Steagul Roşu, iunie 1958 (Anul 4, nr. 1291-1315)

1958-06-01 / nr. 1291

Din scrisorile primite de la membri de partid Roadele cercului de studii In satul Cetatea care ţine de comuna Rădoeşti, raionul Olteni, a funcţionat In acest an şcolar un cerc de învaţăm­înt de partid. Cercul a fost frecventat de toţi membrii de partid din sat şi de un număr de utemişti: 26 de cursanţi in total. Cercul şi-a desfăşurat activitatea în mod satisfăcător. Convorbirile s-au ţinut cu regularitate, cursan­ţii veneau pregătiţi. Studiul a con­tribuit mult la ridicarea nivelului ideologic al cursanţilor şi i-a a­­jutat să înţeleagă mai bine politica partidului. Am putut remarca in­teresul deosebit cu care s-au stu­diat în cercul nostru de exemplu problemele transformării socialiste a agriculturii. S-au purtat discuţii vii între cursanţii membri ai în­tovărăşirii agricole din sat şi cei care nu intraseră în întovărăşire. Folosind argumentarea teoretică din materialul bibliografic studiat şi exemple concrete din viaţă, cei dinţii i-au convins pe ceilalţi. Trep­tat şi cursanţii cu gospodării in­dividuale au intrat în întovărăşire. Pe mine ca propagandist, acest fapt m-a bucurat nespus de mult. Dar lucrurile nu s-au oprit aci. Cursanţi ca Alexandru Petre, Ilie Doarcă, Petre Alexandru membri de partid, Gheorghe Badea, Ion Sandu utemişti, vorbeau despre a­­vantajele agriculturii socialiste nu numai în cadrul cercului ci şi în afară, cu alţi ţărani muncitori din sat. Noi familii s-au alăturat înto­vărăşiţilor. Fapt este că în pre­zent aproape toţi ţăranii muncitori din sat au păşit pe calea belşu­gului. In adunările generale ale întovărăşirii se discută probleme legate de îmbunătăţirea muncii şi cursanţii care au studiat aceste probleme în cadrul cercului con­tribuie prin cuvînt şi faptă la re­zolvarea lor. Vreau să mai adaog că cercul nostru de studiu a primit mult a­­jutor din partea tov. Ion Cheleş, secretar al comitetului raional de partid. Tov. Cheleş care a venit deseori în satul Cetatea s-a inte­resat de felul cum studiază cursanţii, a făcut în faţa cursan­ţilor şi celorlalţi ţărani muncitori din sat expuneri, lămurind pe în­ţelesul tuturor însemnătatea lup­tei pentru sporirea producţiei agri­cole vegetale şi animale, necesi­tatea folosirii tehnicii înaintate în agricultură, superioritatea agricul­turii socialiste. Ne-a vorbit de a­­semenea despre felul cum este or­ganizată munca în gospodăriile a­­gricole şi întovărăşirile agricole fruntaşe, despre traiul îmbelşugat al membrilor lor. Comuniştii din satul nostru sunt hotârîţi să studieze şi în viitor, mai bine, pentru că văd că învăţă­­mîntul de partid le este de un real folos în viaţă, în îndeplinirea sarcinilor de partid. DUMITRU DRAGOMIR propagandist Activitatea gospodăriei în discuţia adunării de partid Zilele trecute în gospodăria a­­gricolă de stat Moşteni—Călugă­­reni din raionul Vidra a avut loc o adunare deschisă a organizaţiei de partid în care s-a analizat felul cum se desfăşoară munca pentru îndeplinirea planului de producţie. Referatul prezentat în adunare de către conducerea ad­ministrativă a gospodăriei a scos în evidenţă realizările obţinute pînă in prezent precum şi lipsu­rile care se mai manifestă în ac­tivitatea secţiilor gospodăriei. Numeroşi tovarăşi au luat cuvîn­­tul pe marginea referatului, discu­ţiile purtîndu-se în lumina docu­mentelor Conferinţei