Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 4, nr. 1370-1394)

1958-09-02 / nr. 1370

Pag. 2-a Mecanizarea — factor important în reducerea preţului de cost D­irectivele celui de al doilea Congres al partidului şi do­cumentele Consfătuirii de la Constanţa pun în faţa lucrătorilor din G.A.S. sarcina de a lucra în aşa fel încît producţia de cereale, lapte, carne, ouă, material săditor şi de prăsilă, etc. să fie în continuă creş­tere şi să se obţină la un preţ de cost cît mai scăzut. In ultimii ani, gospodăriile agricole de stat din re­giunea noastră au fost dotate cu tractoare, maşini şi utilaje noi, mo­derne. Toate acestea vin în ajutorul muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor care lucrează pe ogoarele sta­tului. Procentul ridicat de mecaniza­re a lucrărilor agricole reduce consi­derabil cheltuielile de producţie care influenţează asupra preţului de cost. Lupta pentru recolte mari şi pen­tru­­ reducerea preţului de cost la produsul grîu, începe cu aproape unn an înainte de obţinerea lui. De aceea, considerăm că este necesar ca de pe acum să ne ocupăm de acest lu­cru. Am luat ca exemplu gospodăria agricolă de stat Ivăneşti din raionul Slobozia pentru că la această gospo­dărie, în 1958, un hectar cultivat cu grîu a costat — de la însămînţare pînă la înmagazinarea produsului — 820 lei, faţă de 950 lei, cît se pla­nificase. Să vedem cum au lucrat tovarăşii de la G.A.S. Ivăneşti pen­tru ca să ajungă la aceste rezultate. Intîi trebuie subliniat faptul că sămînţa a fost produsă pe tarlalele gospodăriei la un preţ de 530 lei tona, faţă de 570 lei planificat. Chel­tuieli de condiţionare nu s-au făcut pentru că în timpul vegetaţiei lotul semincer a fost bine îngrijit ceea ce a făcut ca sămînţa să fie curată şi cu o putere de germinaţie corespun­zătoare cerinţelor agrotehnice. Can­titatea de sămînța necesară nu a su­p­ortat nici cheltuieli de transport, ea find produsă, după cum am văzut, pe tarlalele gospodăriei. Pentru reducerea cheltuielilor de pregătire a terenului, conducerea gos­podăriei a luat măsurile necesare. Cele 3500 ha, însămînțate cu grîu în toamna anului trecut au fost arate imediat după eliberarea lor de cul-Probleme privind rentabilitatea gospodăriilor agricole ite stat­­ur­ile premergătoare. In timpul se­mănatului, tractoriştii au folosit la maximum timpul prielnic şi întreaga capacitate de lucru tractoarelor şi maşinilor agricole. S-au făcut cu­plaje de mai multe semănători ur­mate de grape. In felul acesta, se­mănatul şi grăpatul s-au realizat în acelaşi timp. Agregatele de maşini au fost făcute în atelierul mecanic al gospodăriei cu mult înainte de înce­perea însămînţărilor. Pînă la intra­rea în iarnă,­ hectarul cultivat cu grîu la G.A.S. Ivăneşti a costat 450 lei, nu 900 lei şi chiar mai mult, cît a costat la G.A.­S. Borăneşti şi la alte gospodării. Lucrările de întreţinere şi de apli­care a îngrăşămintelor, de asemenea s-au executat cu multă grijă. Grăpa­rul de primăvară nu s-a făcut decît pe suprafeţele care au necesitat a­­ceastă lucrare. Cadrele de conducere şi de specialitate aie gospodăriei au studiat fiecare hectar în parte şi au dispus efectuarea lucrărilor în func­ţie de starea plantelor. In multe gospodarii agricole de stat, lucrările de recoltare,, prin chel­tuielile lor, influenţează cel mai mult asupra­ preţului de cost Asta pentru că maşinile — combinele — uu stat bine folosite şi pentru că în general munca de recoltare nu este bine or­ganizată. La