Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)

1957-07-02 / nr. 1009

Informaţii de partid Expuneri educative pentru membrii şi candidaţii de partid Comitetul raional de partid Urzi­­ceni acordă o atenţie sporită ridicării continue a rolului comuniştilor pe lo­cul de muncă şi educării lor în­ spiri­tul prevederilor Statutului P.M.R. Ac­tiviştii de partid au fost îndrumaţi să vegheze la înfăptuirea cu stricteţe a democraţiei interne de partid, să aju­te organizaţiile de bază în pregătirea adunărilor generale, repartizarea de sarcini concrete membrilor şi candida­ţilor de­ partid, conducerea cercurilor şi cursurilor. Recent biroul comitetului raional a iniţiat ţinerea unui ciclu de expuneri educative în adunările generale ale organizaţiilor de bază. Pînă în prezent au fost pregătite expuneri despre dis­ciplina de partid şi de stat şi despre morala comunistă. Ele subliniază da­toria comuniştilor de a lupta activ, cu perseverenţă, pentru înfăptuirea poli­ticii partidului, de a fi exemplu în în­deplinirea hotarîrilor partidului şi gu­vernului, în respectarea legilor statu­lui nostru democrat-popular. Cinstea, dragostea de adevăr, abnegaţia, cura­jul, grija pentru apărarea şi întărirea proprietăţii obşteşti, dragostea faţa de familie, conduita justă în societate sunt trăsături de caracter pe care or­ganizaţiile de bază trebuie să le cultive la fiecare comunist in adunările generale ale organiza­ţiilor de bază din comunele Girbovi, Alexeni, Bliza-Stolineşti, Coşereni­­şi altele unde s-au ţinut aceste expuneri, membrii şi candidaţii de partid le-au ascultat cu mul vi­cios .Numeroşi to­varăşi au luat cuvintul, combăt­înd fe­nomenele negative ce s au manifestat în activitatea şi conduita unor comu­nişti. Se observă de asemenea mai multă preocupare din partea comun­ş­­tilor pentru îndeplinirea sarcinilor ce ie revin în lupta pentru recolte boga­te, întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist din agricultură. Biroul comitetului raional a pregă­tit şi o conferinţă despre înaltul titlu de membru de partid. S-au dat indi­caţii ca această conferinţă să fie ex­pusă în adunări deschise ale organi­zaţiilor de bază şi în adunările gene­rale ale organizaţiilor U.T.M. Grija pentru­u buna deservire a populaţiei Zilele trecute, comitetul orăşenesc de partid Urziceni a analizat activi­tatea a două sectoare economice din oraş: cooperaţia meşteşugărească şi alimentaţia publică. Referatul prezentat de tov. Constan­tin Efta, preşedintele cooperativei „U­­nirea meşteşugarilor“ şi discuţiile pur­tate au scos în evidenţă faptul că în trimestrul I al acestui an cooperativa a obţinut noi realizări în deservirea populaţiei. Planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit în propor­ţie de 107,6 la sută, iar planul de prestări de servicii în proporţie de 106,8 la sută. Unităţile croitorie nr. 3, reparaţii cismărie, boiangerie, frizerie nr. 1, rotărie, mecanică s-au eviden­ţiat în mod deosebit. In această peri­oadă au fost atraşi în cooperativă 46 de noi meseriaşi şi s-a dezvoltat sec­ţia­ de construcţii. Plenara comitatului orăşenesc a analizat greutăţile pe care le întîmpină cooperativa în activitatea sa şi a recomandat comitetului execu­tiv al sfatului popular orăşenesc să-i acorde sprijinul necesar pentru înlătu­rarea lor. Prin hotărîrea adoptată cu acest prilej de plenară au fost tra­sate organizaţiei de bază din coopera­tivă sarcini pentru îmbunătăţirea mun­cii politice în rîndul cooperatorilor în vederea creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al pro­ducţiei. In acest scop, organizaţia de bază va repartiza agita­torii în fiecare secţie, va intensifica întrecerea socia­listă şi va analiza periodic activitatea conducerii cooperativei. Trebuie însă remarcat că plenara n-a acordat atenţia cuvenită proble­melor legate de calitatea produselor executate de cooperativă şi de deservi­re a consumatorilor. Aceste probleme