pe ţară a ţă­ranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii. Comu­niştii Marcu Stancu şi Ştefan Ion ,precum şi alţi participanţi la discuţii au arătat că în gospodărie sunt posibilităţi pentru sporirea producţiei. Ei au făcut conducerii administrative recomandări în le­gătură cu organizarea muncii, a evidenţei lucrărilor, a controlului. S-a insistat în mod deosebit asu­pra necesităţii îmbunătăţirii mun­cii la secţia Moşteni. Conducerea administrativă a gospodăriei şi-a însuşit propunerile făcute. Adunarea organizaţiilor de bază a adoptat o serie de măsuri cu privire la desfăşurarea muncii po­litice în perioada ce urmează. Membrii biroului organizaţiei de bază au fost repartizaţi pentru a sprijini comuniştii în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. ION ST. DUMITRU secretarul organizaţiei de bază Mai multă preocupare pentru consolidarea unităţilor agricole cooperatiste (Urmare din pag. 1) Firea sectorului cooperatist, au meri­te şi utilii tehnicienii şi ingineri agro­nomi. Şi pentru acest fapt fără în­doială merită felicitaţi. Dar raţionamentul unora dintre a­­ceştiia este ciudat. Pentru că atît ei cît şi unii tovarăşi din conducerea sfaturilor populare comunale, a or­ganizaţiilor de partid săteşti şi chiar unii activişti ai comitetului raional de partid Brăneşti, au lăcuit treaba numai pe jumătate. Dar să ne expli­căm. Spuneam în nodurile de mai sus, că în cuprinsul raionului există 148 de întovărăşiri. Fond de bază au 123 de­ întovărăşiri, iar în această primăvară numai 33 au efectuat mun­cile în comun. După cum se vede, un număr destul de mic, întovărăşirile care muncesc în comun, acum, la în­treţinerea culturilor, sînt şi mai puţine. După unele calcule, numărul lor nu se ridică nici măcar la 25. Aceste deficienţe se întîmplă datorită faptului că secţia agricolă raională, prin tehnicienii şi inginerii ei, se ocu­pă foarte puţin de întovărăşiri. Unii tehnicieni, ca Oancea Tudor din co­muna Măiricuţa, Pavel Tudora din Gălbinaşi sau Preda Dragomir din Drăgoeşti nu înţeleg că menirea lor este să petreacă cea mai mare parte din timp în mijlocul întovărăşiţiilor, că au datoria să-i înveţe pe aceştia practic cum să muncească mai bine pămîntul, că este spre folosul lor să execute în comun toate muncile agri­cole şi să cumpere diverse maşini şi unelte agricole care să devină pro­prietate obştească. Secţia agricolă raională, al cărei şef este tov. Vişoiu Barbu, se ocupă foarte puţin de îndrumarea sectoru­lui individual. Precum se ştie, în ra­ion se cultivă o suprafaţă însemnată de legume şi zarzavaturi (circa 2.500 ha). E drept că, în ceea ce priveşte grădinăritul, raionul nu este defici­tar. Peste 90 la sută din suprafaţa de legume şi zarzavaturi este deja plan­tată. Curînd ţăranii muncitori vor trece la plantatul verzei de toamnă, conopidei, prazului, guliei şi altor culturi. Dar în ceea ce priveşte cul­tura mare, mai sînt de făcut o serie de lucruri. Una din principalele sar­cini pe care le au de îndeplinit teh­nicienii şi inginerii agronomi de acum înainte este aceea a combaterii rări­­ţatului porumbului mai ales. Unii teh­nicieni şi ingineri mai vechi în raion ştiu bine că în comunele Brăneşti, Vasilaţi, Cernica, Bălăceanca şi Fun-■ deni, ţăranii muncitori mai folosesc g­raniţa în mare măsură. Datoria lori este să le arate în mod convingător­ cit este de dăunătoare această mnear­f­­ă învechită. Raionul Brăneşti are o situaţie nu­ tocmai satisfăcătoare în ceea ce pri-­­veşte pregătirile pentru campania a­­­gricolă de vară. Deşi ne aflăm la, sfîrşitul lunii mai, totuşi nici o se­­cerătoare-legătoare, secerătoare sim­-, plă, locomobilă sau batoză din sec-­ torul individual nu este reparată. | Secţia agricolă raională a organizat­ şi trimis pe teren 2 comisii pentru­­ verificarea maşinilor ce trebuiesc re-­ parate. Dar aceasta nu este deajuns.