Steagul Roşu, august 1957 (Anul 4, nr. 1035-1059)

1957-08-01 / nr. 1035

INSTITUTUL DE FIZICA ATOMICA AL ACADEMIEI R.P.R. U terminam grabnic treierisul Cîteva cifre semnificative 22 gospodării agricole colective şi 106 întovărăşiri agricole din regiu­nea noastră au terminat treierişul orzului şi griului. In ultimele trei zile în regiune s-au treierat păioa­­sele de pe o suprafaţă de peste 56.000 ha. Ritmul lucrărilor la tre­­ieriş este în continuă creştere. Pină acum, în întreaga regiune s-au treierat păioasele de pe 172.000 ha, ceea ce reprezintă pes­te 40 la sută din suprafaţa culti­vată. Munca în comun îşi arată din plin roadele. Gospodăriile co­lective au treierat pină acum pă­ioasele de pe 46 la sută, iar în­tovărăşirile agricole de pe 52 la sută din suprafaţa cultivată. Recol­ta culeasă de unităţile agricole cooperatiste care au­ terminat tre­ierişul este bogată. Multe dintre acestea, printre care cele din co­munele Buciumeni, Căscioarele, Drăcşani, Segarcea, Suhaia şi al­tele au realizat producții medii la grîu de 2.000—2.200 kg la hectar. O veste bună G.A.C. „I. C. Frimu“ a termina­t boierişul ieri, 31 iulie orele 12. Co­lectiva a treierat recolta de pe o su­prafaţă de 150 hectare, realizirii o producţie de 257.000 kg. Printre fruntaşi în muncă se nu­mara: Savu Alexandru, Marin Mi­nea, Aurica T. Manea, Neacşu Cos­tache, Aurica Saiciuc şi alţii. Cantităţile de grîne contractate şi obligaţiile pentru muncile S.M.T au fost achitate în întregime. Campania a fost încheiată cu un festival artistic. MADAR NICOLAE sfatul popular raional Lehlii Noua staţie pilot pentru fabricarea relonului La uzinele Dudeşti ICECHIM din Capitală s-a pus la punct staţia­­pilot pentru fabricarea, pe scară mi­că, a firelor de relon Zilele acestea staţia-pilot va începe să producă pri­mele şarje de relon. In clişeu: aspect din secţia de poli­­merizare a staţiei-pilot. In medalion, inginer Suzana Petroianu, la tabloul de comandă, făcînd o încercare a funcţionării întregii instalaţii. Un nou produs de mătase La fabrica „Mătasea Populară" din Capitală a început fabricarea unui nou produs: mătase ,imprimată pentru capcade de casă, avînd un aspect plă­cut, asemănătoare cu mătasea chine­zească. Acest produs nou se va livra pieţii comerciale în cursul lunii au­gust. PROLETAR! DLV TOATE TARILE. VNITI-VAl ANUL IV — Nr. 1035 Joi 1 august 1957 4 pagini 20 bani In cinstea zilei de Mageist o strălucită biruinţă în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii Intrarea in funcţiime a reactorului atomic Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA­­v­ă raportăm cu satisfacţie că, in urma efortului depus de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi oamenii de ştiinţă de pe şantierul Centrului de Cercetări Nucleare, în colaborare cu specialiştii sovie­tici, azi, 31 iulie 1957, ora 15.53, reactorul atomic de 2000 Kw a intrat în funcţiune. Lucrările continuă conform programului stabilit pentru atingerea puterii nominale. COMITETUL PENTRU ENERGIA NUCLEARĂ DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI La colectiva din Radovanu Iureşul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August a cu­prins şi pe membrii gospodăriei co­lective „Olga Banele“ din comuna Radovanu — Olteniţa. Zorul cel mai mare e la treieriş. Fiecare zi cîştigată înseamnă boabe agonisite. Şi dacă aşa stau lucrurile, apoi colectivişti vrednici ca alde Cristea Velcea, Dumitru Postelnicu, Ion Becheru, Marin Muşat, nu ştiu ce înseamnă odihna, se numără prin­tre fruntaşii întrecerii. Drept rezultat, pe graficul ariei nr. 1 se îns­criu zilnic cite 16—17.000 kg. gria. Şi, aşa cum rezultă din clişeul de mai sus, puternică e bucuria colectiviștilor atunci cînd vîrfuiesc carele cu saci doldora de boabe aurii. I Cantonul nr. 271 Spre cantonul nr. 27 de pe linia SS Re ferată Bucureşti—Constanţa se în- )) .'