Steagul Roşu, februarie 1957 (Anul 4, nr. 881-905)
1957-02-01 / nr. 881
! Ministerele ne comunică: Pentru a fi puse in practică hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1959, ministerele au întocmit planuri de noi măsuri în vederea realizării sarcinilor pe anul 1957. Spicuim, in rîndurile de mai jos, o serie de astfel de măsuri dintre care o parte au si fost puse in practică, dindu-se astfel viaţă hotăririlor partidului. Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice UNITĂŢI AGREGATE ŞI PRODUSE NOI ELECTROSECTOARE NOI TEHNICE Ministerul Energiei Elec- Se vor produce transfortrice şi Industriei Electro- motori de 10 şi 20 MVA tehnice va pune în lunc (megavolţi aniperi) 110 kV; ţiune, în cursul trimestrului întrerupători în ulei de 110 I, un grup de 50 MW (me ., ,. . . „ , gawaţi) la termocentrala de kV- locomotive de mina de la Paroşeni, iar in trimes- 7 tone cu troleu, echipamentrul al II-lea un grup date pentru semnalizare şi 25 MW la termocentrala de centralizare electrodinamică la Borzeşti. pentru căile ferate, centrale Va intra în funcţiune o telefonice automate de 100 nouă secţie de centralizări linii, noi tipuri de aparate electrodinamice la Electro de radio, noi tipuri de mamagnetica (Bucureşti) şi pâini de călcat cu regulator nouă secţie de tuburi elec- de temperatură, noi tipuri de tronice la Electrofar (Bucu- plite electrice, aspiratoare de Ministerul Industriei Uşoare PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA iar în trimestrul III combi* SISTEMULUI DE SALARI- natul va produce cu îrttreâ- ZARE ga capacitate. O preocupare importantă MAJORAREA VOLUMULUI pentru Ministerul Industriei PRODUSE Uşoare este aplicarea măsurilor partidului şi guver- P 'ă ,â *ftrîfu, Iun.n nului pentru îmbunătăţirea TM. «J* S. Vor stuc,ia P°51‘ salariilor. In acest sens la 'e le-TMJ°rare a v°" acest minister S*a luat ml- f produse T,’ sura experimentării, în în- ?e, Ministerul Comerțului . • j • • j f Interior și pentru care ce -treprinderi, pe perioada fe- f p c . .. . bruarie-mai 1967, a .i..•- s,JÎ pent mulul de salarizare tmbu- salisfăcute M acum. nătăț't. In momentulde faţă se lucrează la definiţi- DEZVOLTAREA DE varea studiului privind aceasta experimentare La fabrica de postav Bu..........._ husi se va da tn funcțiiine 0 noua vopsitorie, la între- DE ÎNTREPRINDERI NOI prinderea de textile Vasi-In cursul anului 1967 Vorlescu-Vasia-Mediaş se va intra în funcţiune: Filatura dezvolta secţia de catifea de fuior de cînepă din Fălcord, Iiceni (trim. III); fabrica Producţiade înlocuitori de faianţa din Sighişoara de piele pe bază de poli (trim. II parţial); va încă clorură de vinii va fi mă pe să producă (trim. II) rită la fabrica de piele arsecția de regenerat a Cor- tificială si auxiliare pentru binatului de cauciuc Jilava, pielărie „Bela Brainer“. Pag. 2-a Alegeri de altădată de l. PELTZ Ne amintim de solemnele nulităţi ce ornamentau băncile vechiului parlament, candidaţii unchilor-satrapi şi ai mătuşilor a-toate-făcătoare, blazonaţii Idtiftthduildt întinse cu o ţară şi ai fabricilor la temelia cărora n-au pus o cărămidă. Ne amintim de îmbuibaţii stăpîni ai păminturilor pe chrt n-au arat, n-au semănat, dar au cules cu braţele milioanelor de slugi, decorind cu persoana lor umflată de osinză sălile vechilor adunări legislative. Ne amintim de liota băieţilor de bani gata, de fericiţii profitori ai unei proaste rînduieli,viciată de grave contradicţii, ilustrind cu aproximativul lor chip înecat in banalitate şi opulenţă, vechile afişe electorale. Ne amintim de fauna Ţoţoi-Lahovarilor şi a Jean- Cehaş-Floreştilor, de avalanşa bancherilor di prada, a avocaţilor — ori fonfi, ori retorici, — a arendaşilor deveniţi tiranii gliei pe care asuda un neam de plugari, ne amintim de proprietarii variatelor industrii împinşi de morbul vanităţii să cîrmuiască şi din parlament nefericitele treburi obşteşti rezolvate la modul personal, — ne amintim de traficanţii permiselor de export negociate în cafenele, în bodegi, în t alcovurile frumoaselor