Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 4, nr. 1370-1394)
1958-09-02 / nr. 1370
La Şantierele Navale Olteniţa majoritatea muncitorilor o formează tineretul. Tinerii au venit pe acest şantier cu o singură dorinţă: să devină muncitori calificaţi şi buni constructori de nave. La sosirea tinerilor pe şantier, organizaţia de bază s-a străduit să le arate măiestria constructorilor de nave şi i-a ajutat să-şi însuşească această meserie. Biroul organizaţiei de bază s-a ocupat permanent de creşterea şi educarea lor. Aceasta a făcut ca influenţa organizaţiei de bază să crească tot mai mult, iar contribuţia tineretului la realizarea sarcinilor de producţie să fie mai efectivă şi totodată. Să sporească şi prestigiul comuniştilor. Datorită muncii depuse de organizaţia de bază cei mai înaintaţi muncitori, tehnicieni şi ingineri fruntaşi în producţie şi-au îndreptat paşii spre partid. In prezent organizaţia de bază numără acum 113 candidaţi de partid dintre care marea majoritate sînt muncitori ce lucrează direct în producţie. Despre obţinerea acestor rezultate ne-a vorbit tov. Stoica Dumitru secretarul organizaţiei de bază al Şantierelor Navale Olteniţa. Biroul organizaţiei de bază — ne-a spus el — a repartizat sarcini concrete comuniştilor cu experienţă mai mare pentru a se ocupa de viitorii candidaţi de partid, ajutîndu-i să-şi îmbunătăţească în aşa fel munca şi pregătirea politică încît să merite să fie primiţi în rîndul candidaţilor de partid. Astfel, comunistul Buga Drăghici se ocupă de Neagu Mircea şi Nicolae Badlea, iar comunistul Gheorghe Crăciunescu de tinerii Marin Sîrbu şi Gheorghe St. Mircea. Acest ajutor pe care îl dau comuniştii constă în îndrumarea lor în munca profesională, în pregătirea lor politică cît şi în comportarea lor personală. Odată primiţi candidaţi de partid, munca de îndrumare a acestor tineri repartizaţi comuniştilor cu, mai multă experienţă, nu se opreşte aici, ci ea continuă mai departe. In această direcţie merită toată lauda comunistul Gheorghe Crăciunescu, care s-a ocupat mai îndeaproape de educarea tinărului Gheorghe St. Mircea, ajutîndu-l să devină candidat de partid. El a considerat însă că nu și-a îndeplinit pe deplin sarcina şi de aceea a continuat să se intereseze mai departe de tov. Gheorghe Mircea, în tot timpul stagiului de candidatură a acestuia. Ei citesc împreună articole din „Carnetul agitatorului“, „Lupta de clasă" din ziarul „Scînteia" şi „Steagul roşu“. Tov. Crăciunescu îi îndrumă lectura, îl îndeamnă la ce filme să meargă şi apoi discută ore întregi despre valoarea educativă a filmului. Aceasta a făcut ca nivelul politic al candidatului Gheorghe St. Mircea să crească zi de zi şi să intervină în diferite discuţii neprincipiale ale unor elemente înapoiate, să le combată părerile nejuste, luind atitudine pe loc faţă de ele. S-au mai folosit şi alte forme de educare ca: discuţii individuale între membrii de partid şi nemembrii de partid, întîlniri între membrii de partid şi utemişti, conferinţe despre caliatea de membru de partid, despre îndatoririle membrilor de partid, despre rolul şi politica partidului. Grija pentru creşterea unui larg activ fără de partid din cei mai buni utemişti şi muncitori fără de partid — ne-a spus în continuare tov. Stoica — a stat ca sarcină permanentă în faţa organizaţiei noastre de bază. Pentru noi activul fără de partid a constituit o şcoală de creştere şi educare a candidaţilor de partid. Periodic el a fost instruit de către birou şi totodată controlat de felul cum se achită de sarcinile primite. Din anul 1957 şi pînă în prezent dintre candidaţii primiţi 54 şi-au