Steagul Roşu, noiembrie 1957 (Anul 4, nr. 1112-1136)

1957-11-01 / nr. 1112

SA TERMINAM ÎNSĂMÎNŢĂRILE IN ca MAI SCURT TIMP IN RAIONUL ROŞIORI Ultimele zile au marcat în raionul Roşiori o accentuare a ritmului însă­­minţărilor de toamnă. Săptămîna re­cord — 20—26 octombrie — a avut darul să mobilizeze un mare număr de ţărani muncitori în acţiunea de grăbire a însămînţărilor. Ca de obicei, gospodăriile colective s-au situat în mintea întrecerii patriotice şi ca un prim rezultat, unele dintre ele (printre care ,,Viaţă nouă" din Ciolăneşti — preşedinte Petre Radu­ — „11 Iunie1" din Dobroteşti — preşedinte Petre Oanică — şi „Răscoala 1907“ din Siliştea — preşedinte Marin Genoiu) au reu­şit să încheie primele cu succes cam­pania însămînţărilor de toamnă. O serie de comune cum sînt Ba­­laciu, Scrioaştea şi Socetu realizaseră la data de 30 octombrie un procent de peste 70 la sută la însăminţări, iar altele ca Bălţaţi, Tecuci, Săceni, Sfin­ţeşti, erau avansate cu această im­portantă lucrare agricolă. Lărgirea sectorului socialist din agricultură concretizată prin cooperativizarea sută la sută a comunelor Drăcşani şi Zîm­­breasca şi peste 95 la sută a comune­lor Socetu, Balaciu şi Cucueţi a fă­­l­ cut de asemenea ca în aceste comune­­ să se observe o creştere simţitoare a­­ ritmului zilnic de însămîntări. Cu toate acestea raionul Roşiori con-­­ tinuă să se numere printre raioanele­­ codaşe la însămîntări, procentul reali­zat la data de 30 octombrie fiind sub­­ 50 la sută. Analizînd starea de lucruri exis­tentă în unele comune, rezultă că ră-­­ minerea în urmă cu însfimînţările de toamnă nu este întîmplătoare. Dimpo­trivă, ea se datoreşte în cea mai mare măsură superficialităţii cu care au privit problema campaniei de toamnă comitetele executive ale unor sfaturi populare comunale, muncii nesatisfă­cătoare a o serie de ingineri şi teh­nicieni agronomi de la comune care au trecut cu nepermisă uşurinţă peste sarcina nr. 1, ce le revenea, aceea de a fi îndrumătorii şi sfătuitorii perma­nenţi ai maselor de ţărani muncitori. Cum poate fi calificată decît ca into­lerabilă situaţia din comuna Măldăeni, — preşedinte al sfatului popular Gheorghe Tufan şi inginer agronom Petre Husaru — unde pînă la aceast’ dată nu s-a însămînţat nici zece la sută din suprafaţa planificată? La Roşiori, Di­răgăneşti, Belitori şi prea pufin sprijin comitetelor execu- Ciurari procentele realizate pînă acui tive ale sfaturilor populare comunale la însămînțări și care nu trec de 40 și care nu a tras la răspundere pen-1-a c 111 n nrrlmrlocn tti n/t 111 -3 r în t­­ rin Wn nnf î _ n — ^ . * — la sută, oglindesc modul defectuos în organizarea lucrărilor agricole de toamnă, sarcină ce revine deopotrivă comitetelor executive ale sfaturilor populare şi organelor tehnice agricole. Cum ar putea merge treaba bine în a­­ceste comune, cum s-ar putea intensi­fica ritmul însămînţărilor, dacă tehni­cienii agronomi stau prea puţin în mij­locul ţăranilor muncitori, dacă comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare din comunele codaşe la însămin­­ţări nu ştiu să antreneze în acţiunea de grăbire a însămînţărilor toţi de­putaţii, comisiile de femei, tineretul ? Muncind anarhic, dezorganizat, pe fe­lii, nu se va ajunge uşor la rezultatele dorite. Dacă aşa stau lucrurile, într-o se­rie de comune din raionul Roşiori, apoi la aceasta a contribuit în bună măsură şi comitetul executiv al sfa­tului popular raional care a acordat C. DORNESCU tru slaba activitate în campania în­sămînţărilor, organele tehnice agrico­le. Comitetul raional de partid poartă vina de a nu fi orientat cu toată se­riozitatea activitatea organizaţiilor de bază, a comitetelor de partid de la co­mune, înspre