cu tarif urcat, de eroii panamalelor începind cu una şi continuînd cu alta, intr-un dans deşănţat al poftelor dezlănţuite, ne amintin de toţi agramaţii şi schizofrenicii care au oferit spectocole de Circ biet-tetăţeanului scîrbit, de toate hărţile pline, de fabricanţi şi de zarafi, de demagogi şi de frîntori fără morală şi fără profesie — de întreaga legiune a inutililor care s-au perindat pe răbdătoarele fotolii ale parlamentului de odinioară. Cine erau ? li cunoaştem bine. Erau speculanţii şi beneficiarii societăţii clădite pe exploatare şi inechitate; erau posesorii bunurilor produse de masele truditoare, erau veselii moştenitori şi mînuitori ai unor averi de cumns făurite. Erau isteţii scamatori ai vieţii publice — fără \ nici o morală, fără nici o busolă — ca Să nu mai pomenim de alte cancere tare te supminau făptură. \ Acești histrioni, cind nu reeditau pe Agamiță, erau \ candidații de ieri... • ' 11 : s. Și azi ? — * Azi, pe listele celor care solicită votul oamenilor \ muncii figurează strungari și biologi, ţărani şi chi- mişti, fierari şi poeţi, ţesători şi ziarişti, funcţionari şi ingineri, femei , şi bărbaţi, oameni maturi şi tineri... Figurează cei care faci plinea din ce in ce mai bună, haina din ce în ce mai trainică, locuinţa din ce in ce mai frumoasă, figurează mințile bogate care se b ■ străduiesc in laborator, pe catedră sau Ic* masa de A Scris in făurirea operelor de creafie, figurează bravii scormonitori ai măruntaielor pămintului de unde scot b fier și cărbune, aur Si petrol, — figurează eroii (f muncii care imping istoria înăinte şi direaztrţ lumea ( fără asupriţi, fără asUpHtori. ). Iată, in locul Toţoi-Lahovăreştilor — I abem ţie Nincolae Vasa (mai e nevoie să spunem cine el), pe textilista fruntaşă Antoaneta Alexovici, pe ceferistul Ştefan Lungu (cine nu-l ştie — de-a lungul şi de-a b latul ţării?), pe brigadierul Aur Baicu, pe marele b meşter al limbii Mihail Sadoveanu, pe lăurarul ftu- j) lipsiţilor nCpibrlioate — leam numit, pe Tibot Arb gheM, — avem mkri'cdlori tu braţele, ramulSfi cu b mintea, oameni de nădejde care In uzine şi-n mine, b pe cîmp, in gospodăriile colective şi unde se cere b cheltuită o energie, sunt cei dinţii şi totdeauna la datorie. O Candidaţii de azi înfăţişează cea mai expresivă şi d mai a-muite grăitoare hartă de valori, din toate, din absolut toate domeniile de activitate creatoare. O Candidaţi şi candidaţi. rest'). prof. ,etp. I Maşini noi în industrie I La uzinele Timpuri Noi din Capitală se fac ultimele probe la maşina electronică de echilibrat arbori cotiţi, care permite determinarea cu mare rapiditate a mărimii şi poziţiei desechilibrului arborilor cotiţi. Determinările se fac pe cale electronică şi se observă cu ajutorul unei trefle catodice (ochi magic). Această maşină este construită de un colectiv de cercetători de la întreprinderea ,,Electromagnetica" din Timişoara, condus de ing. Dan Teodorescu. In clişeu , tovarăşul Stelian I Gheorghiu, stabilind mărimea şi poziţia desechilibrului arborelui cotit al unui motor de 59 C.P. 1 STEAGUL ROŞU COTA DUMITRI" din București 18^ n* ^ bh**«bă^. RĂSPUNS Conform art. 1 aliniatul 2 din Decretul Prezidiului M.A.N., alocația de stat pentru copii se acorda persoanei care îngrijește copilul în cazul cînd părintele care îndeplinește condițiile prevăzute de decret, a decedat sau a abandonat co-BOERU VASÎLE din Bucureşti str. *1)! Adele Leonida 11 fie întreabă : în ce condiţii primesc pensionarii de invaliditate compensaţia bănească de cartelă şi alocaţia da stat pentru copii ? RASPUNS: Conform Decretutu! Prezidiului M.A.N. din 3.XI.1956, privitor la Mahttirea pensiilor minime, pensionarii care primeau pînă la acea dată compensaţia bănească de cartelă "tpntiftuă să^ o primească "şi pe viitor. ^ In iefa ce priveşte alocaţia de stat pentru copiii sub 14 ani, aveţi dreptul să o primiţi dacă şi pînă acum vi se acorda această compensaţie. In caz contrar primiţi 50 de lei de copil, dacă nu aveţi venit impozabil mai mare de 600 lei anual. PENEA 1. din