format pregătirea politică şi profesională în cadrul activului de partid. Organizaţia de bază s-a îngrijit apoi să repartizeze sarcini concrete tuturor candidaţilor de partid după specificul locului de muncă. Astfel, Vasile Gaman şi Ion Chirtu fac parte din colectivul gazetei de perete, Iuliu Petrescu răspunde de activitatea sportivă. Gheorghe Constantinescu face parte din comitetul A.V.S.A.P. pe întreprindere. Controlul asupra felului cum sînt îndeplinite sarcinile se face periodic de către membrii biroului organizaţiei de bază, fie direct sau cu ajutorul organizaţiilor de atelier. In nenumărate rînduri biroul organizaţiei de bază a organizat discuţii cu candidaţii şi membrii de partid despre felul cum aceştia îşi îndeplinesc sarcinile, ce greutăţi întîmpină şi de ce ajutor au nevoie. Pentru a primi o educaţie sănătoasă în spiritul moralei comuniste, în spiritul vigilenţei revoluţionare, organizaţia de bază a pus în dezbaterea adunării generale pe acei membri şi candidaţi de partid care nu şi-au îndeplinit sarcinile primite sau n-au avut o comportare demnă în viaţa lor personală. Aşa s-a petrecut cu candidaţii de partid Vasile Dumitru şi Tudor Frangu care aveau dese abateri de la disciplina de partid. Biroul a cerut acestor candidaţi să dea referate despre activitatea lor în faţa adunării generale. Adunarea generală i-a ajutat arătindu-le şi criticind lipsurile lor şi le-a prelungit totodată stagiul de candidatură cu 6 luni de zile. Pregătirea marxist-leninistă a candidaţilor şi noilor membri de partid a constituit şi constituie o grijă permanentă i munca organizaţiei noastre de bază, a subliniat în încheiere tov. Stoica Dumitru. In anul şcolar care s-a încheiat în învăţămîntul de partid au fost toţi încadraţi. Pentru ei s-au înfiinţat două cercuri de studiere a Statutului P.M.R. La aceste cercuri cursanţii au avut ocazia să-şi însuşească cunoştinţele cu privire la normele leniniste ale vieţii interne de partid, la organizarea partidului, etc. Rezultatele pe care biroul organizaţiei de bază al Şantierelor Navale Olteniţa le-a obţinut în primirea şi educarea candidaţilor şi noilor membri de partid sînt frumoase. Dar mai este nevoie ca în munca de educare să atragă atît organizaţia U.T.M. cit şi comitetul sindical şi să organizeze diferite acţiuni menite să ducă la educarea candidaţilor de partid din punct de vedere politic şi profesional. Este necesar să se organizeze „Joia tineretului", concursul „Cine ştie cîştigă“, recenzii de cărţi, vizite colective la muzee legate de activitatea de luptă şi trecutul glorios al partidului nostru. Pentru intensificarea activităţii de educare în activitatea organizaţiei de bază trebuie să stea hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 9-13 iulie a. c. a căror aplicare consecventă va contribui la întărirea continuă a rîndurilor partidului nostru. M. BENGESCU VIAŢA PE PARTID Primirea şi educarea candidaţilor de partido sarcină de mare importanţă in faţa organizaţilor de partid — Din experienţa organizaţiei de bază de la Şantierele Navale Olteniţa — De ce nu activează toţi deputaţii şi comisiile permanente în raionul Urziceni ? In urmă cu o lună de zile comitetul executiv a! sfatului popular raional Urziceni, considerînd că în munca unor comitete executive comunale se observă o stagnare, a hotărît ca într-o şedinţă a sa de lucru să analizeze cum sînt folosite formele organizatorice pentru atragerea maselor la îndeplinirea acţiunilor sfaturilor, populare, la gospodărirea şi înfrumuseţarea comunelor. Referatul prezentat de deputatul Ion Aldea, şeful secţiei organizatorice şi membru al comitetului