( dreaptă de luni şi luni de zile a- )) a­tenţia locuitorilor din comuna şi -) '(raionul Brăneşti, a numeroşilor sa- )/ ^(lariaţi care lucrează la instituţiile)) (­ raionale din Brăneşti şi care do­­b ((miciliază prin împrejurimi. Vă ((veţi întreba, fără îndoială, ce a-‹; ›‚ tracţie mai poate prezenta un sdm- g­uplu canton de cale ferată din a- // (› tîtea mii, de o construcţie aproape b ›› uniformă, cu care ochiul călătorit-X (lui s-a deprins atît de mult, în ‡. ((defilarea lor vertiginoasă prin faţa ((ferestrelor vagoanelor? Şi totuşi, a- a ( cest canton prezintă un „ce“ mai­­aparte, îşi are cu alte cuvinte.../, (cântecul lui. Pentru că, dacă tre­­­nul personal care face în prezent ^ (staţie ia halta Cozieni, situată la (( (circa 1 km. jumătate spre Bucu-\( (reşfoi şi la gara Brăneşti la circa)) ((2 km. spre Constanţa,­­ ar opri )( ((la, cantonul nr. 27, aceasta ar re- () ((prezenta un real serviciu pe care (( ((Direcţia regională C.F.R. l-ar a- () ((duce pentru cei ce domiciliază, sau (( ((au diverse interese în comuna Bră-( ()neşti, reşedinţa radonului cu ace- ( ((.laşi nume. Problema nu este nouă.) ((Cererea aceasta a fost adresată în) ((nenumărate r­indura organelor în( () drept, însă lucrurile au rămas ne-( () schimbate. Un cercetător­ obiec-) () tiv care s-ar deplasa la faţa) )) locului nu ar face altceva decit) V)și constate că rezolvarea favorabi- ) S) lă a acestei cereri ar corespunde) ))într-adevăr interesului marii m­ajo-) ))rități a locuitorilor din Brănești.) ((Pentru că, cantonul nr. 27 „cade“) ((cam în centrul comunei, în vreme) )(ce de la cele două puncte de o-) ((prire situate de o parte şi de cea-) ((haltă a cantonului, este cale bună,) ((pe care îndeosebi în cursul nopţii) ))o parcurgi în condiţiuni destul de) ((grele. Fără îndoială că stabilirea ) ((unei halte la cantonul nr. 27 al a-) () trage după sine desfiinţarea haltei) ((Cozieni, care nu răspunde intere-/ ((selor majorităţii locuitorilor din ) )) Brăneşti. Rostul haitelor de cale) () ferată, situate între două staţii,) )) este limpede: acela de a fi cît) numai la îndemîna călătorilor. Or, ) ))dacă halta Cozieni nu îndeplineşte) )) această condiţiune, dar în schimb) S) cantonul nr. 27 o satisface inte-)­­)gral, întrebăm Direcţia regională) \ C.F.R. de ce nu se iau măsuri în) )­ consecinţă. C I. ABRAMESCU 1 1 Fabrica „FRU­CTONIL“ in plină campanie de lucru 1 august este o dată importantă pentru întregul colectiv de la fabrica de conserve „Fructonil“ din Giurgiu. Căci de la 1 august începe şi în a­­ceastă întreprindere aplicarea siste­mului de salarizare îmbunătăţit, sis­tem a cărui experimentare s-a făcut la fabrica de conserve „Griviţa“ din Capitală. Am căutat să cunoaştem, mai zi­lele trecute, cum s-a pregătit acest colectiv pentru crearea în întreprin­dere a condiţiilor necesare în vede­rea aplicării cu bune rezultate a sis­temului de salarizare îmbunătăţit. Aşa am aflat că în şedinţele pe grupe sindicale, sau în adunările pe între­prindere, sistemul de salarizare îm­bunătăţit a fost amplu analizat, fapt care a generat importante propuneri pornite din masa muncitorilor şi teh­nicienilor, propuneri menite să asi­gure o creştere a productivităţii muncii. Menţionăm astfel propune­rea făcută de maestra de fabricaţie Victoria Anghel, în vederea amena­jării unei săli de sortare a