Buzău str. Independenţei 63 ne întreabă: care este termenul înăuntrul căruia se poate face contestaţie la Comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă, împotriva desfacerii contractului de muncă și cum trebuie interpretat art. 118 din Codul Muncii care prevede un termen de trei luni de la comunicare pentru litigii în care este necesară comunicarea? RĂSPUNS: In ceea ce priveşte termenul pentru contestaţie împotriva desfacerii contractului de muncă, art. 118 din Codul Muncii prevede că este de 15 aile de la comunicare. Termenul de trei luni din textul modificat se referă la celelalte litigii. Pentru pretenţiile băneşti ale angajatului termenul este de un an de la data cînd aceste sume trebuiau plătite. MATEI STARAS din corhdna Ştefan Vodă raionul Călăraşi nu întreabă: De la un frate al tatei care a decedat a rămas o moştenire. Unchiul nu avea copii iar bunurile au fost moştenite de mama lui (bunica) şi de fraţii lui, în afară de tatăl meu care a decedat şi el. Eu am drept la moştenire ? RĂSPUNS: Conform art. 673 din Codul Civil, dacă numai tatăl sau numai mama unei persoane moarte fără urmaşi i-a supravieţuit, mama ia V4 din moştenire iar fraţii, surorile şi reprezentanţii lor iau toţi la un loc restul de 31.. Deci în cazul menţionat de dvs. dacă nici Soţia unchiului nu mai e in viaţă, bunica dvs. are drept la */* din bunurile rămase iar fraţii şi surorile unchiului la v.. Dvs. aveţi drept la o parte egală din cele ’/* în calitate de reprezentant legal al tatălui dvs. CONSULTAŢII JURIDICE ZIARUL „STEAGUL ROŞU" ORGANIZEAZĂ CONSULTAŢII JURIDICE IN FIECARE JOI IN- IRE_CRE16'T7— 19. CONSULTAŢIILE JURIDICE AU LOC IN LOCALUL REDACŢIEI DIN STR. IBREZOIANU 23—25 ETAJUL 4. - PARTIDUL—conducător înţelept al poporului în lupta pentru socialism Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, din 3 februarie 1957, reprezintă un mare eveniment in viaţa politică a Republicii Populare Române şi vor înscrie în cartea istoriei patriei noastre o nouă victorie a regimului nostru democrat-popular. Alegerile au loc în zilele în care toţi oamenii muncii din patria noastră se găsesc sub influenţa profundă a hotărîrilor plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 27—29 decembrie 1956. In aceste hotărîri oamenii muncii de la oraşe şi sate văd o nouă mărturie a puterii crescînde a statului nostru, o nouă manifestare a grijii partidului pentru bunăstarea poporului muncitor, pentru întărirea şi înflorirea patriei. In nenumărate adunări ce au avut loc cu ocazia dezbaterii sarcinilor prevăzute în documentele plenarei Comitetului Central al P.M.R., oamenii muncii din oraşele şi satele regiunii Bucureşti şi-au explicitat dragostea lor fierbinte, recunoştinţa şi ataşamentul faţă de Partidul Muncitoresc Român, conducătorul înţelept al poporului nostru îrt lupta pentru socialism. Istoria patriei noastre nu cunoaște nici un alt partid politic care să fi fost atît de iubit de mase, atît de strîns legat de mase ca Partidul Muncitoresc Romîrt. Partidul Muncitoresc. Romín este expresia cea mai deplină și consecventă a intereselor maselor muncitoare. De aceea este firesc ca în statul nostru, tinde partidul Muncitoresc Român este forţa unică conducătoare, relaţiile dintre partid şi mase să se întemeieze pe încredere reciprocă nemărginită. Istoria patriei noastre nu cunoaşte nici un alt partid, care venind la putere ci partidul nostru, să rămînă consecvent programului său, să realizeze punct cu punct sarcinile ce Gheorghe Ferlceanu secretar al Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. ar o minune. întotdeauna, şi cînd era la ilegalitate, ca şi azi cînd e la putere, partidul a venit în faţa maselor sincer şi deschis, nu a ascuns poporului niciodată nimic şi întotdeauna i-a spus răspicat adevărul Astăzi Partidul Muncitoresc Român afară milioanelor de oameni de la oraşe şi sate, cum prin propriile lor forţe, prin munca şi lupta lor proprie, pot să făurească minunata orînduire a socialismului, orînduire în care nu mai există exploatare şi nedreptate, în