Steagul Roşu, iulie 1957 (Anul 4, nr. 1009-1034)
1957-07-02 / nr. 1009
Informaţii de partid Expuneri educative pentru membrii şi candidaţii de partid Comitetul raional de partid Urziceni acordă o atenţie sporită ridicării continue a rolului comuniştilor pe locul de muncă şi educării lor în spiritul prevederilor Statutului P.M.R. Activiştii de partid au fost îndrumaţi să vegheze la înfăptuirea cu stricteţe a democraţiei interne de partid, să ajute organizaţiile de bază în pregătirea adunărilor generale, repartizarea de sarcini concrete membrilor şi candidaţilor de partid, conducerea cercurilor şi cursurilor. Recent biroul comitetului raional a iniţiat ţinerea unui ciclu de expuneri educative în adunările generale ale organizaţiilor de bază. Pînă în prezent au fost pregătite expuneri despre disciplina de partid şi de stat şi despre morala comunistă. Ele subliniază datoria comuniştilor de a lupta activ, cu perseverenţă, pentru înfăptuirea politicii partidului, de a fi exemplu în îndeplinirea hotarîrilor partidului şi guvernului, în respectarea legilor statului nostru democrat-popular. Cinstea, dragostea de adevăr, abnegaţia, curajul, grija pentru apărarea şi întărirea proprietăţii obşteşti, dragostea faţa de familie, conduita justă în societate sunt trăsături de caracter pe care organizaţiile de bază trebuie să le cultive la fiecare comunist in adunările generale ale organizaţiilor de bază din comunele Girbovi, Alexeni, Bliza-Stolineşti, Coşerenişi altele unde s-au ţinut aceste expuneri, membrii şi candidaţii de partid le-au ascultat cu mul vicios .Numeroşi tovarăşi au luat cuvintul, combătînd fenomenele negative ce s au manifestat în activitatea şi conduita unor comunişti. Se observă de asemenea mai multă preocupare din partea comunştilor pentru îndeplinirea sarcinilor ce ie revin în lupta pentru recolte bogate, întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist din agricultură. Biroul comitetului raional a pregătit şi o conferinţă despre înaltul titlu de membru de partid. S-au dat indicaţii ca această conferinţă să fie expusă în adunări deschise ale organizaţiilor de bază şi în adunările generale ale organizaţiilor U.T.M. Grija pentruu buna deservire a populaţiei Zilele trecute, comitetul orăşenesc de partid Urziceni a analizat activitatea a două sectoare economice din oraş: cooperaţia meşteşugărească şi alimentaţia publică. Referatul prezentat de tov. Constantin Efta, preşedintele cooperativei „Unirea meşteşugarilor“ şi discuţiile purtate au scos în evidenţă faptul că în trimestrul I al acestui an cooperativa a obţinut noi realizări în deservirea populaţiei. Planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit în proporţie de 107,6 la sută, iar planul de prestări de servicii în proporţie de 106,8 la sută. Unităţile croitorie nr. 3, reparaţii cismărie, boiangerie, frizerie nr. 1, rotărie, mecanică s-au evidenţiat în mod deosebit. In această perioadă au fost atraşi în cooperativă 46 de noi meseriaşi şi s-a dezvoltat secţia de construcţii. Plenara comitatului orăşenesc a analizat greutăţile pe care le întîmpină cooperativa în activitatea sa şi a recomandat comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc să-i acorde sprijinul necesar pentru înlăturarea lor. Prin hotărîrea adoptată cu acest prilej de plenară au fost trasate organizaţiei de bază din cooperativă sarcini pentru îmbunătăţirea muncii politice în rîndul cooperatorilor în vederea creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al producţiei. In acest scop, organizaţia de bază va repartiza agitatorii în fiecare secţie, va intensifica întrecerea socialistă şi va analiza periodic activitatea conducerii cooperativei. Trebuie însă remarcat că plenara n-a acordat atenţia cuvenită problemelor legate de calitatea produselor executate de cooperativă şi de deservire a consumatorilor. Aceste probleme