Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)
1957-07-02 / nr. 1009
Pag. 2-a O raită prin raionul Vidra. Un dialog concludent: — Nu iau, fratel Nu iaul — De ce, tovarășe? Ci doar ni s-au prins oamenii că nu găsesc cărţi la cooperativă. — Sa nu găsească! — Nici rechizite școlare nu găsesc oamenii... — O fii dar nu iau. Am bucluc cu ele. Care cum vine și-mi cere o carte, sau hîrtie, sau caiet, zice să nu le pătez. Păi ce, o să stau toată ziua, să mă spăl pe mină? Să trag robinet sub tejghea? Cind iau oamenii zahăr sau ulei, sau cremă de ghete, nu-mi cere nimeni să mă spăl pe mină, dar la carte să vezi ce gură fac dacă Ie pătez! De aia nu vreau eu să ţin cărţi şi rechizite! Şi gestionarul Preda Gheorghe de la cooperativa din Cornetu, n-a luat. U.p.C.C. a fost sezisată. Poate că ia ea... măsuri. Noi am luat atitudine! * O stivă de lemne nu-i apreciată de pe poziţii estetice, dar o stivă de cărţi, dar Cărţile se lipesc unele de altele, se simt bine alăturea, simt — cum se spune în armată — „cotul“, sau — pentru că este vorba de cărţi — simt „cotorul“, pe care se află titlul cărţii şi numele autorului. Dar dacă într-o stivă de lemne poţi uşor deosebi carpenul de salcie, într-o stivă de cărţi mai greu este să deosebeşti proza de poezie. Aşa că noi n-am recomanda stivuitul cărţilor, aşa cum se practică la biblioteca şi la cooperativa din Coroana. Este drept că volumele care nu încap în stivă, sunt plasate în lăzi sau pachete. Numai în rafturi, nu. La biblioteca din Călugăreni stau şi în rafturi, dar sunt în aşa fel aranjate, incit solicitarea lor nu se face pe criterii de titlu sau autor, ci... — Dă-mi te rog cartea aia prăzuliel — Şi mie, aia albăstruie... Ca la stambă... Stambă în care se dau şi cei care practică un astfel de sistem de distribuire a cărţilor. ★ De unde iau exemplu cei din comunele pomenite? De la biblioteca centrală din Vidra. Dacă vii aici şi o cauţi pe tovarăşa bibliotecară-şefă Stoica, s-ar putea să n-o găseşti. Se întimplă! Se cam întimplă des... Dar dacă ai găsit-o şi li ceri o carte din care a primit zece exemplare, afli că cinci s-au dat cititorilor, iar celelalte cinci sunt date spre... conservare, in magazie, împachetare, in stivă sau in lăzi. Mă rog, oricum, numai la vedere, nu! Apucă-te de răscoleşte ditai depozitul, ca să-i dai omului cartea cerută... Dacă lectura schiţelor lui Twain, aflate în vol. 3, nu constituie o piedică în înţelegerea marelui scriitor, cînd n-ai citit vol. 1 şi 2, apoi cu Goncearov — autorul faimosului Obiomov şi al altor cărţi de valoare — lucrurile se cam schimbă. Scriitorul acesta a notat impresiile căpătate intr-un lung voiaj în jurul lumii, prin 1853. Admirabilă carte. Apar acolo descrieri despre oameni şi locuri, pe unde,mai ales pe vremea aceea, nu prea umbla lumea: Japonia, China, Manilla, Siberia... Dar asta se întimplă în volumul 3, pentru că in volumul doi, omul a pornit din patria sa, a străbătut Atlanticul, apoi Capul Bunei Speranţe şi Pacificul... — N-avem decit volumul 3! Aşa se întimplă în multe biblioteci din raionul Vidra! Ce să faci? Reduci şi tu voiajul. In definitiv, nu este obligatoriu să ocoleşti pămintul. Dar nici bibliotecile nu pot ocoli obligaţia de a avea operele complete — cind acestea se reduc la 2—3 volume — cum ar fi cazul cu operele scriitorului Andersen-Nexe — „Pele cuceritorul“ — din care, în biblioteci nu se găseşte decit volumul 2. Aşa stau lucrurile şi la Călugăreni — cu vol. 2 din „Studiile critice“ ale lui Gherea, aşa stau lucrurile şi la Crucea de Piatră cu lucrările „Al nouălea val“ de Ehrenburg (vol. 2), „Negura“ de Eusebiu Camilar, vol. 2 şi altele... Dacă nu se trimite sau nu se respectă buletinul de comandă, aşa se intimplă! 