Steagul Roşu, septembrie 1958 (Anul 4, nr. 1370-1394)

1958-09-02 / nr. 1370

La Şantierele Navale Olteniţa ma­joritatea muncitorilor o formează ti­neretul. Tinerii au venit pe acest şan­tier cu o singură dorinţă: să devină muncitori calificaţi şi buni construc­tori de nave. La sosirea tinerilor pe şantier, or­ganizaţia de bază s-a străduit să le arate măiestria constructorilor de nave şi i-a ajutat să-şi însuşească a­­ceastă meserie. Biroul organizaţiei de bază s-a o­­cupat permanent de creşterea şi edu­carea lor. Aceasta a făcut ca influ­enţa organizaţiei de bază să crească tot mai mult,­ iar contribuţia tinere­tului la realizarea sarcinilor de pro­ducţie să fie mai efectivă şi totodată. Să sporească şi prestigiul comunişti­lor. Datorită muncii depuse de orga­nizaţia de bază cei mai înaintaţi muncitori, tehnicieni şi ingineri frun­taşi în producţie şi-au îndreptat pa­şii spre partid. In prezent organiza­ţia de bază numără acum 113 candi­daţi de partid dintre care marea ma­joritate sînt muncitori ce lucrează direct în producţie. Despre obţinerea acestor rezultate ne-a vorbit tov. Stoica Dumitru se­cretarul organizaţiei de bază al Şan­tierelor Navale Olteniţa. Biroul organizaţiei de bază — ne-a spus el — a repartizat sarcini con­crete comuniştilor cu experienţă mai mare pentru a se ocupa de viitorii candidaţi de partid, ajutîndu-i să-şi îmbunătăţească în aşa fel munca şi pregătirea politică încît să merite să fie primiţi în rîndul candidaţilor de partid. Astfel, comunistul Buga Dră­­ghici se ocupă de Neagu­ Mircea şi Nicolae Badlea, iar comunistul Gheor­ghe Crăciunescu de tinerii Marin Sîrbu şi Gheorghe St. Mircea. Acest ajutor pe care îl dau comuniştii cons­tă în îndrumarea lor în munca pro­fesională, în pregătirea lor politică cît şi în comportarea lor personală. Odată primiţi candidaţi de partid, munca de îndrumare a acestor tineri repartizaţi comuniştilor cu, mai multă experienţă, nu se opreşte aici, ci ea continuă mai departe. In această di­recţie merită toată lauda comunistul Gheorghe Crăciunescu, care s-a ocu­pat mai îndeaproape de educarea ti­­nărului Gheorghe St. Mircea, ajutîn­­du-l să devină candidat de partid. El a considerat însă că nu și-a în­deplinit pe deplin sarcina şi de aceea a continuat să se intereseze mai de­parte de tov. Gheorghe Mircea, în tot timpul stagiului de candidatură a acestuia. Ei citesc împreună arti­cole din „Carnetul agitatorului“, „Lupta de clasă" din ziarul „Scîn­­teia" şi „Steagul roşu“. Tov. Crăciu­nescu îi îndrumă lectura, îl îndeamnă la ce filme să meargă şi apoi discută ore întregi despre valoarea educativă a filmului. Aceasta a făcut ca nive­lul politic al candidatului Gheorghe St. Mircea să crească zi de zi şi să intervină în diferite discuţii neprin­cipiale ale unor elemente înapoiate, să le combată părerile nejuste, luind atitudine pe loc faţă de ele. S-au mai folosit şi alte forme de educare ca: discuţii individuale între membrii de partid şi nemembrii de par­tid, întîlniri între membrii de partid şi utemişti, conferinţe despre calia­­tea de membru de partid, despre în­datoririle membrilor de partid, des­pre rolul şi politica partidului. Grija pentru creşterea unui larg activ fără de partid din cei mai buni utemişti şi muncitori fără de partid — ne-a spus în continuare tov. Stoica — a stat ca sarcină per­manentă în faţa organizaţiei noastre de bază. Pentru noi activul fără de partid a constituit o şcoală de creş­tere şi educare a candidaţilor de partid. Periodic el a fost instruit de către birou şi totodată controlat de felul cum se achită de sarcinile pri­mite. Din anul 1957 şi pînă în pre­zent dintre candidaţii primiţi 54 şi-au format pregătirea politică şi profesio­nală în cadrul activului de partid. Organizaţia de bază s-a îngrijit a­­poi să repartizeze sarcini concrete tuturor candidaţilor de partid după specificul locului de muncă. Astfel, Vasile Gaman şi Ion