Steagul Roşu, februarie 1957 (Anul 4, nr. 881-905)
1957-02-01 / nr. 881
POPORUL NOSTRU ISI EXPRIMĂ DRAGOSTEA PENTRU PARTID $I GUVERN Cuvîntarea tovarăşului CHIVU STOICA (Urmare din pag. l-a) cu 28 la sută, atît prin creşterea salariului mediu, cit şi prin reducerea preţului bunurilor de larg consum. În anul 1956 s-au îmbunătăţit salariile mai multor categorii de muncitori, s-au sporit salariile şi pensiile mici, s-a acordat alocaţia de stat pentru copii. In anul trecut sumele puse la dispoziţie de stat pentru asigurări sociale au fost de peste 2 miliarde lei, faţă de 658 milioane în 1949. Numărul oamenilor muncii şi al copiilor trimişi anual la odihnă, pe cheltuiala statului, în staţiile balneo-climatiirice a crescut de la 195 mii în 1949, la 450 mii în 1956. Amintind realizările obţinute, partidul nostru arată în mod deschis poporului muncitor că există încă numeroase greutăţi şi lipsuri şi că nivelul de trai a crescut într-o măsură mai mică decît era prevăzut. O deosebită însemnătate pentru realizarea politicii partidului şi guvernului de îmbunătăţire sistematică a condiţiilor de viaţă ale poporului are lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor Plenarei din decembrie 1956 a C. C. al P.M.R.. Plenara a arătat că producţia agricolă şi a bunurilor de larg consum a rămas în urma dezvoltării industriale şi aceasta creează greutăţi in aprovizionarea oamenilor muncii şi în îmbunătăţirea nivelului de trai. Trebuie să ţinem seama că populaţia oraşelor s-a dublat aproape în anii puterii populare, iar consumul propriu de cereale al ţărănimii a crescut aproape de 4 ori, ca urmare a faptului că ţărănimea trăieşte astăzi mult mai bine ca înaintte. Plenara a hotărît ca în perioada care urmează, continuîtdu-se dezvoltarea cU precădere a industriei grele, să punem în centrul atenţiei noastre sarcina dezvoltării sistematice a agriculturii, a industriei producătoare de bunuri de consum şi a construcţiilor de locuinţe, coneentrînd în aceste ramuri mijloace materiale şi financiare mult mai mari decit pînă acum. In vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a hotărît reexaminarea unor prevederi ale directivelor celui de al doilea plan cincinal, în sensul micşorării investiţiilor de stat pe perioada 1956-1960. Aceasta va pernite ca fapt cearte mai mare a venitului naţional să fie alocată fondului de consum, în scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Vorbindu-se despre îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare trebuie să accentuez în faţa dvs. că ridicarea bunei stări a poporului poate avea ton numai în condiţiile creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost. Ca să trăim mai bine, mai îndestulat, trebuie să producem mai mult, mai bun şi mai ieftin. Dacă nivelul de trai n-a crescut în măsura dorita, aceasta se explică și prin aceea că mai multe întreprinderi maşinile nu sînt folosite cum trebuie, materialele sînt cheltuite neeconomic, unii muncitori și unele cadre de conducere nu au calificarea necesară. Acest lucru este valabil pentru toate întrepinderile din ţară, inclusiv pentru Inele „28 August“ şi „Republica“, pentru „Filatura Romînă de Bumbac“, pentru fabrica „Cimentul", pentru fabrica „Sticla“ şi pentru celelalte întreprinderi din acest raion. Ridicarea nivelului de trai este în mîinile noastre. Nu este tot una dacă aceeaşi maşină dă în fiecare Schimb produse în valoare de zece mii de lei sau de cinci mii de lei. Trebuie să învăţăm să gospodărim mai bine întreprinderile, să folosim mai bine Willi tWHIIHWHIIIIMU« IUI «—mi— maşinile, materialele, timpul de lucru, suprafeţele de producţie. Cetăţeni şi cetăţene. Cunoaşteţi din documentele Plenarei din decembrie 1956 că pentru a înlătura tot ceea ce frîneazâ creşterea producţiei de cereale marfă, Comitetul Central a hotărît să se desfiinţeze cotele obligatorii la majoritatea produselor agricole şi să dezvolte pe scara cea mai largă achiziţiile. In urma acestei hotărîri, relaţiile de schimb între oraş şi sat vor fi aşezate pe baze comerciale, la liberă înţelegere, ceea ce va stimula într-o măsură mai mare interesul ţărănimii de a spori producţia agricola-marfă şi va întări mai departe alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Partidul şi guvernul acordă o însemnătate deosebiră mobilizării tuturor oamenilor muncii pentru realiza- rea sarcinii trasate de Congresul al 11-lea al partidului cu privire la sporirea considerabilă a producţiei agricole, îndeplinirea acestei sarcini revine, desigur, în primul rînd, oamenilor