G.A.S. Ivăneşti, recol­tatul celor 3500 ha. a durat mai pu­ţin de 10 zile. In timpul campaniei de recoltat s-au folosit anul acesta numai 200 oameni, faţă de 1400 cît s-au folosit în 1957, cînd s-a recoltat şi cu secerători. întreaga suprafaţă a fost recoltată în vara aceasta nu­mai cu combinele — 58 la număr. Importante sume de bani au fost economisite şi pentru că transportul boabelor la baza de recepţie a fost bine organizat. Cu 15 autocamioane, la G.A.S. Ivăneşti s-a transportat în­treaga cantitate de grîu fără deca­laj între recoltat şi înmagazinat cum s-a întîmplat la alte gospodării. Ca­pacitatea de transport a autocamioa­nelor a fost folosită la maximum. Cele mai bune rezultate în acţiu­nea pentru reducerea preţului de cost le-au obţinut tractoriştii Nicolae Si­­mion, Nicolae Mustea şi Ifrim An­­drone, care, după cum se ştie, lu­crează fiecare cîte 200 ha. Tona de grîu obţinută pe suprafeţele lucrate de ei, a costat cu 90 lei mai puţin faţă de preţul de cost mediu — 460 lei tona — realizat de gospodărie. Deosebit de important este şi fap­tul că la această gospodărie evidenţa cheltuielilor se ţine pe secţii, brigăzi şi pe fel de culturi. Sumele planifi­cate pentru a fi cheltuite sunt cunos­cute de către toţi lucrătorii din gos­podărie încă de la începutul anului agricol. Aşa s-a lucrat şi se lucrea­ză­­ la G.A.S. Ivăneşti şi aşa este bine să se lucreze în toate gospodă­riile noastre de stat. A. NEDELCU Un festival al tineretului din Lehliu Duminică a avut loc pe terenul de La deschiderea festivităţii au luat parte sport Lehliu-gară, un festival al tinerei activişti de partid, preşedinţi ai statu­­tului, organizat de comitetul raional rilor populare, cadre de conducere din U.T.M. cu sprijinul comitetului raional G.A.S. şi S.M.T., colectivişti, întopără­­de partid şi al sfatului popular raional, şiţi, oameni ai muncii, ţărani munci­tori cu gospodărie individuală din sa­tele şi comunele raionalul Lehliu. In cuvintul de deschidere care a fost rostit de tovarăşul prim secretar al comitetu­lui raional U.T.M. s-au subliniat succe­sele obţinute In producţie de către ti­neretul de aici, pe linia îndeplinirii documentelor Consfătuirii de la Cons­tanţa. Apoi pină seara tirziu au urmat mani­festări artistice şi sportive după care s-au împărţit premii In obiecte e­­chipelor care au obţinut cele mai bune rezultate In producţie şi In activitatea culturală şi sportivă. la fabrica de zahăr „Chitilă“ din Capitală a început campania de fa­bricare a zahărului cu două zile mai devreme decît termenul planificat. In clişeu: Staţia de carbonaţie a fabricii de zahăr „Chitila“ unde ing. Matei Maria şi tehniciană Popescu Dorina (în prim plan) efectuează ana­liza asupra alcalinității zemurilor. Direcţia PTTR a Capitalei şi regiunii Bucureşti A­NUNŢ Se aduce la cunoştinţa abonaţilor telefonici şi tuturor cetăţenilor Capitalei, că la data de 31 -VIII.a.c. a intrat în funcţiune numerotaţia cu 6 cifre a telefoanelor din Bucureşti. Toate numerele începînd cu cifra 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 vor primi înainte cifra 1, iar numerele care încep cu cifra 8 vor primi în loc de cifra 8, 27, iar numerele cu 9 vor primi 21. De exemplu : nr. de telefon fost 5.25.39 va fi 15.25.39 nr. de telefon fost 8.16.22 va fi 27.16.22 nr. de telefon fost 9.43.17 va fi 21.43.17 In acest scop Direcția P.I.I.R. a Capitalei şi Regiunii Bucureşti a luat măsuri ca începînd cu data de 31 iulie să pună în vînzare noua carte de telefon