Steagul Roşu, noiembrie 1957 (Anul 4, nr. 1112-1136)
1957-11-01 / nr. 1112
SA TERMINAM ÎNSĂMÎNŢĂRILE IN ca MAI SCURT TIMP IN RAIONUL ROŞIORI Ultimele zile au marcat în raionul Roşiori o accentuare a ritmului însăminţărilor de toamnă. Săptămîna record — 20—26 octombrie — a avut darul să mobilizeze un mare număr de ţărani muncitori în acţiunea de grăbire a însămînţărilor. Ca de obicei, gospodăriile colective s-au situat în mintea întrecerii patriotice şi ca un prim rezultat, unele dintre ele (printre care ,,Viaţă nouă" din Ciolăneşti — preşedinte Petre Radu — „11 Iunie1" din Dobroteşti — preşedinte Petre Oanică — şi „Răscoala 1907“ din Siliştea — preşedinte Marin Genoiu) au reuşit să încheie primele cu succes campania însămînţărilor de toamnă. O serie de comune cum sînt Balaciu, Scrioaştea şi Socetu realizaseră la data de 30 octombrie un procent de peste 70 la sută la însăminţări, iar altele ca Bălţaţi, Tecuci, Săceni, Sfinţeşti, erau avansate cu această importantă lucrare agricolă. Lărgirea sectorului socialist din agricultură concretizată prin cooperativizarea sută la sută a comunelor Drăcşani şi Zîmbreasca şi peste 95 la sută a comunelor Socetu, Balaciu şi Cucueţi a făl cut de asemenea ca în aceste comune să se observe o creştere simţitoare a ritmului zilnic de însămîntări. Cu toate acestea raionul Roşiori con- tinuă să se numere printre raioanele codaşe la însămîntări, procentul realizat la data de 30 octombrie fiind sub 50 la sută. Analizînd starea de lucruri existentă în unele comune, rezultă că ră- minerea în urmă cu însfimînţările de toamnă nu este întîmplătoare. Dimpotrivă, ea se datoreşte în cea mai mare măsură superficialităţii cu care au privit problema campaniei de toamnă comitetele executive ale unor sfaturi populare comunale, muncii nesatisfăcătoare a o serie de ingineri şi tehnicieni agronomi de la comune care au trecut cu nepermisă uşurinţă peste sarcina nr. 1, ce le revenea, aceea de a fi îndrumătorii şi sfătuitorii permanenţi ai maselor de ţărani muncitori. Cum poate fi calificată decît ca intolerabilă situaţia din comuna Măldăeni, — preşedinte al sfatului popular Gheorghe Tufan şi inginer agronom Petre Husaru — unde pînă la aceast’ dată nu s-a însămînţat nici zece la sută din suprafaţa planificată? La Roşiori, Dirăgăneşti, Belitori şi prea pufin sprijin comitetelor execu- Ciurari procentele realizate pînă acui tive ale sfaturilor populare comunale la însămînțări și care nu trec de 40 și care nu a tras la răspundere pen-1-a c 111 n nrrlmrlocn tti n/t 111 -3 r în t rin Wn nnf î _ n — ^ . * — la sută, oglindesc modul defectuos în organizarea lucrărilor agricole de toamnă, sarcină ce revine deopotrivă comitetelor executive ale sfaturilor populare şi organelor tehnice agricole. Cum ar putea merge treaba bine în aceste comune, cum s-ar putea intensifica ritmul însămînţărilor, dacă tehnicienii agronomi stau prea puţin în mijlocul ţăranilor muncitori, dacă comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele codaşe la însăminţări nu ştiu să antreneze în acţiunea de grăbire a însămînţărilor toţi deputaţii, comisiile de femei, tineretul ? Muncind anarhic, dezorganizat, pe felii, nu se va ajunge uşor la rezultatele dorite. Dacă aşa stau lucrurile, într-o serie de comune din raionul Roşiori, apoi la aceasta a contribuit în bună măsură şi comitetul executiv al sfatului popular raional care a acordat C. DORNESCU tru slaba activitate în campania însămînţărilor, organele tehnice agricole. Comitetul raional de partid poartă vina de a nu fi orientat cu toată seriozitatea activitatea organizaţiilor de bază, a comitetelor de partid de la comune, înspre sprijinirea efectivă