trebuie să constituie pentru viitor o preocupare permanentă a conducerii cooperativei şi a organizaţiei de bază. Analizînd raportul prezentat de tov. Dumitru Ionescu, conducătorul în­treprinderii de alimentaţie publică, plenara a scos la iveală o serie de lipsuri în activitatea acestei întreprin­deri. In unele unităţi sunt ospătari care n-au o atitudine c­oştimeioasă faţă de consumatori, încasează supra­­preţuri. Conducerea întreprinderii nu s-a îngrijit ca în toate unităţile să fie respectate regulile de igienă. Plenara a adoptat o hotărîre pentru îmbună­tăţirea activităţii întreprinderii de ali­mentaţie publică, în care sunt prevă­zute măsuri pentru asigurarea bunei aprovizionări a unităţilor cu alimen­tele necesare, selecţionarea atentă a ospătarilor, înfiinţarea unui curs de calificare a acestora. S. MARINO Verificarea de sfîrş­it de an a copiilor or­fani de la Casa d­1. Copoii Şcolari nr. 6, raionul N. Bălcescu, de sub conduce­rea tov. MInea Maria, care a avut loc zilele trecute la Casa de cultură a Sindicatelor din Bucureşti, s-a bucurat de succes deplin. Micii artişti In costume ca în basme stau nerăbdători, cuprinşi de fiorii emo­ţiei şi a­ tracului în dosul cortinei. Iată-i ! Cortina s-a dat la o parte, în faţă apare crainicul spectacolului, pio­niera Gheorghe Mariia, elevă în clasa Vil­a, o fetiţă cu un deosebit talent ar­tistic, care anunţă programul. Şi corul condus de profesorul, Dumitru Văduva, format pe trei voci începe să cînte ,,Imnul caselor de copii orfani“. Cită gingăşie şi frumuseţe în zecile de voci ca nişte clinchete cristaline de clopoţei. Cîn e­ exclamă cuvintele : „pace şi liber­tate“. Apar apoi recitatoarele : Manta Viorica şi popescu viorica eleve în clasa I-a (pa­re chiar dacă uneori se opresc la sfîrşitul unei strofe şi ascultă şoapta sufletului, tot culeg ropote de plauze). Pe scenă îşi face apariţia grupul dan­satorilor ,/M­icii uraşi“ Smbr­ăcaţi în costume străvezii şi cu frumoase aripioare în toate culorile, zboară parcă pe scena scăldată în lumini aurie a re­flectoarelor. După gingaşii „fluturaşi“ apar rînd pe rînd dansatorii miţinâ£l şi cei din echipa de gimnafcticĂ cu cercurile. Vin omuleţi înalţi numai de-o şchioapă cu măşti de pitici, iepuraşi, ursuleţi, bursuci, veveriţe şi în sfîrşit îşi face apariiţia şi vulpoiul şiret. In faţa ochilor spectatorilor se perindă o ade­vărată lume a basmelor. Şi cînd pe scenă se produc „artiştii“ cu : chitare, mandoline, trompete, mu­zicuţe, başi, care dau cadenţa, care in­terpretează arii din diferite opere, pre­cum şi cîntece populare, îţi dai şi m­ai bine seama de migala şi dragostea cu care aceşti copii şi-au pregătit serbarea de sfîrşit de an. PRIMA ETAPĂ A CURSEI BUCUREŞTI-SOFIA Valoroasa comportare a lui A. Solaru­—N. Hristov a abandonat BRAIL­A (prin te­lefon de la trimisul nostru). Cursa Bu­cureşti — Sofia, e­­diţia 1957, a înce­put sub auspiciile cele mai promiţă­­toare pentru ciciliş­tii r­oştri. Prima e­­tapă, al cărei start tehnic s-a dat azi (n.r. ieri) la orele 12.45 de la km. 8 al şoselei Bucureşti — Brăila, a fost net dominată de către concurenţii ro­mâni care au im­presionat prin com­bativitatea de care au dat dovadă. încă De la­ ieşi­rea din Afumaţi, Ion Vasile iniţia­ză o evadare în­ care este imediat prihărit de îr­că 8 alergători: St. Po­­receanu, R. Klein, A. Şelaru, G. Cal­­cişca, A. Folbert, C. Tudose şi bul­garii N. Filipov şi A. Asenov. Plu­tonul în care cei doi favoriţi C. Du­­mitrescu şi N. Hristov se suspectează, nu se sezisează şi continuă să ruleze Compact. Stimulaţi de acţiunea celor nouă evadaţi, încă cinci ciclişti: I. Constantinescu, L. Zar­oni, D. Mur­tea­­nu, V. IonescU şi D. Kolev, se des­prind şi ei din pluton şi îşi creează un avans simţitor. La Urziceni, pri­mul pluton are un avans de patru minute faţă de grupul celor cinci, iar la Buzău (unde A. Şelaru cîştigă sprintul), avansul creşte la 6,30 mi­nute faţă de