executiv al sfatului popular raional, a fost bogat în definiții despre ce sînt sfaturile populare, ce sînt comisiile permanente, comitetele de cetățeni, etc. etc. dar sărac în exemple și în special în analizarea cu simț de răspundere a cauzelor care fac ca munca organizatorică de masa să fie slabă. In raion sînt 99 de comisii permanente, din care numai 50 au planuri de muncă, şi doar 12 lucrează cu active lărgite de cetăţeni. Şi mai departe referentul prezenta, chipurile, cîteva comisii permanente „active“. In comuna Ion Roată, comisia permanentă de gospodărie comunală a antrenat cetăţenii să planteze pe o distanţă de 2200 metri stîlpi necesari luminii, cea din comuna Gîrbovi a mobilizat cetăţenii să construiască şcoala propusă prin contribuţie voluntară. Şi exemplele continuă cu „antrenări“ şi „mobilizări“... Bun şi acest aspect, dar din păcate se ştie bine că nu acestea sînt atribuţiile principale alecomisiilor permanente". Ele trebuie, să fie în primul rînd organe de studiu şi control, sprijinitoare active ale muncii comitetelor executive. La capitolul aspectei negative, referatul înşiră numărul comunelor (destul de numeros) în care comisiile permanente de deputaţi nu-şi trăiesc viaţa. Şi exemplele continuă în acest fel cînd este vorba şi de comitetele de cetăţeni. în multe locuri aceste comitete nici n-au fost alese, iar unde au fost alese, nu sînt îndrumate de comitetele executive şi deci nu dau rezultate. Vina, bineînţeles, — după cum o arată şi referatul — o poartă comitetele executive comunale care nuactivizează aceste forme organizatorice de masă, printr-o îndrumare atentă şi competentă. Ne declarăm şi noi de acord ,cu acest lucru. Dar nu putem fi de acord cu atitudinea comitetului executiv raional care nu vede în primul rînd propriile-i lipsuri în această direcţie. Tov. Ion Aldea, şeful secţiei organizatorice merge pe teren pentru diferite probleme, încasări, contribuţie voluntară, contractări, iar secţia cu problemele ei rămîn baltă. În decizia numărul 13 s-au luat hotărîri importante pentru activizarea deputaţilor, a comisiilor permanente şi a comitetelor de cetăţeni. Şi se mai prevedea că pînă la data de 15 august comitetele executive comunale sînt obligate să raporteze comitetului executiv raional ce măsuri au luat pentru ducerea la îndeplinire a deciziei amintite. Vorbă multă, treabă puţină. Din 25 de comune nu au raportat asupra luării de măsuri pînă la această dată decit patru, iar trei din acestea răspund foarte formal. Faţă de această stare de lucruri, comitetul executiv raional nu a tras la răspundere secţia organizatorică şi pe şeful ei pentru neîndeplinirea hotărîrilor luate. A însemnat oare că şedinţa comitetului executiv privind analiza muncii organizatorice, s-a soldat cu rezultate practice? Nicidecum. Ba mai trebue arătat că în însuşi oraşul reşedinţă Urziceni, comisiile permanente orăşeneşti şi raionale nu-şi trăiesc viaţa. Ele se întrunesc numai după sesiuni, îşi fac planurile de muncă şi apoi rămîn acoperite de uitare şi inactivitate. „ Activitatea comitetelor executive intră acum într-o perioadă cînd se cer rezolvate o mulţime de sarcini importante şi permanente, printre care terminarea construcţiilor ridicate prin contribuţie voluntară, repararea drumurilor şi şoselelor, campania agricolă de toamnă, etc. Aceste obiective nu pot fi îndeplinite cu succes dacă nu sînt antrenate activ masele largi de cetăţeni. Experienţa bogată a multor sfaturi populare din Capitală şi regiunea noastră a dovedit că între comisiile permanente şi între comitetele cetăţeneşti se pot organiza întreceri socialiste cu obiective largi