Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)

1957-07-02 / nr. 1009

Pag. 2-a O raită prin raionul Vidra. U­n dialog concludent: — Nu iau, fratel Nu iaul — De ce, tovarășe? Ci doar ni s-au prins oamenii că nu găsesc cărţi la cooperativă. — Sa nu găsească! — Nici rechizite școlare nu găsesc oamenii... — O fii dar nu iau. Am bucluc cu ele. Care cum vine și-mi cere o carte, sau hîrtie, sau caiet, zice să nu le pătez. Păi ce, o să stau toată ziua, să mă spăl pe mină? Să trag robinet sub tejghea? Cind iau oa­menii zahăr sau ulei, sau cremă de ghete, nu-mi cere nimeni să mă spăl pe mină, dar la carte să vezi ce gură fac dacă Ie pătez! De aia nu vreau eu să ţin cărţi şi rechizite! Şi gestionarul Preda Gheorghe de la cooperativa din Cornetu, n-a luat. U.p.C.C. a fost sezisată. Poate că ia ea... măsuri. Noi am luat atitu­dine! * O stivă de lemne nu-i apreciată de pe poziţii estetice, dar o stivă de cărţi, dar Cărţile se lipesc unele de altele, se simt bine alăturea, simt — cum se spune în­­ armată — „cotul“, sau — pentru că este vorba de cărţi — simt „co­torul“, pe care se află titlul cărţii şi numele autorului. Dar dacă într-o stivă de lemne poţi uşor deosebi carpenul de salcie, într-o stivă de cărţi mai greu este să deosebeşti proza de poezie. Aşa că noi n-am recomanda stivui­tul cărţilor, aşa cum se practică la biblioteca şi la cooperativa din Co­roana. Este drept că volumele care nu încap în stivă, sunt plasate în lăzi sau pachete. Numai în rafturi, nu. La biblioteca din Călugăreni stau şi în rafturi, dar sunt în aşa fel a­­ranjate, incit solicitarea lor nu se face pe criterii de titlu sau autor, ci... — Dă-mi te rog cartea aia pră­­zuliel — Şi mie, aia albăstruie... Ca la stambă... Stambă în care se dau şi cei care practică un astfel de sistem de distribuire a cărţilor. ★ D­e unde iau exemplu cei din comunele pomenite? De la bi­blioteca centrală din Vidra. Dacă vii aici şi o cauţi pe tovarăşa biblio­tecar­ă-şefă Stoica, s-ar putea să n-o­ găseşti. Se întimplă! Se cam întimplă des... Dar dacă ai găsit-o şi li ceri o carte din care a primit zece exemplare, afli că cinci s-au dat cititorilor, iar celelalte cinci sunt date spre... con­servare, in magazie, împachetare, in stivă sau in lăzi. Mă rog, oricum, nu­mai la vedere, nu! Apucă-te de răs­coleşte ditai depozitul, ca să-i dai o­­mului cartea cerută... D­acă lectura schiţelor lui Twain, aflate în vol. 3, nu constituie o piedică în înţelegerea mare­lui scriitor, cînd n-ai citit vol. 1 şi 2, apoi cu Goncearov — autorul fai­mosului Obiomov şi al altor cărţi de valoare — lucrurile se cam schimbă. Scriitorul acesta a notat impresiile căpătate intr-un lung voiaj în jurul lumii, prin 1853. Admirabilă carte. Apar acolo descrieri despre oameni şi locuri, pe unde,­mai ales pe vre­mea aceea, nu prea umbla lumea: Japonia, China, Manilla, Siberia... Dar asta se întimplă în volumul 3, pentru că in volumul doi, omul a pornit din patria sa, a străbătut Atlanticul, apoi Capul Bunei Speranţe şi Pacificul... — N-avem decit volumul 3! Aşa se întimplă în multe biblio­teci din raionul Vidra! Ce să faci? Reduci şi tu voiajul. In definitiv, nu este obligatoriu să ocoleşti pămintul. Dar nici bibliotecile nu pot ocoli obligaţia de a avea operele complete — cind acestea se reduc la 2—3 vo­lume — cum ar fi cazul cu operele scriitorului Andersen-Nexe — „Pele cuceritorul“ — din care, în biblio­teci nu se găseşte decit volumul 2. Aşa stau lucrurile şi la Călugăreni — cu vol. 2 din „Studiile critice“ ale lui Gherea, aşa stau lucrurile şi la Crucea de Piatră cu lucrările „Al nouălea val“ de Ehrenburg (vol. 2), „Negura“ de Eusebiu Camilar, vol. 2 şi altele... Dacă nu se trimite sau nu se respectă buletinul de comandă, aşa se intimplă! 