trebuie să constituie pentru viitor o preocupare permanentă a conducerii cooperativei şi a organizaţiei de bază. Analizînd raportul prezentat de tov. Dumitru Ionescu, conducătorul întreprinderii de alimentaţie publică, plenara a scos la iveală o serie de lipsuri în activitatea acestei întreprinderi. In unele unităţi sunt ospătari care n-au o atitudine coştimeioasă faţă de consumatori, încasează suprapreţuri. Conducerea întreprinderii nu s-a îngrijit ca în toate unităţile să fie respectate regulile de igienă. Plenara a adoptat o hotărîre pentru îmbunătăţirea activităţii întreprinderii de alimentaţie publică, în care sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea bunei aprovizionări a unităţilor cu alimentele necesare, selecţionarea atentă a ospătarilor, înfiinţarea unui curs de calificare a acestora. S. MARINO Verificarea de sfîrşit de an a copiilor orfani de la Casa d1. Copoii Şcolari nr. 6, raionul N. Bălcescu, de sub conducerea tov. MInea Maria, care a avut loc zilele trecute la Casa de cultură a Sindicatelor din Bucureşti, s-a bucurat de succes deplin. Micii artişti In costume ca în basme stau nerăbdători, cuprinşi de fiorii emoţiei şi a tracului în dosul cortinei. Iată-i ! Cortina s-a dat la o parte, în faţă apare crainicul spectacolului, pioniera Gheorghe Mariia, elevă în clasa Vila, o fetiţă cu un deosebit talent artistic, care anunţă programul. Şi corul condus de profesorul, Dumitru Văduva, format pe trei voci începe să cînte ,,Imnul caselor de copii orfani“. Cită gingăşie şi frumuseţe în zecile de voci ca nişte clinchete cristaline de clopoţei. Cîn e exclamă cuvintele : „pace şi libertate“. Apar apoi recitatoarele : Manta Viorica şi popescu viorica eleve în clasa I-a (pare chiar dacă uneori se opresc la sfîrşitul unei strofe şi ascultă şoapta sufletului, tot culeg ropote de plauze). Pe scenă îşi face apariţia grupul dansatorilor ,/Micii uraşi“ Smbrăcaţi în costume străvezii şi cu frumoase aripioare în toate culorile, zboară parcă pe scena scăldată în lumini aurie a reflectoarelor. După gingaşii „fluturaşi“ apar rînd pe rînd dansatorii miţinâ£l şi cei din echipa de gimnafcticĂ cu cercurile. Vin omuleţi înalţi numai de-o şchioapă cu măşti de pitici, iepuraşi, ursuleţi, bursuci, veveriţe şi în sfîrşit îşi face apariiţia şi vulpoiul şiret. In faţa ochilor spectatorilor se perindă o adevărată lume a basmelor. Şi cînd pe scenă se produc „artiştii“ cu : chitare, mandoline, trompete, muzicuţe, başi, care dau cadenţa, care interpretează arii din diferite opere, precum şi cîntece populare, îţi dai şi mai bine seama de migala şi dragostea cu care aceşti copii şi-au pregătit serbarea de sfîrşit de an. PRIMA ETAPĂ A CURSEI BUCUREŞTI-SOFIA Valoroasa comportare a lui A. Solaru—N. Hristov a abandonat BRAILA (prin telefon de la trimisul nostru). Cursa Bucureşti — Sofia, ediţia 1957, a început sub auspiciile cele mai promiţătoare pentru ciciliştii roştri. Prima etapă, al cărei start tehnic s-a dat azi (n.r. ieri) la orele 12.45 de la km. 8 al şoselei Bucureşti — Brăila, a fost net dominată de către concurenţii români care au impresionat prin combativitatea de care au dat dovadă. încă De la ieşirea din Afumaţi, Ion Vasile iniţiază o evadare în care este imediat prihărit de îrcă 8 alergători: St. Poreceanu, R. Klein, A. Şelaru, G. Calcişca, A. Folbert, C. Tudose şi bulgarii N. Filipov şi A. Asenov. Plutonul în care cei doi favoriţi C. Dumitrescu şi N. Hristov se suspectează, nu se sezisează şi continuă să ruleze Compact. Stimulaţi de acţiunea celor nouă evadaţi, încă cinci ciclişti: I. Constantinescu, L. Zaroni, D. Murteanu, V. IonescU şi D. Kolev, se desprind şi ei din pluton şi îşi creează un avans simţitor. La Urziceni, primul pluton are un avans de patru minute faţă de grupul celor cinci, iar la Buzău (unde A. Şelaru cîştigă sprintul), avansul creşte la 6,30 minute