| Chiaburii şi ceilalţi proprietari de­ batoze, locomobile, secerători simple, sau secerători-legă­tori trebuiesc în-­ drumaţi şi în acelaşi timp obligaţi ca­ în minimum de timp să-şi repare ma­şinile destinate strîngerii recoltei. In sfîrşit, În atenţia secţiei agri-f cole trebuie să stea şi pro-­ blema însilozării furajelor căreia i s-au acordat de asemenea puţină atenţie. Faptul că în agricultura raionului­ Brăneşti există lipsuri nu este întîm-ţ plător. Ele sînt o urmare directă a, muncii pe campanie pe care o des-­­făşoară secţia agricolă raională şi­­ a slabei preocupări pe care o mani­festă comitetul executiv al sfatului­ popular raional Brăneşti faţă de sec­­­ţia agricolă. Comitetul executiv al­­ sfatului popular raional (preşedinte­­ tov. Tudor Stancu) n-a analizat de luni de zile activitatea secţiei agri­cole raionale spre a cunoaşte lipsurile şi greutăţile pe care le are aceasta de întîmpinat şi, bineînţeles, s-o a­­jute în lichidarea lor. Agricultura ra­ionului Brăneşti întruneşte condiţiile necesare pentru a merge pe drumul cooperativizării cu paşi mai repezi decît pînă acum. Dar pentru aceasta tehnicienii şi inginerii agronomi tre­buie să-şi aducă şi ei aportul. VIZITAU BUFETELE SI COFETĂRIA ÎNTREPRINDERII DE ALIMENTAȚIE PUBLICA URZICENI Bine asortate după specific Preparate delicioase deservite de personal cu înaltă calificare profe­sională Pe urmele materialelor publicate Consumurile specifice sînt reduse In numărul 1224 al ziarului nos­tru,­­ a apărut articolul intitulat „La tesatoria Teleorman’ n­i poate fi res­pectat consumul specific de materia­le?“ In articol se arăta că organiza­ţia de partid, comitetul de întreprin­dere și con­i­­ic­ere­a administrativă d­­in­ această întreprindere nu s-au ocu­pat în suficientă măsură de reduce­rea consumurilor specifice. Acest lu­cru a făcut ca pe luna­­ianuarie să se consume mai multe fire de vigorie decit normativul " prevăzut. In răspunsul primit de la Țesă­toria „Teleorman“ se arată că după apa­riţia articolului­ au fost organizate consfătuiri de producţie cu muncito­rii, inginerii şi tehnicienii. În aceste consfătuiri s-a vorbit despre însemnă­tatea economisirii materiei prime şi a materialelor. Pe baza propunerilor făcute în consfătuiri, conducerea fa­bricii a elaborat un pla­n de măsuri tehnico-organizatorice. In plan se prevedea introducerea unei evidenţe clare a deşeurilor, montarea dispozi­tivului de frînare la maşina de bo­binat, respectarea reţetei tehnologice, trecerea prin laborator, a tuturor lo­turilor de fire pentru a se stabili ca­litatea acestora, și popularizarea la fiecare loc­­de muncă a consumurilor specifice pentru ca acestea să fie cît mai bine cunoscute de către munci­tori. In prezent, măsurile prevăzute în plan sînt aplicate, ceea ce face ca consumurile specifice să scadă de la lună la lună. Critica ajută într-unul din numerele ziarului nostru, la