a sfaturilor populare prin desfăşurarea unei temeinice munci şi susţinerea muncii politice de masă în rîndul ţăranilor muncitori. Trebuie ştiut că timpul nu aşteaptă, că toate forţele existente în raionul Roşiori pot asigura succesul campaniei de toamnă, că pentru a termina la timp însămînţările este nevoie de un efort în plus pe care au datoria să-l dea toate organele de partid și de stat din cuprinsul raionului. Pe ogoarele colectivei Se ínsamínjeazá pe tarlaua colectivei din comuna Ungureni Experiența sovietică-ghid prețios în munca sfaturilor populare (Urmare din pag. 1) ’ c Tinăra experienţă a sfaturilor popu- lare din țara noastră a dovedit cu a prisosință importanţa însuşirii învăţă- mintelor din activitatea sovietelor şi pentru toate sectoarele de muncă ale sfaturilor populare. Cu atît mai mult , este ea necesară în domeniul muncii organizatorice, mijlocul principal de aetragere a celor mai largi mase la reszolvarea sarcinilor obștești. Spune aceasta, deoarece, tocmai munca orga-r nizatorică este partea cea mai înnoi- n toare în întreaga activitate a organc nelor locale ale puterii de stat, este n sectorul care stă la baza înfăptuirii o principiului esenţial în concepţia de zi munca a sfaturilor populare, acela de c a atrage în orbita preocupărilor de n conducere mase cît mai largi de oanmeni ai muncii. Or, în acest domeniu , tatonarea pe diverse încercări şi ipoteze ar fi deosebit de dăunătoare, înţtirziind participarea maselor la rezolsivarea sarcinilor obşteşti. De acest pericol, am fost scutiri, tocmai datorită faptului că marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, ne-a pus cu ge- ţ] nerozitate la îndemînă un vast şi veri- ji ficat bagaj de cunoştinţe, un material ^ documentar bazat pe o glorioasă experienţă. Cine a citit broşura „Depu- tatul sovietic slujitor al poporului" — ‘ şi-a putut da seama cite învăţăminte se găsesc aici pentru activitatea depu . taţilor noştri, în circumscripţiile elec- torale, a putut înţelege că, afară de cinstea ce i s-a făcut, deputatului i s-a încredinţat şi sarcina de mare răspun- P dere, aceea de a atrage masa de alengatori la acţiunile iniţiate de sfatul popular. . . in regiunea noastră putem găsi nenumărate exemple de deputaţi care au aplicat in mod constructiv învărţăturile astfel dobîndite. In comuna a Dragoş-Vodă ,din raionul Călaraşi, decputaţii Nicolae Tudor, din circumscriţia nr. 9 şi istrate Cosma din circumcscripţia nr. 14 şi-au transformat circumscripţiile într-un adevărat fermacar de acţiuni gospodăreşti. Ca unul, toţi locuitorii acestor circumscripţii au muncit pentru extinderea reţelei de electrificare pe toate uliţele, au repacrat străzile, au curăţat şi văruit pomii de pe marginea străzilor, dînd acestor ^ cartiere un aspect curat şi îngrijit. Şi în activitatea comisiilor permanente, experienţa sovietică a adus un raport de seamă atît în ce priveşte funcţionarea acestor forme organiza- torice cît şi pentru orientarea depute- ţilor în activitatea lor în cadrul comisiei permanente. Iată un singur exem- ,plu : In cursul acestui an, deputatul® în sfatul popular regional Dr. Alexan- V dru Streng, citind despre tm studiul făcut de o comisie permanenţi, dinjf Crimeia cu privire la condiţiile de muncă ale cadrelor sanitare, a iniţiat, prin comisia permanentă ai cărei profil şedinţe este, organizarea unei anchete® în rîndul tuturor medicilor rurati dintr regiune privind condiţiile lor de viaţa® şi de muncă. La această anchetă au® răspuns peste 250 de medici, şi pe baza® materialului adunat, comisia permanentă a înaintat concluziile sale inm soţite de propuneri interesante, comisterului executiv. . II Atît pe