muncii din agricultură. Dar ca să obţinem o producţie anuală de cel puţin 15 milioane tone cereale şi sporuri însemnate de producţie la celelalte culturi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industrie au datoria să asigure mecanizarea producţiei agricole şi sporirea însemnată a producţiei de îngrăşăminte chimice. Cetăţeni şi cetăţene. Caracteristic pentru orînduirea noastră de stat este dezvoltarea democraţiei socialiste, participarea largă a maselor populare la conducerea economiei şi statului. Principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular este centralismul democratic, îmbinarea conducerii unitare a întregii vieţi de stat şi social-econorfiice cu stimularea iniţiativelor de jos. Lărgirea atribuţiilor sfaturilor populare va trebui să ducă la participarea miai mare a deputaţilor şi a partidpuiliai muncii în conducerea comunelor, oraşelor şi statului, la întărirea rolului şi autorităţii sfaturilor populare ca organe alese ale puterii de stat, răspunzătoare în faţa maselor populare. Cetăţeni şi cetăţene, Pentru realizarea planurilor sale de construcţie economică şi culturală, poporul român are nevoie de pace. Activitatea desfăşurată de delegaţia R.P.R. la O.N.U. este o manifestare concretă ,a ataşamentului sincer al guvernului şi al poporului romîn. In ultimul timp cercurile imperialiste din apus şi-au intensificat acţiunile agresive, şi au provocat o simţitoare agravare a situaţiei internaţionale. Agresiunea anglo-franco-israeliartă împotriva Egiptului, amestecul provocator al cercurilor imperialiste în Ungaria cît şi acţiunea Statelor Unite ale Americii de subjugare a ţărilor din Orientul Apropiat şi Mijlociu sub firma aşa-zisei „doctrine ■ Eisenhower“ sunt manifestări îngrijorătoare ale cercurilor agresive de a tîri lumea într-un nou război. Totodată, aceste cercuri imperialiste desfăşoară o intensă activitate subversivă împotriva ţărilor socialiate încercînd să semene discordie şi să submineze unitatea lagărului socialist. In Întreaga lume cresc însă forţele populare dornice de pace. Ele au determinat prăbuşirea, acţiunilor aventuriste ale imperialiştilor în Egipt, în Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Mişcarea de eliberare naţională din ţările Orientului a devenit mai activă şi mai cuprinzătoare. Solidaritatea internaţională de luptă a oamenilor muncii se dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea mai puternică pentru apărarea păcii este unitatea ţărilor socialiste, o mare importanţă pentru întărirea continuă a coeziunii ţărilor lagărului socialist o are declaraţia din 30 octombrie 1956 a guvernului Uniunii Sovietice. Relaţiiledintre ţările lagărului socialist, întemeiate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii de stat, neamestecului reciproc în treburile interne, colaborarea strînsă şi ajutorarea frăţească, fac ca unitatea ţărilor socialiste să fie de nezdruncinat. Congresele partidelor comuniste din ţările occidentale ca şi tratativele duse între delegaţiile acestor partide cu delegaţiile unor partide comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste au fost puternice manifestări ale unităţii comuniste internaţionale, a marii forţe reprezentate de ideile internaţionalismului proletar. In lupta împotriva Uneltirilor imperiali armii ui Se produce o şi mai puternica concentrare a tuturor celor ce se pronunţă pentru menţinerea şi apărarea păcii. Această luptă reuneşte sute de milioane de oameni cu concepţii politice şi religioase diferite din Europa, Asia, Africa, dint toate ţările lumii. Poporul român ştie că garanţia cea mai sigură a viitorului său o constituie prietenia şi alianţa frăţeasca cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Discuţiile de la Moscova dintre delegaţiile guvernamentale romînă şi sovietică, declaraţia comună din 3 decembrie 1956, sprijinul material tehnic şi financiar pe care din nou ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilustrează relaţiile de frăţească colaborare şi ajutor reciproc existente între ţările noastre şi dovedesc încă odată că ne putem sprijini în toate împrejurările pe prietenia cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste.Un eveniment important în politica prerudului şi guvernului nostru este restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe linie de stat şi de partid, cu Iugoslavia şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Cetăţeni şi cetăţene, Partidul Muncitoresc Român, în fruntea tuturor forţelor democratice şi patriotice, cheamă pe