rubrica intitulată „Bine ar fi dacă“, corespondenta noastră vo­luntară Nae Elisabeta, critica­- secţia­­ veterinară raională Videle care nu se preocupa de trimiterea la timp a medicamentelor necesare injectării şi vaccinării animalelor şi păsărilor. După apariţia materialului — ne relatează tovarăşa Nae Elisabeta în­­tr-o scrisoare ulterioară — secţia ve­terinară raională a luat măsurile ne­cesare trimiterii la timp a medica­mentelor necesare aplicării tratamen­tului preventiv la porci şi păsări. Ceva mai mult, personalul veterinar din circumscripţii a devenit mai gri­juliu, folosind imediat vaccinul pen­tru a nu se altera. Medicul veteri­nar Vasile Ghiocel, de la Gratia de pildă îndată ce a primit serurile şi vaccinurile, a trecut la injectarea şi vaccinarea majorităţii animalelor și păsărilor din circumscripția respec­tivă. STEAGUL ROŞU Echipa de la fotbal juca la a Argentinei Bucureşti După terminarea turneului final al campionatului mondial de fotbal echipele sud-americane vor susţine o serie de jocuri amicale în Europa. Printre acestea se numără şi echipa Argentinei care este aştep­tată să sosească la începutul lunii iulie la București pentru­ a întîlni selecţionata R.P. Romîne. 15BIM „CONSTRUCŢIA“ sediul central în str. CIMPUL MOŞILOR nr. 15—17 tel. 2.45.01 Execută pentru sectorul de stat, cooperatist şi pentru deser­virea populaţiei din raza oraşului Bucureşti — prin unităţile sale situate în • — str. Gutenberg nr. 16 — b-dul Nicolae Titulescu nr. 8 — str. Col. Orero nr. 8. — str. Cîmpul Moşilor nr. 15. — şos. Armatei Sovietice nr. 10 — intrarea şos. Armatei Sovietice — calea Moşilor nr. 298, lucrări de construcţie, reparaţii capitale şi întreţineri de imobile, zugrăveli, vopsitorie, parchete, ti­nichigerie, lucrări de tîmplarie, lucrări de instalații: sanitare, electrice, gaze, cazane-calorifer etc. etc. B O frumoasă victorie internaţională a fotbaliştilor ploeşteni PLOEŞTI 31 (Agerp­res).­­ Peste 15.000 de spectatori au asis­tat sîmbătă după-amiază pe stadio­nul din Ploeşti la întîlnirea interna­ţională de fotbal dintre echipele Pe­trolul şi New Castle United. Jucînd cu mult elan fotbaliştii ploeşteni au repurtat o preţioasă vic­torie cu scorul de 3—2 (1—1). En­glezii au fost cei care au deschis sco­rul în minutul 8 prin extrema dreaptă White. Petrolul atacă destul de pe­ PE SCURT • In cel de-al doilea joc al turneu­lui pe care-1 întreprinde în U.R.S.S. echipa de fotbal Jiul Petroşani a întil­­nit vineri, în nocturnă, la Stalingrad, formaţia Traktor din divizia secundă a campionatului unional. Meciul s-a terminat la egalitate : 2-2. înainte de a pleca la turneul fi­nal al campionatului mondial de fotbal din Suedia, selecţionata U.R.S.S. a sus­ţinut un meci de antrenament cu e­­chipa bulgară Minior Dimitrovo. Fot­baliştii sovietici au cîştigat cu scorul de 4-0 (1-0). • Campionul de automobilism al S.U.A. Pat O’Conner, şi-a găsit moar­tea în urma unui accident care s-a produs în timpul desfăşurării marelui premiu de la Indianapolis. Din cauza excesului de viteză, mai multe auto­mobile s-au ciocnit la un viraj, pro­­vocînd moartea pe loc a lui O'Connor şi rănirea altor concurenţi. • In drum spre Suedia, unde va participa la turneul campionatului mondial de fotbal, echipa selecţionată a R. Cehoslovace s-a oprit în Dane­marca. Fotbaliştii cehoslovaci au sus­ţinut vineri un joc amical cu