grupul amintit şi la 10,30 minute faţă de grosul plutonu­lui. înainte cu 17 km de Buzău, s-a produs o mare surpriză : N. Hristov, cel mai bun rutier bulgar, acuză vio­lente dureri de cap şi abandonează. Plutonul fruntaş slăbeşte puţin aburi, astfel că la 50 km, înainte de Brăila, diferenţa de timp scade la 6.50 minute, faţă de grupul urmăritorilor direcţi (din care s-au­ ,,pierdut" V. lon­eS&U şi D. Kolev) şi la 7 minute faţă de g­rosul plutonului. D­ar, apoi, animaţi­n special de A. Şelaru (revelaţia etapei) „trage“ puternic şi se dis­tanţează din r­ou. Grupul celor trei urmăritori nu mai rezistă şi aşteaptă plutonul al doilea cu care se conto­peşte la Ianca. Cu 27 km înainte de Brăila, dinamovistul A. Şelaru încear­că să evadeze dar este „prins” din urmă d­e ceilalţi. El se revanşează în­să pe străzile Brăilei înţesate de mii de cetăţeni unde demarînd în forţă, cîştigă sprintul final cu un avans de 21 secunde. A. Şelaru a acoperit 208 km în timpul de 5 ore 35 minute, 32 secunde, fiind urmat in ordine de: St. Poreceanu, G. Caleisea, N. Jili­pov, A. Folbert, I. Vasile, R. Klein, C. Tudose și A. Asenov (toți cu tim­pul de 5 ore, 35 minute, 53 secunde). La o mare diferență (10 minute, 22 secunde) a sosit plutonul al doilea în care se aflau : I. Ognenski, C. Dumi­­trescu, G. Molce­ru și alții. Mâine (n.r. azi) se va da plecarea în cea de a doua etapă. Brăila — Galaţi — Buzău (168 km). AL. DRAGOMIRESCU U.R.S.S. campioană europeană la baschet SOFIA I (Agerpres). —■ Cores­pondență specială: După 10 zile de întreceri pasio­nante, campionatul european mas­culin de baschet s-a încheiat cu un sticlos strălucit al echipei Uniunii Sovietice, care a cucerit titlul de campioană europeană. In turneul final echipa sovietică a cîştigat toate cele 7 partide disputate. Bas­­chetbaliştii sovietici au învins în meciul final cu scorul de 60—­37 (19—23) puternica formaţie a R.P. Bulgaria. In cadrul competiţiei o burtă comportare a avut şi echipa Româ­­niei care a ocupat locul 5 în clasa­mentul final. Baschetbaliştii ro­­mînii s-au arătat un real progres reuşind să întreacă printre altele puternicele formaţii ale Franţei, R. P. F. Iugoslaviei şi R. P. Po­lone. Sporii ve român! au participat la mune.Tiase întîlniri internait­onale — Ei, da! Asta zic și eu săptămină bogată! Desen de NEAGU RADULESCU Muncitoarea fruntaşă Topîrdea Va­­silica ,de la Industria Bumbacului B, secția 6 țesătorie și-a depăşit planul pe luna iunie cu 15 la sută. PRIMELE OBSERVAŢII LA DESCHIDEREA­ ANULUI GEOFIZIC INTERNAŢIONAL Luni 1 iulie, ora 0 (timp Greenwich) Va deschis Anul Geofizic Interna­ţional (AGI) care va dura pînă la 11 decembrie 1958. Această vastă campanie de observaţii ştiinţifice an­trenează peste 2.000 de staţiuni de pe întreaga planetă şi aproximativ 120.000 de oameni de ştiinţă din 70 de ţări ale lumii. Deschiderea Anului Geofizic Inter­naţional a coincis cu un eveniment care a stîrnit un mare interes în rîn­­dul oamenilor de ştiinţă din întreaga lume: o puternică explozie solară. Explozia a fost observată în ziua de 29 iunie şi a determinat începe­rea unui „interval special mondial“, adică anunţarea simultană a tuturor observatoarelor din lume pentru cer­cetarea intensă şi permanentă a a­­cestui fenomen şi a consecinţelor lui. Prim­e consecinţe ale acestei ex­plozii solare au fost observat­e pe păm­înt­ sub forma unei furtuni mag­netice şi unor perturbaţii în iono­­sferă. La Observatorul Astronomic din Bucureşti soarele a fost urmărit în mod special în aceste zile de specia­liştii noştri în frunte cu acad. G. De­­metrescu, directorul Observatorului, prof. univ. Călin Popovici, şeful ser­viciului solar şi alţii. In cursul zilei de luni Observatorul nostru a înre­gistrat pe suprafaţa soarelui 11 gru­puri de pete, totalizînd un număr de 88 de pete, dintre care 7 de dimen­siuni foarte mari, unele vizibile cu ochiul liber. De asemenea la Observatorul din Bucureşti s-a