plan regional, cît și raional | activitatea formelor organizatorice de| | masă este îndrumată și coordonată în|| mod direct de către secţiunile organ! | | zatorice care fac parte din aparatul comitetelor executive. Prin intermediul» | instructorilor repartizaţi pe cite un®, raion, sau respectiv, grup de comune,« /, comitetele executive asigură antrena-] jt rea cît mai largă a deputaţilor, a co-\J, mitdelor de cetăţeni, a femeilor şi| ( tineretului în munca pentru rezolvarea]; sarcinilor gospodărești în oraşele și] | satele regiunii. In acest scop, s-a dat ( o atenție deosebită pregătirii instructorilor, înarmării lor cu cunoașterea cît mai temeinică a metodelor sovie-'f tice în munca organizatorică. in fîe-^V care lună, cîteva zile sînt rezervater ş, studiului de materiale sovietice, cît şi a celor din literatura sovietică de specialitate. Revista „Din experienţa sfaturilor populare“ ne este în această privinţă un ajutor preţios, deoarece aproape fiecare număr cuprinde pe lingă alte articole şi cite un material nou şi interesant din experienţa sovietelor. In numărul 56 din iunie 1957, a apărut în cadrul acestei reviste, la rubrica „Să învăţăm din experienţa sovietică“, articolul „Consfătuiri cu preşedinţii şi secretarii sovietelor săteşti“. Insurşindu-şi învăţămintele ce se desprind din acest material, instructorii noştri au putut da um sprijin de seamă comitetelor executive raionale în organizarea şedinţelor cu preşedinţii şi secretarii comitetelor executive comunale, şedinţe care de cele mai multe ori sînt hotărîtoare pentru pornirea unei campanii sau acţiuni mai importante. Datorită aplicării creatoare a învăţămintelor extrase din documentarea sovietică, care ne stă în permanenţă la dispoziţie, de către comitetele executive, în munca organizatorică de masă din regiunea noastră s-au obţinut bune rezultate. In comuna Bentori, de pildă, din raionul Roşiorii de Vede, toate comitetele de cetăţeni contribuie la înfrumuseţarea comunei, la ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii social-culturale, precum şi la mobilizarea maselor pentru îndeplinirea obligaţiunilor către stat. O grijă de seamă în munca organizatorică desfăşurată de sfaturile populare o constituie antrenarea cit mai largă a femeilor muncitoare la acţiunile obşteşti. Comisiile de femei, ca una dintre formele muncii organizatorice de masă, şi-au îndeplinit in bune condiţii această sarcină, asigurând participarea maselor de femei atît la acţiunile gospodăreşti — de curăţenie şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor — cît şi la înfăptuirea sarcinilor cu caracter economic. Multe sunt firele prieteniei care leagă astazi femeile românce de cele sovietice. De curind, ca răspuns la darul oferit cu prilejul zilei de 8 Martie, femeile membre ale colhozului „Miciurin“ din regiunea Poltava, R.S.S. Ucraina, au trimis femeilor colectiviste de la G.A.C. „Elena Pavel“ din comuna Vasilaţi, raionul Hrăneşti, cîteva obiecte de artă manuală, feţe de masă şi diverse micuri, brodate cu dragoste pentru prietenele din Romînia. însoţind darul, scrisoarea colhoznicelor din Poltava aduce un salut călduros femeilor romnice împărtaşindu-le totodată din minunatele realizări ale colhozului lor milionar. Această scrisoare, ca şi multe altele de acest fel, purtînd cu ea adevăruri de netăgăduit din realizările minunate ale acestui colhoz, a fost citită în comună, la căminul cultural, în adunările grupelor de femei, şi a fost expusă la gazeta de perete din comună. Ea a constituit un factor activ de agitaţie în acţiunea de cooperativizare a comunei. Acest fapt, mărunt în aparenţă — o scrisoare ca atîtea altele — a avut urmări