cuprinzînd diferite aspecte ale gospodăririi treburilor obşteşti. în oraşul Urziceni pot fi organizate raiduri ale diferitelor comisii permanente pe probleme, ajutate de active de specialitate, în magazine şi unităţi de alimentaţie publică cu tema curăţeniei localurilor, aprovizionarea populaţiei, etc. In unităţile sanitare, comisia permanentă de sănătate şi prevederi sociale poate controla dacă sînt create condiţiile pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a asistenţei medico-sanitare a populaţiei, etc. Adecvate problemelor satelor de asemenea se pot organiza întreceri socialiste între comisii permanente, legate de redarea de terenuri agriculturii, aprovizionarea cooperativelor săteşti, buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunelor şi satelor etc. Aceleaşi obiective pot fi îmbrăţişate şi de comitetele de cetăţeni antrenate în întrecere socialistă, privind activitatea în cadrul circumscripţiilor electorale. La sfîrşitul etapelor prevăzute de întrecerea socialistă, comisia permanentă sau comitetul de cetăţeni pot fi stimulate prin decernări de steaguri, diplome etc. La îndemîna comitetului executiv al sfatului popular raional stau forme numeroase şi variate pentru activizarea deputaţilor, comisiilor permanente de deputaţi, a comitetelor de cetăţeni. Pentru aceasta se cer nu şedinţe lungi cu hotărîri formale ci muncă vie cu oamenii, jos, pe teren. M. STEFANESCU Lucrări de asfaltare Şoseaua Videle — Drăganeşti Vlaşca se asfaltează pe întreaga ei lungime de 24 kilometri. Clişeul de mai sus reprezintă un greder în plină acţiune de nivelare a şoselei. Prin şcolile din regiunea noastră în preajma deschiderii cursurilor (Urmare din pag. l-a)pledeze încă înainte de începerea anului an şcolar materialul didactic auxiliar cu un aparat de proiecţie cit şi cu diafilmele corespunzătoare programei analitice care se găsesc in număr suficieut in magazia din Olteni a secţiei invăţămint De ce n-au fost livrate toate cărţile? Mult s-au bucurat copiii din Cernică, raionul Brăneşti cînd au aflat că la cooperativa din sat au sosit cărţi şi caiete pentru noul an şcolar. Au dat o raită prin magazii să le vadă cum arată. Ceva mai tîrziu cei micuţi, cu părinţii de mină, iar cei mai măricei de prin clasele 5—7, singuri, au venit să-şi procure cărţile cele noi. In două zile n-a fost şcolar din Cernica şi Tînganu care să nu fie în posesia tuturor cărţilor. Vestea că au venit cărţi la cooperativă a ajuns şi in cel de al treilea sat al comunei Cernica, la Căldăraru. Copiii de aici s-au grăbit să fie la Cernica după cărţi. Dar cărţile se isprăviseră. Tov. Costache Macovei mi-a spus că a primit din partea U.R.C.C. Brăneşti doar 75 la sută din cărţile comandate. De ce, nu se ştie. Nici noi nu ne explicăm această situaţie dat fiind faptul că în acest an s-au tipărit mult mai multe cărţi ca oricine. Poate multe cărţi stau închise în depozite. Credem încă că răspunsul ni-l poate da U.R.C.C. Brăneşti, dar cît mai curînd, pînă încep şcolile. Totul să fie pus la punct la şcoala cea nouă din Glogoveanu raionul Domneşti, toate par puse la locul lor Parcă dintr-o clipă în alta va suna clopoţelul şi copiii vor intra cuminţi în clasa care păstrează încă miros de var, tencuială... Dacă priveşti mai atent prin clasă observi însă că lipsesc comutatoarele... Cînd vor fi puse ?. Repede îţi dai seama că nu e nevoie încă de comutatoare, fiindcă prin sîrmele instalaţiei electrice nu circulă curentul. Nu a fost încă făcut branşamentul cu reţeaua de iluminat... Este timpul ca Secţia de Invăţămînt a raionului Domneşti care a sprijinit pînă acum lăudabila iniţiativă