oamenii muncii de la oraşe şi sate la muncă şi la luptă pentru obţinerea unor noi realizări pe calea înfloririi economiei naţionale şi a ridicării continue a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Programul cu care se prezintă Frontul Democraţiei Populare în faţa alegătorilor este un program de construire a socialismului, de mtuncă paşnicăpentru o viaţă mai îndestulată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii. Niciodată mai mult ca acum nu a fost atît de interni la unitatea moralpolitică a orînduirii noastre democrationtioare. ’ Luînd parte în mod unanim la alegerile de la 3 februarie, cetăţenii patriei noastre îşi vor manifesta adîncul lor ataşament pentru puterea populară, încrederea nezdruncinată în orinduirea democrat-populară. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională întăresc şi mai mult unitatea între partid, guvern şi popor şi arată hotărîrea oamenilor muncii de a contribui cu toată energia şi capacitatea lor creatoare, la făurirea societăţii noi, socialiste. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul şi organizatorul Victoriilor noastre ! trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă ! Trăiască Victoria în alegeri a Frontului Democraţiei* Populare! La munci şi la luptă pentru, înflorirea patriei,! pentru viitorul fericit al poporului nostru! f PI itJIKUnßi I»* fill (Text prescurtat) Luîrtd cuvîntul iov. Emil Bodnăraş a subliniat că prefacerile adinei Care s-au produs pe cuprinsul îrttregii noastre ţări, despre care au amintit alegătorii se datoresc clasei muncitoare şi partidului ei, forţa conducătoare care a creat condiţii pentru răsturnarea puterii burgheziei şi a moşierimii împotriva căreia cu 50 ani în urmă s-a răsculat ţărănimea împilată. Schimbările care au avut loc la Ctîmpuhrig sínt fenomene care s-au generalizat pe întinsul întregii noastre târi. Sínt mai bine de 9 ani de la proclamarea Republicii Populare Romíne. In această perioadă s-a afirmat intreaga capacitate creatoare a poporului nostru muncitor, a clasei îmmaitoare, a ţărănimii muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor care prin munca lor neobosită. Urmînd îndrumările partidului, caută să ridice zi de zi clădirea aceasta minunată — Republica Populară Romînă. Fără îndoială că realizările atît din ţara noasttră cît şi din celelalte ţari socialiste nu sînt pe placul lumii capitaliste, nu sînt pe placul acelora pe care noi i-am îndepărtat de la putere, cărora le-am curmat posibilităţile de a jefui oamenii şi de a trăi din munca altora. Ne prezentăm, în cadrul Frontului Democraţiei Populare, pentru a treia oară în faţa poporului spre a-i cere votul, supunînd votului politica partidului. Rezultatele cu care ne prezentăm astăzi sunt însemnate. Ţara noastră a făcut paşi uriaşi înainte. Mijloacele principale de producţie se găsesc azi în miluire oamenilor muncii care le administrează prin statul lor, pe care ei l-au creat — statul de democraţie populară. Puterea în ţara noastră aparţine oamenilor muncii şi nu altcuiva şi această putere oamenii muncii şi-o organizează aşa cum le convine mai bine, conform, intereselor lor. Nimeni nu poate să se amestece şi să-i îm-. piedice a-şi organiza această putere. Suetem hotărîţi să strivim orice încercare din partea oricui de a clinti puterea populară şi a sfatului nostru democrat-popular Sub cea mai neînsemnată formă s-ar manifesta. Puterea oamenilor muncii se organizează respective legile fundamentale de dezvoltare a societăţii socialiste. După ce a evocat trecutul de luptă al P.C R. vorbitorul a subliniat că, în lupta sa pentru construirea socialismului în ţara noastră, P.M.R. se călăuzeşte de propria sa experienţă, de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de experienţa mişcării revoluţionare Internaţionale. Vorbind despre politica de pace a ţării noastre tov. Emil Bodnăraş a arătat că R. P. R. face parte dintr-un sistem, dintr un lagăr mare care are 900.000.000 de oameni pe care îl uneşte aceeaşi învăţătură în transformarea societăţii omeneşti, care acţionează fiecare cu specificul său naţional, dar pe linia aceleiaşi dezvoltări a societăţii. Cercurile imperialiste agresive, duşmane ale păcii nu te-ar fi lăsat în pace dacă nu ştiau ce le aşteaptă în cazul cînd ar fi atentat la independenţa noastră. Ele ar fi întîmpinat nu numai rezistenţa noastră ci şi solidaritatea largă a ţărilor socialiste. O agresiune împotriva oricăreia din ţările lagărului nostru, ar antrena după sine puterea de neînvins a lagărului nostru întreg în care