32 volume! (ăsta ia suta de metri în opt secunde... vă asigur!) 32 volume! Dacă o fi şi mîncăcios precum e cititor, mănîncă singur recolta unei gospodării agricole colectivei 32 volume! Şi nu este singuri Aşa ne asigură tov. învăţător Calotă, bibliotecarul căminului cultural din Budeni. — Imposibil — veţi spune dv., din spirit de contrazicere. — Imposibil? Păi dv. sînteţi ca Toma... Poftim fişa! Aşa-i! un singur elev citeşte 32 cărţi în două luni. Adică — mai exact — un singur elev a luat 32 cărţi. A „luat"... Deci aici este vorba de luat, nu de citit ! Ca să se umple fişa. După fişă se fac evidenţe, după evidenţe, statistică, după statistică, totalul şi după total... păi, după total se constată că a crescut viteza de circulaţie a cărţii. Şi dacă viteza este mare, se cheamă că te ocupi, că eşti fruntaş, că... — Am înţeles: las’ să fie pe hîrtie... — Şi e bine aşa? — Păi noi de ce scriem? Ca să arătăm că nu e bine aşa... S. M. RUSU după cărţi... fastă conversaţie: Ai — îmi daţi? — Ce sa vă dau? — Cartea aia verde din raft. E un roman? — Nu. Este „Manualul de farmacologie“. — Atunci daţi-mi-o pe aceea din dreapta. Versuri? — Nu sunt versuri. Este un „îndreptar pentru aplicarea formei în evidenţa jurnalului Order în întreprinderile industriale — Şi aveţi multe? — Exemplare? — Nu. Industrii... — In comuna Budeni? Nici una. Dar exemplare avem mai multe... Pirdalnicu', buletin de precomanda... din stivăi ★ In comuna Budeni n-or fi existind industrii, dar cititori sint I Citesc elevii clasei a patra... pe rupte. Dar nu cărțile sint rupte, ieri-a sfîntuit Cărțile sint ca neatinse. In două luni — de la 2 martie la 2 mai 1957 — un singur elev a citit De ce nu este prăşit porumbul in toate comunele? Şi la Titu este cunoscut faptul că pentru a se obţine recolte mări, porumbul trebuie prăşit la timp. Cu toate acestea in raion sint multe comune in care pină acum nu s-a efectuat nici măcar praşila la la Intreaga suprafaţă insămînţată cu porumb. In această situaţie sunt comunele Bolovani, Vinătorii Mici, Conţeşti, Pitaru, Petreşti şi altele. In comuna Bolovani de exemplu, din 570 ha. au fost prăşite odată numai 350 ha., iar la Vinătorii Mici doar 750 ha. din 1.175 ha. de porumb. Tehnicienii agronomi Vasile Pirvu Şi Constantin Brăileanu din aceste comune ca şi ceilalţi tehnicieni agronomi care nu văd că porumbul este năpădit de buruieni . Dacă au văzut acest lucru de ce nu îndeamnă pe ţăranii muncitori sa iasă un număr cit mai mare şi de îndată la prăşit pentru a distruge buruienile din culturile de porumb care împiedică dezvoltarea normală a acestuia? îngrijorător este şi faptul că nici comitetele executive ale sfaturilor populare din aceste comune nu acordă atenţia cuvenită prăşitului culturilor de porumb, lucrare deosebit de importantă în perioada actuală cind datorită căldurilor şi ploilor căzute din abundenţă vegetaţia este mult grăbită. Nu este de mirare faptul că in comuna Conţeşti nu au fost prăşite niciodată peste 350 ha. de porumb deoarece membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal in frunte cu preşedintele nu dau nici o atenţie întreţinerii culturilor. In aceasta muncă attt de importantă, comuniştii şi deputaţii comunali nu sint