a glogovenilor de a construi şcoală nouă, să-şi îndeplinească şi ultimele obligaţii — ce-i drept, mărunte, dar fără de care becurile nu se vor aprinde în şcoală şi cele 40 de diafilme nu vor putea fi proiectate ca să completeze lecţiile. Data de 15 septembrie se apropie şi părinţii din Glopoveanui le-au cumpărat copiilor cărţi, caiete şi ghiozdane noi... Şi şcoala nouă trebuie să-i aştepte pe elevi pusă la punct cu deamăntintul. In cele mai multe locuri şcolile sînt bine pregătite că primească elevii. Terminarea la timp a construcţiilor şi a reparaţiilor de şcoli se datoreşte în mare măsură sprijinului acordat de către comitetele de părinţi care au răspuns la chemarea organelor de partid şi a sfaturilor populare, executînd un important volum de lucrări prin contribuţie voluntară. Totodată din fondurile statului au fost acordate însemnate sume pentru efectuarea acestor lucrări şi îndeosebi pentru utilarea şcolilor cu mobilier nori, aparate de laborator şi alt material didactic. Dacă In linii generale şcolile sînt pregătite în vederea deschiderii cursurilor, pe ici pe colo mai există unele rămîneri în urmă. Secţia de tnvăţămîrt şi cultură a sfatului popular regional trebuie să la grabnice măsuri tn vederea mobilizării secţiilor de învăţmînt şl cultură raionale, pentru ca în următoarele cîteva zile, toate şcolile din regiunea noastră să fie cu reparaţiile terminate. (Raid realizat de C. POPESCU, GH. POPESCU şi I. SOARE) STEAGUL ROŞU Vagoane de cale ferată livrate de ţara noastră Greciei In urma tratativelor dintre delegaţia tehnico-economică a întreprinderii române de stat pentru comerţ exterior „Maşinimport“ şi delegaţia Direcţiei generale a căilor ferate a statului grec la sfîrşitul anului trecut S-a încheiat la Atena un contract pentru furnizarea de către R. P. Romînă a 500 vagoane de marfă acoperite. De curînd uzinele „23 August“ au livrat primele vagoane din această importantă comandă. Alte vagoane care au fost recepţionate de reprezentanţii căilor ferate i din Grecia vor fi expediate în zilele următoare. (Agerpres) INFORMAŢII Ansamblul Sfatului Popular al Capitalei, a părăsit duminică dimineaţa Capitala, plecînd într-un turneu în R.D. Germană. Ansamblul, alcătuit din 23 dansatori şi o orchestră populară, va da timp de o lună de zile spectacole în cîteva oraşe din R.D. Germană printre care Berlin, Leipzig, Dresda. ★ Zilele acestea a părăsit Capitala o delegaţie a Academiei R. P. Române şi a Ministerului Invăţămîntului şi Culturii care va participa la cel de-al IV-lea Congres internaţional al slaviştilor ce se va ţine la Moscova între 1 şi 10 septembrie. ★ Duminică a sosit în Capitală pentru a participa la Concursul internaţional „George Fonescu“ violonistul american Elwin Adams. ★ La invitaţia Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate, duminică a sosit in Capitală o delegaţie a Federaţiei metalurgiştilor polonezi condusă de Edward Kasprzyk, secretarul Federaţiei. ★ Zilele, acestea a sosit în Capitală o delegaţie a reprezentanţilor organizaţiilor cooperatiste din Indonezia, condusă de dl. Eddiwan, secretar general al Consiliului cooperaţiei din întreaga Indonezie. (Agerpres) O zi pe şantierul Arsache — Gaujani (Urmare din pag. 1a) trestia şi papura acoperă canalul in întregime. Munca a devenit mai anevoioasa. Cere mai mult efort. Acum este nevoie de mai multe braţe de muncă. Cu toate acestea, în ultima vreme, nu a crescut numărul sătenilor ce muncesc voluntar pe acest şantier. Ne-am adresat tovarăşului Vasile Barbălată, preşedintele sfatului popular al comunei Arsache. Tovarăşul Vasile Barbălată, ne-a spus că împreună cu