există şi bomba atomică şi multe altele care pot pune la punct pe aventurierii războinici. Să ne aducem aminte că aventura din Egipt a apărut odată cu aceea din Ungaria. Ce şi-au ţ'f imferia- iştii? „Dezlănţuim aci o contrarevoluţie şi rezolvăm jjrdivulPniastie-5' din Orientul Apropiat“. Cu ajutorul provocării Israelului, Franţa şi Marea Britanie au pornit agresiunea împotriva Egiptului. Şi cu ce s-au ales din aventura aceasta? Cu retragerea ruşinoasă impusă de ura şi indignarea sutelor de milioane de oameni de pe întregul glob şi îndeosebi de limbajul clar şi limpede în care a vorbit Uniunea Sovietică. Domnii capitalişti au înţeles că nu e chiar aşa de simplu. Astăzi suntem în 1957, nu în 1907. Referindu-se la hotărîrile plenarei C. C. al P.M.R. din 1 decembrie, tov. E. Bodnăraş a arătat că măsurile luate de partid, de stat, nu sunt întîmplătoare. Ele sînt rezultatul unei munci pregătitoare îndelungate. Noi avem nevoie de cereale pentru fondul centralizat, pentru a asigura diinertia oraşelor, instituţiilor, armatei, pentru a avea rezerve de stat fiindcă nici Un gospodar nu trăieşte fără rezerve, avem nevoie de cantităţi mari de cereale; astăzi oamenii nu mai trăiesc cu un harbuz şi cu o bucată de pîine ca pe vremea cînd mureau la 38—40 de ani. Desigur că mai există greutăţi in aprovizionare, recunoaştem şi nu « «p#r*m de o^e. Le vom învinge. Pentru a predice mai mult, pămîntul trebuie lucrat mai bine. Noi ne vom adresa muncitorilor din fabrici şi întreprinderi pentru a-l consulta în ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de salarizare. Accentul trebuie pus pe elementul stimulator al calificării profesionale, retribuţia tarifară bazîndu-se pe normarea ştiinţifică a muncii. In ciuda anumitor proorociri avem astăzi cîteva raioane din ţară care sînt complet cooperativizate. Am trecut la descentralizarea aparatului nostru administrativ şi economia pentru că s-au creat condiţii pentru aceasta. Sistemul socialist este prin esență un »idiom centralizat. Dar centralismul nostru poartă odenumire deosebită : centralism democratic. El trebuie să asigure legătura cu întreaga masă, care trebuie antrenată la formularea unor hotărîri și la luarea unor măsuri. Dar la noi s-a văzut că s-a ajuns la forme prea rigide care au devenit o frînă. Astăzi cetăţenii înşişi participă mai cu tragere de inimă la diferite acţiuni iniţiate de sfaturile populare, de diferitele comisii. S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspundere în administrarea treburilor. Sfaturile populare să-ţi administreze veniturile, iar cetăţenii să le tragă la răspundere ! In Încheiere tov. E. Bodnăraş a mulţumit pentru cuvintele calde adresate P.M.R. subliniind că încrederea aceasta a oamenilor în partid, în capacitatea lui este cea mai bună călăuză. Noi susţinem cu tărie F.D.P. şi vom face tot posibilul pentru ca el să iasă victorios în alegerile pentru Marea Adunare Naţională. (Text prescurtat) Cuvîntarea tovarăşului EMIL BODNĂRAŞ şeneşti s-au preocupat mai mult de extinderea reţelei electrice in satele şi în toate oraşele regiunii. Astăzi există 143 de Sate electrificate. In oraşele Zimnicea şi Călăraşi s-au con-struit noi uzine electrice. La Roşioriid de Vede şi Slobozia au fost montate noi grupuri electrogene. Fondurile alocate pentru drumuri şi poduri au crescut şi ele în fiecare an, ajurtgînd ca în 1954 să fie de 6 ori mai mari, decît în 1948, iar în anul 1955 de două ori mai mari ca în 1954. S-a cheltuit în 1956 pentruefacerea şi repararea drumurilor şi podurilor peste 36.000.000 lei. Srila de căpetenie a partidului este omul cu nevoile sale. Felul în care este organizată şi se face aprovizionarea oamenilor muncii a stat întotdeauna în atenţia organizaţiilor de partid. Comerţul de stat din Cuprinsul regiunii noastre a înregistrat in anul 1956 o creştere de 12,2 la sută. Comparativ cu anul 1955. Creşterea volumului de produsă de larg consum s-a concretizat prin cumpărarea de către consumatori a mai multor produse din comerţul de stat. Comparativ cu anul 1955, în anul 1953 la zahăr s-a realizat o creştere la vînzări de 38,6 la sută, la ulei de 6,8 la sută, la orez 27,5 la sută, la carne 37,3 la sută, la ţesături de tîrţă 39,3 la sută, la confecţii 118,5 la sută etc. Comerţul cooperatist a crescut în 1956 cu 5,7 la sută faţă de anul 1955, ceea ce arată că ţărănimea muncitoare din regiunea noastră a fost în ultimul timp mai bine aprovizionată, punindu-i-se la dispoziţie o cantitate mai mare de bunuri de larg consum. În anii dinainte de război, România