Steagul Roşu, februarie 1957 (Anul 4, nr. 881-905)

1957-02-01 / nr. 881

! Ministerele ne comunică: Pentru a fi puse in practică hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1959, ministerele au întocmit planuri de noi măsuri în vederea realizării sarcinilor pe anul 1957. Spicuim, in rîndurile de mai jos, o serie de astfel de măsuri dintre care o parte au si fost puse in prac­tică, dindu-se astfel viaţă hotăririlor partidului. Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice UNITĂŢI­ AGREGATE ŞI PRODUSE NOI ELECTRO­­SECTOARE NOI TEHNICE Ministerul Energiei Elec- Se vor produce transfor­­trice şi Industriei Electro- motori­ de 10 şi 20 MVA tehnice va pune în lunc­ (megavolţi aniperi) 110 kV; ţiune, în cursul trimestrului întrerupători în ulei de 110 I, un grup de 50 MW (me­ ., ,. . . „ , gawaţi) la termocentrala de kV- locomotive de mina de la Paroşeni, iar in trimes- 7 tone cu troleu, echipamen­­trul al II-lea un grup da­te pentru semnalizare şi 25 MW la termocentrala de centralizare electrodinamică la Borzeşti. pentru căile ferate, centr­ale Va intra în funcţiune o telefonice automate de 100 nouă secţie de centralizări linii, noi tipuri de aparate electrodinamice la Electro de radio, noi tipuri de ma­­magnetica (Bucureşti) şi p­âini de călcat cu regulator nouă secţie de tuburi elec- de temperatură, noi tipuri de tronice la Electrofar (Bucu- plite electrice, aspiratoare de Ministerul Industriei Uşoare PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA iar în trimestrul III combi* SISTEMULUI DE SALARI- natul va produce cu îrttreâ- ZARE ga capacitate. O preocupare importantă MAJORAREA VOLUMULUI pentru Ministerul Industriei PRODUSE Uşoare este aplicarea mă­surilor partidului şi guver- P 'ă ,â *ftrîfu, Iun.n nului pentru îmbunătăţirea TM. «J* S. Vor stuc,ia P°51‘ salariilor. In acest sens la 'e le-TMJ°rare a v°" acest minister S*a luat ml- f produse T,’ sura experimentării, în în- ?e, Ministerul Comerțului . • j • • j f Interior și pentru care ce -treprinderi, pe perioada fe- f p c . .. . bruarie-mai 1967, a .i..•- s,JÎ pent mulul de salarizare tmbu- salisfăcute M acum. nătăț't. In momentul­­de faţă se lucrează la definiţi- DEZVOLTAREA DE varea studiului privind a­ceasta experimentare La fabrica de postav Bu­..........._ husi se va da tn funcțiiine 0 noua vopsitorie, la între- DE ÎNTREPRINDERI NOI prinderea de textile Vasi-In cursul anului 1967 Vor­lescu-Vasia-Mediaş se va intra în funcţiune: Filatura dezvolta secţia de catifea de fuior de cînepă din Făl­­cord, Iiceni (trim. III); fabrica Producţia­­de înlocuitori de faianţa din Sighişoara de piele pe bază de poli­­ (trim. II parţial); va încă­ clorură de vinii va fi mă pe să producă (trim. II) rită la fabrica de piele ar­­secția de regenerat a Cor- tificială si auxiliare pentru binatului de cauciuc Jilava, pielărie „Bela Brainer“. Pag. 2-a Alegeri de altădată de l. PELTZ Ne­ amintim de solemnele nulităţi ce ornamentau băncile vechiului parlament, candidaţii unchilor-satrapi şi ai mătuşilor a-toate-făcătoare, blazonaţii Id­tiftth­­duildt întinse cu­ o ţară şi ai fabricilor la temelia că­rora­­ n-au pus o cărămidă. Ne amintim de îmbuibaţii stăpîni ai păminturilor pe chrt n-au arat, n-au semănat, dar au cules cu bra­ţele milioanelor de slugi,­­ decorind cu persoana lor umflată de osinză sălile vechilor adunări legislative. Ne amintim de liota băieţilor de bani gata, de fe­riciţii profitori ai unei proaste rînduieli­,viciată de grave contradicţii, ilustrind cu aproximativul lor chip înecat in banalitate şi opulenţă, vechile afişe electo­rale. Ne amintim de fauna Ţoţoi-Lahovarilor şi a Jean- Cehaş-Floreştilor, de avalanşa bancherilor di prada, a avocaţilor — ori fonfi, ori retorici, — a arendaşi­lor deveniţi tiranii gliei pe care asuda un neam de plugari, ne amintim de proprietarii variatelor indus­trii împinşi de morbul vanităţii să cîrmuiască şi din parlament nefericitele treburi obşteşti rezolvate la modul personal, — ne amintim de traficanţii permi­selor de export negociate în cafenele, în bodegi, în t alcovurile frumoaselor cu tarif