţine ţie cuvint. ( Forto-reportaj: GH. POP£SCU! Din scrisorile primite în cadrul concursului Teren de sport sau... pășune ? In cartierul Vatra Luminoasă din raionul 23 August s-a amenajat în vara aceasta de către întreprinderea „Electroaparataj“ un teren de sport. Spre deosebire însă de alte terenuri, acesta este folosit în „dublu“ scop. Adică şi pentru sport şi pentru păşunat (toată vara au păscut aici oile şi caprele cetăţenilor din cartier). Sportivii însă nu se împacă cu caprele în folosirea comună a terenului. Şi la drept vorbind ei au dreptate. Terenul de sport a fost amenajat pentru ei. Bar, ca să fie împăcată şi capra şi... sportivii, n-ar strica să se îngrădească terenul, iar oile şi caprele să fie „îndrumate“ să pască în altă parte. M. ION Din cauza becurilor Cartierul Grant este an ani da zile electrificat. Cu toate acestea, pe unele străzi, ca de exemplu aleea Grant şi str. Ing. Pascal Tell (pe o anumită porţiune) domneşte bezna. De ce? Pentru că I.It.E.B.-ul nu ia măsuri... să înlocuiască becurile arse. V. ION Un creion... anemic Dacă nu aţi scris niciodată cu creioanele fabricate de întreprinderea „Republica", nu mă puteţi crede. Eu însă v-o spun din experienţă proprie. In cele opt ore de lucru trebuie să ascut creionul de cîte ori se rupe vîrful... şi vîrful se rupe ori de cîte ori încep să scriu. Ce putern face? Poate va răspunde colectivul acestei întreprinderi. Noi îi dăm un sfat: să se străduiască pe viitor, să prelungească „viaţa“... creioanelor prin îmbunătăţirea calităţii lor. OM. CONSTANTIN - „reclamaţie” Declare felul cum este aprovizionată piaţa „Progresul“ de pe şoseaua Giurgiului, cetăţenii din cartier nu au de spus decît vorbe de laudă, şi nu exagerează. Aici poţi găsi tot ce doreşti. Dar duminica trecută, cînd îmi făceam unele cumpărături, am întîlnit un vechi cunoscut care se arăta foarte nemulţumit. Cum mă văzu mă întrebă: — Dumneata ştii unde pot să fac o reclamaţii? — Reclamaţie? — întrebai mirat. Dar de ce? Văd că ai sacoşele pline. Ce-ţi lipseşte? — Nu despre asta e vorba. Pînă să mă lămurească, m-am şi trezit în faţa casei sale, pe strada Bucureasca nr. 24 (în apropierea pieţei). — Ia priveşte, — îmi zise el. In mijlocul străzii era un morman de gunoaie, care, după paiele şi zarzavaturile putrezite, Iţi dădeai îndată seama că provin din piață. — Uneori, noaptea, — mi-a spus prietenul meu — autocamioane încărcate cu gunoi, sunt deşertate aici... Avea dreptate omul să fie Indignat. De aceea i-ara promis să fac reclamaţia în coloanele ziarului „Steagul roşu“. Aşa sunt mai sigur de efect... N. PĂUN S-au instalat 3890 difuzoare In raionul Videle există o staţie de radioficare cu o capacitate da E.OOO de difuzoare, studiourile fiind dotate cu cele mai moderne aparate. Staţia este condusă cu pricepere de către tehnicianul Gheorghe Gheorghe. Entuziasmul cu care lucrează liniarii acestui şantier a făcut ca pînă In prezent să fie montate 3.890 difuzoare. Printre cei harnici se numără linierii Nicolae Nicolae, Ion Bercioiu, Constantin Mănescu, Ion Benga şi Gheorghe Stan şef de coloană. Angajamentul celor care muncesc In acest şantier este ca în cel mai scurt timp cele 12 comune planificate să fie radioficate. DICA DRAGOMIR S-au întîlnit la bază Se Insera cind preşedintele sfatului popular, Ion Răducanu din comuna Curcani, împreună cu secretarul, organizaţiei de bază, Ion Pandele, şi ciţiva gospodari fruntaşi printre care Dobre Matei, Gheorghe Enciu, Matei Pană şi alţii, au poposit la poarta lui Marin Mihai. — Ce faci frate Marine? începu vorba preşedintele. — Cu culesul porumbului, tovarăşe preşedinte. — Mine mergi cu cotele la bază, la Olteniţa. Ştii, merg mai mulţi — un convoi. — Mai e vorbă? Chiar mă gândeam să nu. Vorbesc cu ciţiva vecini, dar dacă zici că pleacă un