înregistrat o agitaţie microseismică intensi­cată în ulti­mele zile, ceea ce a dus de­ asemenea la observaţii intere­sante. (Agerpres) Informaţii In cadru! Organizaţie! Intern,,Ka­nale de Standardizare I.S.O. a avut loc la Lisabona intre­ 24 ş­i 27­ iunie sesiunea Clrtfitetului internaţio­nal pentru Principiile de Stan­dardizare la care R.P.R. a fost re­prezentată de tov. prof. ing. I. Mi­­letineanu, director general adjunct al Direcţiei generale pentru metro­logie, standarde şi investiţii. In sesiune s-au discutat probleme î­n legătură cu sprijinul care tre­buie dat Comitetelor Tehnice I.S.O. însărcinate cu problemele de stan­dardizare pe plan internaţional şi măsurile ce trebuie luate pentru a a­­sigura concordanţa tuturor recoman­dărilor I.S.O. In cadrul acordului cultural dintre R. P. Romina şi R.P.D. Coreeană, luni dimineaţa au părăsit capitala plecînd în R. P. D. Coreeană pentru o serie de concerte şi reci­taluri. Cornelia Gavrilescu, artistă emerită, prim-solistă a Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., violonis­tul Mihai Constantinescu şi pianis­ta acompaniatoare Eleonora Sadovea­­nu. (Agerpres) STEAGUL ROŞU EHOTARIREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Române cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din Republica Populară Romînă (Urmare din pag.­­-a) de ridicare a productivităţii muncii, precum şi problemele antrenamentului sportiv. Cu toate că în ultimii ani au fost construite multe baze sportive, nu­mărul lor nu satisface nevoile mereu crescînde ale mişcării noastre spor­tive. Nu sunt folosite din plin resur­sele locale pentru construirea şi a­­menajarea de noi baze sportive. In acelaşi timp o mare parte din bazele sportive existente nu sunt folosite cu maximum de randament, iar întreţi-­ nerea lor lasă de dorit. Lipsurile existente în mişcarea de cultură fizică şi sport se datoresc în primul rind sistemului depăşit de or­ganizare, in care se constată un pa­ralelism de organe conducătoare de sus şi pînă jos, ceea ce a dus la o conducere birocratică şi greoaie şi a lipsit mişcarea sportivă de o con­ducere unitară. C.C.F.S., care avea sarcina condu­cerii şi îndrumării activităţii sportive, a neglijat aspectul de masă al educa­ţiei fizice, preocupîndu-se în special de activitatea sportivă­­de perfor­manţă. Aceasta s-a reflectat şi în munca asociaţiilor şi colectivelor sportive, care au pus, la fel, în cen­trul preocupărilor lor activitatea sportivă de performanţă. Centralismul excesiv şi metodele de muncă folosite de C.C.F.S. au creat de fapt o situaţie în care ca­drele obşteşti din diferite comisii sportive au fost puse în situaţia de a nu putea rezolva problemele teh­nice ale disciplinei sportive respec­tive. Aceasta a dus la îndepărtarea multor cadre obşteşti de la preocupă­rile mişcării sportive. Practica din ultimii ani a dovedit că , existenţa mai multor asociaţii sportive constituie o frînă în atrage­rea maselor largi la activitatea de cultură fizică şi sport. Sindicatele, U.T.­M., sfaturile popu­lare, Ministerul Invăţămintului şi Culturii, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Centrocoop şi celelalte organe şi organizaţii inte­resate nu au acordat atenţia cuve­nită dezvoltării culturii fizice. Lipsurile existente se datoresc şi slabei preocupări a organelor şi or­ganizaţiilor de partid faţă­ de pro­blemele dezvoltării continue a cul­turii fizice. Neglijind problema prin­cipală a educaţiei fizice a oameni­lor muncii, caracterul de masă al a­­cesteia, unele organe şi organizaţii de partid s-au ocupat mai mult de soluţionarea unor probleme locale de mică importanţă ale activităţii spor­tive competiţionale. In vederea creării condiţiilor ne­cesare dezvoltării culturii fizice şi sportului în concordanţă cu dezvol­tarea economică şi politică a Repu­blicii Populare Române, Comitetul ..Central al Partidului Muncitoresc Remin şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române. HOTĂRĂSC: 1 - Crearea unei largi organiza-I­ţii obşteşti pe principiul centralis­mului democratic, Uniunea de Cul­tură Fizică şi Sport din R. P. Romînă (U.C.F.S.), ca organ unic de con­ducere, îndrumare şi organizare a activităţii de cultură fizică şi sport din R.