urcat, de eroii pana­malelor începind cu una şi continuînd cu alta, intr-un dans deşănţat al poftelor dezlănţuite, ne amint­in de toţi agramaţii şi schizofrenicii care au oferit spec­­tocole de Circ biet-tetăţeanului scîrbit, de­­ toate hăr­ţile pline, de fabricanţi şi de zarafi, de demagogi şi de frîntori fără morală şi fără profesie­ — de întrea­ga legiune a inutililor care s-au perindat pe răbdă­toarele fotolii ale parlamentului de odinioară. Cine erau ? li cunoaştem bine. Erau speculanţii şi beneficiarii societăţii clădite pe exploatare şi inechitate; erau po­sesorii bunurilor produse de masele truditoare, erau­ veselii moştenitori şi mînuitori ai unor averi de cum­ns făurite. Erau isteţii scamatori ai vieţii publice — fără \ nici o morală, fără nici o busolă — ca Să nu m­ai­­ pomenim de alte cancere tare te supminau făptură. \ Acești histrioni, cind nu reeditau pe Agamiță, erau \ candidații de ieri... • ' 11 : s. Și azi ? — * Azi, pe listele celor care solicită votul oamenilor \ muncii figurează strungari și biologi, ţărani şi chi-­­ mişti, fierari şi poeţi, ţesători şi ziarişti, funcţionari şi ingineri, femei , şi­ bărbaţi, oameni maturi şi tineri... Figurează cei care faci plinea din ce in ce mai­­ bună,­­ haina din ce în ce mai trainică, locuinţa din­ ce in­­­ ce mai frumoasă, figurează mințile bogate care se b ■ străduiesc in laborator, pe catedră sau Ic* masa de A Scris in făurirea operel­or de creafie, figurează bravii­­ scormonitori ai măruntaielor pămintului de unde scot b fier și cărbune, aur Si petrol, — figurează eroii (f muncii care imping istoria înăinte şi direaztrţ lumea (­ fără asupriţi, fără asUpHtori. ). Iată, in locul Toţoi-Lahovăreştilor — I abem ţie Ni­­n­colae Vasa (mai e nevoie să spunem cine el), pe­­ textilista fruntaşă Antoaneta Alexovici,­­ pe ceferistul­­ Ştefan Lungu (cine nu-l ştie — de-a lungul şi de-a b latul ţării?), pe brigadierul Aur Baicu, pe marele b meşter al limbii Mihail Sadoveanu, pe lău­rarul ftu- j) lipsiţilor nCpibrlioate — leam numit, pe Tib­ot Ar­­b gheM, — a­vem mkri'cdlo­ri tu braţele, ram­u­lSfi cu b mintea, oameni de nădejde care In uzine şi-n mine, b pe cîmp, in gospodăriile colective şi unde se cere b cheltuită o energie, sunt cei dinţii şi totdeauna la­­ datorie. O Candidaţii de azi înfăţişează cea mai expresivă şi d mai a-­muite grăitoare hartă de valori, din toate, din­­ absolut toate domeniile de activitate creatoare. O Candidaţi şi candidaţi. rest'). prof. ,etp. I Maşini noi în industrie I La uzinele Timpuri Noi din Ca­­­­pitală se fac ultimele probe la­­ maşina electronică de echilibrat­­ arbori cotiţi, care permite deter­­­­minarea cu mare rapiditate a mă­rimii şi poziţiei desechilibrului ar­borilor cotiţi. Determinările se fac pe cale electronică şi se observă cu ajutorul unei trefle catodice (ochi magic). Această maşină este construită de un colectiv de cercetători de­­ la întreprinderea ,,Electromagne­­­­tica" din Timişoara, condus de­­ ing. Dan Teodorescu.­­ In clişeu , tovarăşul Stelian I Gheorghiu, stabilind mărimea şi­­ poziţia desechilibrului arborelui­­ cotit al unui motor de 59 C.P. 1 STEAGUL ROŞU CO­TA DUMITRI" din București 18^ n* ^ b­h**«bă^. RĂSPUNS­­ Conform art. 1 alinia­tul 2 din Decretul Prezidiului M.A.N., alocația de stat pentru copii se a­­corda persoanei care îngrijește copi­lul în cazul cînd părintele care în­deplinește condițiile prevăzute de de­cret, a decedat sau a abandonat co-BOERU VASÎLE din Bucureşti str. *1)! Adele Leonida 11 fie în­treabă : în ce condiţii primesc pensionarii de invaliditate com­pensaţia bănească de cartelă şi alocaţia da stat pentru copii ? RASPUNS: Conform Decretutu! Prezidiului M.A.N. din 3.XI.1956, pri­vitor la Mahttirea pensiilor minime, pensionarii care primeau pînă la a­­cea dată compensaţia bănească de cartelă "tpntiftuă să^ o primească "şi pe viitor. ^ In iefa ce priveşte alocaţia de stat pentru copiii sub 14 ani, aveţi drep­tul să o primiţi dacă şi pînă acum vi se acorda această compensaţie. In caz contrar primiţi 50 de lei de co­pil, dacă nu aveţi venit impozabil mai mare de 600 lei