ediţia 1958 cu numerotaţia de 6 cifre. Distribuirea cărţii se va face zilnic între orele 8—14 şi 17—20 la ghişete fixate în acest scop, în hall-ul Telefoanelor din Calea Victoriei nr. 37, contra cost de vînzare 10 lei. Noua carte de telefon cuprinde toţi abonaţii (abonaţi particulari, instituţii de Stat, întreprinderi coopera­tiste, şcoli, spitale etc.) în ordinea alfabetică spre deosebire de cartea de telefon ediţia 1954. De asemenea mai cuprinde o pat­ie clasificată, imprimată în albastru, unde abonaţii pot găsi uşor telefoanele de utilitate publică (spitale, far­macii, miliţii, hoteluri etc.). Odată cu intrarea în vigoare a noii cărţi de telefon, rugăm insistent abonaţii şi marele public de a o consulta în prealabil, pentru a nu se provoca deranjamente în centralele noastre prin formarea vechilor nu­mere cu 5 cifre sau numere greşite. Procurarea cărţii de telefon este obligatorie pentru toţi abonaţii tele­­fonici din Bucureşti. STEAGUL ROŞU O nouă orientare a cercurilor agrotehnice In urma unei analize a modului cum s-a desfăşurat pînă în prezent învăţămîntul agrotehnic de masă, printr-o, largă consultare a lectorilor şi cursanţilor fruntaşi, s-a trecut la reorganizarea învăţămîntului agrozo­otehnic de masă. Acest invăţămînt va fi legat de munca concretă, de spe­cificul de producţie. Spre deosebire de alţi ani cînd te­mele lecţiilor se fixau la întîmplare sau se repetau an de an, în prezent temele lecţiilor vor fi acelea care ser­vesc direct procesului de producţie. In locurile unde se simte nevoia unei popularizări şi introduceri în practică a metodelor înaintate care nu au fost încă folosite pînă în prezent,­ ele vor fi popularizate prin cursurile respec­tive pentru a intra în obişnuinţa ţă­ranilor muncitori. (Insilozarea nu­treţurilor, efectuarea arăturilor etc.) Aceste teme vor fi dezbătute cu cursanţii în cadrul cercurilor. Nu se vor mai face repetările me­canice ale unor probleme străine spe­cificului comunelor respective. Manua­lele editate şi difuzate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii vor fi fo­losite la studiu de către lectorii res­pectivi, în urma consultării lor cu cursanţii. Cu acest prilej vor fi alese numai temele care vin direct în spri­jinul imediat al producţiei. Pentru uni­tăţile agricole şi pentru căminele cul­turale se stabileşte o singură formă de studiu: cercul agrozootehnic. Di­feritele forme de studiu existente pînă de curînd: cercuri agrotehnice, cursuri de 3 ani, cursuri agricole, cicluri de conferinţe, etc., vor face loc cursului unic despre care am vorbit mai sus. In acest fel se va înlătura situaţia existentă pînă de curînd cînd într-un raion sau în unele comune cu spe­cific legumicol, de exemplu, se in­sista asupra unor cursuri cu caracter pomicol sau viticol. Bineînțeles că în cadrul acestor cercuri nu vor fi neglijate cu totul temele de altă na­tură dar ponderea o vor avea cursu­rile legate de specificul economic al comunei sau raionului respectiv. CENTRUL ŞCOLAR VETERINAR Bucureşti STR. JUSTIŢIEI nr. 55 TEL. 15.65.96* Anunţă că primeşte elevi în anul 1 la şcoala tehnică veterinară şi tehnică de maiştri veterinari. La şcoala tehnică veterinară (cu durată de 2 ani) se primesc absol­venţi a 10 clase cu diploma de maturitate. înscrierile se primesc pînă la 26 septembrie a .c. Examenul constă din următoarele materii: — Anatomia şi fiziologia omului­­ — Chimie — Fizică I La şcoala tehnică de maiştri ve- ' terinari se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale veterinare. înscrierile se primesc pînă la 8 septembrie a. c. când începe exa­menul. Informații suplimentare zilnic în­tre orele 8—12. „Punctul pe i“ Expoziţia de caricaturi Gh. Chiriac C­ititorii ziarului „România liberă“ s-au obişnuit să găsească in­ pagina initia a acestui coti­dian, o rubrică permanentă, destinată caricaturii şi intitulată: ,,Punctul pe i". Gh. Chiriac, autorul acestor cari­­caturi, şi-a ales ca titlu al rubricii sale o expresie intrată de mult in vocabularul nostru curent, expresie sugestivă care obligă la precizare, la spunerea lucrurilor pe nume, fără o­­colișuri. Cei ce urmăresc această rubrică, oamenii muncii, au îndrăgit caricatura lui Gh. Chiriac deoarece ea satirizea­ză racile şi năravuri de care ne vrem scăpaţi, educă, demască pe duşmanii păcii şi ai socialismului, un rezumat, o caricatură militantă, combativă. Date fiind aceste caracteristici, zia­rul ,,Rominia liberă“ a luat iniţiativa organizării in sala Dalles din Capi­tală, a unei expoziţii cu cele mai re­prezentative lucrări ale lui Gh. Chi­riac. Caricaturile expuse cuprind o te­matică destul de vastă. Caricaturile sunt uşor receptive datorită unei rea­lizări simple, şi unui text spiritual. Chiriac satirizează pe leneşi şi pe chiulangii, pe cei certaţi cu buna cuviinţă şi pe cei care, datorită unei mentalităţi înapoiate, pun piedici mersului nostru înainte. Caricaturis­tul combate cosmopolitismul sau pe „halterofilii" hârţoagelor. El ia atitu­dine împotriva delapidatorilor avutului obştesc. Împotriva celor care fug de răspundere şi rnde de acei care in goană după „originalităţi" vestimen­tare devin nişte caraghioşi. Insfirşit, finind seamă şi de alte săgeţi bine a­­dresate, Gh. Chiriac ţintuieşte la stilpul infamiei pe aţiţătorii la un nou război, demască propaganda calom­nioasă îndreptată împotriva realiză­rilor noastre paşnice, după cum, in mod inteligent, scoate în evidenţă cu­ceririle ştiinţei şi culturii puse in slujba celor ce ihunce­sc. Un mare merit al caricaturilor lui Gh. Chiriac il constituie faptul că multe din ele sint inspirate din sezi- Sările trimise redacţiei ziarului de către oamenii muncii. De altfel, efi­cienţa acestei nesecate surse de ins­piraţie se poate constata tot din scri­sorile prin care redacţia este anunţată de lichidarea lipsurilor combătute prin caricatură. Folosind şi mai departe această legătură a ziarului cu cores­pondenţii, fiind mereu in actualitate şi indreptindu-şi ascuţişul satirei şi spre alte sectoare de activitate mai puţin apărute in tematica sa, carica­turistul îşi va găsi o tot mai bună apreciere. Expoziţia de la Dalles ni l-a dez­văluit încă odată pe Gh. Chiriac ca pe un caricaturist de talent, spiri­tual, plin de vervă, însuşiri care-i a­­trage preţuirea publicului, dar care ii şi obligă pentru viitor. SORIN CUNEA Tălpi DURAMIT aplică coop. „încălțămintea Sport“ prin centrul din Str. Sf. Vineri Nr. 25. DURAMITUL este mai durabil decît talpa, se poartă mai uşor şi pre­zintă un aspect elegant. Deschiderea centrului va avea loc în curînd. 4 VIZITAŢI CU ÎNCREDERE MAGAZINUL UNIVERSAL ZIMNICEA unde veţi găsi în p­rranenţă un bogat sortiment de: textile, confecţii, art. de menaj, încălţăminte, art. de galanterie, parfumeria, cosmetice, electrotehnice, produse chimice, etc. Deschis între 7—12 şi 17—20. MARȚI 2 SEPTEMBRIE 1958 Programul I 9.10 Muzică populara. 9.30 „Prie- Itena noastră cartea”. 10.00 Din muzica rae cameră a tinerilor compozitori ro­­imint. 