Chirtu fac parte din colectivul gazetei de perete, Iuliu Petrescu răspunde de activitatea spor­tivă. Gheorghe Constantinescu face parte din comitetul A.V.S.A.P. pe întreprindere. Controlul asupra felului cum sînt îndeplinite sarcinile se face periodic de către membrii bi­roului organizaţiei de bază, fie di­rect sau cu ajutorul organizaţiilor de atelier. In nenumărate rînduri bi­roul organizaţiei de bază a organi­zat discuţii cu candidaţii şi membrii de partid despre felul cum aceştia îşi îndeplinesc sarcinile, ce greutăţi în­­tîmpină şi de ce ajutor au nevoie. Pentru a primi o educaţie sănătoasă în spiritul moralei comuniste, în spi­ritul vigilenţei revoluţionare, organiza­ţia de bază a pus în dezbaterea adu­nării generale pe acei membri şi candidaţi de partid care nu şi-au în­deplinit sarcinile primite sau n-au avut o comportare demnă în­ viaţa lor personală. Aşa s-a petrecut cu candi­daţii de partid Vasile Dumitru şi Tudor Frangu care aveau dese aba­teri de la disciplina de partid. Biroul a cerut acestor candidaţi să dea re­ferate despre activitatea lor în faţa adunării generale. Adunarea generală i-a ajutat arătindu-le şi criticind lip­surile lor şi le-a prelungit totodată stagiul de candidatură cu 6 luni de zile. Pregătirea marxist-leninistă a can­didaţilor şi noilor membri de partid a constituit şi constituie o grijă per­manentă i­­ munca organizaţiei noas­tre de bază, a subliniat în încheiere tov. Stoica Dumitru. In anul şcolar care s-a încheiat în învăţămîntul de partid au fost toţi încadraţi. Pentru ei s-au înfiinţat două cercuri de stu­diere a Statutului P.M.R. La aceste cercuri cursanţii au avut ocazia să-şi însuşească cunoştinţele cu privire la normele leniniste ale vieţii interne de partid, la organizarea partidului, etc. Rezultatele pe care biroul organiza­ţiei de bază al Şantierelor Navale Olteniţa le-a obţinut în primirea şi educarea candidaţilor şi noilor membri de partid sînt frumoase. Dar mai este nevoie ca în munca de educare să a­­tragă atît organizaţia U.T.M. cit şi comitetul sindical şi să organizeze diferite acţiuni menite să ducă la edu­carea candidaţilor de partid din punct de vedere politic şi profesional. Este necesar să se organizeze „Joia tine­retului", concursul „Cine ştie cîştigă“, recenzii de cărţi, vizite colective la muzee legate de activitatea de luptă şi trecutul glorios al partidului nos­tru. Pentru intensificarea activităţii de educare în activitatea organizaţiei de bază trebuie să stea hotărîrile Ple­narei C.C. al P.M.R. din 9-13 iulie a. c. a căror aplicare consecventă va contribui la întărirea­­ continuă a rîndurilor partidului nostru. M. BENGESCU VIAŢA PE PARTID Primirea şi educarea candidaţilor de partid­o sarcină de mare importanţă in faţa organizaţilor de partid­ ­— Din experienţa organi­zaţiei de bază de la Şanti­erele Navale Olteniţa — De ce nu activează toţi deputaţii şi comisiile permanente în raionul Urziceni ? I­n urmă cu o lună de zile co­mitetul executiv a! sfatului popular raional Urziceni, con­­siderînd că în munca unor comitete executive comunale se observă o stagnare, a hotărît ca într-o şedinţă a sa de lucru să analizeze c­um sînt folosite formele organizatorice pen­tru atragerea maselor la îndeplinirea acţiunilor sfaturilor, populare, la gos­podărirea şi înfrumuseţarea comune­lor. Referatul prezentat de deputatul Ion Aldea, şeful secţiei organizatorice şi membru al comitetului executiv al sfatului popular raional, a fost bogat în definiții despre ce sînt sfaturile populare, ce sînt comisiile permanen­te, comitetele de cetățeni, etc. etc. dar sărac în exemple și în special în analizarea cu simț de răspundere a cauzelor care fac ca munca organi­zatorică de masa să fie slabă. In raion sînt 99 de comisii permanente, din care numai 50 au planuri de muncă, şi doar 12 lucrează cu active lărgite de cetăţeni. Şi mai departe referentul prezenta, chipurile, cîteva