repre­zentativa oraşului Esbjerg, obţinind victoria cu scorul de 3-1 (1-1). ,la vederea turneului final al cam­­pionatului mondial de fotbal, vineri au sosit la Stockholm echipele selec­ţionate ale R.P.F. Iugoslavia şi Mexi­cului. Primele două formaţii sosite la Stockholm au fost­ reprezentativele Franţei şi Paraguaiului. • Cea de-a 13-a etapă a Turului ciclist al Italiei disputată pe ruta Scanio-Sanbenedetto del Tronto (211 km) s-a Încheiat cu victoria italianu­lui Pierino Baffi cronometrat în 5 h 35'03” (medie orari 37,7­15 km). In cla­samentul general pe primul loc a tre­cut italianul Tino Coletto. riculos dar nu reuşeşte să egaleze decît în minutul 35 cind Dumitrescu transformă impecabil o lovitură de la­­ I metri ca urmare a unui hent co­mis de Price. Imediat după reluare, jucătorii rom­îni atacă în trombă. In minutul 47 Zaharia demarează pe extremă,­ driblează pe fundaşul englez şi centrează la Dumitrescu care din „voie“ reia în plasă. După numai 1 minut White profită de o ezitare a apărării proeştene obţinînd egalarea. Petrolul continuă totuşi să domine insistent. In minutul 53 acelaşi Du­mitrescu care a făcut o partidă ex- Reprezentativa de fotbal a U.R.S.S. care va participa la campionatele mondiale din Suedia CUPA DUNĂRII Ştiinţa Timişoara întîlneşte azi Dinamo Praga Miiiţa Timişoara, care duminică a redat cu 5—3 formaţiei Dinamo Pra­ga, joacă astăzi returul întilnirii. După cum se ştie­, studenţii timişorenii au condus în meciul de la Praga, cu 3—1 pînă în minutul 78, pierzînd in mod absurd în ultimele clipe, iii trebuie să joace astăzi excepţional pentru a re­face handicapul' şi să obţină calificarea în jocurile viitoare şi a „Cupei Du-­­nării”. Este probabil că echipă''ceh­a va face azi un joc de apărare, îngreu­­nînd sarcina timişorenilor. Studenţii mai pot spera totuşi, într-o „zi mare“, ■lucind cu mult, foarte mult elan, nu este imposibil ca ei să se reabiliteze in faţa entuziastului publicc tim­işo­­rean. Repriza a 11-a a întîlnirii, va fi transmisă la radio (programul 1) în­­cepînd din jurul orei 18:30. M. T. R. s-a calificat pentru sferturile de finală BUDAPESTA 3­ (Agerpres). — Pe stadionul popular din Buda­pesta în prezenţa a peste 25.000 de spectatori s-a disputat sîmbătă ren­­turul întîlnirii internaţionale de fot­bal dintre echipele M.T.K. Budapesta la C.C.A. Bucureşti contînd pentru „Cupa Dunării". Fotbaliştii maghiari au practicat un joc foarte rapid şi eficace obţinînd o categorică victorie cu scorul de 6—2 (4—1). Scorul a fost deschis în minutul 1 2 de Lantos care a transformat o lovitură de pe­deapsă de la aproximativ 20 m­. După numai două minute bucureştenii au egalat prin Constantin. In continuare ,iniţiativa aparţine echipei M.T.K. ■cat, înscrie consecutiv trei puncte prin Bodor şi Molnár (2). După pauză, echipa budapestană joacă în acelaşi ritm. Totuşi la un contraatac al echipei C.C.A.,’ Alexan­­­d­re­scu înscrie şi scorul devine 4—2. Ultimele 20 minute ale partidei se desfăşoară sub semnul superiorităţii gazdelor care v mai înscriu de două ori prin Molnár şi Karasz. Jocul a­cepţională marchează golul victoriei fost condus de arbitrul iugoslav Da printr-o splendidă lovitură cu capul, miatt. Cursa ciclistă a regiunii Bucureşti Etapa a II-a : Bucureşti — Lehliu Bucureşti Ieri s-a dat startul în cea de a doua etapă a cursei cicliste a regiu­nii Bucureşti.. încă din