însemnate , încă un număr de familii lămurite, care au păşit cu tragere de inimă pe făgaşul socialismului. Măsor cu mintea giganticele înfăptuiri ale măreţelor termocentrale care au răsărit pe pămîntul patriei noastre, privesc sutele de sate electrificate şi radioficate din cuprinsul regiunii noastre, îmbrăţişez bogatele ogoare ale colectiviştilor şi întovărăşiţilor, peste care erau stăpîni odinioară un număr mic de exploatatori. Acestea toate sínt, fără îndoială, rodul muncii maselor de oameni vrednici, care sub conducerea partidului și guvernului nostru au înfăptuit adevărate minuni. Acestea sínt rezultate ale sprijinului multilateral dat poporului român de către Uniunea Sovietică, sprijin care s«a manifestat din plin şi în sectorul muncii organizatorice. Incepînd cu organele locale ale puterii de stat — sfaturile populare, create după exemplul sovietelor — şi pînă la comisiile permanente şi comitetele de cetăţeni, pilda glorioasă a poporului sovietic ne este imbold şi ajutor preţios în muncă. Comitetul executiv al sfatului popular- regional Bucureşti va folosi şi în viitor in mod constructiv bogatele învăţăminte din glorioasa experienţă sovietică care îmbinată cu propria noastră experienţă va asigura obţinerea de succese şi mai importante pentru creşterea capacităţii şi rolului sfaturilor populare în opera de construire a socialismului. ANUNŢ UNIUNEA RAIONALĂ A COOP. DE CONSUM VIDELE CAUTA 3 CONTABILI bine pregătiţi şi cu practică îndelungată INSII Gospodăria Apicolă Anexă de pe lingă Uzinele de Tuburi „REPUBLICA“ oferă spre vînzare răsaduri de roşii şi ardei iute pentru sere. Doritorii se vor adresa la Serele Gospodăriei Agricole Anexe a Uzinelor de Tuburi „REPUBLICA“ B-dul Muncii Nr. 256. TELEFON : 9.60.30 interior 73. STEAGUL ROŞU Y In cinstea celei de a 40-a aniver sări a Marii Revoluţii Socialiste $ X din Octombrie, în Editura de stat , pentru literatură politică ¥ 4 \ Au apărut () X V. I. Lenin: Despre Marea Revolupţie Socialistă din Octombrie p X V. I. Lenin: Opere voi. 15 () X V. I. Lenin: Opere voi. 16 D X V. I. Lenin: Opere voi. 17 d x •* ★ 0 \ I. V. Stalin: Despre Revoluţia din X $ Octombrie v V ★ X P John Read : Zece zile care au zgu- x 0 duit lumea v ^— —Vor apare:— v 0 Amintiri ale foştilor voluntari X P romîni din Armata Roşie în timpul l 0 Marii Revoluţii Socialiste din Oc- lo tombrie şi al războiului civil. 0 Contribuţii la studiul influenţei X (? Marii Revoluţii Socialiste din Oc- Xctombrie în România. 1754 DE NOI FAMILII IN GOSPODĂRIILE COLECTIVE IN RAIONUL SLOBOZIA in ultima vreme, acţiunea de colectivizare a agriculturii raionului Slobozia a luat o mai mare amploare. In fiecare săptămînă sute de ţărani muncitori din întovărăşiri se înscriu în gospodăriile colective. In perioada 1—26 octombrie gospodăriile colective au primit 1754 familii de ţărani, muncitori cu 6236 ha. La ora actuală patru comune — Poiana, Ograda, Mărculeşti şi Cosîmbeşti — sînt complet colectivizate. De asemenea şi un număr de cîteva sate din alte comune ale raionului sînt colectivizate în întregime. In gospodăriile colective din Traianu, Bucu şi în altele s-au înscris sute de ţărani muncitori. Peste 200 de ţărani întovărăşiţi din Bora şi Slobozia au făcut cereri pentru întemeierea a două gospodării colective. Creşterea neîncetată a ritmului de colectivizare a agriculturii din raionul Slobozia este o urmare directă a influenţei pe care o exercită gospodăriile colective asupra ţăranilor muncitori întovărăşiţi şi un rezultat al muncii politice de masă pe care o desfăşoară Faptele ilustrează... “1orespondenţa noastră, tovarăşa Francisca Bălan, are o supărare pe care ne-o comunică în