comisii permanente „active“. In co­muna Ion Roată, comisia permanen­tă de gospodărie comunală a antre­nat cetăţenii să planteze pe o dis­tanţă de 2200 metri stîlpi necesari luminii, cea din comuna Gîrbovi a­ mobilizat cetăţenii să construiască şcoala propusă prin contribuţie vo­luntară. Şi exemplele continuă cu „antrenări“ şi „mobilizări“... Bun şi acest aspect, dar din păcate se ştie bine că nu acestea sînt atribuţiile principale ale­­comisiilor permanente". Ele trebuie, să fie în primul rînd or­gane de studiu şi control, sprijini­toare active ale muncii comitetelor executive. La capitolul aspecte­i ne­gative, referatul înşiră numărul co­munelor (destul de numeros) în care comisiile permanente de deputaţi nu-şi trăiesc viaţa. Şi exemplele con­tinuă în acest fel cînd este vorba şi de comitetele de cetăţeni. în multe locuri aceste comitete nici n-au fost alese, iar unde au fost alese, nu sînt îndrumate de comitetele executive şi deci nu dau rezultate. Vina, bineînţeles, — după cum o arată şi referatul — o poartă comitetele executive comu­nale care nu­­activizează aceste forme organizatorice de masă, printr-o în­drumare atentă şi competentă. Ne declarăm şi noi de acord ,cu acest lu­­cru. Dar nu putem fi de acord cu atitudinea comitetului executiv raio­nal care nu vede în primul rînd pro­­priile-i lipsuri în această direcţie. Tov. Ion Aldea, şeful secţiei organi­zatorice merge pe teren pentru dife­rite probleme, încasări, contribuţie voluntară, contractări, iar secţia cu problemele ei rămîn baltă. În deci­zia numărul 13 s-au luat hotărîri im­portante pentru activizarea deputaţi­lor, a comisiilor permanente şi a co­mitetelor de cetăţeni. Şi se mai pre­vedea că pînă la data de 15 august comitetele executive comunale sînt obligate să raporteze comitetului e­­xecutiv raional ce măsuri au luat pentru ducerea la îndeplinire a deci­ziei amintite. Vorbă multă, treabă puţină. Din 25 de comune nu au ra­portat asupra luării de măsuri pînă la această dată decit patru, iar trei din acestea răspund foarte formal. Faţă de această stare de lucruri, co­mitetul executiv­­ raional nu a tras la răspundere secţia organizatorică şi pe şeful ei pentru neîndeplinirea ho­­tărîrilor luate. A însemnat oare că şedinţa comitetului executiv privind analiza muncii organizatorice, s-a sol­dat cu rezultate practice? Nicidecum. Ba mai trebue arătat că în însuşi oraşul reşedinţă Urziceni, comisiile permanente orăşeneşti şi raionale nu-şi trăiesc viaţa. Ele se întrunesc numai după sesiuni, îşi fac planuri­le de muncă şi apoi rămîn acoperite de uitare şi inactivitate. „ Activitatea comitetelor executive in­tră acum într-o perioadă cînd se cer rezolvate o mulţime de sarcini impor­tante şi permanente, printre care ter­minarea construcţiilor ridicate prin contribuţie voluntară, repararea dru­murilor şi şoselelor, campania agri­colă de toamnă, etc. Aceste obiective nu pot fi îndeplinite cu succes dacă nu sînt antrenate activ masele largi de cetăţeni. Experienţa bogată a multor sfaturi populare din Capitală şi regiunea noastră a dovedit că între comisiile permanente şi între comitetele cetă­ţeneşti se pot organiza întreceri so­cialiste cu obiective largi cuprinzînd diferite aspecte ale gospodăririi tre­burilor obşteşti. în oraşul Urziceni pot fi organizate raiduri ale diferi­telor comisii permanente pe pro­bleme, ajutate de active de speciali­tate, în magazine şi unităţi de ali­mentaţie publică cu tema curăţeniei localurilor, aprovizionarea populaţiei, etc. In unităţile­ sanitare, comisia permanentă de sănătate şi prevederi sociale poate controla dacă sînt create condiţiile pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a asistenţei medico-sani­­tare a populaţiei, etc. Adecvate problemelor satelor de asemenea se pot organiza întreceri socialiste între comisii permanente, legate de redarea de terenuri agricul­turii, aprovizionarea cooperativelor săteşti, buna