anual. PENEA 1. din Buzău str. In­dependenţei 63 ne întreabă: care este termenul înăuntrul căruia se poate face contestaţie la Comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă, împotriva desfacerii con­tractului de muncă și cum tre­buie interpretat art. 118 din Co­dul Muncii care prevede un ter­men de trei luni de la comunica­re pentru litigii în care este ne­cesară comunicarea? RĂSPUNS: In ceea ce priveşte termenul pentru contestaţie împo­triva desfacerii contractului de mun­că, art. 118 din Codul Muncii preve­de că este de 15 aile de la comuni­care. Termenul de trei luni din textul modificat se referă la celelalte litigii. Pentru pretenţiile băneşti ale anga­jatului termenul este de un an de la data cînd aceste sume trebuiau plătite. MATEI STARAS din corhdna Ştefan Vodă raionul Călăraşi nu întreabă: De la un frate al tatei care a decedat a rămas o moşte­nire. Unchiul nu avea copii iar bunurile au fost moştenite de mama lui (bunica) şi de fraţii lui, în afară de tatăl meu care a decedat şi el. Eu am drept la moştenire ? RĂSPUNS: Conform art. 673 din Codul Civil, dacă numai tatăl sau numai mama unei persoane moarte fără urmaşi i-a supravieţuit, mam­a ia V4 din moştenire iar fraţii, suro­rile şi reprezentanţii lor iau toţi la un loc restul de 31.. Deci în cazul menţionat de dvs. dacă nici Soţia unchiului nu mai e in viaţă, bunica dvs. are drept la */* din bunurile rămase iar fraţii şi su­rorile unchiului la v.. Dvs. aveţi drept la o parte egală din cele ’/* în calitate de reprezentant legal al tatălui dvs. CONSULTAŢII JURIDICE ZIARUL „STEAGUL ROŞU" ORGANIZEAZĂ CONSULTAŢII JURIDICE IN FIECARE JOI IN- IRE_CRE16'T7— 19. CONSULTA­ŢIILE JURIDICE AU LOC IN LOCALUL REDACŢIEI DIN STR. IBREZOIANU 23—25 ETAJUL 4. - PARTIDUL—conducător înţelept al poporului în lupta pentru socialism A­legerile de deputaţi pentru Ma­rea Adunare Naţională, din 3 februarie 1957, reprezintă un mare eveniment in viaţa politică a Republicii Populare Române şi vor înscrie în cartea istoriei patriei noas­tre o nouă victorie a regimului nos­tru democrat-popular. Alegerile au loc în zilele în care toţi oamenii muncii din patria noas­tră se găsesc sub influenţa profundă a hotărîrilor plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 27—29 decembrie 1956. In aceste hotărîri oamenii muncii de la oraşe şi sate văd o nouă măr­turie a puterii crescînde a statului nostru, o nouă manifestare a grijii partidului pentru bunăstarea poporu­lui muncitor, pentru întărirea şi în­florirea patriei. In nenumărate adu­nări ce au avut loc cu ocazia dez­baterii sarcinilor prevăzute în docu­mentele plenarei Comitetului Central al P.M.R., oamenii muncii din ora­şele şi satele regiunii Bucureşti şi-au explicitat dragostea lor fierbinte, re­cunoştinţa şi ataşamentul faţă de Partidul Muncitoresc Român, condu­cătorul înţelept al poporului nostru îrt lupta pentru socialism. Istoria patriei noastre nu cunoaște nici un alt partid politic care să fi fost atît de iubit de mase, atît de strîns legat de mase ca Partidul Mun­citoresc Romîrt. Partidul Muncitoresc. Romín este expresia cea mai deplină și consecventă a intereselor maselor muncitoare. De aceea este firesc ca în statul nostru, tinde partidul Muncito­resc Român este forţa unică conducă­toare, relaţiile dintre partid şi mase să se­ întemeieze pe încredere recipro­că nemărginită. Istoria patriei noastre nu cunoaşte nici un alt partid, care venind la putere ci partidul nostru, să rămînă consecvent programului său, să real­izeze punct cu punct sarcinile ce Gheorghe Ferlceanu secretar al Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. ar o minune. întotdeauna, şi cînd era la ilegalitate, ca şi azi cînd e la putere, partidul a venit în faţa ma­selor sincer şi deschis, nu a ascuns poporului niciodată nimic şi întot­deauna i-a spus răspicat adevărul Astăzi Partidul Muncitoresc Român afară milioanelor de oameni de la oraşe şi sate, cum prin propriile lor forţe, prin munca şi lupta lor pro­prie, pot să făurească minunata orîn­­duire a socialismului, orînduire în care nu mai există exploatare şi ne­dreptate, în