avea o tristă faimă: era ţara cu cea mai mare mortalitate infantilă din Europa. Azi ne numărăm printre ţările cu o mortalitate infantilă scăzută. In raioanele regiunii Bucureşti există 178 de circumscripţii sanitare rurale, cu 30 la sută , mai multe ca în 1948. înainte de artul puterii populare nu exista pe tot întinsul regiunii Bucureşti nici o maternitate, astăzi există peste 173 case de naşteri, cu 700 de paturi In comunele şi satele nereşedinţă rirriiimc^rantip can,if aria sint 9AH in anm iy46 nu erau in regiun decit 23 spitale şi mai toate nu aveau decît o singură secţie, acuil există în regiune 35 spitale dotat cu utilaj modern, toate avînd ma multe sfecţii, ceea ce a făcut ca numărul naturilor spitaliceşti să crease cu peste 25 la sută. Pe lingă spitale s-au înfiinţat 27 de farmaci Pînă în anul 1948 nu existau unităţi sanitare de luptă contra tuberculozei. In prezent există două spitale TCC cu 180 de paturi, tre sanatorii ai 300 de paturi şi 1 dispensare TCC CU 266 de patur creîndu-se în acelaşi timp şi două incventorii TBC pentru copii c 83 de paturi. Au luat fiinţă şi unităţi sanitar antiepidemice sauepidur!» Astăzi, 1 unităţi sînt dotate cu 11 laboratoare de igienă bine utilate. Au lua fiinţă 7 staţii antimalarice care ai obţinut succese atît de importante încît această boală care în trecu bîntuia cumplit în regiunea noastră astăzi este aproape inexistentă. Pentru asigurarea asistentei medical de urgenţă, s-au organizat 18 staţii de salvare ai numeroase ambulanţe şi o staţie AVIASAN înzestrat, cu avioane sanitare, cu ajutorul cărora s a reuşit să se rezolve rapic cazuri grave în spitalele de specialitate din regiune. Numărul medicilor şi personalulu auxiliar atinge astăzî cifra sie 5.000 fată de Circa 3.000 Cît era în anu 1952. Din aceştia numai medici sîn peste 700 Datorită muncii neprecupeţite a aparatului medical s-a reuşit ca de la 45.040 cazuri de malarie în anul 1949 să scadă la 20' tn amil 1956. Mortalitatea infantili a scăzit la mai puţin de '’jumătate Febra tifoidă a scăzut de la 1.080 de cazuri în anul 1945 la 70 de cazuri în 1956. Tifosul exantematic a scăzut de la 6.224 de cazuri în anul 1945 la iumat 56 de cazur. In. 1956, ’ Pensiileau fost simţitor mărite (cu 30 la sută pensiile civile şi 70 la sută pensiile 10\'R faţă de 1955). Numai în cursul anului 195£ s-au plătit pensii civile în sumă de aproape 30.000.000 lei, iar pentru pensiilOVt^H^OOOjOOfMeitePcntiHynamele 1956 s-a ridicat la o sumă de aproape 3.000.000 lei. A fost înlăturată situaţia tristă din trecut, în care zeci de mii de copii rămîneau an de an în afara şcolii. Numărul şcolilor de 4 ani a crescut în regiune considerabil, astfel că In anul şcolar 1955—1956, există 729 şcoli cu 122.500 de elevi. A crescut şi reţeaua şcolilor de 7 ani menită să dea elevilor o bază de cultură generată In regiune există actualmente 31 şi şcoli de 7 ani, avîrid 29.700 de elevi. S-au efectuat numeroase construcţii de şcoli mai ales din fondurile de autoimpunere. Astfel, s-au construit 49 de şcoli noi cu un total de 85 săli de clasă, cu o capacitate de 3.500 elevi, iar în 1956 s-au construit 119 săli de clasă din autoimpunere. Daca in anul 1945 pe întinsul regiunii Bucureşti se aflau numai 98 de cămine culturale, astăzi se înalţă 852 de asemenea instituţii culturale dintre care mai mult de jumătate au construcţii proprii, clădite din fonduri centrale sau prin autoimpunere.. Pe lingă căminele culturale activează 1445 formaţiuni artistice. Azi există 1.428 biblioteci, din care 760 biblioteci ale Căminelor culturale, 59 biblioteci săteşti, 91 case de citit şi 18 biblioteci răionale, toate înzestrate cu bogate fonduri (te cărţi ; dacă în anul 1945 bibliotecile Căminelor culturale existente erau dotate cu circa 80.000 de cărţi, azî în bibliotecile raionale, săteşti şi ale căminelor culturale există aproape 1.300.000 de cărţi, numărul lor creseînd an de an. S-au creat da asemenea 15 de staţii de ractioficare Şi amplificare In 1944 nu existau decît 9 cinematografe în oraşele din regiune, astăzi există 117 cinematografe, în majoritate în mediul rural, cît şi 10 Cartoane cinematografice. Crottra fizică şi sportul au devenit un pin al oamenilor muncii. In regfile există 515 colegtive sportivei care cuprind 35.500 de membri La competiţiile'' sportive de masă participă înfiecare an sute de mii de sportivi din regiune, ceea ce de-Multe realizări frumoase ar mai fi de arătat în regiunea Bucureşti, ca cele 40.000 de case construite numai în cîţiva ani, sau 76.000 de familii