­­P. Romînă. * .Comitetul pentru Cultură Fizică şi, Sport (organul central şi organele locale) şi asociaţiile sportive îşi în­cetează activitatea­­în mod treptat pe măsura organizării Uniunii de Cul­tură Fizică şi Sport. Uniunea de Cultură Fizică şi Sport îşi va desfăşura activitatea sub conducerea Partidului Muncito­resc Român. Pentru asigurarea coordonării acti­vităţii de cultură fizică cu cea eco­nomică şi de sănătate Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va întocmi planurile de dezvoltare, de investi­ţii şi financiare ale mişcării de cul­tură fizică- in conformitate cu direc­tivele Consiliului de Miniştri. U.C.F.S. elaborează obiectivele mişcării sportive din R. P. Romînă, calendarul sportiv intern şi interna­ţional, se ocupă de propaganda spor­tivă internă şi internaţională, orga­nizează marile competiţii de masă, se preocupă de pregătirea şi perfec­ţionarea cadrelor necesare mişcării sportive, orientează şi sprijină acti­vitatea de cercetări ştiinţifice în do­meniul culturii fizice, dirijează toa­te fondurile alocate mişcării sporti­ve, investiţiile şi construcţiile în do­meniul sportiv , subvenţionează fede­raţiile sportive. Una din sarcinile principale ale U.­C.F.S. va fi dezvoltarea mişcării sportive în mediul sătesc. U.C.F.S. va avea consilii, regionale, orăşeneşti şi raionale. Uniunea, de Cultură Fizică şi Sport ,va conduce şi îndruma colectivele, cluburile (inclusiv cele militare) şi federaţiile sportive. Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va îndruma activitatea Asociaţiei Generale a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi. Membrii actualelor asociaţii sporti­ve vor deveni membri ai Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 2.­­ Colectivele sportive vor fi baza organizatorică a activităţii de cultură fizica şi sport a maselor. Ele vor fi organizate şi în viitor pe prin­cipiul locului de­­producţie, pe între­prinderi, instituţii, cooperative meş­teşugăreşti, şcoli, S.M.T., G.A.S. şi cămine culturale. Colectivele sportive de pe lingă casele de ofiţeri se vor organiza şi vor funcţiona ca şi celelalte colective sportive. In ceea ce priveşte educaţia fizică a ostaşilor din unităţile milita­re, M.F.A. şi M.A.I. vor elabora programele de educaţie fizică cu sprijinul U.C.F.S. "Colectivele sportive vor pune în centrul activităţii lor introducerea gimnasticii de producţie, atragerea oamenilor muncii în trecerea norme­lor G.M.A., participarea la sparta­­chiade, manifestaţii cultural-sportive, precum şi alte forme atractive şi recreative ale sportului, de masă. In cadrul colectivelor sportive vor funcţiona­­ secţii pe ramuri de sport, care vor putea participa in competi­ţiile cu caracter intern, orăşenesc, re­gional sau republican. Colectivul sportiv este condus de un consiliu ales de adunarea gene­rala a menbrilor săi. 3. — înfiinţarea de cluburi sporti­ve — persoane juridice — avind sar­cina de a se ocupa de activitatea sportivă de performanţă. Vor putea fi organizate cluburi sportive, sindicale, studenţeştii mi­litare, cooperatiste, săteşti etc. Cluburile sportive se vor orga­niza pe principiul teritorial sau pe lingă întreprinderi mari. Cluburile sportive militare se vor or­ganiza şi vor funcţiona pe acelaşi principiu ca şi celelalte cluburi. Cluburile vor fi încadrate cu per­sonal tehnic şi administrativ de specialitate. Ele vor avea la dis­poziţie baze sportive corespunzătoare­­.