32 volume! (ăsta ia suta de metri în opt secunde... vă asigur!) 32 volume! Dacă o fi şi mîncăcios precum e cititor, mănîncă singur re­­colta unei gospodării agricole colec­tivei 32 volume! Şi nu este singuri Aşa ne asigură tov. învăţător Ca­lotă, bibliotecarul căminului cultural din Budeni. — Imposibil — veţi spune dv., din spirit de contrazicere. — Imposibil? Păi dv. sînteţi ca Toma... Poftim fişa! Aşa-i! un singur elev citeşte 32 cărţi în două luni. Adică — mai exact — un singur elev a luat 32 cărţi. A „luat"... Deci aici este vorba de luat, nu de citit ! Ca să se umple fişa. După fişă se fac evidenţe, după evidenţe, statistică, după statistică, to­­talul şi după total... păi, după total se constată că a crescut viteza de cir­culaţie a cărţii. Şi dacă viteza este mare, se cheamă că te ocupi, că eşti fruntaş, că... — Am înţeles: las’ să fie pe hîrtie... — Şi e bine aşa? — Păi noi de ce scriem? Ca să arătăm că nu e bine aşa... S. M. RUSU după cărţi... fa­stă conversaţie: Ai — îmi daţi? — Ce sa vă dau? — Cartea aia verde din raft. E un roman? — Nu. Este „Manualul de farma­cologie“. — Atunci daţi-mi-o pe aceea din dreapta. Versuri? — Nu sunt versuri. Este un „în­dreptar pentru aplicarea formei în evidenţa jurnalului Order în între­prinderile industriale — Şi aveţi multe? — Exemplare? — Nu. Industrii... — In comuna Budeni? Nici una. Dar exemplare avem mai multe... Pirdalnicu', buletin de precomanda... din s­tiv­ăi ★ I­n comuna Budeni n-or fi existin­d industrii, dar cititori sint I Ci­tesc elevii clasei a patra... pe rupte. Dar nu cărțile sint rupte, ie­­ri-a sfîntuit Cărțile sint ca neatinse. In două luni — de la 2 martie la 2 mai 1957 — un singur elev a citit De ce nu este prăşit porumbul in toate comunele? Şi la Titu este cunoscut faptul că pentru a se obţine recolte mări, po­rumbul trebuie prăşit la timp. Cu toate acestea in raion sint multe co­mune in care pină acum nu s-a efectuat nici măcar praşila l­a la Intreaga suprafaţă insămînţată cu porumb. In această situaţie sunt co­munele Bolovani, Vinătorii Mici, Conţeşti, Pitaru, Petreşti şi altele. In comuna Bolovani de exemplu, din 570 ha. au fost prăşite odată numai 350 ha., iar la Vinătorii Mici doar 750 ha. din 1.175 ha. de po­rumb. Tehnicienii agronomi Vasile Pirvu Şi Constantin Brăileanu din aceste comune ca şi ceilalţi tehnici­eni agronomi care nu văd că po­rumbul este năpădit de buruieni . Dacă au văzut acest lucru de ce nu îndeamnă pe ţăranii muncitori sa iasă un număr cit mai mare şi de îndată la prăşit pentru a distruge buruienile din culturile de porumb care împiedică dezvoltarea normală a acestuia? îngrijorător este şi faptul că nici comitetele executive ale sfaturilor populare din aceste comune nu a­­cordă atenţia cuvenită prăşitului cul­turilor de porumb, lucrare deosebit de importantă în perioada actuală cind datorită căldurilor şi ploilor că­zute din abundenţă vegetaţia este mult grăbită. Nu este de mirare faptul că in co­muna Conţeşti nu au fost prăşite niciodată peste 350 ha. de porumb deoarece membrii comitetului exe­cutiv al sfatului popular comunal in frunte cu preşedintele nu dau nici o atenţie întreţinerii culturilor. In a­­ceasta muncă attt de importantă, comuniştii şi deputaţii comunali nu sint exemplu pentru ceilalţi