faţă de grupul amintit şi la 10,30 minute faţă de grosul plutonului. înainte cu 17 km de Buzău, s-a produs o mare surpriză : N. Hristov, cel mai bun rutier bulgar, acuză violente dureri de cap şi abandonează. Plutonul fruntaş slăbeşte puţin aburi, astfel că la 50 km, înainte de Brăila, diferenţa de timp scade la 6.50 minute, faţă de grupul urmăritorilor direcţi (din care s-au ,,pierdut" V. loneS&U şi D. Kolev) şi la 7 minute faţă de grosul plutonului. Dar, apoi, animaţin special de A. Şelaru (revelaţia etapei) „trage“ puternic şi se distanţează din rou. Grupul celor trei urmăritori nu mai rezistă şi aşteaptă plutonul al doilea cu care se contopeşte la Ianca. Cu 27 km înainte de Brăila, dinamovistul A. Şelaru încearcă să evadeze dar este „prins” din urmă de ceilalţi. El se revanşează însă pe străzile Brăilei înţesate de mii de cetăţeni unde demarînd în forţă, cîştigă sprintul final cu un avans de 21 secunde. A. Şelaru a acoperit 208 km în timpul de 5 ore 35 minute, 32 secunde, fiind urmat in ordine de: St. Poreceanu, G. Caleisea, N. Jilipov, A. Folbert, I. Vasile, R. Klein, C. Tudose și A. Asenov (toți cu timpul de 5 ore, 35 minute, 53 secunde). La o mare diferență (10 minute, 22 secunde) a sosit plutonul al doilea în care se aflau : I. Ognenski, C. Dumitrescu, G. Molceru și alții. Mâine (n.r. azi) se va da plecarea în cea de a doua etapă. Brăila — Galaţi — Buzău (168 km). AL. DRAGOMIRESCU U.R.S.S. campioană europeană la baschet SOFIA I (Agerpres). —■ Corespondență specială: După 10 zile de întreceri pasionante, campionatul european masculin de baschet s-a încheiat cu un sticlos strălucit al echipei Uniunii Sovietice, care a cucerit titlul de campioană europeană. In turneul final echipa sovietică a cîştigat toate cele 7 partide disputate. Baschetbaliştii sovietici au învins în meciul final cu scorul de 60—37 (19—23) puternica formaţie a R.P. Bulgaria. In cadrul competiţiei o burtă comportare a avut şi echipa României care a ocupat locul 5 în clasamentul final. Baschetbaliştii romînii s-au arătat un real progres reuşind să întreacă printre altele puternicele formaţii ale Franţei, R. P. F. Iugoslaviei şi R. P. Polone. Sporii ve român! au participat la mune.Tiase întîlniri internaitonale — Ei, da! Asta zic și eu săptămină bogată! Desen de NEAGU RADULESCU Muncitoarea fruntaşă Topîrdea Vasilica ,de la Industria Bumbacului B, secția 6 țesătorie și-a depăşit planul pe luna iunie cu 15 la sută. PRIMELE OBSERVAŢII LA DESCHIDEREA ANULUI GEOFIZIC INTERNAŢIONAL Luni 1 iulie, ora 0 (timp Greenwich) Va deschis Anul Geofizic Internaţional (AGI) care va dura pînă la 11 decembrie 1958. Această vastă campanie de observaţii ştiinţifice antrenează peste 2.000 de staţiuni de pe întreaga planetă şi aproximativ 120.000 de oameni de ştiinţă din 70 de ţări ale lumii. Deschiderea Anului Geofizic Internaţional a coincis cu un eveniment care a stîrnit un mare interes în rîndul oamenilor de ştiinţă din întreaga lume: o puternică explozie solară. Explozia a fost observată în ziua de 29 iunie şi a determinat începerea unui „interval special mondial“, adică anunţarea simultană a tuturor observatoarelor din lume pentru cercetarea intensă şi permanentă a acestui fenomen şi a consecinţelor lui. Prime consecinţe ale acestei explozii solare au fost observate pe pămînt sub forma unei furtuni magnetice şi unor perturbaţii în ionosferă. La Observatorul Astronomic din Bucureşti soarele a fost urmărit în mod special în aceste zile de specialiştii noştri în frunte cu acad. G. Demetrescu, directorul Observatorului, prof. univ. Călin Popovici, şeful serviciului solar şi alţii. In cursul zilei de luni Observatorul nostru a înregistrat pe suprafaţa soarelui 11 grupuri de pete, totalizînd un număr de 88 de pete, dintre care 7 de dimensiuni foarte mari, unele vizibile cu ochiul liber. De asemenea la Observatorul din Bucureşti