care nu mai există frica zilei de mîine, orînduire în care oamenii muncii hotărăsc asupra rodului muncii lor, în care ei şi copiii lor au parte de toate bunurile pe care le creează. Explicînd în permanență maselor populare hotărtrile sale, convingîndu-le de justeţea politicii sale, Partidul Muncitoresc Român face ca această politică să fie considerată de fiecare om al muncii drept propria sa politică, propria sa cauză. Planurile și hotărtrile partidului sunt înfăptuite cu succes tocmai pentru că necesitatea lor este recunoscută de întregul popor, ele devenind un ţel pentru a cărui realizare luptă atît membrii de partid ctt şi nemembrii de partid. In cei patru ani, care s-au scurs de la ultimele alegeri, poporul român a obţinut o serie de succese strălucite, pe care fiiiisuomânii patriei noastre nu pot şi nici nu îndrăznesc să le tăgăduiască. Partidul Muncitoresc Romín, călăuzindu-se după învăţătura marxîstleninistă şi experienţa Uniunii Sovietice, a îndrumat ţara noastră pe drumul industrializării socialiste, dezvoltînd cu precădere industria vrea şi în special industria construe în faţa patriei noastre. Dirttt-d ţară, sortită de moşieri şi burghezi să rămînă eminamente agricola ş înrobită ca simplă anexă agrară şi piaţă de desfacere a' marîlor state capitaliste, patria noastră Republica Populară Romînă s-a transformat într-o ţară independentă şi liberă, într-o ţară industrial-agrară. Industria noastră este capabilă să producă nu numai utilajul necesar industriei şi agriculturii noastre, ci să producă cantităţi însemnate de utilaj şi pentru export. Ca urmare a acestui fapt, faţă de anul 1938 — an cu cea mai mare producţie din timpul regimului burghezo-moşieresc — industria noastră produce azi de peste două ori mai mult cărbune, de patru ori şi jumătate mai multă fonta, aproape de trei ori mai mult oţel şi laminate etc. înzestrarea industriei noastre cu utilaj nou de o înaltă tehnicitate se oglindeşte şi în dezvoltarea industriei producătoare de bunuri de larg Consum a cărei producţie a crescut simţitor în ultimii ani. • " . „„.i.In primul an al celui de al doilea plan cincinal, pe baza sarcinilor trasate de cel de al H-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîni oamenii muncii din patria noastră au primit mai multe alimente şi mărfuri mai bune şi mai ieftine, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor muncii Valoarea mărfurilor vîndute populaţiei în 1956, prin comerţul socialist, a întrecut de peste două ori valoarea mărfurilor vîndute în 1959 Partidul Muncitoresc Român,călăuzindu-se după învăţătura marxist leninistă şi experienţa Uniunii Sovietice, a îndrumat ţara pe calea transformării socialiste a agriculturii, pe ■.Organizînd şi^ desfăşurînd o largă muncă politică de lămurire a ţărănimii muncitoare şi acorduridU-i sprijinul necontenit să sporească producţia agricolă la hectar, zi de zi se schimbă înfăţişarea satului nostru, zi de zi se schimbă viaţa ţăranilor muncitori. Ei se hrănesc mai birte şi se imbracă mai bine. Numai în ultimii patru ani au fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare aproximativ 10.000 de tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze, combine şi alte unelte agricole. Ascultînd de învăţătura şi îndemnul partidului, tot mai mulţi ţărani muncitori înţeleg că drumul cel mai bun spre belşug şi bunăstare este drumul socialismului, drumul unirii liber consimţite in întovărăşiri agricole, cooperative agricole de producţie şi gospodării agricole colective. Intre 1952 şi 1956 s-a dublat numărul întovărăşirilor şi gospodăriilor colective. In ţară există de-acuma citeva rapoarte complet cooperativizate. Desfiinţarea cotelor obbligatorii şi roua aşezare a relaţiilor de schimb între oraş şi sat vor adda pe ŢitaN foloase ţărăiRmil, totodată şi la inbunităţi aprovizionarea industriei cu materii prime şi a populaţiei de la oraşecu produse alimentare. În anii de la ultimele alegeri şi pînă azi şi în regiunea Bucureşti au fost obţinute succese însemnate în toate sectoarele de