sprijinirea efectivă a sfaturilor populare prin desfăşurarea unei temeinice munci şi susţinerea muncii politice de­ masă în rîndul ţă­ranilor muncitori. Trebuie ştiut că timpul nu aşteaptă, că toate forţele existente în raionul Roşiori pot asigura succesul campaniei de toamnă, că pentru a termina la timp însămînţările este nevoie de un efort în plus pe care au datoria să-l dea toate organele de partid și de stat din cuprinsul raionului. Pe ogoarele colectivei Se ínsamínjeazá pe tarlaua colectivei din comuna Ungureni Experiența sovietică-ghid prețios în munca sfaturilor populare (Urmare din pag. 1) ’ c Tinăra experienţă a sfaturilor popu- l­­are din țara noastră a dovedit cu a prisosință importanţa însuşirii învăţă-­­ mintelor din activitatea sovietelor ş­i pentru toate sectoarele de muncă ale­­ sfaturilor populare. Cu atît mai mult , este ea necesară în domeniul muncii­­ organizatorice, mijlocul principal de a­­e­tragere a celor mai largi mase la re­­s­zolvarea sarcinilor obștești. Spun­e aceasta, deoarece, tocmai munca orga-­r nizatorică este partea cea mai înnoi- n toare în întreaga activitate a organ­c nelor locale ale puterii de stat, este n sectorul care stă la baza înfăptuirii o principiului esenţial în concepţia de zi munca a sfaturilor populare, acela de c a atrage în orbita preocupărilor de n conducere mase cît mai largi de oa­­n­meni ai muncii. Or, în acest domeniu , tatonarea pe diverse încercări şi ipo­teze ar fi deosebit de dăunătoare, în­­ţ­­tirziind participarea maselor la rezol­­si­varea sarcinilor obşteşti. De acest pe­­­­­ricol, am fost scutiri, tocmai datorită­­ faptului că marea noastră prietenă,­­ Uniunea Sovietică, ne-a pus cu ge- ţ] nerozitate la îndemînă un vast şi veri- ji ficat bagaj de cunoştinţe, un material ^ documentar bazat pe o glorioasă ex­­perienţă. Cine a citit broşura „Depu-­­ tatul sovietic slujitor al poporului" — ‘ şi-a putut da seama cite învăţăminte se găsesc aici pentru activitatea depu­ . taţilor noştri, în circumscripţiile elec-­­ torale, a putut înţelege că, afară de cinstea ce i s-a făcut, deputatului i s-a­­ încredinţat şi sarcina de mare răspun- P dere, aceea de a atrage masa de ale­­n­gatori la acţiunile iniţiate de sfatul popular. . . in regiunea noastră putem găsi­­ nenumărate exemple de deputaţi care­­ au aplicat in mod constructiv învă­­r­ţăturile astfel dobîndite. In comuna a Dragoş-Vodă ,din raionul Călaraşi, de­­c­putaţii Nicolae Tudor, din circumscri­­­­ţia nr. 9 şi istrate Cosma din circum­­­c­scripţia nr. 14 şi-au transformat circumscripţiile într-un adevărat ferm­­­a­car de acţiuni gospodăreşti. Ca unul,­­ toţi locuitorii acestor circumscripţii au­­ muncit pentru extinderea reţelei de­­ electrificare pe toate uliţele, au repa­­c­­­rat străzile, au curăţat şi văruit pomii­­ de pe marginea străzilor, dînd acestor ^ cartiere un aspect curat şi îngrijit.­­ Şi în activitatea comisiilor perma­­nente, experienţa sovietică a adus un r­aport de seamă atît în ce priveşte­­ funcţionarea acestor forme organiza-­­ torice cît şi pentru orientarea depute- ţ­­ilor în activitatea lor în cadrul comi­siei permanente. Iată un singur exem- ,­­­plu : In cursul acestui an, deputatul® în sfatul popular regional Dr. Alexan- V dru Streng, citind despre tm studiu­l făcut de o comisie permanenţi, dinjf Crimeia cu privire la condiţiile de­­ muncă ale cadrelor sanitare, a iniţiat,­ prin comisia permanentă ai cărei pro­fil şedinţe este, organizarea unei anchete® în rîndul tuturor medicilor rurati dintr regiune privind condiţiile lor de viaţa® şi de muncă. La această anchetă au® răspuns peste 250 de medici, şi pe baza® materialului adunat, comisia perma­­nentă a înaintat concluziile sale in­m soţite de