care nu mai există frica zilei de mîine, orînduire în care oa­menii muncii hotărăsc asupra rodu­­lui muncii lor, în care ei şi copiii lor au parte de toate bunurile pe care le creează. Explicînd în perma­nență maselor populare hotărtrile sale, convingîndu-le de justeţea po­liticii sale, Partidul Muncitoresc Ro­mân face ca această politică să fie considerată de fiecare om al mun­cii drept propria sa politică, pro­pria sa cauză. Planurile și hotărt­rile partidului sunt înfăptuite cu succes tocmai pentru că necesitatea lor este recunoscută de întregul po­por, ele devenind un ţel pentru a cărui realizare luptă atît membrii de partid ctt şi nemembrii de partid. In cei patru ani, care s-au scurs de la ultimele alegeri, poporul ro­mân a obţinut o serie de succese stră­lucite, pe care fiiii­su­omânii pa­triei noastre nu pot şi nici nu în­drăznesc să le tăgăduiască. Partidul Muncitoresc Romín, că­­lăuzindu-se după învăţătura marxîst­­leninistă şi experienţa Uniunii So­vietice, a îndrumat ţara noastră pe drumul industrializării socialiste, dezvoltînd cu precădere industria vrea şi în special industria construe în faţa patriei noastre. Dirttt-d ţară, sortită de moşieri şi burghezi să rămînă eminamente agricola ş­ în­robită ca simplă anexă agrară şi piaţă de desfacere a' m­arîlor state capitaliste, patria noastră Republica Populară Romînă s-a transformat în­­tr-o ţară independentă şi liberă, în­­tr-o ţară industrial-agrară. Industria noastră este capabilă să producă nu numai utilajul necesar industriei şi agriculturii noastre, ci să producă cantităţi însemnate de utilaj şi pen­tru export. Ca urmare a acestui fapt, faţă de anul 1938 — an cu cea mai mare producţie din timpul re­gimului burghezo-moşieresc — in­dustria noastră produce azi de peste două ori mai mult cărbune, de patru ori şi jumătate mai multă fonta, aproape de trei ori mai mult oţel şi laminate etc. înzestrarea industriei noastre cu utilaj nou de o înaltă tehnicitate se oglindeşte şi în dez­voltarea industriei producătoare de bunuri de larg Consum a cărei pro­­ducţie a crescut simţitor în ultimii ani. • "­­ . „„.i.­In primul an al celui de al doi­lea plan cincinal, pe baza sarcinilor trasate de cel de al H-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîni oamenii muncii din patria noastră au primit mai multe alimente şi mărfuri mai bune şi mai ieftine, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor muncii Valoarea mărfurilor vîndute popu­laţiei în 1956, prin comerţul socia­list, a întrecut de peste două ori valoarea mărfurilor vîndute în 1959 Partidul Muncitoresc Român,­­că­­lăuzindu-se după învăţătura marxist leninistă şi experienţa Uniunii Sovie­tice, a îndrumat ţara pe calea trans­formării socialiste a agriculturii, pe ■.Organizînd şi^ desfăşurînd o largă muncă politică de lămurire a ţără­nimii muncitoare şi acordu­ridU-i spri­jinul necontenit să sporească produc­ţia agricolă la­ hectar, zi de zi se schimbă înfăţişarea satului nostru, zi de zi se schimbă viaţa ţărani­lor muncitori. Ei se hrănesc mai birte şi se im­bracă mai bine. Numai în ultimii patru ani au fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare aproximativ 10.000 de tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze, combine şi alte unelte agri­cole. Ascultînd de învăţătura şi în­demnul partidului, tot mai mulţi ţărani muncitori înţeleg că drumul cel mai bun spre belşug şi bună­stare este drumul socialismului, dru­mul unirii liber consimţite in înto­vărăşiri agricole, cooperative agri­cole de producţie şi gospodării agri­cole colective. Intre 1952 şi 1956 s-a dublat numărul întovărăşirilor şi gospodăriilor colective. In ţară există de-acuma citeva rapoart­e complet co­­operativizate. Desfiinţarea cotelor ob­bligatorii şi r­oua aşezare a rela­ţiilor de schimb între oraş şi sat vor adda pe ŢitaN foloase ţărăiRmil, totodată şi la in­bunităţi aprovizio­narea industriei cu materii prime şi a populaţiei de la oraşe­­cu produse alimentare. έn anii de la ultimele alegeri şi pînă azi şi în regiunea Bucureşti au fost obţinute succese însemna­te în toate sectoarele