primele mi­nute, penele dau de furcă alergători­lor. Sparge întîi Ştefu, apoi Pore­­ceanu rupe cablul de la schimbător. La intrarea în comuna Brăneşti, se produce ,o busculadă din care se aleg cu avarii ‘Angelescu şi Eschenazi. De aci, plutonul se fărîmiţează. Evadează Ion Vasile care reuşeşte să cîştiga teren. La o oră­­de la pornire, Ion Vasile îşi consolidează avansul cu ‘circa 200 m. In urmă se formează două plutoane care pedalează puter- Jnic, atingînd viteze ce uneori depă­şesc 40 de km pe oră. Aproape de Ştefăneşti, fugarul este prins de plu­tonul compus din peste 30 de ciclişti. Gabriel Moiceanu preia conducerea. Pînă la Lehliu au mai rămas cîţiva kilometri. Moiceanu se detaşează de grosul plutonului urmat de Kamer, Dobrescu şi Braharu. Dar plutonul se menţine la numai cîteva secunde în urmă. Cu toate acestea, pînă la linia de sosire nu se mai produc schimbări şi Moiceanu trece linia de sosire realizînd timpul de o oră 22 minute şi 12 secunde. La 8 secunde în urmă, sosesc Kamer şi Dobrescu Startul în semi-etapa Lehliu—Bucu­reşti se dă pe echipe, contra crono­­metrului. După o cursă aprigă în care se luptă cu îndîrjire pentru obţi­nerea fiecărei secunde, echipa C.C.A. cîştigă 36 de secunde în dauna dih­a­­moviştilor şi a echipei cicliștilor de la Recolta care s-au dovedit în a­­­ceasta etapă principalii adversari ai militarilor. Rezultate tehnice: Indivi­dual : 1. Dobrescu 2 li 50 min 34 sec. (cu acest rez­ultat Dobrescu Va­sile preia si locul întîi în clasamen­tul general); 2. Klein 2 li 50 min 39 sec; 3. Serbau acelaşi timp, pe echi­pe — contra cronometrului a cîştigat C.C.A. Astăzi se va da plecarea în etapa a 111 - a pe distanţa Bucureşti—Titu şi retur. I. S. Pag 3-il" Promit şi iar promit l­n curtea fabricii de conserve din comuna Smirdioasa, raionul Zimnicea, există o construcţie prevăzută cu un garaj pentru ma­şini­, un depozit de produse finite şi in faţă o rampă pentru încărca­rea producţiei in autocamioane. în­treaga construcţie nu este folosită însă la nimic deşi se simte nevoia. Mai mult încă, uşile­­s-au deteriorat iar un perete prezintă pericolul de a se prăbuşi.. Care este­­situaţia acestei ■'cons­trucţii?, începută art. 1­952, de către, fosta întreprindere de construcţii nr. 5 din Alexandria, şi continuată apoi de T.R.C.L.B. in 1955, nici pină in prezent nu este gata. In fiecare an s-a făcut totuşi cite ceva: în 1955 s-a pus acoperişul, in 1956 partea lemnoasă (uşi, ferestre) şi in 1957, o parte din acoperiş care se stricase. In acest an, nu s-a mai făcut nimic. Pe bună dreptate, colectivul de muncă de la această fabrică se în­treabă cit va mai dura terminarea acestei construcţii? Nu a sosit oare timpul ca o asemenea clădire, a­­jtinsă in faza de finisare, să poată fi întrebuinţată? Aşteptăm ca cei în drept să se ho­tărască odată să înceapă lucrările de finisare a construcţiei de la Smirdioasa. Nu de altceva, dar ajung atitea promisiuni. E timpul să se treacă la fapte concrete. M. OLTEANU Ce se aude cu autogara din Olteniţa ? P­­­rin măsurile luate de Direc­ţia regională I.R.T.A. in ve­derea unei cit­­ mai bune deserviri a călătorilor, oraşul Olteniţa este legat astăzi anit de Capitală cit şi de între­gul lanţ de comune dinspre Că­lăraşi, cu­­ autobuze confortabile, care circulă la ore destul de potri­vite. Şi tot in scopul unei bune­­deserviri, regionala I.R.T.A. a ini­ţiat