propuneri interesante, comi­s­­­terului executiv. . II Atît pe plan regional, cît și raional | activitatea formelor organizatorice de| | masă este îndrumată și coordonată în|| mod direct de către secţiunile organ! | | zatorice care fac parte din aparatul comitetelor executive. Prin intermediul» | instructorilor repartizaţi pe cite un®, raion, sau respectiv, grup de comune,« /, comitetele executive asigură antrena-] jt rea cît mai largă a deputaţilor, a co-\J, mitd­elor de cetăţeni, a femeilor şi| ( tineretului în munca pentru rezolvarea]; sarcinilor gospodărești în oraşele și] | satele regiunii. In acest scop, s-a dat­­ ( o atenție deosebită pregătirii instruc­torilor, înarmării lor cu cunoașterea cît mai temeinică a metodelor sovie-'f tice în munca organizatorică. in fîe-^V care lună, cîteva zile sînt rezervater ş, studiului de materiale sovietice, cît şi a­ celor din literatura sovietică de spe­­­cialitate. Revista „Din experienţa sfa­turilor populare“ ne este în această privinţă un ajutor preţios, deoarece aproape fiecare număr cuprinde pe lingă alte articole şi cite un material nou şi interesant din ex­perienţa sovietelor. In numărul 5­6 din iunie 1957, a apărut în cadrul ace­stei reviste, la rubrica „Să învăţăm din experienţa sovietică“, articolul „Con­sfătuiri cu preşedinţii şi secretarii so­vietelor săteşti“. Insurşindu-şi învăţă­mintele ce se desprind din acest material, instructorii noştri au putut da um sprijin de seamă co­mitetelor executive raionale în organizarea şedinţelor cu preşedin­ţii şi secretarii comitetelor executive comunale, şedinţe care de cele mai multe ori sînt hotărîtoare pentru por­nirea unei campanii sau acţiuni mai importante. Datorită aplicării creatoare a învă­ţămintelor extrase din documentarea sovietică, care ne stă în permanenţă la dispoziţie, de către comitetele exe­cutive, în munca organizatorică de masă din regiunea noastră s-au ob­ţinut bune rezultate. In comuna Be­­n­tori, de pildă, din raionul Roşiorii de Vede, toate comitetele de cetăţeni contribuie la înfrumuseţarea comunei, la ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii social-culturale, precum şi la mobilizarea m­aselor pentru în­deplinirea obligaţiunilor către stat. O grijă de seamă în munca orga­nizatorică desfăşurată de sfaturile populare o constituie antrenarea cit mai largă a femeilor muncitoare la acţiunile obşteşti. Comisiile de femei, ca una dintre formele muncii organi­zatorice de masă, şi-au îndeplinit in bune condiţii această sarcină, asigu­rând participarea maselor de femei atît la acţiunile gospodăreşti — de curăţenie şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor — cît şi la înfăptuirea sar­cinilor cu caracter economic. Multe sunt firele prieteniei care leagă astazi femeile românce de cele sovie­tice. De curind, ca răspuns la darul oferit cu prilejul zilei de 8 Martie, femeile membre ale colhozului „Mi­­ciurin“ din regiunea Poltava, R.S.S.­ Ucraina, au trimis femeilor colectiviste de la G.A.C. „Elena Pavel“ din comuna Vasilaţi, raionul Hrăneşti, cîteva obiecte de artă manuală, feţe de masă şi diverse m­i­­curi, brodate cu dragoste pentru prietenele din Romînia. înso­ţind darul, scrisoarea colhoznicelor din Poltava aduce un salut călduros fe­meilor romnice împărtaşindu-le tot­odată din minunatele realizări ale col­hozului lor milionar. Această scrisoare, ca şi multe altele de acest fel, purtînd cu ea adevăruri de netăgăduit din rea­lizările minunate ale acestui colhoz, a fost citită în comună, la căminul cul­­tural, în adunările grupelor de femei, şi a fost expusă la gazeta de perete din comună. Ea a constituit un factor activ de agitaţie în acţiunea de coo­perativizare a comunei. Acest fapt, mărunt în