din regiunea Bucureşti care au aparate de radio sau difuzoare etc. Cele enunţate însă sunt suficiente dovezi că întreaga activitate a partidului şi guvernului nostru, se desfăşoară spre rezolvarea problemelor de viaţă ale oamenilor muncii. Congresul al II-lea al P.M.R., eveniment de seamă în viaţa partidului, a făcut o analiză profundă, ştiinţifică, a dezvoltării noastre pe drumul construirii socialismului, a prezentat măreţele realizări obţinute de poporul muncitor sub conducerea partidului, iar pe bazia realizărilor obţinute, a adoptat directivele cu privire la cel de al doilea plan cincinal al R.P.R. pe anii 1956—1960. Plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 a reexaminat unele prevederi ale Directivelor privind investiţiile de stat şi a luat măsuri care să ducă la realizarea hotărîrilor Congresului al II-lea de a îmbunătăţi sistematic condiţiile de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii. Citind Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 şi Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare, vezi ce perspective îndrăzneţe dar realizabile se deschid pentru următorii patru ani. Masele muncitoare au îmbrăţişat cu căldură programul trasat de partid şi sunt profund convinse că el va fi realizat în întregime. Ele ştiu că partidul este conştiinţa şi voinţa poporului muncitor, conducătorul lui înţelept spre bună stare şi fericire, organizatorul victoriilor lui. Partidul Muncitoresc Român, călauzindu-se după nemuritoarea învăţătură marxist-leninistă şi bucurîndu-se de dragostea, încrederea şi ataşamentul maselor populare conduce cu mînă sigură şi feriită poporul român pe calea construirii Cil succes a socialismului. Să îfitîmpifiăm alegerile de deputaţi ■ pentru Marea Adunare Naţională striot uniţi în jurul partidului şi să votăm pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare, pentru STEAGUL ROŞU Pag. 3 ŢARA NOASTRĂ a făcut paşi uriaşi Înainte Un măre număr de cetăţeni din circumscripţia electorală Cimpulung s-au întrunit joi după o tăiată in sila de festivităţi a oraşului Cimpulung Moldovenesc cu candidatul F.D.P. In această circumscripţie, tovarăşul Kimit Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.G. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In sală se aflau muncitori de la exploatări forestiere şi unităţi de industrializare a lemnului din raion, ţărani muncitori cu gospodării indi- viduale şi întovărăşiţi, intelectuali şi gospodine, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, care într-o atmosferă plină de însufleţire au manifestat cu căldură pentru victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare. Adunarea a fost deschisă de tov. Mihai Manolache, preşedintele consiliului raional F.D.P. Care a făcut un scurt bilanţ al realizărilor obţinute în ultimii 4 ani in raionul şi oraşul Cimpulung Moldovenesc. Ţăranul muncitor Filip Zarugheviei din comuna Moldoviţa a vorbit despre prefacerile care au avut loc în această comună in ultimii ani şi despre măsurile luate de partid care vin în sprijinul ţărănimii muncitoare. Despre faptul că in anii puterii populare a apărut în ţara noastră o intelectualitate progresistă legată trup şi suflet de popor, devotată cauzei clasei muncitoare şi partidului, a vorbit profesorul Alexandru Vasilescu. In discuţiile purtate cetăţenii au dat glas mulţumirii şi mîndriei pentru marile drepturi şi libertăţi de care se bucură poporul in regimul democrat-popular. Priptit cu căldură de participanţii la adunare a luat cuvîntul tovarăşul Emil Bodnăraş. Cuvîntarea tovarăşului CHIŞINEVSCHI (Urmare din pag. l-a) create obiective de interes social- cultural ca studioul regional de radio, Opera din Iaşi, Teatrul de Stat din Bîrlad şi alteia. Industria socialistă din regiunea Iaşi a făcut progrese mari în ultimii 4 ani. Realizările sînt îmbucurătoare, dar nu trebuie să ne mulţumim cu ceea ce s-a obţinut pină acum. Sectorul socialist al agriculturii regiunii reprezintă 32,55 la sută din suprafaţa agricolă. Numai în cursul anului 1966 s-au creat 425 gospodării colective şi întovărăşiri. Dar trebuie spus că printr-o rmuncă susţinută reezultatele puteau să fie şi mai bune. In continuare, tovarăşul Iosif Chişinevschi a spus: „Au trecut peste 12 ani de la eliberarea ţării noastre, dar oamenii în virstă îşi amintesc viaţa din trecut plină de mizerie a muncitorilor, ţăranilor şi a unei bune părţi a intelectualilor, viaţă de amară şi cruntă asuprire şi exploatare. Muncitorii din ţara noastră erau supuşi unei exploatări asemănătoare cu cea a muncitorilor din ţările coloniale. Amintească şi muncitorii ieşeni mai bătrîni, dintre care mulţi au ieşiţi la pensie, cite ore lucrau pe zi în fabricile ce aparţineau capitaliştilor şi eu trăiau ei • pe atunci! 