activitate. Cu toate că în regiunea Bucureşti precumpăneşte agricultura, totuşi în aruil regimului nostru democrat-popular, s-au creat şi dezvoltat mai multe fabrici din care unele de importanţă republicană ca Şantierele Navale de la Olteniţa, Staţia de egrenat bumbac din Ciulniţa, fabrici de conserve, centre de reparat maşini şi tractoare, apoi staţiuni de maşini şi traeînare etc. In cîţiva ani în rîu »if—iwiiiMiii— ii iiiiii»:'iiiiiiiniii KMMMKIF KHnMRMlOBnKI a fost în stare să Ie facă nici într-o sută de ani. înainte de reforma agrară din 1945 în fostele judeţe care alcătuiesc regiunea Bucureşti, stăpînea urt număr de vreo 1.000 de moşieri, în timp ce aproape 400.000 de familii de ţărani erau lipsite complet de pămînt şi atelaje sau posedau doar suprafeţe ce nu depăşeau un hectar. Situaţia ţăranilor muncitori pe moşiile boierilor era aceea de dijmaşi, care — prin condiţiile ce le impuneau boierii •* nu se deosebea cu mult dfe-exploatarea din iobăgiei In fostul Judeţ teleorman moşierul da îf*. dijmă şi lua la recoltă 2 părţi din ■ producţia obţinută, Mir dijmaţut. o ‘ parte, îh afară dfe aceasta dijftiâşin mai era obligat să lucreze pentru nfoŞter pentru fiecare hectar nat în dijmă cîte 0,25 ha. de la însămînțare pînă la depozitarea recoltei; să dea felurite plocoane pentru fiecare hectar, ca 4 pui de găină, 50 ouă, 2 șunci de porc etc., apoi să execute diferite transporturi în folosul moşierului cu atelajele proprii pentru fiecare hectar luat în dijmă. Dijmaşii, în general, prin faptul că, cu puţinele loi produse obţinute de pe pămîntul luat în dijmă nu-şi acopereau nevoile de hrană ale familiei, erau forţaţi să facă împrumuturi la moşieri, pe care le dădeau înapoi îri recoltă cu dobîndă înzecită. Adeseori, datoriile neputînd fi acoperite, erau transformate în zite-muncă, ce nu puteau îi executate nici intr-im an de întreaga familie a țăranului muncitor. In acei anî grei de umilință și mizerii, un', singur partid șl*a ri* aicăt "griasa 1 'în'rU apararea țărănimii muncitoare. Era partidul comuniştilor, partidul nostru. El este iniţiatorul şi organizatorul eliberării ţărănimii muncitoare, înfăptuirii reformei agrare, efectuată împotriva voinţei moşierilor, în anii regimului de democraţie populară, ţărănimea muncitoare a fost eliberată de exploatarea moşierească şi chiaburească iar prin reforma agrară din 1945 au fost împroprietăriţi în regiunea Bucureşti aproape 200.000 de ţărani muncitori fără pămînt sau cu pămînt puţin. Ca urmare a politicii juste dusă de partid şi guvern, s-a acordat ţărănimii muncitoare un puternic ajutor, care sa caracterizat * ••• * *- - - -------şi tractoare, prin acordarea de credite pentru Cumpărarea de animale de muncă şi inventar agricol, reorganizarea cooperativelor săteşti şi înfiinţarea centrelor de maşini şi unelte pentru închiriat în scopul lucrării pămîrttului, apoi punerea la dispoziţie a seminţelor selecţionate şi animale de rasă etc. Numai într-un singur an — 1956 — ţăranii muncitori au primit din partea statului ajutor în credite ori valoare de peste 90.000.0O0 lei. O deosebită atenţie acordă :partidul şi guvernul nostru mecanismil agriculturii. An de art S.M.T. «Mii dotate cu tot mai multe tractoare, semănători, combine, batoze şi alte maşini, unelte. Ajunge ?A sedea ca exemplu, că azi avem în regiune cu peste 2.200 la sută mai multe tractoare decît înainte de 1945. Pe baza înzestrării agriculturii cu mijloace tehnice, gradul de mecanizare al muncilor agricole este în continuă creştere. Astăzi parcul de maşini şi tractoare existent în S.M.T. din regiune, poate să executein volum total de lucrări de peste 800.000 hectare arătură normală. Gospodăriile agricole de stat au fost de asemenea dotate cu Utilajul necesar executării mecanizate a lucrărilor agricole, fapt ce a contribuit ca acestea să obţină ani de an producţii tot mai ridicate la hectar, depăşind permanent şi cu mult producţia din sectorul individual. Sub conducerea şi îndrumarea atentă a partidului, oamenii muncii din agricultură au obţinut succese