gospodărire şi înfrumu­seţare a comunelor şi satelor etc. A­­celeaşi obiective pot fi îmbrăţişate şi de comitetele de cetăţeni antrenate în întrecere socialistă, privind acti­vitatea în cadrul circumscripţiilor electorale. La sfîrşitul etapelor prevăzute de întrecerea socialistă, comisia perma­nentă sau comitetul de cetăţeni pot fi stimulate prin decernări de steaguri, diplome etc. La îndemîna comitetului executiv al sfatului popular raional stau for­me numeroase şi variate pentru acti­vizarea deputaţilor, comisiilor perma­­nente de deputaţi, a comitetelor de cetăţeni. Pentru aceasta se cer nu şedinţe lungi cu hotărîri formale ci muncă vie cu oamenii, jos, pe teren. M. STEFANESCU Lucrări de asfaltare Şoseaua Videle — Drăganeşti Vlaşca se asfaltează pe întreaga ei lun­gime de 24 kilometri. Clişeul de mai sus reprezintă un greder în plină acţiune de nivelare a şoselei. Prin şcolile din regiunea noastră în preaj­ma deschiderii cursurilor (Urmare din pag. l-a)­­pledeze încă înainte de începerea anu­lui an şcolar materialul didactic­ au­xiliar cu un aparat de proiecţie cit şi cu diafilmele corespunzătoare progra­mei analitice care se găsesc in număr suficieut in magazia din Olteni a sec­ţiei invăţămint De ce n-au fost livrate toate cărţile? Mult s-au bucurat copiii din Cerni­că, raionul Brăneşti cînd au aflat că la cooperativa din sat au sosit cărţi şi caiete pentru noul an şcolar. Au dat o raită prin magazii­ să le vadă cum arată. Ceva mai tîrziu cei mi­cuţi, cu părinţii de mină, iar cei mai măricei de prin clasele 5—7, singuri, au venit să-şi procure cărţile cele noi. In două zile n-a fost şcolar din Cer­nica şi Tînganu care să nu fie în po­sesia tuturor cărţilor. Vestea că au venit cărţi la coopera­tivă a ajuns şi in cel de al treilea sat al comunei Cernica, la Căldăraru. Co­piii de aici s-au grăbit să fie la Cer­­nica după cărţi. Dar cărţile se isprăviseră. Tov. Cos­­tache Macovei mi-a spus că a primit din partea U.R.C.C. Brăneşti doar 75 la sută din cărţile comandate. De ce, nu se ştie. Nici noi nu ne explicăm această situaţie dat fi­ind faptul că în acest an s-au ti­părit mult mai multe cărţi ca oricine. Poate multe cărţi stau închise în de­pozite. Credem încă că răspunsul ni-l poate da U.R.C.C. Brăneşti, dar cît mai curînd, pînă încep şcolile. Totul să fie pus la punct la şcoala cea nouă din Glogoveanu raionul Domneşti, toate par puse la lo­cul lor Parcă dintr-o clipă în alta va suna clopoţelul şi copiii vor intra cuminţi în clasa care păstrează încă miros de var, tencuială... Dacă pri­veşti mai atent prin clasă observi însă că lipsesc comutatoarele... Cînd vor fi puse ?. Repede îţi dai seama că nu e nevoie încă de comutatoare, fiindcă prin sîrmele instalaţiei electrice nu circulă curentul. Nu a fost încă făcut branşamentul cu reţeaua de iluminat... Este timpul ca Secţia de Invăţămînt a raionului Domneşti care a sprijinit pînă acum lăudabila iniţiativă a glo­­govenilor de a construi şcoală nouă, să-şi îndeplinească şi ultimele obligaţii — ce-i drept, mărunte, dar fără de care becurile nu se vor aprinde în şcoală şi cele 40 de diafilme nu vor putea fi proiectate ca să completeze lecţiile. Data de 15 septembrie se apropie şi părinţii din Glopoveanui le-au cumpă­rat copiilor cărţi, caiete şi ghiozdane noi... Şi şcoala nouă trebuie să-i aştep­te pe elevi pusă la punct cu deamă­­ntintul. In cele mai multe locuri şcolile sînt bine pregătite că pri­mească elevii. Terminarea la timp a construcţiilor şi a repara­ţiilor de şcoli se datoreşte în mare măsură sprijinului acordat de către comitetele de părinţi care au răspuns la chemarea organelor de partid şi a sfaturilor populare, executînd un im­portant volum de lucrări prin contribuţie voluntară. Totodată din fondurile statului au fost acordate însemnate sume pentru efectuarea acestor lucrări şi în­deosebi pentru utilarea şcolilor cu mobilier nori, aparate de laborator