de activitate. Cu toate că în regiunea Bucureşti pre­cumpăneşte agricultura, totuşi în aruil regimului nostru democrat-popular, s-au creat şi dezvoltat mai multe fabrici din care unele de importanţă republicană ca Şantierele Navale de la Olteniţa, Staţia de egrenat bum­bac din Ciulniţa, fabrici de conserve, centre de reparat maşini şi trac­toare, apoi staţiuni de maşini şi traeînar­e etc. In cîţiva ani în rîu »if—iwiiiMiii— ii iiiiii»:'iiiiiiiniii KMMMKIF KHnMRMlOBnKI a fost în stare să Ie facă nici într-o sută de ani. înainte de reforma agra­ră din 1945 în fostele judeţe care al­cătuiesc regiunea Bucureşti, stăpînea urt număr de vreo 1.000 de moşieri, în timp ce aproape 400.000 de familii de ţărani erau lipsite complet de pămînt şi atelaje sau posedau doar suprafeţe ce nu depăşeau un hec­tar. Situaţia ţăranilor muncitori pe mo­şiile boierilor era aceea de dijmaşi, care — prin condiţiile ce le impuneau boierii •­* nu se­ deosebea cu mult dfe-exploatarea din iobăgiei In fostul Judeţ teleorman moşierul da îf*. dij­mă şi lua la recoltă 2 părţi din ■ producţia obţinută, Mir dijmaţut. o ‘ parte, îh afară dfe aceasta dijftiâşin mai era obligat să lucreze pentru nfoŞter pentru fiecare hectar nat în dijmă cîte 0,25 ha. de la însămîn­­țare pînă la depozitarea recoltei; să dea felurite plocoane pentru fie­care hectar, ca 4 pui de găină, 50 ouă, 2 șunci de porc etc., apoi să execute diferite transporturi în folosul moşierului cu atelajele pro­prii pentru fiecare hectar luat în dijmă. Dijmaşii, în general, prin fap­tul că, cu puţinele loi produse ob­ţinute de pe pămîntul luat în dijmă nu-şi acopereau nevoile de hrană ale familiei, erau forţaţi să facă împru­muturi la moşieri, pe care le dă­deau înapoi îri recoltă cu dobîndă înzecită. Adeseori, datoriile neputînd fi acoperite, erau transformate în zite-muncă, ce nu puteau îi executate nici intr-im an de întreaga fami­lie a țăranului muncitor. In acei anî grei de umilință și mizerii, un', singur partid șl*a ri* aicăt "griasa 1 'în'rU apararea țărănimii muncitoare. Era partidul comunişti­lor, partidul nostru. El este iniţia­torul şi organizatorul eliberării ţă­rănimii muncitoare, înfăptuirii reformei agrare, efectuată împotriva voin­ţei moşierilor, în anii regimului de democraţie populară, ţărănimea mun­citoare a fost eliberată de exploa­tarea moşierească şi chiaburească iar prin reforma agrară din 1945 au fost împroprietăriţi în regiunea Bucureşti aproape 200.000 de ţărani muncitori fără pămînt sau cu pă­­mînt puţin. Ca urmare a politicii juste dusă de partid şi guvern, s-a acordat ţărănimii muncitoare un pu­ternic ajutor, care sa caracterizat * ••• * *- - - -------­şi tractoare, prin acordarea de credite pentru Cumpărarea de a­­nimale de muncă şi inventar a­­gricol, reorganizarea cooperativelor săteşti şi înfiinţarea centrelor de ma­şini şi unelte pentru închiriat în scopul lucrării pămîrttului, apoi pu­nerea la dispoziţie a seminţelor se­lecţionate şi animale de rasă etc. Numai într-un singur an — 1956 — ţăranii muncitori au primit din par­tea statului ajutor în credite ori valoare de peste 90.000.0O0 lei. O deosebită atenţie acordă :partidul şi guvernul nostru m­ecanism­il­ agricul­turii. An de art S.M.T. «Mii dotate cu tot mai multe tractoare, semă­nători, combine, batoze şi alte maşini, unelte. Ajunge ?A se­­dea ca exem­plu, că azi avem în regiune cu peste 2.200 la sută mai multe trac­toare decît înainte de 1945. Pe baza înzestrării agriculturii cu mijloace tehnice, gradul de mecanizare al muncilor agricole este în continuă creştere. Astăzi parcul de maşini şi tractoare existent în S.M.T. din regiune, poate să execute­­in volum total de lucrări de peste 800.000 hec­tare arătură normală. Gospodăriile agricole de stat au fost de asemenea dotate cu Utila­jul necesar executării mecanizate a lu­crărilor agricole, fapt ce a contri­buit ca acestea să obţină ani de an producţii tot mai ridicate la hectar, depăşind permanent şi cu mult pro­ducţia din sectorul individual. Sub conducerea şi îndrumarea a­­tentă a partidului, oamenii muncii din agricultură au obţinut succese