exemplu pentru ceilalţi ţărani muncitori. Cind cred tovarăşii din această comună că vor efectua praşilelea l-a, a III-a şi a IV-a dacă pină acum nu au terminat nici praşila la? Se apropie perioada recoltării păioaselor cind toţi oamenii muncii de le ogoarele raionului vor trebui să muncească din plin pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă. De aceea se impune ca in aceste zile şi in raionul Titu, in toate comunele, să se termine praşila la şi sa se înceapă a se prăşi a doua oară mobilizlndu-se, pentru o bună întreţinere a culturilor de porumb şi a celorlalte Culturi, toate forţele în fruntea cărora trebuie să stea comuniştii, deputaţii şi agitatorii. V. TOLEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu Premieră la cinematografele Progresul «Republica «Bucureşti Două noi filme romîneşti realizate de Studioul cinematografic Bucureşti Scurtă Istorie FILM DISTINS CU MARELE PREMIU (Palme d’or) pentru cel mai bun Scurt metraj la FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL FILMULUI DE LA CANNESFRANŢA, 1957 Scenariu: PETRU DUMITRIU • Regia: DINU NEGREANU. Muzica: EDGAR COSMA • — Imaginea: ANDREI FEHER • Cu MIRCEA ALBULESCU, MARGARETA POGONAT, BORIS CIORNEI, NUCU PAUNESCU, COSTACHE ANTONIU, MARCEL ANGHELESCU, STEFAN CIUBOTARASU, FORY ETTERLE. In aceste zile prin raionul Lehliu (Urmare din pag. 1a) telul executiv a ţinut pe data de 21 iunie o şedinţă lărgită la care au participat toţi deputaţii, comisia de femei, comitetul de partid şi biroul organizaţiei U.T.M., cadrele didactice din comună şi unde s-a dezbătut planul de măsuri alcătuit de noi in vederea organizării exemplare a lucrărilor agricole din campanie. Noi am repartizat la fiecare din cele 8 arii de treier planificate cite doi deputaţi şi cite un învăţător, oameni care vor desfăşura la arie, pe tot timpul treierişului munca politică de masă, organizarea de manifestaţii culturale, citirea ziarelor, etc. In comuna noastră există acum 6 întovărăşiri agricole. Cu preşedinţii acestora am stat de vorbă fixind şi ariile unde vor treiera întovărăşirile respective. Totodată am organizat şi 6 cete de ţărani muncitori membri ai întovărăşirilor, iar listele cu numele celor ce vor treiera in aceste cete au şi fost afişate pe panoul din faţa sfatului. Două dintre ariile de treier din comuna noastră s-a stabilit a fi ale tineretului. ÎNTREBARE: Nu ne-afi spus incă nimic despre seceriş... RASPUNS: Am lăsat la urmă secerişul, deoarece il consider ca o problemă de care ne ocupăm In special in aceste zile. Mai intii vă pot spune că in comuna noastră s-au săcerat pină in prezent aproape 100 ha. cu orz şi griu. Aici aş arăta că in frunte la seceriş s-au situat in sectorul individual, căci despre el este vorba, deputaţi ca Neagu Popescu şi Stan Cocoş, care astfel au constituit un exemplu bun pentru toţi cei din comună. Maria Sava, Ştefan Cioranu şi alţi ţărani muncitori cu gospodării individuale care au secerat primii orzul şi griul sunt o dovadă că in comuna noastră deputaţii sunt preţuiţi şi urmaţi cu încredere in toate acţiunile. Fruntaşii sunt popularizaţi la panoul de onoare din faţa sfatului şi dacă vreţi să mergem să-l vedeţi. Comuna întîrziaţior La Frăsinet, spre deosebire de comuna I. C. Frimu, lucrurile stau cu totul altfel. E, cum s-ar spune, comuna întirziaţilor, căci aci deşi o mare parte din orzul şi griul comunei era dată în copt, secerişul totuşi nu începuse. Nici organizarea cetelor nu se făcuse.Cît