fructelor, cu acces direct în sala de fabricaţie a dulciurilor, fapt care va­ contribui la sporirea­­ randamentului muncii. Mai arătăm de asemenea că la pro­punerea făcută de către mecanicii din mtrp.m­in.rfpir.p c­ n înctolat im ra. Pregătiri pentru aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit anelor de presiune, prin care se evită risipa de aburi, obţinîndu-se implicit importante economii de combustibil. Vrednică de amintit este şi introdu­cerea, la secţia de fabricaţie a con­servelor de legume, a unei maşini de închis borcane tip „Pobeda“, fapt care contribuie de asemenea la rea­lizarea de economii prin reducerea rebuturilor şi creşterea productivi­tăţii muncii. La acestea se adaugă o serie de măsuri tehnico-organizatorice luate din iniţiativa conducerii întreprinde­rii, prin care se urmăreşte de aseme­nea asigurarea unor cît mai bune condiţii pentru aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit. La „Fructonil“ există o preocupare permanentă pentru sporirea sorti­mentelor. In prezent la această în­treprindere se produc diferite con­serve ca: ghiveci de gătit, roşii în bulion, ardei umpluţi cu orez, vinete împănate, compoturi de prune, caise, etc., dulceţuri de caise, prune, ge­muri, iar peste plan jeleu de corco­duşe şi pulpe de fructe (materie pri­mă pentru fabricarea marmelada). Am putut afla că în cursul acestui an vor mai fi puse treptat în fabri­caţie şi alte sortimente de conserve ca salată de roşii, salată de ardei copţi, comnaturi asortate, etc. REALIZAREA PLANULUI LA PRINCIPALII INDICI După ce am arătat aceste realizări şi preocupările prezente în sinul co­lectivului de la „Fructonil“, să ve­dem în ce măsură fabrica de con­serve din Giurgiu reuşeşte să reali­zeze principalii indici de plan. Pe primul semestru, de pildă, planul la producţia globală a fost depăşit cu 8,47 la sută, iar productivitatea mun­cii a crescut, faţă de sarcina planifi­cată, cu 2,27 la sută. Pe luna iulie, planul pe grupe de produse era în­deplinit la data de 27 iulie, în pro­cent de sută la sută la conserve în apă, bulion şi ulei, iar la conserve de fructe fusese depăşit, la aceeaşi dată, cu 4 la sută. In ce priveşte planul de reducere a preţului de cost, procentul planificat pentru pri­mul semestru a fost de asemenea în­trecut. La aceasta s-a ajuns prin organizarea unei mai bune gospodă­riri socialiste pe întreaga întreprin­dere, pe secţii şi ateliere. Acestea sunt în linii mari princi­palele aspecte înregistrate de curând la întreprinderea „Fructonii“ din Giurgiu, unde întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni s-a pregătit intens, pentru ca începînd de la 1 august să se poată face apli­­carea sistemului de salarizare îmbu­nătăţit, cu rezultatele cele mai bune. AL. ION Mesajul timbrelor poştale MOSCOVA — (Prin telefon de la trimisul nostru). Ciad vizitezi expoziţia internaţio­nală de filatelie, deschisă intr-una din marile săli ale bibliotecii ,.V.I■ Lenin“, înţelegi foarte limpede că operaţia colecţionării tmbrelor poştale are la bază o nepotolită sete de cunoaştere. Nu trebuie să fii neapărat filatelist ca să rămâi fermecat de frumuseţea măr­cilor — vignete zimţate care, adunate pe foiţe de album — întocmesc o vâstă enciclopedie ilustrată. Aşa se explică interesul stirnit de această expoziţie originală ai cărei vi­zitatori se numără zilnic cu zecile de mii. M-am oprit lingă fiecare din cele 200 de colecţii expuse. Am int­­init vechi mărci româneşti în colecţia filatelistului L. Korvatov din Moscova, adunate cu migala multor ani. In alte colecţii am remarcat cu bucurie prezenţa timbrelor