scris: „In oraşul în care locuiesc, la Giurgiu, nu se găsesc ilustrate. Aceeaşi situaţie există şi în raionul Giurgiu, unde la oficiile poştale sau la unităţile „Librăria noastră“, deşi foarte solicitate, aceste „articole" sunt cu totul necunoscute“. Mâhnirea corespondenţei ni se pare foarte justificată. In zilele noastre, oraşul de pe malul Dunării, dată fiind importanta lui ca port şi centru industrial, este vizitat de numeroşi cetăţeni din diferite colţuri ale ţării şi chiar de peste hotare. Or, e ştiut că atunci clnd te afli Intr-un oraş străin, departe de casă, glndul Iţi zboară către familie sau prietenii pe care l-ai lăsat departe. In asemenea împrejurări, cîteva cuvinte scrise pe verso-ul unei cărţi poşta!» ilustrat cu o imagine a locurilor unde te afli, fac multă plăcere destinatarului. Dar acest lucru nu este posibil de îndeplinit la Giurgiu. Și ar mai fi de consemnat un fapt. Dacă în vremea burgheziei cineva s-ar fi încumetat să „tragă“ niscaiva ilustrate cu aspecte din Giurgiu, acesta ar fi făcut un prost serviciu edililor timpului. Că, vorba aia, era destulă mizerie de fotografiat în oraş! Dar astăzi? Oare astăzi nu avem atîtea şi atitea locuri frumoase, realizări ale regimului nostru, cu care să ne mindrim? Nu merită ele să fie ilustrate şi trimise în cine ştie ce alt colţ al ţării ? Răspunsul ni-i dau frumosul centru al Giurgiului, Parcul „Mihail Eminescu“, bulevardele noi. Teatrul în aer liber şi atîtea alte locuri pitoreşti din raionul Giurgiu pe care le întîlneşti ia tot pasul. Dar ce folos că le întîlnim noi, le întîlnesc cetăţenii care caută ilustrate şi nu le întrunesc cei care... trebuie să le editeze! — S. C. — Noi locuinţe In primăvara acestui an sfatul popular al oraşului Giurgiu a atribuit multor muncitori loturi de pămînt pe care să clădească locuinţe. In fiecare zi cartierul de pe şoseaua Oinacu înfloreşte văzînd cu ochii. Pînă in prezent 11 dintre muncitori printre care Ciocan Teodor, Titi Nicolae, Pantonenu Gheorghe şi alţii s-au mutat în locuinţele recent construite. GEORGESCU ŞTEFAN (f AVIZ pentru consumatorii de gaze lichefiate Se face cunoscut că mecanicii controlori ai întreprinderii distribuitoare, care se prezintă la cerere sau din oficiu, pentru verificarea sau repararea de instalaţii şi aparate de ardere, trebuie să posede şi să arate legitimaţia tip eliberată de Baza I Bucureşti. Acei care nu posedă astfel de legitimaţie vor fi reclamaţi autorităţilor, sezisînd şi conducerea întreprinderii. M.I.P.Ch. — D.G.D. BAZA I BUCUREŞTI Lupta pentru calificări continua în campionatul mondial de fotbal Zece din cele şaisprezece echipe naţionale care vor participa la faza finală a campionatului mondial de fotbal (8—29 iunie 1958 — Suedia) sunt actualmente cunoscute. Ele sunt Suedia şi Germania Occidentală (calificate din oficiu), Anglia, Austria, Brazilia, Paraguay, Franţa, C. cehoslovacă, Argentina şi Mexic. Celelalte şase echipe vor fi cunoscute în viitorul apropiat, ultimul meci din Cadrul fazei preliminare urmărit a se desfăşura la 22 decembrie între Italia şi Portugalia (grupa a VIII-a). In ceea ce priveşte şansa de calificare a reprezentativei ţării noastre, este cunoscut că în cazul că echipa R.P.R. obţine o victorie duminică în meciul cu Grecia, este suficient un rezultat egal ca meciul de la Belgrad (17 noiembrie) pentru a participa la turneul final din Suedia. Ziarul nostru prezintă un tablou exact al situaţiei in competiţia preliminară. Zona europeană (un calificat de grupă). Grupa 1.