despre alcătuirea planului de măsuri pentru desfăşurarea campaniei de vară încă nu putea fi vorba. In localul sfatului popular al comunei Frăsinet — preşedinte Nae Florea şi secretar Vasile Barbu — domnea autoliniştirea. Lipsit de simţul răspunderii faţă de sarcina de a asigura succesul campaniei de vară, sarcină de care răspunde în mod direct, comitetul executiv al sfatului popular din comuna Frăsinet era străin de realitatea de pe teren, de faptul că cele 1.300 ha cultivate cu păioase nu se vor recolta de la sine şi că este necesară o temeinică organizare a muncilor agricole de Vară. Pentru a vedea in ce măsură se face simţită preocuparea comitetului executiv faţă de această problemă se poate da un singur exemplu. Anume acela că secretarul sfatului popular nu cunoştea încă care poate fi viteza zilnică la recoltat. Faţă de delăsarea celor de la conducerea comunei se pune întrebarea : cind va începe secerişul în comuna Frăsinet? Un protest îndreptăţit... ...adresează membrii gospodăriei colective „Bela Brainer" din comuna Lupşanu, unde S.M.T. Lehliu a trimis 4 secerâtori legători. Aceste secerători au secerat numai patru brazde, apoi au stat. Nici una nu mai lega snopii, se înfunda, făcea risipă de spice De aceea colectiviștii au folosit la seceratul celor 20 ha. cu orz de toamnă, numai secerătorile legători din comună. Dar gospodăria mai are de recoltat in anul acesta incă aproape 200 ha. cu griu. Cum își va respecta angajamentul asumat prin contract S.M.T. Lehliu, dacă din prima zi seceratorile legători trimise aci au stat ? Tot S.M.T. Lehliu a trimis alte 4 secerători legători laG.A.C. „Octombrie roşu", dar fără prize, aşa că şi acestea stăteau. Griul colectivei care se află pe tarlaua dinspre satul Modelu e copt şi colectiviştii vor să-l secere, dar cu ce ? CONCLUZII Cele cîteva aspecte din raionul Lehliu prezentate în raidul de faţă ilustrează în mod evident că in comunele unde comitetele executive, organizaţiile de partid, organele tehnice agricole, cadrele didactice ,organizaţiile de masă au conlucrat, s-au preocupat intens de problema asigurării succesului deplin al campaniei de vară, rezultatele sunt dintre cele mai bune. Dimpotrivă, acolo unde superficialitatea şi lipsa simţului de răspundere au luat locul muncii concrete, perseverente pentru realizarea sarcinilor, lucrurile se prezintă sub oricecritică. Ţinînd seama că în anul acesta lucrările de seceriş, dezmiriştit şi treieriş trebuie să se execute cu maximum de repeziciune pentru a evita pierderile de recolta ce ar surveni in urma ploilor, se impune luarea grabnică de măsuri politice şi organizatorice in vederea folosirii întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, pentru organizarea judicioasă a muncilor agricole din campanie. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular al raionului Lehliu au datoria să analizeze cu toată seriozitatea starea de lucruri ivită acum cînd ne găsim la începutul muncilor de recoltare şi să tragă la răspundere pe cei ce se fac vinovaţi de tărăgănarea lucrărilor agricole, de lipsă a simţului de răspundere faţă de ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de partid şi guvern cu privire la terminarea în cele mai bune condiţiuni a campaniei de vară. Recolta bogată de cereale din anul acesta poate şi trebuie să fie asigurată prin organizarea temeinică a lucrărilor agricole. N. BUICA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Lehliu TEATRUL MUNICIPAL