ţărani muncitori. Cind cred tovarăşii din a­­ceastă comună că vor efectua praşile­­le­­a l­-a, a III-a şi a IV-a dacă pină acum nu au terminat nici praşila l­a? Se apropie perioada recoltării pă­­ioaselor cind toţi oamenii muncii de l­e ogoarele raionului vor trebui să muncească din plin pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă. De aceea se impune ca in aceste zile şi in raionul Titu, in toate comunele, să se termine praşila l­a şi sa se înceapă a se prăşi a doua oară mo­­bilizlndu-se, pentru o bună întreţinere a culturilor de porumb şi a celor­lalte Culturi, toate forţele în frun­tea cărora trebuie să stea comuniştii, deputaţii şi agitatorii. V. TOLEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu Premieră la cinematografele­­ Progresul «Republica «Bucureşti Două noi filme romîneşti realizate de Studioul cinematografic Bucureşti Scurtă Istorie FILM DISTINS CU MARELE PREMIU (Palme d’or) pentru cel mai bun Scurt metraj la FESTI­VALUL INTERNAŢIONAL AL FILMULUI DE LA CANNES­­FRANŢA, 1957 Scenariu­: PETRU DUMITRIU • Regia: DINU NEGREANU. Mu­zica: EDGAR COSMA • — Ima­ginea: ANDREI FEHER • Cu MIR­­CEA ALBULESCU, MARGARETA POGONAT, BORIS CIORNEI, NUCU PAUNESCU, COSTACHE ANTONIU, MARCEL ANGHE­­LESCU, STEFAN CIUBOTARA­­SU, FORY ETTERLE. In aceste zile prin raionul Lehliu (Urmare din pag. 1­a) telul executiv a ţinut pe data de 21 iunie o şedinţă lărgită la care au participat toţi deputaţii, comisia de femei, comitetul de partid şi biroul organizaţiei U.T.M., cadrele didacti­ce din comună şi unde s-a dezbătut planul de măsuri alcătuit de noi in vederea organizării exemplare a lu­crărilor agricole din campanie. Noi am repartizat la fiecare din cele 8 arii de treier planificate cite doi deputaţi şi cite un învăţător, oameni care vor desfăşura la arie, pe tot timpul treierişului munca politică de masă, organizarea de manifestaţii culturale, citirea ziarelor, etc. In comuna noastră există acum 6 întovărăşiri agricole. Cu preşedinţii acestora am stat de vorbă fixind şi ariile unde vor treiera întovărăşirile respective. Totodată am organizat şi 6 cete de ţărani muncitori membri ai întovărăşirilor, iar listele cu nu­mele celor ce vor treiera in aceste cete au şi fost afişate pe panoul din faţa sfatului. Două dintre ariile de treier din comuna noastră s-a stabi­lit a fi ale tineretului. ÎNTREBARE: Nu ne-afi spus incă nimic despre seceriş... R­ASPUNS: Am lăsat la urmă se­cerişul, deoarece il consider ca o pro­blemă de care ne ocupăm In special in aceste zile. Mai intii vă pot spune că in comuna noastră s-au săcerat pină in prezent aproape 100 ha. cu orz şi griu. Aici aş arăta că in frunte la seceriş s-au situat in sectorul individual, căci despre el este vorba, deputaţi ca Neagu Po­­pescu şi Stan Cocoş, care astfel au constituit un exemplu bun pentru toţi cei din comună. Maria Sava, Ştefan Cioranu şi alţi ţărani muncitori cu gospodării individuale care au sece­rat­ primii orzul şi griul sunt o do­vadă că in comuna noastră deputaţii sunt preţuiţi şi urmaţi cu încredere in toate acţiunile. Fruntaşii sunt popularizaţi la panoul de onoare din faţa sfatului şi dacă vreţi să mer­gem să-l vedeţi. Comuna întîrziaţior La Frăsinet, spre deosebire de co­muna I. C. Frimu, lucrurile stau cu totul altfel. E, cum s-ar spune, co­muna întirziaţilor, căci aci deşi o mare parte din orzul şi griul comu­nei era dată în copt, secerişul totuşi nu începuse. Nici organizarea cetelor nu se făcuse.