s-a înregistrat o agitaţie microseismică intensicată în ultimele zile, ceea ce a dus de asemenea la observaţii interesante. (Agerpres) Informaţii In cadru! Organizaţie! Intern,,Kanale de Standardizare I.S.O. a avut loc la Lisabona intre 24 şi 27 iunie sesiunea Clrtfitetului internaţional pentru Principiile de Standardizare la care R.P.R. a fost reprezentată de tov. prof. ing. I. Miletineanu, director general adjunct al Direcţiei generale pentru metrologie, standarde şi investiţii. In sesiune s-au discutat probleme în legătură cu sprijinul care trebuie dat Comitetelor Tehnice I.S.O. însărcinate cu problemele de standardizare pe plan internaţional şi măsurile ce trebuie luate pentru a asigura concordanţa tuturor recomandărilor I.S.O. In cadrul acordului cultural dintre R. P. Romina şi R.P.D. Coreeană, luni dimineaţa au părăsit capitala plecînd în R. P. D. Coreeană pentru o serie de concerte şi recitaluri. Cornelia Gavrilescu, artistă emerită, prim-solistă a Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., violonistul Mihai Constantinescu şi pianista acompaniatoare Eleonora Sadoveanu. (Agerpres) STEAGUL ROŞU EHOTARIREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Române cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din Republica Populară Romînă (Urmare din pag.-a) de ridicare a productivităţii muncii, precum şi problemele antrenamentului sportiv. Cu toate că în ultimii ani au fost construite multe baze sportive, numărul lor nu satisface nevoile mereu crescînde ale mişcării noastre sportive. Nu sunt folosite din plin resursele locale pentru construirea şi amenajarea de noi baze sportive. In acelaşi timp o mare parte din bazele sportive existente nu sunt folosite cu maximum de randament, iar întreţi- nerea lor lasă de dorit. Lipsurile existente în mişcarea de cultură fizică şi sport se datoresc în primul rind sistemului depăşit de organizare, in care se constată un paralelism de organe conducătoare de sus şi pînă jos, ceea ce a dus la o conducere birocratică şi greoaie şi a lipsit mişcarea sportivă de o conducere unitară. C.C.F.S., care avea sarcina conducerii şi îndrumării activităţii sportive, a neglijat aspectul de masă al educaţiei fizice, preocupîndu-se în special de activitatea sportivăde performanţă. Aceasta s-a reflectat şi în munca asociaţiilor şi colectivelor sportive, care au pus, la fel, în centrul preocupărilor lor activitatea sportivă de performanţă. Centralismul excesiv şi metodele de muncă folosite de C.C.F.S. au creat de fapt o situaţie în care cadrele obşteşti din diferite comisii sportive au fost puse în situaţia de a nu putea rezolva problemele tehnice ale disciplinei sportive respective. Aceasta a dus la îndepărtarea multor cadre obşteşti de la preocupările mişcării sportive. Practica din ultimii ani a dovedit că , existenţa mai multor asociaţii sportive constituie o frînă în atragerea maselor largi la activitatea de cultură fizică şi sport. Sindicatele, U.T.M., sfaturile populare, Ministerul Invăţămintului şi Culturii, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Centrocoop şi celelalte organe şi organizaţii interesate nu au acordat atenţia cuvenită dezvoltării culturii fizice. Lipsurile existente se datoresc şi slabei preocupări a organelor şi organizaţiilor de partid faţă de problemele dezvoltării continue a culturii fizice. Neglijind problema principală a educaţiei fizice a oamenilor muncii, caracterul de masă al acesteia, unele organe şi organizaţii de partid s-au ocupat mai mult de soluţionarea unor probleme locale de mică importanţă ale activităţii sportive competiţionale. In vederea creării condiţiilor necesare dezvoltării culturii fizice şi sportului în concordanţă cu dezvoltarea economică şi politică a Republicii Populare Române, Comitetul ..Central al Partidului Muncitoresc Remin şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române. HOTĂRĂSC: 