-1. Anglia 7 puncte ; 2. Irlanda 5 puncte; 3. Danemarca 0 puncte. Calificată : Anglia. Grupa 2. - 1. Franţa 7 p. ; 2. Belgia 5 p. ; 3. Islanda 0 puncte. Calificată : Franța. Grupa 3. — 1. Ungaria 4 p. ; 2. Norvegia 2 p. ; 3 Bulgaria 2 puncte. Calificată : 7 Grupa 4. — 1. Cehoslovacia 0 p. ; 2. Ţara Galilor 4 p. ; 3. R. D. Germană 2 puncte Calificată : Cehoslovacia. Grupa 5.— 1. Austria 7 p. ; 2. Olanda 5 p. ; 3. Luxemburg 6 puncte. Calificată : Austria. Grupa 6.— 1. U.R.S.S. 6 p. ; 2. Polonia 4 p. ; 3. Finlanda 6 puncte. Calificată : 7 Grupa 7 -1. România 3 p. ; *2. Iugoslavia 2 p. ; 3 Grecia 1 punct. Calificată : 7 Grupa 8.— 1. Irlanda de nord 3 p. ; 2. Portugalia 3 p. ; 3. Italia 2 puncte. Calificată : 7 Grupa 9.— 1. Scolia 4 pi. ; 2. Spania 3 p. ; 3. Elveția 1 punct. Calificată : 7 Zona America de sud (un calificat de grupă) Grupa 1.— 1. Brazilia 3 p. ; 2. Peru 1 punct. Calificată : Brazilia. Grupa 2.— 1. Argentina 6 p. ; 2. Bolivia 4 p. ; 3. Chile 2 puncte. Calificată : Argentina. Grupa 3.— 1. Paraguay 6 p. ; 2. Uruguay 5 p. ; 3 Columbia 1 punct. Calificată : Paraguay. Zona America Centrală și America de nord (un singur calificat).Grupa—1.—— 1. Costa Rica 8 p. ; 2. Curasao 3 p. ; 3 Guatemala 1 punct, calificată pentru finala zonei : Costa Rica. Grupa 2.— 1. Mexic 8 p. ; 2. Canada 4 p. ; 3 statele Unite 6 puncte. Calificata pentru finala zonei : Mexic Finala zonei Mexic —■, Costa Rica 2-8 Costa Rica — Mexic .1-1 Calificată : Mexic. Zona Asia — Africa (un singur calificat). Grupa 1.— 1. Indonezia 3 p. ; 2. R.P. Chineză 3 puncte. Calificată pentru semi-finala zonei: Indonezia. Grupa 2.— Israel — Turcia Turcia forfait. Calificată pentru semi-finala zonei: Israel.-----------------------Semi-finala zonei urmează să se desfășoare între Israel și Indonezia. Grupa 3.— Egipt — Cipru. Cipru forfait. Calificată pentru semi-finala zonei Egipt. Grupa 4.— 1. Sudan 3 p. : 2. Siria 1 punct. Calificată pentru semi-finala zonei Sudan. Semi-finala zonei urmează să se desfășoare între echipele Egiptului și Sudanului. Invingătoarea va întilni echipa învingătoare din meciul Israel — Indonezia campionatului mondial de gotal este gata. Clijaul alăturat a fost luat Iccaria li.der naţional Suedia — Norvegia (cişligat de Suedia cu 5:2) şi repreeinat pe căpitanul echipei norvegiene Thorbjörn Svensson şi pe cel al echipei suedeze Aric Johansson, împreună cu Dengt Agren de la Federaţia Suedeză cje Fotbal, examinind afişul. Este interesant de subliniat că acesta a fost cel de al 75-lea meci internațional pe care Svenssen l-a jucat pentruNorvegia. Au sosit fotbaliştii greşi Joi seara a sosit în Capitală echipa selecţionată de fotbal a Greciei care va întâlni duminică pe stadionul „23 August“ echipa R. P. Romíno, într-un meci contând pentru preliminarii!, campionatului mondial. La sosire pe, aeroportul Baneasa fotbaliştii greci au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai U.C.F.S., federaţiei de fotbal şi de numeroşi ziarişti. Linoxirachis şi Papoulidis Duminică va avea loc pe stadionul şi în jurul stadionului Tineretului din Capitală, finala tradiţionalului cros „7 Noiembrie“. La acesta au fost înscrise echipele celor 16 regiuni şi o formaţie a oraşului Bucureşti. Fiecare regiune va fi reprezentată de 5 concurenţi la seniori, 5 concurenţi la juniori, şi cite 4 concurente la junioare şi senioare. înainte de festivitatea de deschidere, fixată pentru ora nouă dimineaţa, concurenţii vor putea recunoaşte traseul după schiţele ce li se vor pune la dispoziţie de către organizatori. La ora 9,30 se va da plecarea în crosul junioarelor, care măsoară o distanţă de 1000 m. Mai tîrziu, vor pleca juniorii pentru finala crosului pe o distanţă de 3.000 m. In sfîrşit la orele 10,20 şi 10,50, se vor da plecările în crosurile senioarelor şi seniorilor, care măsoară