Anunţă Reîntoarcerea din Turneul de la Iaşi şi continuarea spectacolelor JAKE, IANKE ŞI KADIR” şi „OMUL CARE ADUCE PLOAIA”, la sălile „Filimon Strbu" şi „Ion Creangă” incepind de luni 1 iulie, pînă vineri 5 iulie inclusiv. STEAGUL ROŞU In livada G. A. S. Nici nu bagi bine de seamă cind ai părăsit Bucureştiul cu trotuarele-i fierbinţi, cu căldura-i zăpuşitoare şi te şi afli la marginea unei livezi cu pomi, cu umbră deasă ce te îmbie să te aşezi şi să respiri în voie mireasma-i parfumată. Din păcate, spre marea ta părere de rău, acest lucru tu-l poţi face, căci echipa lui Ion P. Dumitru stropeşte de zor pomii gospodăriei de stat Ciorogîrla. Văzîndu-i cum lucrează cu pricepere şimultă atenţie pentru a obţine o recoltă de fructe cît mai bogată, eşti îndemnat să te apropii de ei şi să-i ajuţi să isprăvească mai curind această muncă. Foto AGERPRES MiciM Mstrisi locale mm vinde în orice cantități: — balast — mărgăritar — nisip — pietriş — tuburi beton de la 0 200 100 Plata prin virament sau numarar Direcţia Generală pentru Metrologie, Standarde şi invenţii (CENTRUL DE METROLOGIE BUCUREŞTI) Aduce la cunoştinţa tuturor întreprinderilor, instituţiilor de stat şi organizaţiilor economice de stat sau organizaţiilor cooperatiste, precum şi oricăror organizaţii cu caracter obştesc care posedă şi folosesc măsuri şi aparate de măsurat, că în vederea întocmirii planului anual de verificări de stat, pentru anul 1958 sunt obligate a depune „Dările de seamă Departamentale"« cu măsurile şi aparatele de măsurat pină la 15 iulie 1957. Aceste dări de seamă, întocmite după modelul publicat In revistaMetrologia Aplicată«« nr. 9/1956 se vor depune la laboratoarele de metrologie din Bucureşti, Ploeşti, Galaţi, Constanţa, Tîrgovişte, Buzău, Focşani Brăila, Tulcea, Lehliu şi, Roşiorii de Vede în funcţţie de apartenenţa teritorială. Interni mafii suplimentare se iau de la cont trai de metrologie din Bucureşti, str. Traian nr. 75, raionul T. Vladimirescu, telefon 9.57.80. Nedepunerea în termenul stabilit atrage sancţiuni, confom H.C.M. 1721/1956. Cooperativa MENGIPA Şos. Ştefan cel Mare nr. 230 lVXCLilUl IN ATELIERELE COOPERATIVEI orice fel de construcţii ttt fier, lăcătuşerie de artă (fier forjat), sudură electrică, autogenă, strungărie, presaj, precum şi nichelaj, galvanizare electrolitică şi cazangerie, arămărie şi aparate de distilat. Centrele de deservire a populaţiei în afara lucrărilor pe care le execută de instalaţii sanitare, electrice, tinichigerie şi armurărie sunt amenajate în Bd. Gheorghi Dimitrov nr. 124 şi Şos. Armatei Sovietice nr. 18 şi închiriază zilnic biciclete cu ora.Plata în numerar, preţuri accesibile. Pentru comenzi şi orice fel de informaţii vă puteţi adresa la SEDIUL CENTRAL IN ŞOSEAUA ŞTEFAN CEL MARE Nr. 230 RAIONUL 1 MAL TELEFON: 2.17.77, 2.65,18, 2.15.02. SE PRIMESC COMENZI PRIN VIRAMENT ŞI NUMERAR. Angelica Dragomir din comuna Marsilieni, raionul Slobozia, ne întreabă : dacă are drept la alocaţia de stat pentru cei doi copii sub 14 ani, soţul fiind militar în 1955, înainte de apariţia Decretului 571 ? Menţionează că soţul înainte de a pleca militar a fost salariat din anul 1951. RĂSPUNS : Decretul 571/956 art. 1 aliniatul c prevede că alocaţia de stat pentru copii se acordă familiilor în care tatăl satisface stagiul militar, dacă acesta a fost încadrat în muncă pînă la incorporare. Deci alocaţia se acordă şi copiilor acelora care la data apariţiei Decretului erau deja încorporaţi. Dacă