10.38 Cintece. 11.00 Buletin ae­­ știri. 11.03 Orchestre de muzică popu­lară rominească. 11.30 Muzică d­istrac­­­tivă. 11.45 Radio Prichindel. 12.00 com-­­ pozitori şi interpreţi din ţări de demo­­scraţie populară. 12.30 Melodii populare­­romîneşti. 13.00 Buletin de ştiri. IMS I Muzică de estrada. Is.45 Cotele apelor I Dunării. 14.00 Mari interpreţi al lui Puccini. 14.46 locuri populare. îe.po­l Buletin de ştiri. 16.05 Muzică instru­­­­mentală. 15.30 Muzică uşoară. 15.55 Pro-­­ gram de cîntece vietnameze. 16.15 Emi­­­­siune literară consacrată sărbătorii na- I ţionale a R.D. vietnam. 16.30 Concert I pentru copil. 17.00 Radiojurnal şi bule­tin meteorologic. 17.15 Recomandări din program,. 17.20 Anunţuri şi muzică. 17.25 Staturi pentru echipele artistice de amatori. id.în Revista Economică Radio. 18.30 Cîntece de dragoste. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 „Săptămîna mu­zicii bulgare”. 19.30 Muzică uşoară 19.55 „Noapte bună, copii”. 20.00 Radiojur­nal. 20.15 Muzică simfonică rominească. 20.55 Muzică populară. 21.15 Evocări li­terare. 21.45 Cîntece. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22.30 U­­verturi şi potpuriuri din operete. 23.05 Clerul ,,Simfonii de compozitori sovie­tici”. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. Programul II 14.00 Buletin de ştiri. 14.013 Cîntece şi jocuri populare romîneşti. 14.30 Pro­gram emis de Studioul Regional Cluj. 15.00 Muzică uşoară. 15.30 Concertul un mi minor pentru vioară şi orchestră de Mendelso­hn-Barthoddy. 16.00 Radio­jurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Re­comandări din program. 16.20 Cintece. 16.30 Vorbeşte Moscova! n.po Muzică. 17.30 Legendele Olimpului. 18.00 Buletin de Ştiri. 18.05 Piese pentru pian de Ra­vel. 18.30 Cîntece de compozitori ro­­mîni. 18.45 Anunţuri şi muzică 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Muzică uşoară. 19.15 Carnet de reporter. 19.25 crints Cvartetul Radio. 19.53 Din repertoriul acordeonistului i'ie Udită. 20.15 Cronica literară. 20.30 Muzică uşoară. 2100 Ra­diojurnal. 21.15 Balade şi Jocuri popu­lare. 21.45 „Păi toţi şi copii”. 22.00 „Noi ito digustruri” 23.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 23.15—24.00 Concert de noapte. CHIU în sticle de 1/1, vinde • Coop. Munca Alimentară din București str. Smîrdan 23, prin virament şi numerar la Întreprinderi Socialiste şi particulari Festivalul ,,George Enescu" C O N V O EBI IRI I! !RI E cu o violonistă japoneză în vîrstă de 16 ani O fetiţă cu părul tara scurt este aşteptată in holul hotelului "Am­basador" de reprezentanţi ai pre­sei şi televiziunii. O fetiţă cu vioara subţioară este aşteptată să dea inter­viuri. Şi iat-o venind împreună cu pro­fesorul ei. Fetiţa se numeşte Etusko Ni­rose. E originară din Tokio, şi una dintre cele mai tinere participante la concursul şi festivalul internaţional „George Enescu". Mica violonistă nu are rutina convorbirilor de presă. Ea e obişnuită mai curînd cu întrebările profesorului la lecţiile de istorie a mu­zicii ori de armonie. Fiindcă Etusko Hirose se află încă la virsta anilor de şcoală, împlinind abia 16 ani. — De cînd studiaţi vioara? — De la virsta de 9 ani... Profesorul de Ungă ea, Ilideo Sait­o, directorul Conservatorului din Tokio, aduce completările de rigoare : — Din prima clipă s-au vădit la Hi­rose reale aptitudini. Am îndrumat-o și eu de multe ori — deși specialitatea mea e violoncelul — și am avut de fiecare dată o mare bucurie, ascultîn­­d-o. Colegii