aparenţă — o scrisoare ca atîtea altele — a avut urmări însemnate , încă un număr de familii lămurite, care au păşit cu tra­gere de inimă pe făgaşul socialis­mului. Măsor cu mintea giganticele înfăp­tuiri ale măreţelor termocentrale care au răsărit pe pămîntul pa­triei noastre, privesc sutele de sate electrificate şi radioficate din cuprin­sul regiunii noastre, îmbrăţişez boga­tele ogoare ale colectiviştilor şi întovă­­răşiţilor, peste care erau stăpîni odi­nioară un număr mic de exploatatori. Acestea toate sínt, fără îndoială, rodul muncii maselor de oameni vrednici, care sub conducerea parti­dului și guvernului nostru au înfăp­tuit adevărate minuni. Acestea sínt re­zultate ale sprijinului multilateral dat poporului român de către Uniunea So­vietică, sprijin care s«­a manifestat din plin şi în sectorul muncii organiza­torice. Incepînd cu organele locale ale pu­terii de stat — sfaturile populare, create după exemplul sovietelor — şi pînă la comisiile permanente şi comi­tetele de cetăţeni, pilda glorioasă a poporului sovietic ne este imbold şi ajutor preţios în muncă. Comitetul executiv al sfatului popu­lar- regional Bucureşti va folosi şi în viitor in mod constructiv bogatele în­văţăminte din glorioasa experienţă so­vietică care îmbinată cu propria noa­stră experienţă va asigura obţinerea de succese şi mai importante pentru creşterea capacităţii şi rolului sfatu­rilor populare în opera de construire a socialismului. A­NUNŢ UNIUNEA RAIONALĂ A COOP. DE CONSUM VIDELE CAUTA 3 CONTABILI bine pregătiţi şi cu practică îndelungată INSII Gospodăria Apicolă Anexă de pe lingă Uzinele de Tuburi „RE­PUBLICA“ oferă spre vînzare răsaduri de roşii şi ardei iute pentru sere. Doritorii se vor adresa la Sere­le Gospodăriei Agricole Anexe a Uzinelor de Tubu­­ri „REPUBLI­CA“ B-dul Muncii Nr. 256. TELEFON : 9.60.30 interior 73. STEAGUL ROŞU Y In cinstea celei de a 40-a aniver­­ sări a Marii Revoluţii Socialiste $ X din Octombrie, în Editura de stat , pentru literatură politică ¥ 4 \ Au apărut () X V. I. Lenin: Despre Marea Revolu­­­p­­­ţie Socialistă din Octombrie p X V. I. Lenin: Opere voi. 15 () X V. I. Lenin: Opere voi. 16 D X V. I. Lenin: Opere voi. 17 d x •* ★ 0 \ I. V. Stalin: Despre Revoluţia din X $ Octombrie v V ★ X P John Read : Zece zile care au zgu- x 0 duit lumea v ^— —Vor apare:— v 0 Amintiri ale foştilor voluntari X P rom­îni din Armata Roşie în timpul l 0 Marii Revoluţii Socialiste din Oc- l­o tombrie şi al războiului civil. 0 Contribuţii la studiul influenţei X (? Marii Revoluţii Socialiste din Oc- X­c­tombrie în România. 1754 DE NOI FAMILII IN GOSPODĂRIILE COLECTIVE IN RAIONUL SLOBOZIA in ultima vreme, acţiunea de colec­tivizare a agriculturii raionului Slo­bozia a luat o mai mare amploare. In fiecare săptămînă sute de ţărani muncitori din întovărăşiri se înscriu în gospodăriile colective. In perioada 1—26 octombrie gospodăriile colective au primit 1754 familii de ţărani, mun­citori cu 6236 ha. La ora actuală patru comune — Poiana, Ograda, Mărculeşti şi Cosîmbeşti — sînt com­plet colectivizate. De asemenea şi un număr de cîteva sate din alte comune ale raionului sînt colectivizate în în­tregime. In gospodăriile colective din Traianu, Bucu şi în altele s-au înscris sute de ţărani muncitori. Peste 200 de ţărani întovărăşiţi din Bora şi Slo­bozia au făcut cereri pentru înteme­ierea a două gospodării colective. Creşterea neîncetată a ritmului de colectivizare a agriculturii din raionul Slobozia este o urmare directă a influ­enţei pe care o exercită gospodăriile colective asupra ţăranilor muncitori întovărăşiţi şi un rezultat al muncii politice de masă pe care o desfăşoară Faptele ilustrează... “1­oresponde­nţa noastră, tovarăşa­­ Francisca