însemnate pe linia transformării so­cialiste a agriculturii şi sporiţii con­tinue a producţiei la treditar. Istorica Rezoluţie a Plenarei C.C. al P.M.R din 3—5 martie 1949 a arătat ţărănimii muncitoare care este adevăratul drum spre belşug, spre creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural. Justeţea li­niei politice a partidului în trans­formarea socialistă a agriculturii îşi găseşte expresia în întărirea şi lăr­girea continuă a sectorului coope­­ratist-co­lectivist din agricultură. Un număr din Ce în ce mai mare de ţărani muncitori se conving din proprie experienţa că munca în co­mun, pe suprafeţe mari, cu mijloace mecanizate, lucrind pămîntul după cele mai noi metode agrotehnice, este singura cale spre belşug şi bună­stare Acest lucru este dovedit de podării agricole colective şi întovă­răşiri ce deţineau o suprafaţă ara­bilă de peste 223.000 de hectare. După apariţia Rezoluţiei Plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956, se observă o creştere a ritmului de transformare socialistă a agricul­turii. De la 1 ianuarie 1957 şi pînă azi, deci într-o lună de zile au intrat­­ pe făgaşul socialismului încă 16655 de familii, care au adus în sectorul socialist peste 26.000 de hectare. Gospodăriile agricole colective se întăresc pe zi ce trece, îşi dezvoltă noi ramuri anexe care să aducă cîş­­tiguri băneşti, îşi dezvoltă an de an şeptelul, îşi fac construcţii mari şi moderne, îşi sporesc fondul de bază etc. G.A.C. „1907“ din comuna Slo­­bozia-Mîndra, raionul Tr. Măgurele, a luat fiinţa la 3­ iulie 1949, ori un număr de 63 familii ce deţineau o suprafaţă de 228 ha., iar ca inven­­tar 72 animale de muncă, 5 animale de producţie şi 3 construcţii, con­stituind la un loc un fond de bază în valoare de 411.900 lei. Astăzi, această gospodărie colectivă cuprinde 566 de familii şi deţine o suprafaţă de 2.311 ha., iar ca inventar 221 animale de muncă, 805­ animale de producţie, 19 construcţii,­ totalizând un fond de bază în valoare de 1.777.700 lei. Industria locală a regiunii Bucu­­­reşti s-a dezvoltat cu mult faţă de trecut. Ea a ajuns să aibă peste 700 de unităţi şi secţii diferite. O deosebită dezvoltare a luat-o ramura industriei alimentare. Au fost create peste 40 de unităţi care produc conserve de peşte, tomate şi legume, preparate de carne şi peşte In anul 1950 nu existau în re­giune decît două fabrici de Cără­midă cu o producţie redusă. In 1953 o nouă fabrică de cărămidă a fost construită­ în raionul Răcari, iar în anul 1955 alte fabrici de cărămidă de presă s-au pus în funcţiune în raioanele Alexandria şi Slobozia, luînd fiinţă doua noi şantiere meca­nizate de cărămidă de presă în co­muna Daia, raionul Giurgiu şi în comuna Frunzăneşti, raionul Brăneşti. Realizări importante au fost ob­ţinute şi pe calea rezolvării proble­melor gospodăreşti. Fondurile de in­vestiţii pentru gospodărirea oraşelor noastre au fost în 1956 cu 5 de la sută mai mari faţă de 1945 Au crescut, de asemenea alocaţiile bu­’­getare pentru pavarea străzilor diri I Oare nu avem boxeri in regiune? B­oxul în regiunea Bucureşti nu are o activitate prea bogată. Lă­biufiiu, orteftiţi, froşiorui de Vede, zimndoea, Alexandria, Ti. Măgurele, Călăraşi, Slobozia, etc., activitatea pugliistieă este foarte re­dusă. tihere încercări făcute la Giurgiu şi Olteniţa, nu pot fi con­siderate drept o activitate. O gafă sau două în decurs de un an, este mult prea puţin. Dar ca să ne o ac­tivitate pugilistică, în aceste oraşe din regiunea Bucureşti, trebuie să existe antrenori, instructori. Boxul e un aport foarte greu, care tta poate fi practicat oricum şi de ori­cine. Să poţi Îmbrăca o pereche de mirtuşi şi să urci pe ring, nu-i Un lucru uşor. In acest sport, mai mult decit in toate celelalte, nu se pot face încertări, experienţe, căci ele au urmări triste. Fotbal, oină, atletism, volei, baschet, handbal, te­nis de masă, etc., poate face ori­­cine, mai bine sau mai râu. Dar cu boxul, e altă poveste. Boxul e ne­cesar să-l faci bine, dacă-l faci. Căci e mai preferabil să renunţi la acest sport decit să-l faci prost. La această disciplină se