de curind la Olteniţa amena­jarea unei autogări. Prezenţa a­­cesteia este indispensabilă, pentru că astfel călătorii să se poată a­­dăposti in caz de ploaie sau alte intemperii, să cunoască orarul pre­cis al autobuzelor, sau să reţină bilet din timp. Se recomandă însă ca iniţiativa luată să fie dusă la imn sfirşit, cit mai curind. Acest lucru se impune, deoarece, în pre­zent, călătorii nu au de către cine să fie informaţi cind vin şi pleacă autobuzele, neexistînd nici un fel de afiş în această privinţă. Con­strucţia afectată pentru abrogare a fost de acum amenajată. Se pune deci in mod firesc întrebarea pe care o adresăm regionalei I.R.T.A: De ce se intîrzie cu traducerea în viaţă a unei măsuri bune, d.e . ce se intîrzie­­ cu inaugurarea şi darea in folosinţă a autogarei de la Olteniţa ? I. A. O poveste despre telefoane a­m un prieten care-i mare spe­­fjj cicltist in telefoane. Oriunde s-ar afla, cum a pus mina pe un telefon, a şi căpătat legă­tura dorită. Ce metodă foloseşte, n-am putut să aflu, pentru că dacă aş fi aflat-o, cu dragă inimă v-aş fi comunicat-o şi dumneavoastră. Cu toate acestea, cred că la Ol­teniţa metoda i-ar fi dat greş. De ce spun aceasta? Pentru că mi s-a intîmplat să ascult la Olteniţa o poveste despre telefoane care s-a dovedit a avea foarte multe va­riante reale. Şi acum povestea. ...Se spune că acum citeva luni, poate prin toamnă, poate in vara trecută, ad­ministratorul spitalului din Olte­niţa, ridică receptorul telefonului de pe biroul său. — Alo, cooperativa? Noroc to­varăşe ! Aici administraţia spita­lului. Avem la dvs. un lucru citeva zeci de „pardesie" fer­a vorba de baiali­. Sint gata ? Nu aveţi gata decit unul ? Păi cum, numai unul ? N-aveţi scindări? Fii serios, to­varăşe, noi v-am dat materialul necesar pentru toate halatele co­mandate... ce mai vreţi? Alo, dar ce cooperativă-i acolo? Cooperativa de timplărie „Munca noastră* ? Păi e o greşeală, tovarăşe, eu am cerut cooperativa de croitorie „Tim­puri noi". Alo, telefoanele, alo te­lefoanele, alo, alo... La oficiul telefonic Olteniţa sunt 19 operatoare, dar nu toate îşi fac datoria aşa cum trebuie. Dacă ceri U.C.F.S-ul şi ţi se răspunde că e ocupat, să ştii că U.C.F.S-ul nu are telefon. Dacă vrei să vorbeşti cu S.M.T.■ Budeşti, mai bine ceri S.M.T. Uimeni pentru că ’Vei Căpă­ta S.M.T.-ul Budeşti. Şi aşa mai departe. --j.' .. .Şi n­u îmi pare rău că de multă vreme nu l-am mai întilnit pe prietenul meu, pentru că tare aş fi vrut să merg cu el la Olteniţa, să-i în­cerc specialitatea. Mai ales acum cirul am aflat un secret. Lui nu i l-aş spune, doamne fereşte. Vi-l soim insă aşa, numai ’dvs., deoarece sint sigur că dacă il veţi întîlni pe prietenul meu nu imi veţi di­vulga secretul: la Olteniţa, daca vrei să obţii o legătură telefonică şi să fii servit in bune condiţiuni, faci comanda, aştepţi un timp şi apoi îl ceri la telefon pe şeful ofi­ciului. Ca prin minune, se elibe­rează toate firele, operatoarele de­vin mai atente şi iţi­­ dau legătura exact cu cine ai cerut să vorbeşti... Vă rog, vă rog, e totuşi un secret. Să nu-l afle prietenul meu/ Pentru că, dacă nu-şi va dovedi specia­­litatea şi la Olteniţa, s-ar putea folosi de acest secret. Ba mai mult, chiar ar vorbi cu şeful ofi­ciului, cerîndu-i să ia măsurile ne­cesare, astfel ca povestea pe care v-am istorisit-o să nu mai aibă va-­­ riante reale. V. ŢOLEA

Next