­­Cît despre alcătuirea planului de măsuri pentru desfăşu­rarea campaniei de vară încă nu pu­tea fi vorba. In localul sfatului popu­lar al comunei Frăsinet — preşedin­te Nae Florea şi secretar Vasile Barbu — domnea autoliniştirea. Lip­sit de simţul răspunderii faţă de sar­cina de a asigura succesul campa­niei de vară, sarcină de care răspun­de în mod direct, comitetul execu­tiv al sfatului popular din comuna Frăsin­et era străin de realitatea de pe teren, de faptul că cele 1.300 ha cultivate cu păioase nu se vor re­colta de la sine şi că este necesară o temeinică organizare a muncilor agricole de Vară. Pentru a vedea in c­e măsură se face simţită preocupa­rea comitetului executiv faţă de a­­ceastă problemă se poate da un sin­gur exemplu. Anume acela că secre­tarul sfatului popular nu cunoştea încă care poate fi viteza zilnică la recoltat. Faţă de delăsarea celor de la conducerea comunei se pune între­barea : cind va începe secerişul în comuna Frăsinet? Un protest îndreptăţit... ...adresează membrii gospodăriei co­lective „Bela Brainer" din comuna Lupşanu, unde S.M.T. Lehliu a tri­mis 4 secerâtori legători. Aceste se­­cerători au secerat numai patru brazde, apoi au stat. Nici una nu mai lega snopii, se înfunda, făcea risipă de spice De aceea colectiviștii au folosit la seceratul celor 20 ha. cu orz de toamnă, numai secerătorile legători din comună. Dar gospodăria mai are de recoltat in anul acesta incă aproape 200 ha. cu griu. Cum își va respecta angajamentul asumat prin contract S.M.T. Lehliu, dacă din prima zi secerat­orile­ legători trimise aci au stat ? Tot S.M.T. Lehliu a trimis alte 4 secerători legători la­­G.A.C. „Oc­tombrie roşu", dar fără prize, aşa că şi acestea stăteau. Griul colectivei care se află pe tarlaua dinspre satul Modelu e copt şi colectiviştii vor să-l secere, dar cu ce ? CONCLUZII Cele cîteva aspecte din raionul Lehliu prezentate în raidul de faţă ilustrează în mod evident că in comunele unde comitetele exe­­cutive, organizaţiile de partid, or­ganele tehnice agricole, cadrele di­dactice ,organizaţiile de masă au conlucrat, s-au preocupat in­tens de problema asigurării suc­cesului deplin al campaniei de vară, rezultatele sunt dintre cele mai bune. Dimpotrivă, acolo unde superficialitatea şi lipsa simţului de răspundere au luat locul mun­cii concrete, perseverente pentru­ realizarea sarcinilor, lucrurile se prezintă sub orice­­critică. Ţinînd seama că în anul acesta lucrările de seceriş, dezmiriştit şi treieriş trebuie să se execute cu maximum de repeziciune pentru a evita pierderile de recolta ce ar surveni in urma ploilor, se im­pune luarea grabnică de măsuri politice şi organizatorice in vede­rea folosirii întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi maşinilor a­­gricole, pentru organizarea judi­cioasă a muncilor agricole din campanie. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular al raionului Leh­liu au datoria să analizeze cu toată seriozitatea starea de lucruri ivită acum cînd ne găsim la în­ceputul muncilor de recoltare şi să tragă la răspundere pe cei ce se fac vinovaţi de tărăgănarea lu­crărilor agricole, de lipsă a sim­ţului de răspundere faţă de du­cerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de partid şi guvern cu pri­vire la terminarea în cele mai bune condiţiuni a campaniei de vară. Recolta bogată de cereale din anul acesta poate şi trebuie să fie asigurată prin organizarea te­meinică a lucrărilor agricole. N. BUICA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Lehliu TEATRUL MUNICIPAL Anunţă Reîntoarcerea