1 - Crearea unei largi organiza-Iţii obşteşti pe principiul centralismului democratic, Uniunea de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Romînă (U.C.F.S.), ca organ unic de conducere, îndrumare şi organizare a activităţii de cultură fizică şi sport din R.P. Romînă. * .Comitetul pentru Cultură Fizică şi, Sport (organul central şi organele locale) şi asociaţiile sportive îşi încetează activitateaîn mod treptat pe măsura organizării Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Uniunea de Cultură Fizică şi Sport îşi va desfăşura activitatea sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Pentru asigurarea coordonării activităţii de cultură fizică cu cea economică şi de sănătate Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va întocmi planurile de dezvoltare, de investiţii şi financiare ale mişcării de cultură fizică- in conformitate cu directivele Consiliului de Miniştri. U.C.F.S. elaborează obiectivele mişcării sportive din R. P. Romînă, calendarul sportiv intern şi internaţional, se ocupă de propaganda sportivă internă şi internaţională, organizează marile competiţii de masă, se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare mişcării sportive, orientează şi sprijină activitatea de cercetări ştiinţifice în domeniul culturii fizice, dirijează toate fondurile alocate mişcării sportive, investiţiile şi construcţiile în domeniul sportiv , subvenţionează federaţiile sportive. Una din sarcinile principale ale U.C.F.S. va fi dezvoltarea mişcării sportive în mediul sătesc. U.C.F.S. va avea consilii, regionale, orăşeneşti şi raionale. Uniunea, de Cultură Fizică şi Sport ,va conduce şi îndruma colectivele, cluburile (inclusiv cele militare) şi federaţiile sportive. Uniunea de Cultură Fizică şi Sport va îndruma activitatea Asociaţiei Generale a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi. Membrii actualelor asociaţii sportive vor deveni membri ai Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 2. Colectivele sportive vor fi baza organizatorică a activităţii de cultură fizica şi sport a maselor. Ele vor fi organizate şi în viitor pe principiul locului deproducţie, pe întreprinderi, instituţii, cooperative meşteşugăreşti, şcoli, S.M.T., G.A.S. şi cămine culturale. Colectivele sportive de pe lingă casele de ofiţeri se vor organiza şi vor funcţiona ca şi celelalte colective sportive. In ceea ce priveşte educaţia fizică a ostaşilor din unităţile militare, M.F.A. şi M.A.I. vor elabora programele de educaţie fizică cu sprijinul U.C.F.S. "Colectivele sportive vor pune în centrul activităţii lor introducerea gimnasticii de producţie, atragerea oamenilor muncii în trecerea normelor G.M.A., participarea la spartachiade, manifestaţii cultural-sportive, precum şi alte forme atractive şi recreative ale sportului, de masă. In cadrul colectivelor sportive vor funcţiona secţii pe ramuri de sport, care vor putea participa in competiţiile cu caracter intern, orăşenesc, regional sau republican. Colectivul sportiv este condus de un consiliu ales de adunarea generala a menbrilor săi. 3. — înfiinţarea de cluburi sportive — persoane juridice — avind sarcina de a se ocupa de activitatea sportivă de performanţă. Vor putea fi organizate cluburi sportive, sindicale, studenţeştii militare, cooperatiste, săteşti etc. Cluburile sportive se vor organiza pe principiul teritorial sau pe lingă întreprinderi mari. Cluburile sportive militare se vor organiza şi vor funcţiona pe acelaşi principiu ca şi celelalte cluburi. Cluburile vor fi încadrate cu personal tehnic şi administrativ de specialitate. Ele vor avea la dispoziţie baze sportive corespunzătoare. Activitatea sportivă extraşcolară a elevilor se va desfăşura în cercurile şi colectivele sportive de pe lingă şcoli şi în cadrul şcolilor sportive de elevi, sub conducerea U.TAS, şi