12—14—16 ore de lucru cu-■salariu de foame, în condiţii igienice aproape insuportabile, fără ventilaţie, fără asistenţă medicală, fără concedii de odihnă. Amintească şi muncitorii mai tineri din Iaşi de chipurile istovite ale părinţilor lor, de copilăria lor tristă, de foametea, cumplita foameie cronică pe care colţul uscat de pîine sau mămăliga rece n-o puteau potoli deloc. Dar cea mai mare plagă era nesiguranţa zilei de inline. Noile fabrici şi uzine sînt m utilate cu maşini din cele mai moderne*. Iu te!ui (» ? ) multe locuri s-a extins mecanizarea. Pe lingă întreprinderi funcţionează cantine şi sanatorii de noapte pentru muncitori. Statul se îngrijeşte de asistenţă sanitară a populaţiei. Oamenii muncii primesc concedii de odihnă plătite, şi prin sindicate sînt trimişi la odihnă. In aniii de tristă amintire ai regimului burghezo-moşieresc situaţia ţărănimii din Moldova ca şi din întreaga ţară era de neîndurat. Alături de conacele şi palatele boiereşti se întindea lumea bordeielor. Ţăranii muncitori şi copiii lor erau flăminzi şi roşi de beli nemiloase, lăsaţi pradă neştiinţei de carte. Azi în statul democrat-popular ţăranii muncitori sînt stăpinii pămintului pe care-l muncesc. Pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru clasa muncitoare, problema lichidării totale a neştiinţei de carte, problema dezvoltării ştiinţei şi culturii constituie o condiţie indispensabilă pentru triumful construirii socialismului. In 1938 în Iaşi exista numai o singură universitate cu 2.170 studenţi din care numai 355 primeau burse. In prezent funcţionează la Iaşi 4 institute de învăţămînt superior cu 14 facultăţi şi cu un număr de peste 7.000 studenţi, dintre care peste 50 la siti sunt bursieri; ei sunt găzduiţi în cămine şi iau masa la cantine în condiţii ce nu se pot compara cu cele din trecut. Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a adoptat un şir de înăspri de cea mai mare importanţă pentru crearea celor mai potrivite condiţii unei desfăşurări şi mai largi a iniţiativei şi activităţii’ creatoare a oamenilor muncii. Hotărîrile plenarei vor consolida şi mai mult unitatea oamenilor muncii în jugul partidului ,şi guvernului, vor irtfărT metSHî%a lor de a apăra şi dezvolta cuceririle revoluţionare ale poporului, de a demasca şi zdrobi orice uneltiri ale cercurilor imperialiste şi ale agenţilor lor. întărirea vigilenţei revoluţionare, întărirea statului democrat-popular, instrument principal al construirii vieţii noi, este o înaltă îndatorire cetăţenească. Politica externă promovată de partidul şi guvernul nostru este o politică neabătută de pace, de prietenie şi colaborare între toate popoarele lumii, o politică de coexistenţă paşnică între ţâri cu sisteme sociale diferite. La baza politicii externe a ţării noastre stă prietenia veşnică, tot mai strînsă cu Marea Uniune Sovieticii China Populară şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Recentele tratative dintre delegaţiile guvernamentale ale R.P.R. şi Uniunii Sovietice ilustrează din nou cu multă tărie relaţiile frăţeşti de sinceră prietenie între ţările noastre socialiste Ţara noastră, alături de celelalte ţări socialiste, duce o politică fermă de pace îndreptată spre destinderea situaţiei internaţionale. Atita vreme cît cercurile imperialiste nu au renunţat la planurile lor agresive, nu poate fi îngăduită nici o slăbire a vigilenţei“. In încheierea cuvîntării sale, tovarăşul I. CHişineschi a spus: Poporul român păşeşte cu încredere înainte. El este însufleţit de ideile Partidului Muncitoresc Român. El este însufleţit de construcţia socialismului căreia îi consacră întreaga energie creatoare. Apropiatele alegeri vor demonstra cu toată vigoarea devotamentul poporului faţă de această măreaţă cauză. Ele vor demonstra însemnătatea faptului că in tara noastră partidul, guvernul şi poporul constituie o forţă politică unită şi atotbiruitoare. (Text prescurtat) înainte de 23 August dezvoltarea ştiinţe! în ţara noastră se făcea anevoios, fără sprijin din partea autorităţilor, ştiinţa in general fiind socotită ca un rinc pe care ţara în bună parte putea să se lipsească. Numai cîteva ramuri ştiinţifice care erau necesare Penîru industria aducătoare de mari venituri unor societăţi capitaliste, de pildă pentru Industria petrolifera, erau sprijinite şi tot numai în măsura in care permiteau cercurilor respective să tragă foloase cit mai mari. Procurarea unei instalaţiuni noi sau a unei aparaturi noi in vederea tihniiclfcttări concepute de mintea unui savant era legată da imense dificultăţi, foarte des de umiliri şi chiar de anumite compromisun Pnntr-o mare dramă sufletească treceau tienta^' ademeniţi d» frumuseţea cercetării ştiinţifice şi prin mari »torturi puteau cttiva să plece ih ţările străine cu cultură veche pentru a-şi valorifica talentele şi a face cercetări ştiinţifice. Reven!".