deputaţii din comună, va duce o susţinută muncă pentru a atrage tot mai mulţi ţărani muncitori la această importantă acţiune menită să redea agriculturii cîteva mii de ha. Ar trebui irisă ca acest lucru să se intimate cit mai curtrul. Cînd am plecat, se făcuse seară. Oamenii se retrăgeau spre sat. In urmă, apele răzleţe se adunau cuminţi spre canalul principal. De aci, porneau împreună spre vărsarea în Dunăre, lâsînd să iasă la iveală alte salte ha. de teren. Concursul hipic international Săptămîna sportului călăriei, a fost inaugurată duminică dimineaţă pe frumoasa bază hipică din calea Plevnei. Cadrul în care se desfăşoară probele acestei discipline spectaculoase a contribuit la succesul primei zile. Proba de obstacole — deschidere — a revenit călăreţului român Alexandru Longo, cu timpul de 1:04,0, care a terminat parcursul fără nici o penalizare. Călăreţii străini prezenţi la startul acestei probe, ca şi reprezentanţii noştri, au arătat calităţi deosebite, au condus cu îndemînare cai bine pregătiţi. Eqitaţia, sportul călare, şi-a cîştigat duminică alţi mulţi simpatizanţi. Toţi aceştia se vor regăsi în zilele acestei săptămîni, din nou în tribunele bazei hipice, pentru a urmări diversele probe. Pe baza hipică din parcul „Gh. Gheorghiu-Dej“ au continuat luni Întrecerile din cadrul concursului internaţional de călărie al R. P. R. Din nou călăreţii romîni s-au comportat remarcabil obţinînd frumoase victorii. In proba de dresaj (cat. mijlocie) pe primul loc s-a clasat Ion Oprea (R.P.R.) pe calul Sulina cu 0,266 puncte. Proba de ştafetă pe echipe alcătuite din trei calăreţi a revenit formaţiei prime a R.P.R. (M. Timu, C. Vlad şi Gh. Langa) cu timpul de 2’43”7/10 Timpul nefavorabil nu a permis terminarea probei de precizie şi juriul a hotărît să claseze la egalitate un lot de şapte călăreţi care au efectuat parcursul fără nici o penalizare: V. Pinciu (R.P.R.) (a concurat pe doi cai), M. Nietschnan (R. D. Germană), I. Grabowski (R. P. Polonă), V. Bărbuceanu (R.P.R.), L. Dacov (R. P. Bulgaria), Gh. Antohi (R.P.R.) și H. Weidner (R. D. Germană). Astăzi este zi de odihnă, (Agerpres) . Campionatele europene de volei SUCCESELE REMARCABILE ale sportivilor romini PRAGA (Agerpres). La Praga şi în alte oraşe din R. Cehoslovacă au continuat duminică întrecerile din ca- drul preliminariilor campionatelor europene de volei. In competiţia feminină, echipa R.P. Romíné a obţinut un nou succes, învingînd la Liberec cu 3—2 echipa R.P. Bulgaria. Intîlnirea a fost deosebit de pasionantă și a durat aproape 2 ore. Voleibalistele bulgare au condus la un moment dat cu 2—0 (15—5; 15—13) dar nu au putut face faţă revenirii excepţionale a jucătoarelor noastre, care au cîştigat trei seturi consecutive (17—15; 15—11; 15—12). In urma acestei victorii echipa R.P.R. s-a calificat pentru turneul final. Echipa masculină a ţării noastre a întrecut formaţia R.P. Ungare cu 3—0 (15—12; 15—13; 15—11). In cadrul campionatelor europene de voleibal care se desfăşoară în R. Cehoslovacă luni s-au disputat ultimele întilniri din preliminariile turneului feminin. Echipa R. P. Romíno a rămas cîştigătoarea grupei D şi s-a calificat pentru turneul final. Consideraţii şi anticipări asupra ultimelor Alexandru Longo învingător în proba de deschidere. Echipa selecţionată de box a Republicii Arabe Unite va evolua in Capitală La 8 septembrie va sosi în Capitală echipa selecţionată de box a Republicii Arabe Unite. Pugiliştii oaspeţi vor susţine la 10 septembrie pe stadionul Republicii o întîlnire cu echipa selecţionată de tineret a R.P. Române. Boxerii din Republica Arabă Unită au înregistrat în ultima