profesorilor de educaţie fizică. Participarea elevilor în cluburile sportive se va reglementa prin instrucţiuni speciale. Activitatea sportivă competiţională a elevilor o vor forma campionatele şcolare, campionatele republicane de juniori şi spartachiada tineretului. Activitatea sportivă a copiilor şi pionierilor va fi organizată de organizaţiile de pionieri în cadrul şcolilor, palatelor şi caselor de pionieri pe baza programelor elaborate de Ministerul Invăţămintului şi Culturii, U.T.M. şi U.C.F.S. 5. Transformarea, actualelor comisii centrale pe ramuri de sport în federaţii sportive. Federaţia sportivă este persoană juridică fiind forul tehnic superior al ramurii de sport respective. Federaţiile îşi vor baza activitatea pe munca unui număr mare de cadre voluntare care vor activa în cadrul colegiilor şi comisiilor lor, avînd un număr restrîns de salariaţi. Federaţiile vor fi conduse de către un comitet executiv ales în adunări generale sau conferinţe. Ca organe locale federaţiile vor avea comisii locale (regionale, orăşeneşti sau raionale) pe ramuri de sport, care vor funcţiona pe lîngă consiliile U.C.F . respective. 6. — Comitetul Olimpic Român va continua să funcţioneze şi în viitor în aceleaşi condiţii ca şi pînă în prezent. 7. — In vederea unei mai largi dezvoltări a activităţii de turism şi excursii se va înfiinţa Asociaţia „Turismul popular“ care va activa sub îndrumarea U.C F.S. Asociaţia va funcţiona pe principiul centralismului democratic şi va avea un consiliu central, consilii locale şi cercuri de turism în întreprinderi. Cheltuielile necesare funcţionării acestei asociaţii vor fi asigurate din veniturile proprii. 8. — Ziarele . Spotul Popular“, ,,Ui Sport“, precum şi revistele „Cultură fizică şi sport" şi „Stadion“ vor deveni publicaţii ale U.C F. Celelalte publicaţii tehnice — „Fotbal“, „Ssh", etc — vor trece la federaţiile respective. 9 — Activitatea sportivă competiţională care se practică în cadrul A.V.S.A.P., cu excepţia sporturilor aviatice, va trece în preocuparea colectivelor şi cluburilor sportive şi a federaţiei respective. A.V.S.A.P. urmează să se ocupe numai de aspectul aplicativ al unor sporturi : tir, moto etc... • _ 10. — Ministerul Finanţelor şi Comitetul de Stat nentru Preţuri în colaborare cu U.C.F.S., ministerele producătoare şi Ministerul Comerţului vor reexamina preţul de vinzare a materialelor şi echipamentului sportiv în sensul micşorării preţului acestora. De asemenea se crea condiţii avantajoase U.C.F.S. la importul materialelor sportive. Ministerul Finanţelor va lua măsuri de reducere a impozitului pe spectacole cese percepe la manifestaţiile sportive organizate de U.C.F.S. sau organele sale. Consiliul Central al Sindicatelor împreună cu Ministerul Finanţele s, cu U.C.F.S. vor elabora instrucţie"’" în vederea stabilirii contribuţiei din fondul întreprinderii pentru dezvoltarea educaţiei fizice din întreprinderi şi instituţii. De asemenea ministerele vor elabora instrucţiuni pentru organele lor în subordine privind obligaţia acestora în sprijinirea materială şi morală a acestei activităţi. Cheltuielile necesare pentru organizarea şi funcţionarea cluburilor vor fi asigurate din contribuţia colectivelor sportive, încasări de la manifestaţii sportive etc. Pronosportul, întreprinderea de exploatare a bazelor sportive şi întreprinderea de difuzarea materialelor sportive cu întreaga reţea de des- facere vor trece la Uniunea de Cultură Fizică şi Sport. In vederea asigurării materialelofi sportive de calitate şi cu preţuri convenabile şi pentru a reduce importul unor produse de acest fel, unele întreprinderi şi ateliere care au produs şi produc materiale sportive vor trece sub conducerea U.C.F.S. ★ Organele de partid regionale, raionale şi orăşeneşti, precum .