din Turneul de la Iaşi şi continuarea spectacolelor JAKE, IANKE ŞI KADIR” şi „OMUL CARE ADUCE PLOAIA”, la sălile „Filimon Strbu" şi „Ion Creangă” incepind de luni 1 iulie, pînă vineri 5 iulie inclusiv. STEAGUL ROŞU In livada G. A. S. Nici nu bagi bine de seamă cind ai părăsit Bucureştiul cu trotuare­le-i fierbinţi, cu căldura-i zăpuşitoare şi te şi afli la mar­ginea unei livezi cu pomi, cu umbră deasă ce te îmbie să te a­­şezi şi să respiri în voie mireas­­ma-i parfumată. Din păcate, spre marea ta părere de rău, acest lu­cru t­u-l poţi face, căci echipa lui Ion P. Dumitru stropeşte de zor pomii gospodăriei de stat Cioro­gîrla. Văzîndu-i cum lucrează cu pricepere şi­­multă atenţie pentru a obţine o recoltă de fructe cît mai bogată, eşti îndemnat să­­ te apropii de ei şi să-i ajuţi să is­prăvească mai curind această muncă. Foto AGERPR­ES MiciM Mstrisi locale mm vinde în orice cantități: — balast — mărgăritar — nisip — pietriş — tuburi beton de la 0 20­­­0 100 Plata prin virament sau numarar Direcţia Generală pentru Metrologie, Stan­darde şi invenţii (CENTRUL DE METROLOGIE BUCUREŞTI) Aduce la cunoştinţa tuturor întreprin­derilor, instituţiilor de stat şi organiza­ţiilor economice de stat sau organizaţii­lor cooperatiste, precum şi orică­ror organizaţii cu caracter obştesc care posedă şi folosesc măsuri şi aparate de măsurat, că în vederea întocmirii planului anual de veri­ficări de stat, pentru anul 1958 sunt obligate a depune „Dările de seamă Departamentale"« cu mă­surile şi aparatele de măsurat pină la 15 iulie 1957. Aceste dări de sea­mă, întocmite după modelul publi­cat In revista­­Metrologia Aplicată«« nr. 9/1956 se vor depune la laboratoa­rele de metrologie din Bucureşti, Ploeşti, Galaţi, Constanţa, Tîrgoviş­­­­te, Buzău, Focşani Brăila, Tulcea,­­ Lehliu şi, Roşiorii de Vede în funcţ­­­ţie de apartenenţa teritorială. Inter­ni mafii suplimentare se iau de la con­­t trai de metrologie din Bucur­eşti, str. Traian nr. 75, raionul T. Vladimires­­cu, telefon 9.57.80. Nedepunerea în termenul stabilit atrage sancţiuni, confom H.C.M. 1721/1956. Cooperativa MENGIPA Şos. Ştefan cel Mare nr. 230 lVXCLilUl IN ATELIERELE COOPERATI­VEI orice fel de construcţii ttt fier, lăcătuşerie de artă (fier for­jat), sudură electrică, autogenă, strungărie, presaj, precum şi ni­­chelaj, galvanizare electrolitică şi cazangerie, arămărie şi aparate de distilat. Centrele de deservire a populaţiei în afara lucrărilor pe care le execută de instalaţii sanita­re, electrice, tinichigerie şi armu­­rărie sunt amenajate în Bd. Gheor­­ghi Dimitrov nr. 124 şi Şos. Ar­matei Sovietice nr. 18 şi închiriază zilnic biciclete cu ora.Plata în nu­merar, preţuri accesibile. Pentru comenzi şi orice fel de informaţii vă puteţi adresa la SEDIUL CEN­TRAL IN ŞOSEAUA ŞTEFAN CEL MARE Nr. 230 RAIONUL 1 MAL TELEFON: 2.17.77, 2.65,18, 2.15.02. SE PRIMESC COMENZI PRIN VIRAMENT ŞI NUMERAR. Angelica Dragom­ir din comuna Marsi­lieni, raionul Slobozia, ne întreabă : dacă are drept la alo­caţia de stat pentru cei doi copii sub 14 ani, soţul fiind militar în 1955, înainte de apariţia De­cretului 571 ? Menţionează că so­ţul înainte de a pleca militar a fost salariat din anul 1951. RĂSPUNS : Decretul 571/956 art. 1 aliniatul c prevede­ că alocaţia de stat pentru copii se acordă familiilor în care tatăl satisface stagiul militar, dacă acesta a fost încadrat în muncă pînă la incorporare. Deci alocaţia se acordă şi copiilor acelora care la data apariţiei Decretului erau deja încor­poraţi. Dacă