Bălan, are o supărare pe care ne-o comunică în scris: „In oraşul în care locuiesc, la Giurgiu, nu se găsesc ilustrate. A­­ceeaşi situaţie există şi în raionul Giurgiu, unde la oficiile poştale sau la unităţile „Librăria noastră“, deşi foarte solicitate, aceste „arti­cole" sunt cu totul necunoscute“. Mâhnirea corespondenţei ni se pare foarte justificată. In zilele noastre, oraşul de pe malul Du­nării, dată fiind importanta lui ca port şi centru industrial, este vi­­zitat de numeroşi cetăţeni din di­ferite colţuri ale ţării şi chiar de peste hotare. Or, e ştiut că atunci clnd te afli Intr-un oraş străin, de­parte de casă, glndul Iţi zboară că­tre familie sau prietenii pe care l-ai lăsat departe. In asemenea împrejurări, cîteva cuvinte scrise pe verso-ul unei cărţi poşta!» ilustrat cu o imagine a locurilor unde te afli, fac multă plăcere destinatarului. Dar acest lucru nu este posibil de îndeplinit la Giurgiu. Și ar mai fi de consemnat un fapt. Dacă în vremea burgheziei cineva s-ar fi încumetat să „tra­gă“ niscaiva ilustrate cu aspecte din Giurgiu, acesta ar fi făcut un prost serviciu edililor timpului. Că, vorba aia, era destulă mizerie de fotografiat în oraş! Dar astăzi? Oare astăzi nu avem atîtea şi atitea locuri frumoase, realizări ale regimului nostru, cu care să ne mindrim? Nu merită ele să fie ilustrate şi trimise în cine ştie ce alt colţ al ţării ? Răspunsul ni-i dau frumosul centru al Giur­giului, Parcul „Mihail Eminescu“, bulevardele noi. Teatrul în aer liber şi atîtea alte locuri pitoreşti din raionul Giurgiu pe care le în­­tîlneşti ia tot pasul. Dar ce folos că le întîlnim noi, le întîlnesc cetăţenii care caută ilustrate şi nu le întrunesc cei care... trebuie să le editeze! — S. C­. — Noi locuinţe In primăvara acestui an sfatul­­ popular al oraşului Giurgiu a atribuit­­ multor muncitori loturi de păm­înt pe care să clădească locuinţe. In fiecare zi cartierul de pe şoseaua Oinacu înfloreşte văzînd cu ochii. Pînă in prezent 11 dintre muncitori printre care Ciocan Teodor, Titi Nico­­­lae, Pantonenu Gheorghe şi alţii s-au­ mutat în locuinţele recent constr­uite.­ GEORGESCU ŞTEFAN (f A­VIZ pentru consumatorii de gaze lichefiate Se face cunoscut că mecanicii controlori ai întreprinderii distri­buitoare, care se prezintă la cerere sau din oficiu, pentru verificarea sau repararea de instalaţii şi aparate de ardere, trebuie să posede şi să arate legitimaţia tip eliberată de Baza I Bucureşti. Acei care nu posedă astfel de legitimaţie vor fi reclamaţi autori­tăţilor, sezisînd şi conducerea întreprinderii. M.I.P.Ch. — D.G.D. BAZA I BUCUREŞTI Lupta pentru calificări continua în campionatul mondial de fotbal Zece din cele şaisprezece echipe na­ţionale care vor participa la faza fi­nală a campionatului mondial de fot­bal (8—29 iunie 1958 — Suedia) sunt actualmente cunoscute. Ele sunt Sue­dia şi Germania Occidentală (califi­cate din oficiu), Anglia, Austria, Bra­zilia, Paraguay, Franţa, C. cehoslova­că, Argentina şi Mexic. Celelalte şase echipe vor fi cunos­cute în viitorul apropiat, ultimul meci din Cadrul fazei preliminare urmărit a se desfăşura la 22 decembrie între Italia şi Portugalia (grupa a VIII-a). In ceea ce priveşte şansa de califi­care a reprezentativei ţării noastre, este cunoscut că în cazul că echipa R.P.R. obţine o victorie duminică în meciul cu Grecia, este suficient un rezultat egal ca meciul de la Belgrad (17 noiembrie) pentru a participa la turneul final din Suedia. Ziarul nostru prezintă un tablou exact al situaţiei in competiţia preli­­­minară. Zona europeană (un calificat de grupă). Grupa 1.