însemnate pe linia transformării socialiste a agriculturii şi sporiţii continue a producţiei la treditar. Istorica Rezoluţie a Plenarei C.C. al P.M.R din 3—5 martie 1949 a arătat ţărănimii muncitoare care este adevăratul drum spre belşug, spre creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural. Justeţea liniei politice a partidului în transformarea socialistă a agriculturii îşi găseşte expresia în întărirea şi lărgirea continuă a sectorului cooperatist-colectivist din agricultură. Un număr din Ce în ce mai mare de ţărani muncitori se conving din proprie experienţa că munca în comun, pe suprafeţe mari, cu mijloace mecanizate, lucrind pămîntul după cele mai noi metode agrotehnice, este singura cale spre belşug şi bunăstare Acest lucru este dovedit de podării agricole colective şi întovărăşiri ce deţineau o suprafaţă arabilă de peste 223.000 de hectare. După apariţia Rezoluţiei Plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956, se observă o creştere a ritmului de transformare socialistă a agriculturii. De la 1 ianuarie 1957 şi pînă azi, deci într-o lună de zile au intrat pe făgaşul socialismului încă 16655 de familii, care au adus în sectorul socialist peste 26.000 de hectare. Gospodăriile agricole colective se întăresc pe zi ce trece, îşi dezvoltă noi ramuri anexe care să aducă cîştiguri băneşti, îşi dezvoltă an de an şeptelul, îşi fac construcţii mari şi moderne, îşi sporesc fondul de bază etc. G.A.C. „1907“ din comuna Slobozia-Mîndra, raionul Tr. Măgurele, a luat fiinţa la 3 iulie 1949, ori un număr de 63 familii ce deţineau o suprafaţă de 228 ha., iar ca inventar 72 animale de muncă, 5 animale de producţie şi 3 construcţii, constituind la un loc un fond de bază în valoare de 411.900 lei. Astăzi, această gospodărie colectivă cuprinde 566 de familii şi deţine o suprafaţă de 2.311 ha., iar ca inventar 221 animale de muncă, 805 animale de producţie, 19 construcţii, totalizând un fond de bază în valoare de 1.777.700 lei. Industria locală a regiunii Bucureşti s-a dezvoltat cu mult faţă de trecut. Ea a ajuns să aibă peste 700 de unităţi şi secţii diferite. O deosebită dezvoltare a luat-o ramura industriei alimentare. Au fost create peste 40 de unităţi care produc conserve de peşte, tomate şi legume, preparate de carne şi peşte In anul 1950 nu existau în regiune decît două fabrici de Cărămidă cu o producţie redusă. In 1953 o nouă fabrică de cărămidă a fost construită în raionul Răcari, iar în anul 1955 alte fabrici de cărămidă de presă s-au pus în funcţiune în raioanele Alexandria şi Slobozia, luînd fiinţă doua noi şantiere mecanizate de cărămidă de presă în comuna Daia, raionul Giurgiu şi în comuna Frunzăneşti, raionul Brăneşti. Realizări importante au fost obţinute şi pe calea rezolvării problemelor gospodăreşti. Fondurile de investiţii pentru gospodărirea oraşelor noastre au fost în 1956 cu 5 de la sută mai mari faţă de 1945 Au crescut, de asemenea alocaţiile bu’getare pentru pavarea străzilor diri I Oare nu avem boxeri in regiune? Boxul în regiunea Bucureşti nu are o activitate prea bogată. Lăbiufiiu, orteftiţi, froşiorui de Vede, zimndoea, Alexandria, Ti. Măgurele, Călăraşi, Slobozia, etc., activitatea pugliistieă este foarte redusă. tihere încercări făcute la Giurgiu şi Olteniţa, nu pot fi considerate drept o activitate. O gafă sau două în decurs de un an, este mult prea puţin. Dar ca să ne o activitate pugilistică, în aceste oraşe din regiunea Bucureşti, trebuie să existe antrenori, instructori. Boxul e un aport foarte greu, care tta poate fi practicat oricum şi de oricine. Să poţi Îmbrăca o pereche de mirtuşi şi să urci pe ring, nu-i Un lucru uşor. In acest sport, mai mult decit in toate celelalte, nu se pot face încertări, experienţe, căci ele au urmări triste. Fotbal, oină, atletism, volei, baschet, handbal, tenis de masă, etc., poate face oricine, mai bine sau mai râu. Dar cu boxul, e altă poveste. Boxul e necesar să-l faci bine, dacă-l faci. Căci e mai preferabil să renunţi la acest sport decit să-l faci prost. La această