soţia nu este salariată, plata se face prin instituţia sau în­treprinderea unde a lucrat soţul pină la încorporare. Plata, alocaţiei se face pe timpul cît tatăl copilului satisface stagiul militar, precum şi pînă la reîncadra­rea sa în muncă, dar nu mai mult de trei luni de la lăsarea la vatră. Babcangiu Florea din Călăraşi ne întreabă care sunt drepturile unui angajat transferat în altă lo­calitate, dacă-şi mută şi familia? RĂSPUNS : Conform art. 162­ din Codul Muncii aceste drepturi sunt : — costul transportului pentru el, membrii familiei sale şi pentru gos­podăria sa; — diurna de deplasare pe durata călătoriei; — o indemnizaţie egală cu cîştigul său mediu pe o lună; — o Indemnizaţie egală cu o pă­trime din cîştigul său mediu lunar pentru fiecare membru de familie care se deplasează ; — un concediu plătit de 5 zile în vederea mutării familiei și a gospodă­riei sale. Scinteiescu E. din comuna Bă­­neasa Sos. Străuiești 13, ne în­pe baza căruia se stabilesc pen­­siile ? RĂSPUNS : Pensia se calculează pa baza cîștigului mediu brut lunar rea­lizat de salariat in ultimele 12 luni consecutiv lucrate. Cîştigul realizat de salariat în lunile pe care nu le-a putut lucra în întregime din cauză­ de incapacitate de muncă sau fiind motivat de administraţie, se exclude din calcul com­pletîndu-se cu cîştigul realizat în lunile lucrate în întregime, luate în ordine consecutivă, în limita ultimilor doi ani, înainte de introdu­cerea cererii de pensionare. Dacă salariatul a lucrat mai puţin de 12 luni în ultimii doi ani, pensia se calculează pe baza cîştigului mediu brut lunar din perioada respectivă. Credem că în cazul menţionat de dvs. cînd veţi avea de lucrat un timp cu program redus, din motive inde­pendente de voinţa dvs., urmează să se aplice dispoziţiile enumerate mai sus. Sofia Şurăgău din comuna Leh­liu ne întreabă : M-am căsătorit in 1940 şi am avut cu soţul meu doi CODU. Ulterior am divorţat şi so­ţul meu s-a recăsătorit, nemaia­­vînd copii. De curind el a decedat lăsînd bunurile sale prin testa­ment celei de a doua sofii. Cei drept mai au ’cei doi copii la moş­tenire ? RĂSPUNS: Testamentul poa­te dis­pune în mod valabil numai asupra 1­5/24 din avutul soţului, ceea ce consti­tuie cotitatea disponibilă plus 3/24 partea cuvenită celei de a doua soţii, în calitate de moştenitoare rezerva­­tară. Deci în total ea poate moşteni 8/24 din bunurile partea soţului, res­tul de 16/24 revenind celor doi copii. In măsura in care testamentul depă­şeşte aceste cifre, el este revocabil. Deoarece mai mulţi cititori ne-au semnalat faptul că nu sunt în posesia tuturor exem­plarelor ziarului „Steagul roşu“ în care au apărut desenele ce fac obiectul concursului — ghi­citoare de proverbe şi zicale „Povestea vorbei“, vom republi­ca cu începere de astăzi, în gru­pare de cîte 10, întreaga serie de 30 desene. Totodată pentru a da posibi­litate unui număr cît mai mare de cititori să participe la concurs, TERMENUL DE PRI­MIRE A RĂSPUNSURILOR SE PRELUNGEȘTE PINA LA DATA DE 15 IULIE A. C. IN­CLUSIV, data cind concursul va fi considerat închis. De asemenea, pentru a ușura munca comisiei de triere, rugăm participanţii la concursul nos­tru să trimită răspunsurile scrise citeţ, pe o singură pagi­nă, pe adresa : ,,Steagul roşu“ Bucureşti, str. Brezoianu 23— 25 pentru concursul „Povestea vorbei“. Data tragerii la sorţi (în ca­zul cînd vor fi mai mulţi parti­cipanţi cu acelaşi număr de răspunsuri exacte­, precum şi rezultatul concursului, se vor anunţa prin ziar.

Next