şi din instituţii şi întreprinderi vor trebui să sprijine efectiv alegerea, constituirea şi funcţionarea noilor organe ale mişcării sportive, astfel încît U.C.F.S. să devină o organizaţie puternică, capabilă să mobilizeze masele largi de oameni ai muncii în practicarea educaţiei fizice. Organele de partid vor răspunde de activitatea desfăşurată de U.C.F.S. Ele vor veghea ca în U.C.F.S. să fie alese elemente cinstite, capabile să conducă cu succes mişcarea de editură fizică. Se recomandă sindicatelor să se ocupe de problema culturiifizice ca de o parte integrantă a activităţii sindicale, ca un mijloc important în realizarea unei munci de înaltă productivitate, de întărire a sănătăţii oamenilor muncii, de folosire plăcută şi utilă a timpului lor liber. Principala atenţie va trebuisă fie acordată atragerii membrilor de sindicat şi a familiilor acestora în practicarea educaţiei fizice şi asigurării mijloacelor materiale necesate dezvoltării acestei activităţi. U.T.M. va trebui să devinărincipalul factor de mobilizare a maselor de tineri de la oraşe şi sae in practicarea educaţiei fizice. Fiecare utemist trebuie să devină un purtător al insignei G.M A. I. întreprinderi utemiştii trebuie să devină membri de frunte ai colectivului sportiv. De asemenea U.T M. trebuie să organizeze activitatea cultural-sportivă în parcurile de culură şi odihnă. U.T.M. va organiza concursuri sportive locale şi va mobiliza tineretul în acţiunea de amenajare şi întreţinere a bazelor sportive. O sarcină importantă revine organizaţiilor de U.T.M. de a se ocupa de educaţia moral-politică a tinerilor sportivi. Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale va lua măsuri pentru o mai bună organizare a controlului medical al celor care practică educaţia fizică şi sportul. De asemenea va lua măsuri pentru a extinde practicarea culturii fizice medicale în unităţle sanitare şi va sprijini introducerea ei în întreprinderi Sfaturile populare trebuie să asigure posibilităţi cît mai lagi de dezvoltare a culturii fizice şi sorului. In acest scop se vor construi şi amenaja baze sportive folosind şi fonduri din autoimpunere şi mobilizînd^ cetăţenii La muncă voluntară. Măsurile privind reorganizarea activităţii de cultură fizică urmează a fi luate, în mod^ treptat, în aşa fel încît să nu dăuneze bunei desfăşurări a activităţii sportive în curs. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri îşi exprimă convingerea că miisurile cu privire la sportivi vzirea mişcării de cultură fizică şi sport, avînd sprijinul miilor de cadre obsteşti vor determina un nou avint în dezvoltarea culturii firme şi sportului în Republica Populară Romina. Prim Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín GH. GHEORGIHU.DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVE STOICA După „Cupa Primăverii” iată-ne aşadar şi la căpătul celor 10 etape ale „Cupei Primăverii". După întreceri mai mult sau mai puţin disputate (în funcţie de ieri cum au înţeles unele din echipele noastre fruntaşe această competiţie) s-a pus punct întrecerilor, urmînd ca duminică să aibă loc finala între Ştiinţa Timişoara şi Locomotiva Bucureşti. In general, se poate spune că meciurile care au avut loc în cadrul ,,Cupei Primăverii“ au fost disputate cudestulă dîrzenie, că protagoniştii au luptat cu ardoare. Datorită acestui fapt, au fost etape unde în ciuda scorurilor înregistrate, meciurile au atins un bun nivel, echipele practice, un fotbal de calitate. Din păcate nu se poate spune acelaşi lucru şi despre ultima etapă desfăşurată în Capitală, unde cele patru formaţii s-au comportat sub nivelul posibilităţilor, întocmai ca nişte actori plictisiţi după cel de al 100-lea spectacol. „Cupa Primăverii“ a cărei menire a fost de a menţine echipele Iran- Dubla victorie la gimnastică asupra echipelor ft. D. G. întrecerea gimnaştior, în raport cu cea de anul trecut de la Erfurt, cînd am pierdut la diferenţă de 4 puncte, arată o creştere nu