lungimile de 1.200 şi 5.000 m. In finala crosului pe ţară, participă şi regiunea Bucureşti cu două echipe care numără pe cei mai buni atleţi şi atlete din regiunea noastră, formaţia: Voinescu —■ Zavada II, Brânzei, Neacşu, — Calindiu, Bone — Cacoveanu, Petschowski, Alexandrescu, Zavada I, Tătaru. In echipa adversă a jucat tot timpul stoper, Caricas. In jocul combinativ al selecţionaililor, care au realizat execuţii bune, s-a făcut remarcat îndeosebi Petschewski, care a avut rol de dirijor al majorităţii acţiunilor. In repriza doua, centru atacant a fost Eras, iar din minutul 40, Nicușor l-a înlocuit pe Zavoda I, ca inter, pe dreapta însă Petschowski trecând pe stingă. Impresia noastră a fost că atacul a mers mai bine cu Alexandrescu în centrul liniei, decît cu Ene, deși acesta a muncit mult, s-a străduit să lege jocul și a „vrut" mult să corespundă. Dealtfel, nota, generală a fost că absolut toţi jucătorii au activat într-un tempo susţinut, la care i-a silit şi partenerul, dar nu-i mai puţin adevărat că şi ei au dorit să se întrebuinţeze serios. Nu se poate spune că introducerea lui Nicuşor lângă Ene, a dat liniei ofensive mai multă coeziune şi nici că eficacitatea quintetului a crescut. Repetăm, prima linie de atac, ne-a dat impresia unei mari siguranţe. Caricaş a jucat bine şi a oprit multe atacuri conduse fie de Alexandrescu, fie de Ene, deşi nu a avut partenerii pe care i-a avut Brînzei de pildă. In general un antrenament reuşit. — g. — Un antrenament reuşit al lotului national de fotbal Ultimul antrenament al lotului național de fotbal pentru fixarea echipei ce ne va reprezenta in meciul cu Grecia a avut loc ieri după amiaza pe stadionul „23 August“ și poate fi considerat rdrtsit, deoarece el a „cristalizat apele“ atît cit le putea cristaliza, în actuala situație. Cu toate precauțiile, ca antrenamentul să fie secret, pînă la urmă au izbutit sa intre pe stadion peste 1000 spectatori. Partenerul echipei naționale a fost echipa Energia 23 August, din categoria C, care a avut o comportare bună. In cele două reprize cît a durat meciul de ieri, ultima mai mare decît prima, (s-au jucat circa 100 minute), selecţionata a marcat 4 goluri, cîte două de fiecare repriză. In prima jumătate a jocului a marcat Alexandrescu de două ori, iar în a doua Ene și Petschowski din „11 m.“. In prima repriză a fost aliniată Finala crosului „7 Noiembrie“ O VESTE BUNA PENTRU GOSPODINE IN KIRIND se va pune în vînzare apreciatul produs al fabricii „STFLA" IN NOUL AMBALAJ VINERI 1 NOIEMBRIE 1937 PROGRAMUL I . 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 Cîntece de compozitori romîni. 7.25 Concert de ( dimineaţă. 8.00 Materiale din presă . 8.30 Muzică. 9.00 Simfonia a IV-a în La Amador „Italiana“ de Mendelssohn-Bar- Jtholdy. 9.30 „Prietenii cîntecului“. Mici artişti amatori de peste hotare. 10.00 f Muzică din operete, 11.45 Sonata pentruflaut şi pian de Hindemith. 11.00 Bulletin de ştiri. 11.03 Din muzica popoarelor. 11.45 „Primăvara omenirii“ »(lecturi literare despre viaţa tineretului sovietic). 12.00 înregistrări din concertul orchestrei simfonice a cinematografiei. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05/Cîntece. 13.20 Muzică de estradă. 14.00 IPiese pentru pian. 14.39 Cotele apelor ■/Dunării. 14.45 Cîntă Nyiredy Eva şi Victor Loidl. 15.00 Buletin de ştiri. 715.05 Concert de estradă. 15.50 Programde muzică populară. 16.15 Vorbeşte »Moscova! 16.45 Cîntece. 17.00 BuletineLe ştiri. 17.05 Zece zile care au zguduitlumea. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunţuri şi muzică. 17.25 Muzică f| uşoară de compozitori romîni. 18.30 Actualitatea în ţările socialiste. 