vreme o serie de rezultate de valoare pe plan internațional. Recent, într-un meci disputat la Alexandria, echipa R.A.U. a întrecut cu 15—14 echipa de tineret a R.P.F. Iugoslavia. După meciul de la București echipa R.A.U. va pleca într-un turneu în R.P. Bulgaria. două sale de box Etapa a II-a a campionatului republican de fotbal Este a doua oară cînd spectatorii deja la stadionul „23 August“, sînt surprinşi de apariţia unei echipe. După Dinamo Bucureşti, apărut cu juniorii Varga şi Feodor, acum, Progresul a venit la jocul cu Ştiinţa Cluj cu...Neagu, fost la Dinamo. Venită de la categoria B, unde a jucat în faţa a 2—3000 spectatori, echipa clujeană s-a fîstîcit totalmente cînd s-a trezit pe marele stadion, aproape plin. O asemenea schimbare de decor, nu rămîne fără urmări, mai ales la o formaţie tînără. Numai astfel ne explicăm jocul mediocru făcut de clujeni, care veneau recomandaţi şi de acel 1-1 cu C.C.A. Aşa cum a jucat Ştiinţa, a lăsat să se înţeleagă că va putea scoate unele rezultate doar la Cluj. Ştiinţa Cluj a arătat prea puţin pentru, un debut în Capitală, debut de prea puţin şi silit să facă minime eforturi. Bucureştenii în ciuda greutăţilor de formaţie, au azi 3 puncte şi un loc patru la egalitate cu alte două echipe. Jocul a fost foarte slab. Arbitrajul lui A. Eftimie a nemulţumit profund, prin greşelile făcute, care au enervat jucători şi spectatori. Frumoasă a fost prima repriză a meciului C.C.A.—Ştiinţa Timişoara, apreciată pentru calitatea jocului practicat, de ambele echipe. Rezultatul e real, dar C.C.A., nu a fost scutită de emoţii, în prima parte a reprizei I-a. Victoria C.C.A.-ului a fost clară (în repriza doua, bucureştenii au stat cu fundaşii pe centru). Ştiinţa Timişoara, ne-a arătat că este încă o echipă de „o jumătate de meci“. Din cauza condiţiei ei fizice insuficiente şi cunoscînd lipsurile apărării, Ştiinţa a recurs la jocul la ofsaid. Această tactică era menită să ţină scorul alb cît mai mult timp. Cînd o echipă recurge la asemenea stratageme tactice, ea se dezvăluie singură, își arată lipsurile. Ne-a surprins faptul că C.C.A., n-a găsit antidotul acestei tactici decît tîrziu, abia în repriza doua. Rutina acestei echipe și a jucătorilor săi trebuia să evite „prinderile" în ofsaid, devenite la un moment dat amuzante pentru spectatori. C.C.A. a reuşit abia în repriza II-a să scape din tactica aceasta, cu care jonglaţi timişorenii. De multe ori apoi, arbitrul Mataisei, a comis erori de a fluiera în continuare ofsaid pe Tătaru sau Alexandrescu, în situaţii care ar fi adus alte goluri. Gr. I. Fază din meciul C.C.A. — Ştiinţa (Timişoara). REZULTATE C.C.A. — Ştiinţa Timişoara 2—0 (1-0) Progresul — Ştiinţa Cluj 4—1 Steagul roşu — Rapid 3—2 (1—1) Dinamo Bacău — Petrolul 2—1 (1-1) Jiul — Dinamo Bucureşti 1—1 (0-1) U.A. Arad — Farul 3—0 (1—0) care se legau multe speranţe... Progresul a cîştigat comod, fără grijă, un meci în care n-a fost deranjat decit Pag. 3-a A doua semifinală şi finala „Concursului celor In meciul care avea să desemneze pe primul finalist al categoriei „muscă’' M. Dobrescu nu a „dat drumul braţelor” — aşa cum eram obişnuiţi — fiind obligat să recepţioneze serioase lovituri din partea lui Ambruş. Rănirea lui Ambruş a netezit victoria lui Dobrescu. Disputa dintre Puiu şi Vintilă l-a găsit pe pugilistul marinar in mare vervă de luptă şi în schimb pe campion sub posibilităţile sale tehnice şi tactice. Victoria lui Vintilă este meritată. Cismaş s-a afirmat din nou ca un bun tehnician, întrecîndu-l pe A. Fărcaş — campionul din anul acesta — iar I. Mihalic, cîştigînd în forţă şi varietatea loviturilor — îi