­­ Activitatea sportivă extra­­şcolară a elevilor se va desfăşura în cercurile şi colectivele sportive de pe lingă şcoli şi în cadrul şcolilor sportive de elevi, sub conducerea U.TAS, şi profesorilor de educaţie fizică. Participarea ele­vilor în cluburile sportive se va re­glementa prin instrucţiuni speciale. Activitatea sportivă competiţională a elevilor o vor forma campionatele şco­lare, campionatele republicane de juniori şi spartachiada tineretului. Activitatea sportivă a copiilor şi pionierilor va fi organizată de organizaţiile de pionieri în cadrul şcolilor, palatelor şi caselor de pio­nieri pe baza programelor elabo­rate de Ministerul Invăţămintului şi Culturii, U.T.M. şi U.C.F.S. 5.­­ Transformarea, actualelor co­misii centrale pe ramuri de sport în federaţii sportive. Federaţia sportivă este persoană juridică fiind forul tehnic superior al ramurii de sport respective. Federaţiile îşi vor baza activi­tatea pe munca unui număr mare de cadre voluntare care vor activa în cadrul colegiilor şi comisiilor lor, avînd un număr restrîns de sala­riaţi. Federaţiile vor fi conduse de către un comitet executiv ales în adunări generale sau conferinţe. Ca organe locale federaţiile vor avea comisii locale (regionale, oră­şeneşti sau raionale) pe ramuri de sport, care vor funcţiona pe lîngă consiliile U.C.F . respective. 6. — Comitetul Olimpic Român va continua să funcţioneze şi în vii­tor în aceleaşi condiţii ca şi pînă în prezent. 7. — In vederea unei mai largi dezvoltări a activităţii de turism şi excursii se va înfiinţa Asociaţia „Tu­rismul popular“ care va activa sub îndrumarea U.C F.S. Asociaţia va funcţiona pe prin­cipiul centralismului democratic şi va avea un consiliu central, consi­lii locale şi cercuri de turism în întreprinderi. Cheltuielile necesare funcţionării acestei asociaţii vor fi a­­sigurate din veniturile proprii. 8. — Ziarele . Spo­tul Popular“, ,­,Ui Sport“, precum şi revistele „Cul­tură fizică şi sport" şi „Stadion“ vor deveni publicaţii ale U.C F.­ Celelalte publicaţii tehnice — „Fotbal“, „Ssh", etc — vor trece la federa­ţiile respective. 9­ —­ Activitatea sportivă compe­­tiţională care se practică în cadrul A.V.S.A.P., cu excepţia sporturilor a­­viatice, va trece în preocuparea co­lectivelor şi cluburilor sportive şi a federaţiei respective. A.V.S.A.P. ur­mează să se ocupe numai de as­pectul aplicativ al unor sporturi : tir, moto etc... •­­ _ 10. — Ministerul Finanţelor şi Co­mitetul de Stat nentru Preţuri în­­ colaborare cu U.C.F.S., ministerele producătoare şi Ministerul Comerţu­lui vor reexamina preţul de vin­zare a materialelor şi echipamen­tului sportiv în sensul micşorării pre­ţului acestora. De asemenea se­­ crea condiţii avantajoase U.C.F.S. la importul ma­terialelor sportive. Ministerul Finanţelor va lua mă­suri de reducere a impozitului pe spectacole ce­­se percepe­­ la mani­festaţiile sportive organizate de U.C.F.S. sau organele sale. Consiliul Central al Sindicatelor împreună cu Ministerul Finanţele­ s, cu U.C.F.S. vor elabora instrucţie"’" în vederea stabilirii contribuţiei din­ fondul întreprinderii pentru dezvol­tarea educaţiei fizice din întreprinderi şi instituţii. De asemenea ministerele vor ela­bora instrucţiuni pentru organele lor în subordine privind obligaţia acestora în sprijinirea materială şi morală a acestei activităţi. Cheltuielile necesare pentru orga­nizarea şi funcţionarea cluburilor vor fi asigurate din contribuţia colecti­velor sportive, încasări de la ma­­nifestaţii sportive etc. Pronosportul, întreprinderea de exploatare a bazelor sportive şi în­treprinderea de difuzarea­ materiale­lor sportive cu întreaga reţea de des-­ facere vor trece la Uniunea de Cul­tură Fizică şi Sport. In vederea asigurării materialelofi sportive de calitate şi cu preţuri con­venabile şi pentru a reduce im­­­portul unor produse de acest fel, unele întreprinderi şi ateliere care au produs şi produc materiale spor­tive vor trece sub conducerea U.C.F.S. ★ Organele de partid regionale, ra­ionale şi orăşeneşti, precum .