-1. Anglia 7 pu­ncte ; 2. Irlanda 5 puncte; 3. Danemarca 0 puncte. Calificată : Anglia. Grupa 2. - 1. Franţa 7 p. ; 2. Belgia 5 p. ; 3. Islanda 0 puncte. Calificată : Franța. Grupa 3. — 1. Ungaria 4 p. ; 2. Norvegia 2 p. ; 3 Bulgaria 2 puncte. Calificată : 7 Grupa 4. — 1. Cehoslovacia 0 p. ; 2. Ţara Galilor 4 p. ; 3. R. D. Germană 2 puncte Calificată : Cehoslovacia. Grupa 5.— 1. Austria 7 p. ; 2. Olanda 5 p. ; 3. Luxemburg 6 puncte. Calificată : Austria. Grupa 6.— 1. U.R.S.S. 6 p. ; 2. Polonia 4 p. ; 3. Finlanda 6 puncte. Calificată : 7 Grupa 7 -1. România 3 p. ; *2. Iugoslavia 2 p. ; 3 Grecia 1 punct. Calificată : 7 Grupa 8.— 1. Irlanda de nord 3 p. ; 2. Portuga­lia 3 p. ; 3. Italia 2 puncte. Calificată : 7 Grupa 9.— 1. Scolia 4 pi. ; 2. Spania 3 p. ; 3. Elveția 1 punct. Calificată : 7 Zona America de sud (un calificat de grupă) Grupa 1.— 1. Brazilia 3 p. ; 2. Peru 1 punct. Calificată : Brazilia. Grupa 2.— 1. Argentina 6 p. ; 2. Bolivia 4 p. ; 3. Chile 2 puncte. Calificată : Argentina. Grupa 3.— 1. Paraguay 6 p. ; 2. Uruguay 5 p. ; 3 Columbia 1 punct. Calificată : Paraguay. Zona America Centrală și America de nord (un singur calificat).­­Grupa—1.—— 1. Costa Rica 8 p. ; 2. Curasao 3 p. ; 3 Guatemala 1 punct, calificată pentru finala zonei : Costa Rica. Grupa 2.— 1. Mexic 8 p. ; 2. Canada 4 p. ; 3­ statele Unite 6 puncte. Calificata pentru finala zonei : Mexic Finala zonei Mexic —■, Costa Rica 2-8 Costa Rica — Mexic .1-1 Calificată : Mexic. Zona Asia — Africa (un singur ca­lificat). Grupa 1.— 1. Indonezia 3 p. ; 2. R.P. Chineză 3 puncte. Calificată pentru semi-finala zonei: Indonezia. Grupa 2.— Israel — Turcia Turcia forfait. Calificată pentru semi-finala zonei: Israel.-----------------------­Semi-finala zonei urmează să se des­fășoare între Israel și Indonezia. Grupa 3.— Egipt — Cipru. Cipru forfait. Calificată pentru semi-finala zonei­ Egipt. Grupa 4.— 1. Sudan 3 p. : 2. Siria 1 punct. Calificată pentru semi-finala zonei­ Sudan. Semi-finala zonei urmează să se desfășoare între echipele Egiptului și Sudanului. Invingătoarea va întilni e­chipa învingătoare din meciul Israel — Indonezia­ campionatului mondial de got­al este gata. Clijaul alăturat a fost luat I­­­ccaria li.der naţional Suedia — Norvegia (ci­şligat de Suedia cu 5:2) şi repreeinat pe căpitanul echipei norvegiene Thorbjörn Svensson şi pe cel al echipei suedeze Aric Johansson, împreună cu Dengt Agren de la Federaţia Suedeză cje Fotbal, examinind afişul. Este interesant de subliniat că acesta a fost cel de al 75-lea meci internațional pe care Svenssen l-a jucat pentru­­Norvegia. Au sosit fotbaliştii greşi Joi seara a sosit în Ca­pitală echipa selecţionată de fotbal a Greciei care va întâlni duminică pe stadionul „23 August“ echipa R. P. Romíno, într-un meci contând pentru preliminarii­!, campionatului mondial. La sosire­ pe, aeroportul Baneasa fotbaliştii greci au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai U.C.F.S., federaţiei de fotbal şi de numeroşi ziarişti. Linoxirachis şi Papoulidis Duminică va avea loc pe stadionul şi în jurul stadionului Tineretului din Capitală, finala tradiţionalului cros „7 Noiembrie“. La acesta au fost în­scrise echipele celor 16 regiuni şi o formaţie a oraşului Bucureşti. Fiecare regiune va fi reprezentată de 5 con­curenţi la seniori, 5 concurenţi la ju­niori, şi cite 4 concurente la junioare şi senioare. înainte de festivitatea de deschidere, fixată pentru ora nouă di­mineaţa, concurenţii vor putea recu­noaşte traseul după schiţele ce li se vor pune la dispoziţie de către org­a­nizatori. La ora 9,30 se va da pleca­rea în crosul junioarelor, care mă­soară o distanţă de 1000 m­. Mai tîr­­ziu, vor pleca juniorii pentru finala crosului pe o distanţă de 3.000 m. In sfîrşit la orele 10,20 şi 10,50, se vor da plecările în crosurile senioarelor şi seniorilor, care