potriveşte Zicala: „Mulţi veniţi, dar puţini a­­leşi“. Cîţi nu s-au văzut nevoiţi să renunţe la box? Fie că au fost ac­cidentaţi sau nu, au rămas deoparte cu regretul de a nu fi putut deveni Cineva în box. Arenele sunt pline de aceşti foşti boxeri, care vin şi pri­vesc cu amărăciune, trăind din a­­mintiri, cînd văd un meci. „Careul fermecat" a amăgit şi va amăgi mereu tinerii, unii Vor urca In el odată sau de mai multe ori, apoi siliţi vor renunţa, din cauză că bo­xul nu e un sport la îndemîna ori­cui. El este un sport al bărbaţiei, al curajulUi, dar mai presus de toate ăl talentului Şi ai şcolii. Boxul Se învaţă, dar el mai mult ca oricare alt sport, trebuie învăţat metodic şi bine. in box, graba strică treaba, şi cei mai mulţi dintre tinerii, care s-au avîntat curajoşi în box, s-au văzut de multe ori dezamăgiţi, căci au plătit scump îndrăzneala lor, de a veni nepregătiţi la meciuri. Pen­tru mulţi din ei, primul meci a fost şi ultimul... lin tînăr trebuie să fie văzut mal irttîi dacă e apt fiziceşte pentru acest sport, şi apoi să lucreze serios, atent, cu multă tragere de inimă. El trebuie să fie bine sfătuit şi învăţat de lin mae­stru bun, care ori cit de mult l-ar arăta tainele „nobilei arte", nicio­dată nu-i va fi spus prea mult, ceea ce este extrem de important în box, e ca prima luptă în ring să fie susţinută cît mai tirziu, după 8 va iubi de antrenamente, care vor căii corpul celui care va debuta. Astfel stînd lucrurile, înţelegem de ce In regiunea Bucureşti nu s-a ri­dicat mei un element, nu a ieşit nici un boxer, fie el mai mult sau mai puţin valoros. Ce să mai spu­nem despre campionţii din regiunea Bucureşti? Cine să-i înveţe pe ti­nerii din regiune, cînd acolo nu e­­xistă un maestru capabil să-l ini­ţieze? cînd tot accentul cade pe fotbal în aceste oraşe, ce să facă ti­nerii — şi sînt mulţi aceştia — care vor să devină boxeri ? Colectivele sportive din localităţile amintite nu văd cu ochi buni boxul, care este socotit un copil vitreg. Este oare posibil ca în atîtea oraşe să nu e­­xiste un antrenor de box? De CC C.CiFiS, regiunea Bucureşti, nu priveşte problema din acest unghi ? Crede oare C.C.F.R.-ul regional că un curs de 2 săptămîni — cum a iniţiat — poate forma un instructor de box ? Ce pot asimila aceşti ti­neri care au urmat cursul în acea­stă scurtă perioadă ? Pentru ca să fii un bun maestru de box, e ne­voie să fi fost mai întîi boxer, să fi luptat în ring şi să fi cunoscut greutăţile acestui sport. Iată de ce B* e suficient Bun­al cCţă C* s­ă facttt. null antfehdrc. fie: Chirir uhtit la două oraşe apropiate şi apoi ac­tivitate pugu­istică. Altfel nu vom vedea răsărind niri un boxer din regiunea Bucureşti, deşi elemente dotate există. Să ajutăm ridicarea lor, dar să o facem tn mod temeinic. orl.T. Pi stadioanele pi sătile­ de p- sport '.din­­capitala ţi ni ui i. Sovietice se dor intrice litri de probe \tymbaţiy şi 15 probe (femei) sportivi din toate col­ţurile pămintului pentru a-şi mani­festa dorinţa de pace şi prietenie. Vor putea fi văzuţi concurind cam­pioni şi recordmani olimpici, canwioni mondiali şi europeni ale cărdTlffm­e surare a acestomrEn^gante întreceri, ■ a su Imidet* .wow«/«*, incepind de la utilarea şi amenajarea zecilor de baze sportive necesare și terminînd cu elaborarea regulamen­­t»''a ./ouEHkr fost trimis tu­ ttf fán I Or \ pamcAnte. * TM!n*zileft^ui Moscova va cunoaște atmosfera■ clocotitoare a tăărgto*' wihifHiti'tiir tportive ale ti- Ini înmii di'i Moscova. »ta40f*id9G|QC al U. R. S. S. ~ MOSCOVA 31 (Agerpres).