convoi... — Vasăzică, mergi şi dumneata... De la Marin Mihai au plecat la Ştefan Stănilă şi apoi la alţii. Convoiul care urma să plece era pregătit. In seara aceea, cind s-au despărţit, secretarul organizaţiei de bază, Ion Pandele, făcu socoteala căruţelor. In zori urmau să plece spre bază transportind cotele, peste 40 de căruţe. Mai scăpărau încă stelele pe cer, iar lumina dimineţii de toamnă de abia începuse să surîdă caselor şi gospodarilor din Curcani, cind convoiul porni spre Olteniţa. Odată ajunşi la bază, nu mică le-a fost mirarea celor din Curcani. Le-o luaseră înainte vecinii lor, gospodarii din satul Clăteşti, comuna Mitrali. Şi Ştefan Stănilă, cel care se minunase de numărul de căruţe venite cu cotele din satul Clăteşti, se îndreptă încă cu elţiva spre convoiul vecinilor. — Floarea soarelui frumoasă şi porumbul bun, dar nici cu ale noastre nu mă dau în lături, făcu Marin Mihai, cercetind cu privirea căruţele vecinilor. Discuţiile cu gospodarii din Clăteşti erau înfiripat repede. Ba despre porumb, ba despre Insămîntările de toamnă, dar cel mai mult au discutat despre achitarea îndatoririi patriotice: cotele cuvenite statului. La baza din Olteniţa au mai venit apoi gospodari din Luica, Chirnogi şi satul Valea Roşie şi alţii. Toţi aveau un singurgind: să-şi achite cu cinste cotele datorate statului. V. TOLEA Cărţi noi apărute L. Straşuul „Cinematografia" A trecut mai bine de o jumătate de veac din ziua primei reprezentaţii cinematografice dată In sala unei cafenele pariziene de către Louis Lumitre. Leonid Straşun, îmbinând Intr-o formă de popularizare elementele tehnice cinematografice, expune în lucrarea sa, „Cinematografia" istoricul lihttului incepînd de la lanterna magică şi de la dispozitivul denumit stroboscop — un strămoş al aparatelor perfecţionate de astăzi. In capitole scurte, autorul dă răspunsuri limpezi unui întreg şir de probleme pecare şi le pun spectatorii de cine*.matograf referitoare la trecutul cine* matografului şi evoluţia lui. La modul cum se filmează, care sunt pro*, cedeele de sonorizare a filmelor. De*, osebit de interesante sunt capitolele referitoare la filme pentru ecraui lat cu sunet stereofonic, la filmul in relief, indicaţiile privind locurile pe care trebuie să le preferăm intr-o sală de cinematograf. Referindu-se la căile probabile pe care se va dezvolta In viitor arta cinematografică, L. Straşin subliniază eforturile ce se depun pentru contopirea cinematografiei cu televiziunea, pentru Inregistrarea clară a imaginii pe bandă magnetică — aşa cum se înregistrează sunetul pe bandă de magnetofon. In lucrarea „Cinematografia“ apărută In Editura Tineretului (colecţia „Ştiinţa învinge’) este consacrat un articol cinematografiei In ţara noastră, perspectivelor ce se deschid producţiei naţionale cinematografice după punerea în funcţiune a Centrului Cinematografic de la Buftea, audevărată „citadelă a filmului". EXPOZIŢIE Sub auspiciile Institutului rend pentru relaţiile curburate cu străinătatea, miercuri la amiază a avut loc, în pavilionul IRRCS din bd. Magheru, vernisajul expoziţiei „Caricatura în Republica Democrată Germană“, Vizitînd un nou muzeu din Capitală Nomenclatura muzeistică a Capitalei s-a îmbogăţit recent, cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea savantului român profesor dr. Victor Babeş, cu un nou muzeu memorial, deschis de către Sfatul Popular al Capitalei în str.Andrei Mureşeanu nr. 14 A. Muzeul reconstituie, pe bază de documente autentice, bine sistematizate, întreaga viaţă şi activitate a savantului român de reputaţie mondială, Victor Babeş. Ca un merit ce se cuvine a fi subliniat din capul locului, este că, vizitatorul care parcurge panourile şi vitrinele muzeului, rînduite într-o perfectă ordine cronologică, se poate orienta