măsoară lungimile de 1.200 şi 5.000 m. In finala crosului pe ţară, participă şi regiunea Bucureşti cu două echipe care numără pe cei mai buni atleţi şi atlete din regiunea noastră, formaţia: Voinescu —■ Zavada II, Brânzei, Neacşu, — Calind­iu, Bone — Cacoveanu, Petschowski, Alexandrescu, Za­vada I, Tătaru. In echipa adversă a jucat tot timpul stoper, Caricas. In jocul com­binativ al selecţiona­­ili­lor, care au realizat execuţii bune, s-a făcut remarcat îndeosebi Petschew­­ski, care a avut rol de dirijor al majorităţii acţiunilor. In repriza doua, centru atacant a fost Eras, iar din minutul 40, Nicușor l-a înlocuit pe Zavoda I, ca inter, pe dreapta în­să Petschowski trecând pe stingă. Im­presia noastră a fost că atacul a mers mai bine cu Alexandrescu în centrul liniei, decît cu Ene, deși a­­cesta a muncit mult, s-a străduit să lege jocul și a „vrut" mult să cores­pundă. De­altfe­l, nota, generală a fost că absolut toţi jucătorii au activat într-un tempo susţinut, la care i-a silit şi partenerul, dar nu-i mai puţin adevărat că şi ei au dorit să se între­buinţeze serios. Nu se poate spune că introducerea lui Nicuşor lângă Ene, a dat liniei ofensive mai multă coe­ziune şi nici că eficacitatea quintetu­lui a crescut. Repetăm, prima linie de atac, ne-a dat impresia unei mari siguranţe. Caricaş a jucat bine şi a oprit multe atacuri conduse fie de Alexandrescu, fie de Ene, deşi nu a avut partenerii pe care i-a avut Brînzei de pildă. In general un an­trenament reuşit. — g. — Un antrenament reuşit al lotului national de fotbal Ultimul antrenament al lotului na­țional de­ fotbal pentru fixarea echi­pei ce ne va reprezenta in meciul cu Grecia a avut loc ieri după amia­za pe stadionul „23 August“ și poate fi considerat rdrtsit, deoarece el a „cristalizat apele“ atît cit le putea cristaliza, în actuala situație. Cu toate precauțiile, ca antrenamentul să fie secret, pînă la urmă au izbutit sa intre pe stadion peste 1000 spec­tatori. Partenerul echipei naționale a fost echipa Energia 23 August, din categoria C, care a avut o compor­tare bună. In cele două reprize cît a durat meciul de ieri, ultima mai mare decît prima, (s-au jucat circa 100 minute), selecţionata a marcat 4 goluri, cîte două de fiecare re­priză. In prima jumătate a jocului a marcat Alexandrescu de două ori, iar în a doua Ene și Petschowski din „11 m.“. In prima repriză a fost aliniată Finala crosului „7 Noiembrie“ O VESTE BUNA PENTRU GOSPODINE IN K­IRIND se va pune în vînzare apreciatul­­ produs al fabricii „STFLA" IN NOUL AMBALAJ VINERI 1 NOIEMBRIE 1937 PROGRAMUL I . 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 Cîntece de­­ compozitori romîni. 7.25 Concert de (­ dimineaţă. 8.00 Materiale din presă­ . 8.30 Muzică. 9.00 Simfonia a IV-a în La Amador „Italiana“ de Mendelssohn-Bar- Jtholdy. 9.30 „Prietenii cîntecului“. Mici­­ artişti amatori de peste hotare. 10.00 f Muzică d­in operete, 11.45 Sonata pentru­­flaut şi pian de Hindemith. 11.00 Bu­lletin de ştiri. 11.03 Din muzica po­poarelor. 11.45 „Primăvara omenirii“ »(lecturi literare despre viaţa tineretu­lui sovietic). 12.00 înregistrări din con­certul orchestrei simfonice a cinema­­­­tografiei. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05­­/Cîntece. 13.20 Muzică de estradă. 14.00 IPiese pentru pian. 14.39 Cotele apelor ■/Dunării. 14.45 Cîntă Nyiredy Eva şi­­ Victor Loidl. 15.00 Buletin de ştiri. 715.05 Concert de estradă. 15.50 Program­­de muzică populară. 16.15 Vorbeşte »Moscova! 16.45 Cîntece. 17.00 Buletin­­eLe ştiri. 17.05 Zece zile care au zguduit­­­lumea. 17.15 Recomandări din program.­­ 17.20 Anunţuri şi muzică. 17.25 Muzică f| uşoară de compozitori romîni. 18.30­­ Actualitatea în ţările socialiste. 