numai a elementelor din R.D.G., ci, mai ales, a gimnaştilor români, care au obţinut un total de 332,15 puncte, faţă de 331,75 puncte cit au totalizat oaspeţii. Dintre reprezentanţii noştri, Fr. Orendi s-a clasat pe primul loc la cal, inele şi bară totalizînd cel mai bun punctaj în clasamentul individual compus (06,86). Concursul rezervat gimnastelor a fost şi el viu disputat. Reprezentantele noastre au cîştigat întrecerea cu 226,35 puncte la 224,65 puncte. Rezultatul general al meciului: 559,50 puncte faţă de 556,26 puncte în favoarea echipelor R.P.R. , la un nivel de pregătire superior, înainte de trecerea la noua formulă de disputare a campionatului, a ridicat o serie de probleme legate de actualul stadiu al fotbalului nostru. Dar despre aspectele pozitive şi negative ale acestei competiţii, vom mai avea prilejul să revenim. Iată acum care au fost rezultatele înregistrate în etapa de duminică : C C.A. — Energia Ploeşti 3:0 (1:0), Progresul — Energia T. Mureş 3:0 (1:0), Locomotiva Bucureşti — Energia Steagul Roşu O. Stalin 1:0 (0:0), Energia Petroşani — Dinamo Bucureşti 3:1 (2:1), Flamura Roşie Arad — Progresul Oradea 2:1 (1:1), Ştiinţa Timşoara — Dinamo Oraşul Srli 3:1 (2:0). Trebuie să începem scurtele noastre consideraţii generate spunând că victoria repurtată asupra echipei de box a Franţei nu a fost o victorie confortabilă. Să luăm elementele din gala de simbătă seara. Rene Libeer, deşi nu s-a comportat la valoarea lui reală, totuşi s-a arătat un valoros reprezentant al boxului francez. Fues Retail a demonstrat că ştie să lovească cu ambele frate, iar la nevoie se poate folosi de laterale destul de eficace. Garda închisă, seriile puternice, rezistenţa şi rutina iată ce a arătat Georges Hennţi, oferindu-ne faze extrem de atractive. La Vairdlallo am admirat ce înseamnă un blocaj sigur şi la timp aplicat, precum şi resursele fizice şi morale, care l-au făcut să se poată redresa din două situaţii critice. Claude Saladon a dori joc derutant al picioarelor, eschive şi lente înşelătoare. El a şeut să acuviteleze punct cu punct artinapil spre a obţine decizia. Sangara fără a se lăsa intimidat de faima lui Unea, a atacat cu mult curaj, reuşind să se redreseze după ce s-a odihnit 8 XI. Trancă pregăteşte o directă de dreapta pe care insă Vairolatto reuşeşte să o pareze fiind bine blocat. secunde la pămînt de pe urma unui croşeu care l-a zdruncinat serios. Insfirşit el a aplicat ca şi ceilalţi componenţi ai lotului francez o varietate de combinaţii tehnice şi tactice, care au fost apreciate de specialişti. Trecind la boxerii noştri, trebuie să spunem că in majoritatea cazurilor, i-au putut să menţină cadenţa de luptă până la sfirşit, ceea ce denotă o insu■icientă condiţie fizică. In al doilea rind ei n-au atins nivelul tehnic şi tactic al adversarilor. In schimb s-au impus prin combativitate, dîrzenie şi dorinţa de a învinge. Tehnicienii noştri vor trebui să-şi îndrepte atenţia de aci înainte asupra dezvolării condiţiei fizice a boxerilor, precum şi asupra ridicării nivelului lor ‘ tehnic şi tactic. In privinţa acestor două capitole, meciurile din gala de slmbătă seară au scos în evidenţă o serie de lipsuri serioase, care trebuie remediate neîntîrziat. MIHAIL LUPESCU Citeva consideraţiuni pe marginea întilnrii de box in echipa Frânte Sărbătoare a studenţimii Cu entuziasmul specific tinereţii, zeci demii de studenţi bucureşteni au sărbătorit încheierea anului de învăţământ prin mari demonstraţii sportiveprin întreceri şi competiţii, prin concursuri artistice. Pe stadionul 23 August, 3200 studenţi au defilat în faţa tribunelor, după care a urmat meciul internaţional de fotbal dintre Ştiinţa Cluj şi Spartak Hradek Kralove. Studenţii clujeni şi-au făcut o bună reapariţie în Capitală, prestînd un joc tehnic şi de calitate. Ei au învins cu 2—0 (2—0), avînd o Comportare meritorie. Pag. 3-a