­şi din instituţii şi întreprinderi vor trebui să sprijine efectiv alegerea, consti­tuirea şi funcţionarea noilor or­gane ale mişcării sportive, astfel încît U.C.F.S. să devină o organizaţie puternică, capabilă să mobilizeze ma­sele largi de oameni ai muncii în practicarea educaţiei fizice. Organele de partid vor răspunde de activitatea desfăşurată de U.C.F.S. Ele vor veghea ca în U.C.F.S. să fie alese elemente cin­stite, capabile să conducă cu suc­ces mişcarea de editură fizică.­ Se recomandă sindicatelor să se ocupe de problema culturii­­fizice ca de o parte integrantă a activităţii sindicale, ca un mijloc important în realizarea unei munci de înaltă pro­ductivitate, de întărire a sănătăţii oa­menilor muncii, de folosire plăcută şi utilă a timpului lor liber. Principala atenţie va trebui­­să fie acordată atragerii membrilor de sindicat şi a familiilor acestora în practicarea educaţiei fizice şi asigu­rării mijloacelor materiale necesate dezvoltării acestei activităţi. U.T.M. va trebui să devină­rin­­cipalul factor de mobilizare a ma­selor de tineri de la oraşe şi sa­e in practicarea educaţiei fizice. Fiecare utemist trebuie să devină un purtă­tor al insignei G.M A. I. întreprinderi utemiştii trebuie să devină membri de frunte ai colecti­vului sportiv. De asemenea U.T M. trebuie să organizeze activitatea cul­­tural-sportivă în parcurile de culură şi odihnă. U.T.M. va organiza concursuri spor­tive locale şi va mobiliza tineretul în acţiunea de amenajare şi întreţi­nere a bazelor sportive. O sarcină importantă revine orga­nizaţiilor de U.T.M. de a se ocupa de educaţia moral-politică a tinerilor sportivi. Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale va lua măsuri pentru o mai bună organizare a controlului medi­cal al celor care practică educaţia fizică şi sportul. De asemenea v­a lua măsuri pentru a extinde practi­carea culturii fizice medicale în uni­­tăţle sanitare şi va sprijini intro­ducerea ei în întreprinderi Sfaturile populare trebuie să asi­gure posibilităţi cît mai la­gi de dezvoltare a culturii fizice şi s­­or­u­­lui. In acest scop se vor construi şi amenaja baze sportive folosind şi fonduri din autoimpunere şi mobili­­zînd^ cetăţenii La muncă voluntară. Măsurile privind reorganizarea act­ivităţii de cultură fizică urmează a fi luate, în mod^ treptat, în aşa fel î­ncît să nu dăuneze bunei desfă­şurări a activităţii sportive în curs. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri îşi exprimă convingerea că mii­surile cu privire l­a sportivi­ vzirea mişcării de cultură fizică şi sport, avînd sprijinul miilor de cadre ob­­steşti vor determina un nou avint în dezvoltarea culturii firme şi spor­tului în Republica Populară Ro­mina. Prim Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín GH. GHEORGIHU.DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVE STOICA După „Cupa Primăverii” iată-ne aşa­dar şi la căpătul celor 10 etape ale „Cupei Primăverii". După întreceri mai mult sau mai puţin disputate (în funcţie de ieri­ cum au înţe­les unele din echipele noastre fruntaşe această competiţie) s-a pus punct întrecerilor, urmînd ca duminică să aibă loc finala între Ştiinţa Timişoara şi Locomotiva Bucureşti. In general, se poate spune că meciu­rile care au avut loc în cadrul ,,­Cu­­­pei Primăverii“ au fost disputate­ cu­­­destulă dîrzenie, că protagoniştii au luptat cu ardoare. Datorită acestui fapt, au fost etape unde în ciuda scorurilor înregistrate, meciurile au atins un bun nivel, echipele practi­ce, un fotbal de calitate. Din pă­cate nu se poate spune acelaşi lu­cru şi despre ultima etapă desfăşu­rată în Capitală, unde cele patru formaţii s-au comportat sub nivelul posibilităţilor, întocmai ca nişte ac­tori plictisiţi după cel de al 100-lea spectacol. „Cupa Primăverii“ a cărei menire a fost de a menţine echipele Iran- Dubla victorie la gimnastică asupra echipelor ft. D. G. întrecerea gimnaşt­ior, în raport cu cea de anul trecut de la Erfurt, cînd am pierdut la diferenţă de 4 puncte, arată o creştere nu