noastre emise cu prilejul jocurilor olimpice de la Melbourne şi a altor mărci poştale care zugrăvesc dezvoltarea sportului din patria noastră. Tinara franceză Marie Antoine iu­beşte florile, păsările şi animalele. Ea a strins cu răbdare Umbre cu fauna şi flora diferitelor ţări, realizind o colec­ţie splendidă. Fluturii din Mozambic, atît de fe­luriţii peşti din apele Iugoslaviei şi Guineei spaniole, vietăţile pădurilor maghiare şi minunatele flori din Con­go belgian s-au adunat pe pagini de album in faţa cărora vizitatorii zăbo­vesc multă vreme. In colecţia tinărului american , Ernst Kehr am întilnit un plic expe­diat din Bridgeport la 5 iulie 1956 cu ocazia primului zbor efectuat de heli­copterele poştale după cum am admi­rat şi colecţia celui mai tinăr partici­pant la expoziţie, H. A Holmes din Noua Zeelandă ,care are 1I ani. O societate filatelică franceză ne-a dat ocazia să cunoaştem timbre poş­tale avind ca subiect lupta de rezis­tenţă şi o vastă galerie de specialităţi artistice inmănunchiate sub­­ titlul „Marele număr al artei franceze“ din care nu lipsesc figurile lui Gounot, Rameau, Berlioz, Saint-Saëns. Urmărind panourile expoziţiei, de­vine explicabilă afluenţa tinerilor in sala destinată schimburilor de mărci poştale şi bucuria cu care aceştia se cunosc şi inmînează adresele făgădu­­indu-şi să-şi scrie unii altora. Căci purtînd imagini din viaţa ţări­lor de baştină, gingaşele timbre — ve­­ritabile miniaturi de opere artistice — sunt şi ele uri mijloc de cunoaştere re­ciprocă în scopul înfrăţirii internaţio­nale a tineretului, studenţilor“ compus de studenta sovie­tică­­. Lebedinschi. Marele număr de tineri prezenţi au cîntat într-un singur glas vechiul imn ,"­Gaudeamus igitur", exprimându-şi dorinţa de a stabili relaţii prieteneşti şi de colaborare ştiinţifică şi cultu­rală pentru c­ât mai temeinică cu­noaştere reciprocă. Cu ocazia coktailului organizat de Biroul internaţional de presă al Festi­valului, Benita Wogutzki, redactor al revistei studenţeşti „Forum“, din Ber-ADRIAN DUMITRAŞCU (Continuare în pag. 4­ a) PENTRU O VIA­ŢA INTELEC­TUALA VIE In imensul pa­lat al ştiinţei, cum numesc oaspeţii clădirea universi­tăţii din Moscova, clubul internaţio­nal al studenţilor şi-a deschis por­ţile. Aci se vor desfăşura în zilele următoare între studenţii din dife­rite ţări 20 de se­­minarii, şi Mithin pe specialităţi, 4 discuţii, 15 seri de cinema, seri de dansuri şi umor şi­­ un grandios carnaval studen­ţesc. Cu ocazia­­festivităţii inaugu­rale, orchestra uni­versităţii din Mos­cova a cîntat pen­tru prima dată „Cintecul clubului internaţional al tineri japonezi în vizită la delegaţia romina Telefoto AGERPRES Aţi făcut vreodată o călă­torie cu nava, pe apele Bor­­cei ? Probabil că unii din­tre dumneavoastră, da! Zil­nic in sasul şi in josul aces­tei căi de apă circulă „Vo­­ronejul", nava care trans­portă zeci şi zeci de călă­tori de la Călăraşi la Feteşti şi de la Feteşti înapoi. O călătorie ca aceasta am făcut-o şi noi, zilele trecute şi iată-ne acum in posesia citorva imagini pe care le reproducem pentru dumneavoastră. Prima noastră cunoştinţă a fost Victor Boancă, comandantul na­vei .Este o adevărată desfătare să stai de vorbă cu el, acolo, pe pun­tea de comandă şi scrutind calmul adine al întinderilor să asculţi po­vestiri marinăreşti. Iscusitul mari­nar îndrăgostit al apelor face parte dintr-un neam marinăresc. Tatăl, lup de mare. Bunicul, lup de mare El, pasionat şi neostenit călător al fluviului danubian! Cuvîntul său este lege pentru întreg echipajul. Acum ,in preajma Zilei marinei, pe nava „Voronej“, ca pe toate nave­le noastre se simte in întreaga ac­tivitate, atmosfera apropierii sărbă­torii. Un scurt popas printre mem­brii echipajului și înregistrăm pe peliculă o imagine de la postul de pilotaj, unde, atent, Ion Mocofan îndreaptă pe drumul drept şi neted al apei nava cu călători. Ii vedeţi şi dumneavoastră? Cli­şeul ce are indicată cifra 2 redă un aspect din saloane. Sus, pe puntea de comandă se scrutează zarea. Jos, in sala maşinilor, la temperaturi ridicate, se pompează viaţă navei. Aci, in salon călătorii citesc in tihnă un ziar, o carte, sau susţin cu vervă o obişnuită discuţie de drum. Dar drumul are şi popasuri. Unii coboară, alţii urcă. Staţiile sunt la comune. Da, dar in regiunea noastră nu numai cu trenul ori... cu calul şi căruţa putem ajunge intr-un sat. Pină la Roseţi bunăoară, călătorim mai lesne cu „Voronej­ul“... Priviţi bătrinelul din ultima noastră foto­grafie. Cu desaga lingă el, moşul se arată un priceput „echilibrist“. Oricum, e păcat ca aşa, cu pălărie, cu haine „de oraş“ şi cu desaga in mină să facă o baie in Borcea. De aceea se ţine zdravăn de bara improvizată şi virstnicul călător ajunge cu bine la liman. Aşa cum de altfel şi noi am ajuns la Uman cu... fotoreportajull Text GH. ANDREI Foto M. LASTNIC Pentru interzicerea experienţelor cu arme nucleare Sîmbătă 27 iulie a.c. la chemarea, comitetului de luptă pentru pace al oraşului Tr. Măgurele, în sala de festivităţi a Liceului mixt s-au adu­nat peste 270 învăţători şi profesori pentru a-şi exprima dorinţa lor de pace. Tov. Mîntulescu Traian, preşedin­tele comitetului de luptă pentru pace al oraşului Tr. Măgurele, a vorbit despre lucrările sesiunii de la Co­lombo a Consiliului Mondial al Păcii din 11—16 iunie a.c., unde oamenii de diferite convingeri politice şi reli­gioase s-au adunat spre a discuta despre pericolul ce-l prezintă expe­rienţele cu armele atomice şi războ­iul atomic. Tov. Mîntulescu Traian a citit apelul către toate guvernele de a înceta imediat experienţele nu­cleare. Cu vii aplauze cei prezenţi au pri­mit acest apel şi au trimis o mo­ţiune către Consiliul Mondial al Pă­cii, prin care îşi exprimă adeziunea fermă la lupta pentru apărarea păcii, cerînd în mod hotărî! înceta­rea experienţelor cu armele termo­nucleare. ENE FLORIAN corespondent voluntar Cine e pentru şi cine e împotriva unificării Germaniei Z­iarul vest-german „General-An­­zeiger“ a calificat declaraţia comună a puterilor occidentale şi a R. F. Germane cu privire la reunificarea Germaniei drept „inca un petic de hirtie care va fi adău­gat mormanului înalt de documente germane“. Problema re­unificării are pentru poporul german o importanţă de prim ordin. Totuşi, de mulţi ani, germanii văd cum calea spre uni­ficare in foc să se netezească este continuu baricadată cu obstacole. Pentru oricine vrea să judece cins­tit, rădăcina răului e evident una singură : puterile occidentale, și mai ales S.U.A., i-au hărăzit Ger­manică de Vest un rol central în planurile lor agresive împotriva lumii socialiste, iar conducătorii de la Bonn au acceptat, în prejudiciul intereselor germane, acest rol. De aci politica respingerii oricăror pro­puneri de unificare, politică carac­terizată de reprezentanţii opoziţiei vest-germane, dar nu numai de cei ai opoziţiei, ca lipsită de imagina­ţie, neconstructivă, politica luă „nicht !