mei ce i-au fost profesori, au avut și ei cuvinte numai de laudă. Reluăm convorbirea cu Etusko Hi­rose : — Acum cu cine învăţaţi? — Studiez la conservatorul din Pa­ris cu profesorul Bruillon. — Şi în ce an sunteţi ? —­ Am intrat în al doilea an de stu­diu. Primul an l-am absolvit cu pre­miul I. — Cine v-a îndemnat să participaţi la concursul „George Enescu" ? — Profesorul. Enescu şi muzica sa cunosc o apreciere deosebită şi In ca­drul conservatorului in care studiez. Acum sint de fapt la prima mea mare apariţie în faţa publicului. Vă daţi sea­ma, prin urmare, cît de mare îmi este tracul. — Vă pregătiţi de mult? — Din iulie. — Şi programul ce cuprinde? —■ Bach, Mozart, Paganini, Ceaikov­ski, Dansurile româneşti de Bartók şi, bineînţeles, sonate ale lui Enescu. Pro­gramul, precum vedeţi, este greu, mai ales că-l voi cînta pe Enescu, in ţara lui Enescu, in faţa unui auditoriu ca­­re-l cunoaşte atit de bine, pe marele compozitor... Emoţiile micii violoniste japoneze sunt îndreptăţite. Toată dimineaţa a re­petat in vederea concursului. Atai sînt puţine zile pînă la greul examen. Şi unde mai adaugi că reprezentantul te­leviziunii o aşteaptă s-o însoţească spre studiouri pentru a apare în faţa telespectatorilor. Etusko Hirose se pare că se simte bine la Bucureşti, printre nenumăraţii iubitori ai muzicii. Ră­­mâne să facem cunoştinţă cu talen­tul ei. A. VELUREANU Din ce poezie sunt versurile ? Cine e poetul ? TEATRE: Teatrul Nipona: „I. ca­­ragiale” _ Teatrul de vară „23 Au­gust”: Bădăranii; Teatrul Municipal — Sala „Matei Milk­o”: Trei generaţii; sala „Filimon Sîrbu”: Tache, Ianke şi Ca­­dîr; Teatrul Armatei — Teatrul de va­ră ,,I. V. Stalin”: Femeia îndărătnica: Grădina de vară „9 Mai”, o zi de o­­dihină; Teatrul satiric-Muzical ,,C. Ta­bu­se” — Grădina ,,Boema”: intre noi femeile; Teatrul Tineretului: Jurnalul Amid Frank; Teatrul Evreiesc de Stat — Grădina de vară: Concert spectacol ZAIT FREILECH; Circul de Stat: spec­­tacol excepţional CINEMATOGRAFE: Faina. Bucureşti. 13 Septembrie — grădină: Inima n-x- at­­ră: Republica. I. c. Frim­u (sală şi gra­dină): Un nou număr de atracţie; Ma­­gheru, Elena Pavel; Maeştrii schioşi de mline. Completare: Joringe şi Jonnger; V. Alecsandri ; Rio Escandido; Lumina: Legenda din Polesia; Central: Al. Po­­pov: Pe acelaşi drum; 13 septembrie (sală): Călătorie în tinereţe; Timpuri Noi: Program de filme documentare şi desene animate; Maxim Gorki: Cu­vei­e grănicerului; Tineretului: Balada voi­nicului; victoria: Vultur 101; înfrăţirea între popoare: Trei întâmplări; Gheor­­ghe Doja: Comunistul; Vasile Roaica. Arta: Sploana din Hongkong; Cultu­ ral: frizzy r,ia­l­ling; Gri­viţa: Rita; 8 Martie: Două mame; 1 Mai: Mîndrie; 1 Mai: serenada mexicană; Volga: Dru­muri şi destine Uniri­i. Locul acţiunii: Berlin; C. David: Ivan cel. Groaznic: Al. Sahla: Adevăratul sfirşit al războ­iului; T. Vladimirescu (grădină), Jla­­' căra: Pavel Korc­ea,ghin; Munca: Po­m'sotul fermecat; Moşilor (grădina), Mioriţa, N. Bălcescu: Pălăria Ini Alta­tei; 23 August: Botagoa: Jîp­i­ca Simo: ALEXANDRIA, cin­ematograful ,, va­sale Roaită“ — 1—3 septembrie : Le­genda din Pol­esia; 4—7 sept.: Tigrii zburători. BOLINTIN ^ALE, c­inematograful ,M. Eminescu“; 1—3 sept.: Băieţaşul vrăjit; 4—7 septembrie: Cicatricea; BUFTEA, Cinematograful „Nikos Be­­lolaH15”; 1—3 IX: G­ervaise; 4—7 IX: Chemarea văzduhului, GIURGIU, c­inemato­graful „Iile Pin­­tilâ­e'*: 1­—7 IX: Simpaticul nostru doctor; GIURGIU, cime­matograful „Olga Ban­ele“: 1—7 IX: Un condamnat la moar­te a evadat; OLTENIȚA, cinematograful „Flacara**: 1—3 IX: Yves Montand, în CLnteceie Paris­ului; 4^­7 IX: Copilărie In Dombas; PJ2US, cinemato graful „Georg« e­­umm*t 2—* IX: Aspecte de la 0« de al TM«*. Festival de la Moscova; I—7 IX: Căpitanul și eroul sau; RACARI, cinematograful „IteimM5'Oa',4— 1—3 IX: Două victorii; 4—7 IX: Sim­fonia Leningradului; ROŞIORI, cinematograful ..carpaţi”; I—7 IX: Două mame; ROŞIORI, cinematograful „Hie Pis­tille“: 1—7 IX: Simpaticul nostru doctor: SLOBOZIA, cinema­tog­raful , Vasil­e Roai­ă“: l—3 IX: Mikolka cel viteaz; 4—7: Malva; TURNU MĂGURELE, cinematograful „Dunărea« î i_-j IX: lebedetor; TURNU MĂGURELE, cinematograful ♦,Gh. Gheorghdu-Dej“: i—7 IX: Min­ciuna; ZIT/'NICEA, ciinematioigraful „Progre­sul“: 1—3 IX: Fiii munţilor; 4—7 TX : Luptătorul şi clovnul ; ZIMNTCEA, cinem­a to graful „pacea“.* 1—3 IX: Străbătînd Parisul; 4—7 IX : Malva ; CALARASI, cinema to gntfua »»AL S*­­Waw: 1—7 IX: Luna de miere; CAL­ARA­ST, cinematograful „Victoria“. 1—7 IX: Şcoala părinţilor; Lecţia vieţii; Popular: Şcoala părinţi­lor; Ilie Pintili­e: Femeia zalei; M. JS­­mimescu: Surprize pe stradă; Gh. coş­­buc (grădină): Minciuna; Libertăţii: Lumea tăcerii; 30 Decembrie: Micouta cel viteaz; Olga Banc­ic: Dani; Aurel Vlaicu: Cazul Dr. Laurent; George Ba­­covi­a: Alarmă în­­ munţi; Drumul Sem: Vagabondul (sufla I­ri); 16 Februarie: Bunicul auto nobil: 1? Delavra­rea: Zboară cocor ! Programul spectacolelor cinematografice din region Bucureşti In săptămîna de la 1­­­7 septembrie Ion Fînariu din comuna Tări­­ceni, raionul Lehliu şi Rădulescu Mihaela din Tr. Măgurele, str. Li­bertăţii 6, ne întreabă dacă pot fi înfiate şi persoanele majore, adică acele care au depăşit vîrsta de 18 ani. Răspuns: Potrivit art. 67 din Co­dul Familiei numai minorii pot fi în­fiaţi. Cu toate acestea, va putea fi înfiată şi persoana majoră care, în timpul minorităţii a fost crescută de cel care voieşte s-o înfieze. Dobreanu Gh. de la S.M.T. Na­no­v, raionul Alexandria­­— ne în­treabă : ce se înţelege prin munci­tori industriali în sensul decretu­lui privitor la acordarea alocaţiei de stat pentru copii ? Răspuns: Sunt consideraţi munci­­­tori industriali în sensul acestui de­cret, muncitorii care lucrează în ca­drul întreprinderilor industriale şi în­treprinderilor de construcţii şi sunt salarizaţi după sistemele de salarizare aprobate pentru muncitori în sectoa­rele respective. In această categorie se includ şi muncitorii din atelierele de reparaţii de pe lingă unităţile eco­nomice chiar dacă acestea nu au ca­racter industrial, ca de pildă depouri, căi ferate, ateliere de reparaţii S.M.T. etc. V. Mărcuţ din Bucureşti ne în­treabă : în ce cazuri membrii de familie ai susţinătorului lor dece­dat au drept la pensia de urmaşi ? Răspuns: Pensia de urmaşi se a­­cordă membrilor de familie prevă­zuţi de lege, dacă decesul susţinăto­rului a survenit: — în timpul cînd susţinătorul se afla în cîmpul muncii sau în timpul cînd primea ajutor pentru incapacitate temporară de muncă. — în timpul cînd susţinătorul era pensionar. M. Costescu din Bucureşti ne întreabă: cum se repartizează ta­xele de apă în clădirile în care numai o parte din locuinţe au in­stalaţie de baie ? • Răspuns: Taxele de apă se repar­tizează după numărul persoanelor care locuiesc în încăperile respective. In cazul clădirilor în care numai unele apartamente au instalaţie de baie, la calcularea taxelor de apă se va socoti