va fi un adversar redutabil în meciul decisiv . După o victorie puţin strălucitoare, Demeter s-a calificat alături de D. Pruniiu pentru disputarea finalei la „uşoară“. O altă surpriză a fost succesul lui Balaş asupra campionului D. Rizea, învingătorul a făcut o partidă bună, dovedind rezistenţă, orientare în ring. Un alt finalist a fost desemnat în persoana lui Şerbu Neacşu, prin descalificarea lui Cojan. Trecînd uşor peste Ferenţi, Gh. Negrea vă avea în Petre Zaharia un adversar serios. Finala „Concursului celor 4“ se va desfășura astă seară pe ringul de la stadionul Republicii, începînd de la ora 19.30. MIHAIL LUPESCU Dănilă Done (dreapta) și Mihai Transă (stingă). O acţiune binevenită Instruirea consiliilor colectivelor sportive din regiunea Bucureşti comisiilor sportive pentru îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice, de instruire şi de organizare. Organele UCFS — regiunea Bucureşti ,analizînd munca de pînă acum au ajuns la concluzia că această acţiune trebuie extinsă, luînd o serie de măsuri corespunzătoare. In acest sens se va organiza un curs de instruire a consiliilor colectivelor sportive din mediul sătesc. Cursul se va desfăşura în două etape. In prima etapă, de la 3 la 7 septembrie se vor ţine cursuri teoretice şi practice la centrele Călăraşi şi Alexandria. La primul centru vor veni activişti din raioanele Slobozia, Lehliu, Urziceni şi Călăraşi, iar la Alexandria vor veni activişti de la Turnu Măgurele, Zimnicea şi Alexandria. Etapa doua, fixată pentru 8—11 septembrie, cuprinde de asemenea cursuri în trei centre. La Răcari vor veni activişti din Titu, Domneşti şi Răcari, la Roşiori activişti din Olteni, Videle şi Roşiori, iar la Olteniţa cursanţi din Brăneşti şi Snagov. La toate aceste cursuri vor fi prezenţi aproape 900 de activişti voluntari din consiliile colectivelor sportive, care îşi vor ridica nivelul cunoştinţelor organizatorice, tehnice, educative şi financiare, asigurînd mişcării sportive din regiune o activitate supe-rioară. Activiştii sportivi din regiunea noastră cunosc felul în care s-a desfăşurat timp de luni de zile o acţiune care a dat rezultate destul de bune şi anume acţiunea de organizare a „Zilei Preşedinţilor“. Această „Zi a Preşedinţilor'* se ţinea odată pe lună, ea avînd rolul de a stabili o legătură cu conducerile Românii s-au impus şi la campionatele europene de canotaj academic Din nou canotajul de-a adus satisfacţiii. Echipele ţării noastre, care au participat la campionatele europene de canotaj academic de la Poznan, au ateniit să se claseze pe locuri fruntaşe. în clasamentele pe echipe, canotorii au ocupat locul doi la pofeele de 4+1 şi 4 fără cînmci, cucerind medaliile de argint, in proba de 2 fără cirmaci, echipa ţării noastre a ocupat locul trei, cucerind medalia de bronz, in clasamentul general echiipa R.P. Romíno s-a clasat pe locul doi, la egalitate de puncte cu formaţia U.R.S.S. Canotorii noştri, care merită felicitări sînt Boicu, Kiss, Bulughiu, Milimcovici, lupu la 4+1, şi Kureseka, Vereş la 2 fărâ cirmaci, iar Pongrat Radu Nisi Lupu la 2 + 1. „Cupa oraşului Giurgiu” la popice Sportul popicelor se bucură de multă popularitate în regiunea noastră. Pentru verificarea gradului de pregătire a specialiştilor din regiunea Bucureşti s-a luat iniţiativa de a se organiza o nouă competiţie „Cupa Oraşului Giurgiu". Aceasta se va desfăşura în zilele de 6 şi 7 septembrie la Giurgiu. La competiţie au fost invitaţi să participe cei mai buni specialişti din Ploeşti, Cîmpină, Azuga, Or, Stalin, Sibiu, Arad, Timişoara, Constanţa şi oraşul Bucureşti, alături de popicarii fruntaşi ai regiunii.