disciplină se potriveşte Zicala: „Mulţi veniţi, dar puţini aleşi“. Cîţi nu s-au văzut nevoiţi să renunţe la box? Fie că au fost accidentaţi sau nu, au rămas deoparte cu regretul de a nu fi putut deveni Cineva în box. Arenele sunt pline de aceşti foşti boxeri, care vin şi privesc cu amărăciune, trăind din amintiri, cînd văd un meci. „Careul fermecat" a amăgit şi va amăgi mereu tinerii, unii Vor urca In el odată sau de mai multe ori, apoi siliţi vor renunţa, din cauză că boxul nu e un sport la îndemîna oricui. El este un sport al bărbaţiei, al curajulUi, dar mai presus de toate ăl talentului Şi ai şcolii. Boxul Se învaţă, dar el mai mult ca oricare alt sport, trebuie învăţat metodic şi bine. in box, graba strică treaba, şi cei mai mulţi dintre tinerii, care s-au avîntat curajoşi în box, s-au văzut de multe ori dezamăgiţi, căci au plătit scump îndrăzneala lor, de a veni nepregătiţi la meciuri. Pentru mulţi din ei, primul meci a fost şi ultimul... lin tînăr trebuie să fie văzut mal irttîi dacă e apt fiziceşte pentru acest sport, şi apoi să lucreze serios, atent, cu multă tragere de inimă. El trebuie să fie bine sfătuit şi învăţat de lin maestru bun, care ori cit de mult l-ar arăta tainele „nobilei arte", niciodată nu-i va fi spus prea mult, ceea ce este extrem de important în box, e ca prima luptă în ring să fie susţinută cît mai tirziu, după 8 va iubi de antrenamente, care vor căii corpul celui care va debuta. Astfel stînd lucrurile, înţelegem de ce In regiunea Bucureşti nu s-a ridicat mei un element, nu a ieşit nici un boxer, fie el mai mult sau mai puţin valoros. Ce să mai spunem despre campionţii din regiunea Bucureşti? Cine să-i înveţe pe tinerii din regiune, cînd acolo nu există un maestru capabil să-l iniţieze? cînd tot accentul cade pe fotbal în aceste oraşe, ce să facă tinerii — şi sînt mulţi aceştia — care vor să devină boxeri ? Colectivele sportive din localităţile amintite nu văd cu ochi buni boxul, care este socotit un copil vitreg. Este oare posibil ca în atîtea oraşe să nu existe un antrenor de box? De CC C.CiFiS, regiunea Bucureşti, nu priveşte problema din acest unghi ? Crede oare C.C.F.R.-ul regional că un curs de 2 săptămîni — cum a iniţiat — poate forma un instructor de box ? Ce pot asimila aceşti tineri care au urmat cursul în această scurtă perioadă ? Pentru ca să fii un bun maestru de box, e nevoie să fi fost mai întîi boxer, să fi luptat în ring şi să fi cunoscut greutăţile acestui sport. Iată de ce B* e suficient Bunal cCţă C* să facttt. null antfehdrc. fie: Chirir uhtit la două oraşe apropiate şi apoi activitate puguistică. Altfel nu vom vedea răsărind niri un boxer din regiunea Bucureşti, deşi elemente dotate există. Să ajutăm ridicarea lor, dar să o facem tn mod temeinic. orl.T. Pi stadioanele pi sătile de p- sport '.dincapitala ţi ni ui i. Sovietice se dor intrice litri de probe \tymbaţiy şi 15 probe (femei) sportivi din toate colţurile pămintului pentru a-şi manifesta dorinţa de pace şi prietenie. Vor putea fi văzuţi concurind campioni şi recordmani olimpici, canwioni mondiali şi europeni ale cărdTlffme surare a acestomrEn^gante întreceri, ■ a su Imidet* .wow«/«*, incepind de la utilarea şi amenajarea zecilor de baze sportive necesare și terminînd cu elaborarea regulament»''a ./ouEHkr fost trimis tu ttf fán I Or \ pamcAnte. * TM!n*zileft^ui Moscova va cunoaște atmosfera■ clocotitoare a tăărgto*' wihifHiti'tiir tportive ale ti- Ini înmii di'i Moscova. »ta40f*id9G|QC al U. R. S. S. ~ MOSCOVA 31 (Agerpres).