o persoană în plus la apar­tamentele cu baie locuite de 1,2 per­soane şi 2 persoane în plus la cele locuite de 3 sau mai multe persoane. Călin Dumitrescu din Bucureşti ne întreabă dacă un angajat în cadrul învăţămîntului de cultură generală are dreptul la concediul de odihnă în primul an de muncă în învăţămînt chiar dacă nu are efectuate 11 luni de muncă neta-n treruptă. Răspuns: Pentru primul an de muncă în învăţămînt, concediul se va acorda în întregime (egal cu durata vacanţei şcolare de vară) şi angaja­ţilor — personal didactic — care nu au f1 luni de muncă neîntreruptă, cu condiţia ca ei să fi funcţionat de la începutul anului şcolar. TELEVIZIUNE MARŢI 2 SEPTEMBRIE 19.00 Informaţiile dupâ-amiezii. 19.05 Emistun­e pentru cei mici: „o vizită in lumea păsărelelor”. 19.20 Transmisie de la Casa muzeu „George Enescu”. 19.50 Din toată lumea: Proclamarea Republicii Democrate Vietnam. 20.10 Jurnalul televiziunii. 20.30 Filmul artistic „Pavel Korcea­­ghin”. 22.05 Ultimele știri. IM­POŞTA DE IERI Se apropie culesul viilor In comuna Smîrdioasa, raionul Zim-­­nicea, se fac pregătiri pentru culesul viilor. Producţia de struguri din anul acesta este bogată. La marginea co­munei s-a amenajat de către baza de recepţionare a vinului o cramă model. Pentru încărcatul vaselor va funcţiona o pompă ce va scuti eforturile săte­nilor. Strivitul strugurilor se va face cu presa mecanică. îndată ce culesul viilor va începe, crama va intra în funcţiune. LUCIAN SLOBOZEANU tehnician zooveterinar Inaugurarea clubului In incinta fabricii de cărămidă şi ţiglă din oraşul Urziceni, se înalţă o nouă clădire. Este clubul muncito­rilor care a fost dat în folosinţă de curînd. Evenimentul a fost cinstit cu o frumoasă manifestare artistică pre­gătită din timp , de tineret. Spaţioasa sală a clubului a fost în ziua inau­gurării neîncăpătoare. Au venit şi in­vitaţi de la alte întreprinderi. Cu pri­lejul inaugurării s-au popularizat fruntaşii în producţie. Numele lor a fost pomenit în cadrul scenetelor in­terpretate de artiştii amatori. Noul club va oferi salariaţilor fa­bricii de cărămidă posibilitatea­­ de a-şi petrece în mod plăcut timpul li-­­ber. CH. GHEORGHIO Inspector metodist Expoziţie agricolă La Centrul Şcolar Agricol din ora­şul Giurgiu s-a deschis de curînd o expoziţie care înfăţişează activitatea celor 2 secţii: Agricultură şi Meca­nică agricolă. Vizitatorii pot vedea aci diferite soiuri de grîu şi de porumb. Dease­­meni sunt expuşi şi dăunătorii cultu­rilor agricole precum şi modul de combatere a lor. La Secţia mecanică agricolă a ex­poziţiei stat expuse piese de maşini agricole executate de elevii anului I., machete care ilustrează evoluţia mo­toarelor cu explozie şi aburi, planşe şi detalii din mecanică şi sistemul tractoarelor şi maşinilor agricole. Expoziţia ilustrează munca colecti­vului didactic al Centrului Şcolar A­­gricol care se străduie să dea cadre bine pregătite, capabile să facă faţă cu succes sarcinilor ce le revin. GEORGESCU ȘTEFAN laborant Desfăşurarea „Duminicii cehoslovace” La puţin timp după desfăşurarea „Duminicii romîneşti“ în Parcul de cul­­tură „Julius Fucik“ din Praga, Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală a organizat duminică 31 au­gust, sub auspiciile Sfatului Popular al Capitalei, „Duminica cehoslovacă“. In această zi mii de locuitori ai Capi­talei au venit din diferite cartiere ale orașului pentru a lua parte la manifes­tările închinate prieteniei cu poporul frate cehoslovac.

Next