“.J" t«rS a «ceşti tineri savanţi, din lipsă de posibilităţi pentru a continua cercetările, erau siliţi sa renunţe la visul lor de totdeauna, la scopul vieţii lor, adoptînd cu mare amărăciune o breaslă care era departe de a le da satisfacţia dorită. Personal, am simţit des în trecut această atmosferă umilitoare şi descurajantă . Astăzi situaţia s-a schimbat radical. Ştiinţa a devenit o problemă de stat. Construirea socialismului foloseşte cu succes realizările dobîndite de ştiinţă şi tehnică pentru progresul ,continuu al industriei şi agriculturii, pentru bunăstarea poporului muncitor. De aceea statul socialist acordă un sprijin cît mai mare cercetărilor ştiinţifice. Partidul şi guvernul, dînd necontenit acest sprijin ştiinţei contribuie la dezvoltarea ei extrem de rapidă, la starea ei înfloritoare. Diferenţa între ceea ce a fost în trecut şi ceea ce este acum în domeniul cercetărilor ştiinţifice e enormă; putem spune sincer că nici unul dintre noi nu ne-am aşteptat la o asemenea grandioasă propăşire a ştiinţei în atît de scurtă vreme. Nici nu putem compata scara imensă pe care se dezvoltă în prezent cercetările, ca de pildă în domeniul chimiei, geologiei, medicinei, etc., cu ceea ce a fost înainte de 23 August. Pentru ilustrarea situaţiei înfloritoare de astăzi a ştiinţei, voi înşira numai cîteva exemple din domeniul ştiinţei mele. fizica. a.....i. m a...............................i --de ajutor tehnic. Trebuiau eforturi enorme pentru a termina o cercetare demnă de a fi prezentată in cercurile ştiinţifice internaţionale. Numărul cercetărilor era de aceea foarte redus. Astăzi Academia R.P.R. are două institute de fizică înzestrate cu o mulţime de apărate din cele mai moderne, cu sute de cercetători tineri şi bătrini. Cu documentarea pusă bine la punct, cu ateliere mecanice organizate după ultimul cuvînt al tehnicii. Unul din aceste Institute se ocupă cu probleme extrem de importante în domeniul fizicei nucleare. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice în scurtă vreme acest institut va avea un reactor care va permite prepararea în cantităţi absolut suficiente de izotopi radioactivi atît de necesari pentru medicină, biologie, agricultură, cercetări ştiinţifice în general etc. Al doilea institut , Institutul de fizică, are sarcina de a se ocupa cu problemele care nu aparţin domeniului fizicei nucleare şi care la rîndul lor, sunt deosebit de folositoare economiei ţării noastre, prin cercetări spectroscopice, geofizice şi altele. Prin condiţiile care s-au creat avem posibilitatea de a aduce încontinuu contribuţii importante la dezvoltarea tehnicii, industriei şi agriculturii. Numeroşi cercetători lucrează cu mare plan la diverse probleme ajutînd continuu dezvoltarea ştiinţei romîneşti, sprijinind permanent progresul industriei şi agriculturii, contribuind in felul acesta la ridicarea nivelului de trai al poporului. Totodată, fizicienii noştri aduc succesele dobîndite la cunoştinţa străinătăţii, participînd cu comunicări interesante la congresele internaţionale. Trebuie să adăugăm că o destul de mare activitate de cercetare în domeniul fizicii se duce în prezent şi în laboratoarele universitare şi în cele din Institutul de învăţămînt tehnic superior din care ies lucrări foarte valoroase. Cine a urmărit şi urmăreşte publicaţiile noastre ştiinţifice poate uşor constata că, pe cînd un trecut apăreau în decursul unui an norfiai cîteva lucrări din domeniul fizicii în prezent numărul lor se exprimă în cîte trei cifre, adică sute de lucrări. Multe departamente sînt ajutate în permanenţă de cercetători fizicieni de exemplu ministerele : industriei chimice, metalurgiei, industriei uşoare, sănătăţii publice, energiei electrice, construcţiilor şi altele. Mult au suferit în trecut ştiinţa şi slujitorii ei. Astăzi situaţia înfloritoare a ştiinţei dă oamenilor ei :C. O. -Cv-Cs ^ -CSş . Dezvoltarea ştiinţei în R.P.R. de acad. prof. EUGEN BÄDÅRAU directorul Institutului de fizică al Academiei R.P.R