— Campionatul de șah al ti.FLS.S. a’ continuat la 30 ianuarie cu desfășu­rarea partidelor Cuprinse în runda a 7-a. Intr-o variantă a partidei spa­niole Bronstein lea învins pe Nejmet, dinor care a depășit timpul de gîn­­dire. Maestrul Tal a jucat foarte activ deschiderea împotriva lui Antosin ob­­ţinînd avantaj poziţional. Căutînd să forţeze victoria el a sacrificat ma­terial şi în cele din urmă a trebuit să accepte remiza. Aronin şi Petro­sian­ au jucat partida Franceză. Ma­­nevrînd cu multă abilitate Aronin şi-a creat o poziţie superioară în jocul de mijloc. Petrosian a răspuns cu o apărare foarte dîrză şi partida s-a în­trerupt cu un uşor avantaj poziţional de partea lui Aronin. Taimunov a cîştigat la Klaman, Holmov la Hasin şi Aroftson la Mir­kenas. Partidele Toluş-Spassin, Keres- S­to­­iar, Tarasov-Purman, (ju­rghenid­­ze-Boleslavski s-au terminat remiză. Korcinoi a întrerupt cu avantaj deci­siv la Bormik. Spasski și Holmov au căzut de a­­cord­ asupra remizei în partida între­ruptă din runda a 6-a. „Cupa 16 Februarie“ Aseară în sala Giulești s-a dispu­■ tat^­iocid­ din etapa 3-a la baschet ■ din­ cadrul „Cupei 16 Februarie". In programul de aseară s-au disputat trei partide masculine. Iată rezul­tatele înregistrate: Progresul Arta- Stiinta Invățătfiînt 63-59 (30-28); E­­nergia M. E. E.-Locomotiva P T. T. 72-59 (16-24); C. C. A.-Dinamo 89 78 n -----------------------------------^ *1 PRAGA 31 (Agerpres).— Tn oraşul Opava s-a desfăşurat intîl­­nirea de hochei pe gheaţă dintre echi­­­­pete reprezentative de Juniori ale R. cehoslovace şi R.P. Polone. Hocheiştii cehoslovaci au terminat învingători cu scorul de 4—1 (0—0, 1—1, 3—0). PRAGA 31 (Agerpres). Cunoscuta echipă cehoslovacă de fot­bal milita Praga şi-a încheiat turneul I de iarnă pe care l-a întreprins timp­­ de mai bine de o lună. In ultimul meci fotbaliştii cehoslovaci au Intilnit la Alep o selecţionată a armatei sirie­ne pe care au intrecut-o cu scorul de 3—0. In cursul turneului, echipa Dukla Praga a susţinut 13 meciuri în 5 ţări şi anume: R. F. Germană, Belgia, Egipt, Sudan şi Siria. Fotbaliştii cehoslovaci au obţinut 8 victorii, au terminat două partide la egalitate şi au pierdut două realizlnd un golaveraj de 26—10. GARMISCH 31 (Agerpres).— In staţiunea de sporturi de iarnă Garmisch Partenkirchen au început la 29 ianuarie întrecerile de schi din cadrul „Săptămânii Internaţionale a Federaţiei internaţionale de schi“. In primele două zile s-a desfăşurat proba de combinată nordică, victoria deve­­nind germanului Sepp Schiffner cu 449,6 puncte. Un frumos succes au obţinut schiorii Frantisek Gron (R.P. Polonă) şi Vlastimir Melich (R. Cehoslovacă) care au ocupat locurile 2 şi 3 cu 442,3 puncte şi respectiv 435,1 puncte. Stntem în plină iarnă şi Mitţil fotbaliştii hoţiiH nu au pus ghetele la ităftălnndi. O formaţie de colectiv se află peste ho­tare în Turcia, după ce o alta echipă selecţionată a revenit din Grecia. Pes­te cîteva zile, o selecţio­nată de tineret va pleca in­­tr-un mare turneu peste hotare. La 5 februarie cei m­ai buni dintre fii­­călării noştri tineri, vor lua drumul spre Egipt, de unde vor trece în Li­ban şi de aci in Siria. La înapoiere s-ar putea să mai susţină două me­ciuri în­­Turcia. Deci in­tre 6 februarie şi 3 mar­tie, tinerii jucători ro­miul vor avea de susţi­nut 8 meciri (fără cele probabile din Turcia) in trei ţări. Iată un bun pri­lej de a face o frumoa­să propagandă fotbalu­lui din ţară, dublat de reuşita scopului de a îi întrerupe­ deflniteni in timpul iernii. Să recu­noaştem că iniţiativa a­­ceasta de a trim­ite echi­pele peste hotare in ţă­rile cu climă caldă, în­­tr-o perioadă cînd la noi terenurile sint troienite, înseamnă un mare pas înainte, lucind la Cairo, Beirut, Damasc şi Alep, tinerii jucători por putea să se menţină in formă şi vor ’ re­veni cu o pregătire mult mai bună şi ăvdh-­ sală decît dacă ar fi stat­ acasă. Sâ nu uităm ci anul acesta ei, tineri fot­balişti, an uli program in­ternaţional bogat în frun­te cu participarea la Moscova, la Jocurile Fes­tivalului. Ce departe sun­tem­ de alţi ani în care jucătorii noştri reluau ac­tivitatea abia în martie (ne referim la meciurile propriu zise)! Roadele a­­cestei iniţiative se vor vedea atunci cînd in pri­măvară şi mai tirziu­ a­­ceşti jucători, care au co­lindat prin ţara străve­chiului Egipt şi mai­ de­parte, vor fi chemaţi să îmbrace culorile naţiona­le. Randamentul pe care el o vor da, suntem­ si­guri, că va fi cel aştep­tat, superior celui­­din­ anii trecuţi, faţă de ce con­siderăm acest turneu al tinerilor ca fiind bineve­nit. —g.— (31-34, 71-71). Dj veste HOTARE Despre turneul tinerilor fotbaliști

Next