numai a elementelor din R.D.G., ci, mai ales, a gimnaştilor români, care au obţinut un total de 332,15 puncte, faţă de 331,75 puncte cit au totalizat oaspeţii. Dintre reprezentanţii noştri, Fr. O­rendi s-a clasat pe primul loc la cal, inele şi bară totalizînd cel mai bun punctaj în clasamentul individual compus (06,86). Concursul rezervat gimnastelor a fost şi el viu disputat. Reprezentantele noastre au cîşti­­gat întrecerea cu 226,35 puncte la 224,65 puncte. Rezultatul general al meciului: 559,50 puncte faţă de 556,26 puncte în favoarea echipelor R.P.R. , la un nivel de pregătire supe­rior, înainte de trecerea la noua formulă de disputare a campionatului, a ridicat o serie de probleme legate de actualul stadiu al fotbalului nos­tru. Dar despre aspectele pozitive şi negative ale acestei competiţii, vom mai avea prilejul să revenim. Iată acum care au fost rezultatele înregistrate în etapa de duminică : C C.A. — Energia Ploeşti 3:0 (1:0), Progresul — Energia T. Mureş 3:0 (1:0), Locomotiva Bucureşti — E­nergia Steagul Roşu O. Stalin 1:0 (0:0), Energia Petroşani — Dinamo Bucureşti 3:1 (2:1), Flamura Roşie Arad — Progresul Oradea 2:1 (1:1), Ştiinţa Tim­şoara — Dinamo Oraşul S­rl­i 3:1 (2:0). Trebuie să începem scurtele noastre consideraţii generate spunând că victo­ria repurtată asupra echipei de box a Franţei nu a fost o victorie conforta­bilă. Să luăm elementele din gala de sim­­bătă seara. Rene Libeer, deşi nu s-a comportat la valoarea lui reală, totuşi s-a arătat un valoros reprezentant a­l boxului francez. Fues Retail a demon­strat că ştie să lovească cu ambele frate, iar la nevoie se poate folosi de laterale destul de eficace. Garda închi­să, seriile puternice, rezistenţa şi ru­tina iată ce a arătat Georges Hennţi, oferindu-ne faze extrem de atractive. La Vairdlallo am admirat ce înseamnă un blocaj sigur şi la timp aplicat, pre­cum şi resursele fizice şi morale, care l-au făcut să se poată redresa din două situaţii critice. Claude Saladon a do­­ri­­ joc der­ut­ant al pici­oare­lor, eschive şi lente înşelătoare. El a şe­ut să acu­viteleze punct cu punct a­­rtin­apil spre a obţine decizia. Sangara fără a se lăsa intimidat de faima lui Unea, a atacat cu mult curaj, reuşind să se redreseze după ce s-a odihnit 8 XI. Tran­că pregăteşte o directă de dreapta pe care insă Vairolatto reu­şeşte să o pareze fiind bine blocat. secunde la păm­înt de pe urma unui croşeu care l-a zdruncinat serios. In­­sfirşit el a aplicat ca şi ceilalţi compo­nenţi ai lotului francez o varietate de combinaţii tehnice şi tactice, care au fost apreciate de specialişti. Trecind la boxerii noştri, trebuie să spunem că in majoritatea cazurilor, i-au putut să menţină cadenţa de luptă până la sfirşit, ceea ce denotă o insu­­■icientă condiţie fizică. In al doilea rind ei n-au atins nivelul tehnic şi tactic al adversarilor. In schimb s-au impus prin combativitate, dîrzenie şi do­rinţa de a învinge. Tehnicienii noştri vor trebui să-şi îndrepte atenţia de aci înainte asupra dezvolării condiţiei fizice a boxerilor, precum şi asupra ridicării nivelului lor ‘ tehnic şi tactic. In privinţa acestor două capitole, meciurile din gala de slmbătă seară au scos în evidenţă o serie de lipsuri serioase, care trebuie remediate neîntîrziat. MIHAIL LUPESCU Citeva consideraţiuni pe marginea întiln­rii de box in echipa Frânte Sărb­ătoare a stu­denţimii Cu entuziasmul specific tinereţii, zeci de­­mii de studenţi bucureşteni au sărbătorit încheierea anului de învăţă­mânt prin mari demonstraţii sportive­­prin întreceri şi competiţii, prin concursuri artistice. Pe stadionul 23 August, 3200 stu­denţi au defilat în faţa tribunelor, după care a urmat meciul internaţional de fotbal dintre Ştiinţa Cluj şi Spartak­ Hradek Kralove. Studenţii clujeni şi-au făcut o bună reapariţie în Capitală, prestînd un joc tehnic şi de calitate. Ei au învins cu 2—0 (2—0), avînd o Comportare meritorie. Pag. 3-a

Next