şi lămuri singur, chiar în problemele mai aride de specialitate, fără prezenţa ghidului. Muzeul are ca bază donaţia, făcută de către fiul savantului, Mircea Babeş, cercetător la Institutul de Inframicrobiologie al Academiei R.P.R., donaţie constînd în manuscrise originale, obiecte de artă, tablouri, mobilier, cărţi şi alte piese de valoare. Intr-un panou şi o vitrină este evocată figura lui Vichentie Babeş, tatăl savantului, care a avut un rol de seamă în formaţia lui Victor Babeş. ) I. D. Moszcovsid, profesor la Institutul de Malarologie şi Pa- frazitologie umană al Academiei de medicină din U.R.S.S. explică conncepţia nouă pe care Victor Babeş a adus-o în ştiinţa medicală, care constă în sinteza dintre starea organismului (a ţesuturilor, organelor şi funcţionării lor) şi microbii care atacă acest organism, arătînd legătura I strînsă ce există între aceşti factori. Pe această bază s-a fundamentat, ca I disciplină independentă Bacteriolo- 1 gia, (Microbiologia) al cărei prim tratat a apărut sub semnătura lui Cornil şi Babeş în 1885 la Paris. Prof. dr. A. V. Cornil, colaboratorul lui Victor Babeş, scria în 1885, prietenului său, dr. Nicola€ Kalinderu la Bucureşti: „Nu Babeş a învăţat ceva de la mine, ci eu am cîştigat mai pilult de la dînsul. Este foarte abil şi cu multă erudiţie“... In 1887 această lucrare primeşte marele premiu Montyon al Academiei Franceze, comisia de atribuire fiind prezidată personal de Pasteur. Intr-o serie de panouri, vizitatorul care cunoaşte în mare contribuţia ştiinţifică a savantului Victor Babeş, află prin imagini sugestive şi plastice în ce constă esenţa descoperirilor sale. In fostul palat al lui Vodă Brîncoveanu Constantin din Bucureşti, situat pe cheiul Dîmboviţei în faţa căii Victoriei, Victor Babeş organiza în 1887 primul Institut de patologie şi bacteriologie. Aci el, descoperea principiilor de bază ale seroterapiei moderne, aplicînd la om, pentru prima oară, injecţiile cu ser antirabic şi descoperind babeziile, împreună cu doctorii Kalinderu Nicolae şi ,Gh. Asachi a constituit curentul inovator în Facultatea de medicină din Bucureşti ducînd o luptă solidară împotriva concepţiilor învechite. In 1899 se inaugurează noul Institut de Patologie şi Bacteriologie, care în 1925 capătă numele de Institutul Dr. Victor Babeş. După ce a descoperit seroterapia, el a începiut să produci pe scară socială serul antidifteric, pe care îl distribuia gratuit populaţiei sărace. Victor Babeş a introdus la noi încă din 1888, tratamentul împotriva turbării, promovînd o metodă romînească de tratament antirabic, ceea ce atrage la Institutul din Bucureşti, devenit repede cunoscut peste hotare, un număr mare de străini. Victor Babeş a luptat pentru răspîndirea infirmeriilor şi a agenţilor sanitari în toate satele din România. A salvat viaţa a 62.000 de oameni muşcaţi de animale dovedite ca fiind turbate. Dar Victor Babeş a salvat în fiecare an şi viaţa a mii de copii difterici, prin distribuirea gratuită a serului anti-difteric (anual 30—50 000 doze). Un panou special dovedeşte recunoaşterea meritelor lui Victor Babeş de către regimul nostru democratpopular. Numele lui Victor Babeş este purtat astăzi de Universitatea din Cluj, de spitalul M.A.I. din Bucureşti, de Spitalul Studenţesc din Cluj, de parcul sportiv din acelaşi oraş, etc, etc. Pe biroul personal al savantului găsim ultimul examen microscopic făcut în noaptea dinaintea morţii, ceea ce dovedeşte că el a lucrat pînă în ultima zi a vieţii sale. Muzeul memorial „Victor Babeş“ deschis de cîteva zile în Capitală, pune la dispoziţia publicului dovezi autentice despre viaţa şi opera altuia dintre Cei mai mari savanţi români, a cărui contribuţie la progresul ştiinţei mondiale este azi unanim recunoscută, 4 ABRAMESCU Un aspect din muzeu