“. Nenumărate ziare, chiar burgheze, subliniază inutilitatea noii declara­ţii, faptul că ea nu conţine nici un fel de idei sau propuneri noi. Este suficientă chiar şi o lectură suma­ră a sa spre a ve­dea limpede că | - ea a rămas exact la nivelul propu­nerilor occidentale | din 1954, care a­­veau şi au viciul de a pune proble­ma cu capul în jos , în loc sa se | vadă adevărul că ||_ scindarea Germa­niei este consecinţa încordării in­ternaţionale, se afirmă în chip în­şelător contrariul. Dacă aşa stau lucrurile, dacă noua declaraţie se distinge doar prin sterilitate, dacă ea nu putea să pro­ducă şi n-a produs, cum s-a expri­mat­ Ollenhauer, decit decepţie, de ce a mai fost ea dată ? Trei motive pare-se să fi împins­­puterile occidentale şi R. F. G. la o declaraţie îi­ problema reuni­­ficării. In primul rînd motive electorale. Poziţia militarista a partidului lui Adenauer, faţă-n faţă cu cea mult mai realistă a social-democraţilor pune în mare încurcătură actuala coaliţie guvernamentală de la Bonn. Ea s-a văzut obligată să dea im­presia, fie şi printr-un „petic de hirtie“, că „face ceva“ pentru uni­ficare. In al doilea rînd Adenauer ţine din nou să dea o mină de ajutor celor care la Londra, frînează orice progres în problema dezarmării. E­­vident, ceea ce nu spune direct, dar de fapt exprimă mai mult de­cât cu transparenţă declaraţia, este că Occidentul şi guvernul de la Bonn sunt împotriva dezarmării şi a destinderii. In fine, declaraţia puterilor occi­dentale şi a R. F. Germane este încă un „nu“, rostit de astă dată în mare grabă şi cu un sen­timent de teamă faţă de noile pro­puneri constructive făcute de O. Grotewohl la conferinţa de presă din 27 iulie. Nou şi important în propunerile din 27 iulie ale guvernului R. D. Germane este ideea formării unei uniuni statale intre cele două sta­te germane existente. Aşa­dar în mod realist se porneşte de la fap­tul că in prezent există două state germane, cu orînduiri diferite, ceea ce însă nu face neapărat imposibilă unitatea germană. Confederaţia germană nu ar fi decit un prim pas, dar unul con­cret, spre unitate. Ea ar asigura o uniune statală juridică, fără ca vreuna din cele două Germanii să-şi impună voinţa celeilalte. Ar lua fiin­ţă un consiliu format din repre­zentanţii parlamentelor celor două Germanii, care ar avea misiunea să găsească punctele de apropiere şi înţelegere. Consiliul ar fi deci un organism permanent, pentru trata­tive şi apropiere. Deosebit de interesante sunt pro­blemele pe care le propune R. D. Germană să constituie obiectul tra­tativelor. Acestea sunt pe de o parte probleme de legături econo­mice, privind trans­porturile, infor­maţiile reciproce şi probleme legate de statutul Berli­nului ; pe de altă parte probleme ca interzicerea fabri­cării şi stocării de armament a­­tomic pe teritoriul german, ca ieşi­rea R. F. G. din N.A.T.O. şi a R. D. G. din tratatul de la Varşo­via, retragerea trupelor străine diin întreaga Germanie, anularea servi­ciului militar obligatoriu, etc. şi unele şi celelalte sunt probleme de interes comun pentru toţi germa­nii, şi unele şi celelalte admit so­luţii unice, perfect acceptabile pen­tru germanii din ambele state ; sunt deci tocmai probleme care pot con­stitui cu mari şanse obiectul unor tratative de apropiere. Comparînd propunerile guvernului R. D. Germane cu declaraţia pu­terilor occidentale şi a R. F. G apare limpede cine luptă pentru u­­nificare şi cine o torpilează, apare limpede că pentru poporul german, există o singură cale de urmat, cea propusă de guvernul R. D. Ger­mane şi care este în acelaşi timp în deplină concordanţă cu interesul general al menţinerii păcii. Iată de ce propunerile R. D. Germane se bucură tot mai mult de adeziunea marii majorităţi a poporului ger­man, de sprijinul tuturor acelora cărora le e scumpă pacea din toată inima. B. STANCU

Next