soţia nu este salariată, plata se face prin instituţia sau întreprinderea unde a lucrat soţul pină la încorporare. Plata, alocaţiei se face pe timpul cît tatăl copilului satisface stagiul militar, precum şi pînă la reîncadrarea sa în muncă, dar nu mai mult de trei luni de la lăsarea la vatră. Babcangiu Florea din Călăraşi ne întreabă care sunt drepturile unui angajat transferat în altă localitate, dacă-şi mută şi familia? RĂSPUNS : Conform art. 162 din Codul Muncii aceste drepturi sunt : — costul transportului pentru el, membrii familiei sale şi pentru gospodăria sa; — diurna de deplasare pe durata călătoriei; — o indemnizaţie egală cu cîştigul său mediu pe o lună; — o Indemnizaţie egală cu o pătrime din cîştigul său mediu lunar pentru fiecare membru de familie care se deplasează ; — un concediu plătit de 5 zile în vederea mutării familiei și a gospodăriei sale. Scinteiescu E. din comuna Băneasa Sos. Străuiești 13, ne înpe baza căruia se stabilesc pensiile ? RĂSPUNS : Pensia se calculează pa baza cîștigului mediu brut lunar realizat de salariat in ultimele 12 luni consecutiv lucrate. Cîştigul realizat de salariat în lunile pe care nu le-a putut lucra în întregime din cauză de incapacitate de muncă sau fiind motivat de administraţie, se exclude din calcul completîndu-se cu cîştigul realizat în lunile lucrate în întregime, luate în ordine consecutivă, în limita ultimilor doi ani, înainte de introducerea cererii de pensionare. Dacă salariatul a lucrat mai puţin de 12 luni în ultimii doi ani, pensia se calculează pe baza cîştigului mediu brut lunar din perioada respectivă. Credem că în cazul menţionat de dvs. cînd veţi avea de lucrat un timp cu program redus, din motive independente de voinţa dvs., urmează să se aplice dispoziţiile enumerate mai sus. Sofia Şurăgău din comuna Lehliu ne întreabă : M-am căsătorit in 1940 şi am avut cu soţul meu doi CODU. Ulterior am divorţat şi soţul meu s-a recăsătorit, nemaiavînd copii. De curind el a decedat lăsînd bunurile sale prin testament celei de a doua sofii. Cei drept mai au ’cei doi copii la moştenire ? RĂSPUNS: Testamentul poate dispune în mod valabil numai asupra 15/24 din avutul soţului, ceea ce constituie cotitatea disponibilă plus 3/24 partea cuvenită celei de a doua soţii, în calitate de moştenitoare rezervatară. Deci în total ea poate moşteni 8/24 din bunurile partea soţului, restul de 16/24 revenind celor doi copii. In măsura in care testamentul depăşeşte aceste cifre, el este revocabil. Deoarece mai mulţi cititori ne-au semnalat faptul că nu sunt în posesia tuturor exemplarelor ziarului „Steagul roşu“ în care au apărut desenele ce fac obiectul concursului — ghicitoare de proverbe şi zicale „Povestea vorbei“, vom republica cu începere de astăzi, în grupare de cîte 10, întreaga serie de 30 desene. Totodată pentru a da posibilitate unui număr cît mai mare de cititori să participe la concurs, TERMENUL DE PRIMIRE A RĂSPUNSURILOR SE PRELUNGEȘTE PINA LA DATA DE 15 IULIE A. C. INCLUSIV, data cind concursul va fi considerat închis. De asemenea, pentru a ușura munca comisiei de triere, rugăm participanţii la concursul nostru să trimită răspunsurile scrise citeţ, pe o singură pagină, pe adresa : ,,Steagul roşu“ Bucureşti, str. Brezoianu 23— 25 pentru concursul „Povestea vorbei“. Data tragerii la sorţi (în cazul cînd vor fi mai mulţi participanţi cu acelaşi număr de răspunsuri exacte, precum şi rezultatul concursului, se vor anunţa prin ziar.