18.30 1| Din viaţa de concert a Capitalei. 19.00 ll Buletin de ştiri. 19.05 Program inter[] pretat de orchestra „Mioriţa“ din Ora- Jişul Stalin. 19.25 Cîntă Corul Radio. 19.45 2 La ordinea zilei. 19.55 Noapte bună,copii. 20.00 Buletin de*ştiri. 20.15 „Cîntecul săptăminii“. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 „Muzică instrumentală românească. 21.45 Muzică uşoară. 22.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 22.30 Selecţiuni din opera „Pescuitorii de perle". 23.52—23.55 Buletin de ştiri PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 cîntece despre brigadieri. 14.20 Pe strunele viorii. 14.40 Muzică uşoară. 15.00 Ciclul „Cvartete de compozitori romîni. 15.30 Muzică populară romînească. 15.45 Cîntece. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.29 Sfaturi gospodăreşti. 16.25 Capriciu de Haydn. 16.30 „Cîntece din Neapole“. 16.45 Cultura romînească peste hotare. 17.00 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei. 17.30 „Roza viaturilor“. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 „Săptămîna muzicii sovietice“. 18.30 Amintiri... 18.45 Cîntece. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 „Dans balcanic" de Panciu Vladigherov. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 Teatru la microfon: „Mitrea Cocor“. 21.00 Buletin de ştiri. 21.15 cîrtă Lia Crăciunescu. 21.30 „Părinţi şi copii“. 21.45 Lucrări simfonice de compozitori romîni. 22.30 Muzică populară românească. 23.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 23.15—24.00 Concert de noapte. W TEATRE : Teatrul de Operă şi Baffllet al R.P.,R„ orele 19.30 : Rigoletto ; «Pi Teatru! de Stat de Operetă, orele M19.30 : Lăsaţi-mă să cint Teatrul Nafuţional „I. TCaragiale“ (Comedita), j orele. 19.30 : Regele Lear; Teatrul Naţţional ,J. L. Caragiale“ (Studio), orele 11. 19.30 : Platon Crecet ; Teatrul Municipal („Matei Milie“), orele 19.30 : Ura;■ //ganul ; Teatrul Municipal — Studio — * \(„Haimon Sîrbu“), orele 19.30 : omului / care aduce ploaie ; Teatrul Armatei ( HMagheru), orele 19.30 : Despot Vodă ; «Teatrul Armatei (C.C.A.), orele 20 : \|Căsătoria; Teatrul „C. Nottara“, orele 7- 19.30 : Uliţa fericiri! ; Teatrul Tineretului, orele 19.29 : Mult zgomot pentru nimic ; Teatrul Muncitoresc C.F.R.\vvGluleşti, orele 19.30 : Doctor în filozofie ; Circul de Stat, orele 20 : Curr* Ui voie bună ; Teatrul Evreiesc de Stat, orele 20 : Jurnalul Annei Franck ■ ' Ansamblul de cîntece şi dansuri is.P.C. (Calea Victoriei 1741, orele 20: Concert-spectacol extraordinar cu programul prezentat în Franţa şi Elveţîa CINEMATOGRAFE : Patria : Prolo gul ; Republica • Don Quijote : Magheru, Elena Pavel : Poetul ; Flacăra, N. Bălcescu : Detaşamentul lui vasca Trubaciov ; i. c. Frimu : Crucişătorul Potemkin ; Gh. Coşbuc : Lumini verzi ; v. Alecsandri, Bucureşti, înfrăţirea între popoare ; Căile dragostei ; Lumina : Alexandr Nevrali ; 23 August : Vreau să cvnt ; Central: Alex. Popov, Libertăţii : Poznaşii oin Barenburg ; Victoria : Alex. Sabia, Mioriţa, M. Eminescu : o mică întîmplare ; Doina : O întîm- Plare la Benderath: Maxim Gorki. 1 Mai : In calea trăznetului ; Timpuri ■Toi : Oceanul pacific ; Tineretului: Titi Buhogiindă ; Gh. Doja. Moşilor: Mikolka cel viteaz ; Griviţa. Arta : Păianjenul de aur ; Vasile Roaită. Munca : Primăvara pe strada Zarecinaia; Cultura] : Aspecte de la Festivalul tineretului de la Moscova ; Unirea : Trenul merge spre răsărit ; Constantin David : Călătorie misterioasă ; Dorina Simo : Un pichet în munţi; Ilie Pintiile : Fiii munţilor ; Volga : inima cîntă ; Olga Bancic : Călătorie în tinereţe; Aurel Vlaicu : căpitanul şi eroul său ; Alianţa : Al 41-lea. Pag. 3.a