— Campionatul de șah al ti.FLS.S. a’ continuat la 30 ianuarie cu desfășurarea partidelor Cuprinse în runda a 7-a. Intr-o variantă a partidei spaniole Bronstein lea învins pe Nejmet, dinor care a depășit timpul de gîndire. Maestrul Tal a jucat foarte activ deschiderea împotriva lui Antosin obţinînd avantaj poziţional. Căutînd să forţeze victoria el a sacrificat material şi în cele din urmă a trebuit să accepte remiza. Aronin şi Petrosian au jucat partida Franceză. Manevrînd cu multă abilitate Aronin şi-a creat o poziţie superioară în jocul de mijloc. Petrosian a răspuns cu o apărare foarte dîrză şi partida s-a întrerupt cu un uşor avantaj poziţional de partea lui Aronin. Taimunov a cîştigat la Klaman, Holmov la Hasin şi Aroftson la Mirkenas. Partidele Toluş-Spassin, Keres- Stoiar, Tarasov-Purman, (jurghenidze-Boleslavski s-au terminat remiză. Korcinoi a întrerupt cu avantaj decisiv la Bormik. Spasski și Holmov au căzut de acord asupra remizei în partida întreruptă din runda a 6-a. „Cupa 16 Februarie“ Aseară în sala Giulești s-a dispu■ tat^iocid din etapa 3-a la baschet ■ din cadrul „Cupei 16 Februarie". In programul de aseară s-au disputat trei partide masculine. Iată rezultatele înregistrate: Progresul Arta- Stiinta Invățătfiînt 63-59 (30-28); Energia M. E. E.-Locomotiva P T. T. 72-59 (16-24); C. C. A.-Dinamo 89 78 n -----------------------------------^ *1 PRAGA 31 (Agerpres).— Tn oraşul Opava s-a desfăşurat intîlnirea de hochei pe gheaţă dintre echipete reprezentative de Juniori ale R. cehoslovace şi R.P. Polone. Hocheiştii cehoslovaci au terminat învingători cu scorul de 4—1 (0—0, 1—1, 3—0). PRAGA 31 (Agerpres). Cunoscuta echipă cehoslovacă de fotbal milita Praga şi-a încheiat turneul I de iarnă pe care l-a întreprins timp de mai bine de o lună. In ultimul meci fotbaliştii cehoslovaci au Intilnit la Alep o selecţionată a armatei siriene pe care au intrecut-o cu scorul de 3—0. In cursul turneului, echipa Dukla Praga a susţinut 13 meciuri în 5 ţări şi anume: R. F. Germană, Belgia, Egipt, Sudan şi Siria. Fotbaliştii cehoslovaci au obţinut 8 victorii, au terminat două partide la egalitate şi au pierdut două realizlnd un golaveraj de 26—10. GARMISCH 31 (Agerpres).— In staţiunea de sporturi de iarnă Garmisch Partenkirchen au început la 29 ianuarie întrecerile de schi din cadrul „Săptămânii Internaţionale a Federaţiei internaţionale de schi“. In primele două zile s-a desfăşurat proba de combinată nordică, victoria devenind germanului Sepp Schiffner cu 449,6 puncte. Un frumos succes au obţinut schiorii Frantisek Gron (R.P. Polonă) şi Vlastimir Melich (R. Cehoslovacă) care au ocupat locurile 2 şi 3 cu 442,3 puncte şi respectiv 435,1 puncte. Stntem în plină iarnă şi Mitţil fotbaliştii hoţiiH nu au pus ghetele la ităftălnndi. O formaţie de colectiv se află peste hotare în Turcia, după ce o alta echipă selecţionată a revenit din Grecia. Peste cîteva zile, o selecţionată de tineret va pleca intr-un mare turneu peste hotare. La 5 februarie cei mai buni dintre fiicălării noştri tineri, vor lua drumul spre Egipt, de unde vor trece în Liban şi de aci in Siria. La înapoiere s-ar putea să mai susţină două meciuri înTurcia. Deci intre 6 februarie şi 3 martie, tinerii jucători romiul vor avea de susţinut 8 meciri (fără cele probabile din Turcia) in trei ţări. Iată un bun prilej de a face o frumoasă propagandă fotbalului din ţară, dublat de reuşita scopului de a îi întrerupe deflniteni in timpul iernii. Să recunoaştem că iniţiativa aceasta de a trimite echipele peste hotare in ţările cu climă caldă, într-o perioadă cînd la noi terenurile sint troienite, înseamnă un mare pas înainte, lucind la Cairo, Beirut, Damasc şi Alep, tinerii jucători por putea să se menţină in formă şi vor ’ reveni cu o pregătire mult mai bună şi ăvdh- sală decît dacă ar fi stat acasă. Sâ nu uităm ci anul acesta ei, tineri fotbalişti, an uli program internaţional bogat în frunte cu participarea la Moscova, la Jocurile Festivalului. Ce departe suntem de alţi ani în care jucătorii noştri reluau activitatea abia în martie (ne referim la meciurile propriu zise)! Roadele acestei iniţiative se vor vedea atunci cînd in primăvară şi mai tirziu aceşti jucători, care au colindat prin ţara străvechiului Egipt şi mai departe, vor fi chemaţi să îmbrace culorile naţionale. Randamentul pe care el o vor da, suntem siguri, că va fi cel aşteptat, superior celuidin anii trecuţi, faţă de ce considerăm acest turneu al tinerilor ca fiind binevenit. —g.— (31-34, 71-71). Dj veste HOTARE Despre turneul tinerilor fotbaliști