18.30 1| Din viaţa de concert a Capitalei. 19.00 ll Buletin de ştiri. 19.05 Program inter­­[] pretat de orchestra „Mioriţa“ din Ora- Jişul Stalin. 19.25 Cîntă Corul R­adio. 19.45 2 La ordinea zilei. 19.55 Noapte bună,­­copii. 20.00 Buletin de*ştiri. 20.15 „Cîn­tecul săptăminii“. 20.30 Jurnalul sate­lor. 20.55 „Muzică instrumentală româ­­nească. 21.45 Muzică uşoară. 22.00 Bu­letin de ştiri, sport şi buletin meteo­rologic. 22.30 Selecţiuni din opera „Pescuitorii de perle". 23.52—23.55 Bu­letin de ştiri PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 cîntece despre brigadieri. 14.20 Pe strunele viorii. 14.40 Muzică uşoară. 15.00 Ciclul „Cvartete de compozitori romîni. 15.30 Muzică populară romînească. 15.45 Cîn­tece. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.29 Sfaturi gospodăreşti. 16.25 Capriciu de Haydn. 16.30 „Cîntece din Neapole“. 16.45 Cultura romînească peste hotare. 17.00 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei. 17.30 „Roza viaturilor“. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 „Săptămîna muzicii sovieti­ce“. 18.30 Amintiri... 18.45 Cîntece. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 „Dans balcanic" de Panciu Vladigherov. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 Teatru la microfon: „Mitrea Cocor“. 21.00 Bu­letin de ştiri. 21.15 cîr­tă Lia Crăciu­­nescu. 21.30 „Părinţi şi copii“. 21.45 Lucrări simfonice de compozitori ro­mîni. 22.30 Muzică populară româneas­că. 23.00 Buletin de ştiri, sport şi bu­letin meteorologic. 23.15—24.00 Concert de noapte. W TEATRE : Teatrul de Operă şi Ba­­ffllet al R.P.,R„ orele 19.30 : Rig­oletto ; «Pi Teatru! de Stat de Operetă, orele M19.30 : Lăsaţi-mă să cint Teatrul Na­fuţional „I. TCaragiale“ (Comedita),­­ j orele. 19.30 : Regele Lear; Teatrul Na­­­­ţţional ,J. L. Caragiale“ (Studio), orele 11. 19.30 : Platon Crecet ; Teatrul Munici­­pal („Matei Milie“), orele 19.30 : Ura­­;■ //ganul ; Teatrul Municipal — Studio — * \(„Haimon Sîrbu“), orele 19.30 : omul­ui / care aduce ploaie ; Teatrul Armatei ( HMagheru), orele 19.30 : Despot Vodă ; «Teatrul Armatei (C.C.A.), orele 20 : \|Căsătoria; Teatrul „C. Nottara“, orele 7- 19.30 : Uliţa fericiri! ; Teatrul Tinere­­tului, orele 19.29 : Mult zgomot pentru­­ nimic ; Teatrul Muncitoresc C.F.R.­­\vvGluleşti, orele 19.30 : Doctor în filo­­zofie ; Circul de Stat, orele 20 : Curr* Ui voie bună ; Teatrul Evreiesc de Stat, orele 20 : Jurnalul Annei Franck ■ '­­ Ansamblul de cîntece şi dansuri is.P.C. (Calea Victoriei 1741, orele 20: Concert-spectacol extraordinar cu­­ programul prezentat în Franţa şi El­­veţîa CINEMATOGRAFE : Patria : Prolo­ gul ; Republica • Don Quijote : Maghe­ru, Elena Pavel : Poetul ; Flacăra, N. Bălcescu : Detaşamentul lui vasca Tru­­baciov ; i. c. Frimu : Crucişătorul Potemkin ; Gh. Coşbuc : Lumini verzi ; v. Alecsandri, Bucureşti, în­frăţirea între popoare ; Căile dragos­tei ; Lumina : Alexandr Nevral­i ; 23 August : Vreau să cvnt ; Cen­tral: Alex. Popov, Libertăţii : Poznaşii oin Barenburg ; Victoria : Alex. Sabia, Mioriţa, M. Eminescu : o mică întîmplare ; Doina : O întîm- Plare la Benderath: Maxim Gorki. 1 Mai : In calea trăznetului ; Timpuri ■Toi :­­ Oceanul pacific ; Tineretului: Titi Buhogiindă ; Gh. Doja. Moşilor: Mikolka cel viteaz ; Griviţa. Arta : Păianjenul de aur ; Vasile Roaită. Mun­ca : Primăvara pe strada Zarecinaia; Cultura] : Aspecte de la Festivalul ti­neretului de la Moscova ; Unirea : Tre­nul merge spre răsărit ; Constantin David : Călătorie misterioasă ; Dori­na Simo : Un pichet în munţi; Ilie Pintiile : Fiii munţilor ; Volga : inima cîntă ; Olga Bancic : Călătorie în tinereţe; Aurel Vlaicu : căpitanul şi eroul său ; Alianţa : Al 41-lea. Pag. 3.a

Next