şi alt material didactic. Dacă In linii generale şcolile sînt pregătite în vederea des­chiderii cursurilor, pe ici pe colo mai există unele rămîneri în urmă. Secţia de tnvăţămîrt şi cultură a sfatului popular regional trebuie să la grabnice măsuri tn vederea mobilizării secţiilor de învăţmînt şl cultură raionale, pentru ca în următoarele cîteva zile, toate şcolile din regiunea n­oastră să fie cu repara­ţiile terminate. (Raid realizat de C. POPESCU, GH. POPESCU şi I. SOARE) STEAGUL ROŞU Vagoane de cale ferată livrate de ţara noastră Greciei In urma tratativelor dintre delega­ţia tehnico-economică a întreprinderii române de stat pentru comerţ exterior „Maşinimport“ şi delegaţia Direcţiei generale a căilor ferate a statului grec la sfîrşitul anului trecut S-a încheiat la Atena un contract pentru furnizarea de către R. P. Romînă a 500 vagoane de marfă acoperite. De curînd uzinele „23 August“ au livrat primele vagoane din această im­portantă comandă. Alte vagoane care au­ fost recepţionate de reprezentanţii căilor ferate i din Grecia vor fi expe­diate în zilele următoare. (Agerpres) INFORMAŢII Ansamblul Sfatului Popular al Capi­talei, a părăsit duminică dimineaţa Ca­pitala, plecînd într-un turneu în R.D. Germană.­ Ansamblul, alcătuit din 23 dansatori şi o orchestră populară, va da timp de o lună de zile spectacole în cîteva oraşe din R.D. Germană prin­tre care Berlin, Leipzig, Dresda. ★ Zilele acestea a părăsit Capitala o delegaţie a Academiei R. P. Române şi a Ministerului Invăţămîntului şi Culturii care va participa la cel de-al IV-lea Congres internaţional al sla­­viştilor ce se va ţine la Moscova în­tre 1 şi 10 septembrie. ★ Duminică a sosit în Capitală pentru a participa la Concursul internaţional „George Fonescu­“ violonistul american Elwin Adams. ★ La invitaţia Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalur­gie şi electricitate, duminică a sosit in Capitală o delegaţie a Federaţiei metalurgiştilor polonezi condusă de Edward Kasprzyk, secretarul Federa­ţiei. ★ Zilele, acestea a sosit în Capitală o delegaţie a reprezentanţilor organi­zaţiilor cooperatiste din Indonezia, condusă de dl. Eddiwan, secretar ge­neral al Consiliului cooperaţiei din în­treaga Indonezie. (Agerpres) O zi pe şantierul Ar­sache — G­au­jani (Urmare din pag. 1­a) trestia şi papura acoperă canalul in întregime. Munca a devenit mai ane­voioasa. Cere mai mult efort. Acum este nevoie de mai multe braţe de muncă. Cu toate acestea, în­ ultima vreme, nu a crescut numărul săteni­lor ce muncesc voluntar pe acest şan­tier. Ne-am adresat tovarăşului Vasile Barbălată, preşedintele sfatului popu­lar al comunei Arsache. Tovarăşul Vasile Barbălată, ne-a spus că îm­preună cu deputaţii din comună, va duce o susţinută muncă pentru a a­­trage tot mai mulţi ţărani muncitori la această importantă acţiune menită să redea agriculturii cîteva mii de ha. Ar trebui irisă ca acest lucru să se intimate cit mai curtrul. Cînd am plecat, se făcuse seară. Oamenii se retrăgeau spre sat. In urmă, apele răzleţe se adunau cu­minţi spre canalul principal. De aci, porneau împreună spre vărsarea în Dunăre, lâsînd să iasă la iveală alte s­­alte ha. de teren. Concursul hipic international Săptămîna sportului călăriei, a fost inaugurată duminică dimineaţă pe fru­moasa bază hipică din calea Plevnei. Cadrul în care se desfăşoară probele acestei discipline spectaculoase a con­tribuit la succesul primei zile. Proba de obstacole — deschidere — a revenit călăreţului român Alexandru Longo, cu timpul de 1:04,0, care a terminat par­cursul fără nici o penalizare. Călăreţii străini prezenţi la startul acestei pro­be, ca şi reprezentanţii noştri, au ară­tat calităţi deosebite, au condus cu în­­demînare cai bine pregătiţi. Eqitaţia, sportul călare, şi-a cîştigat duminică alţi mulţi simpatizanţi. Toţi aceştia se vor regăsi în zilele acestei săptămîni, din nou în tribunele bazei hipice, pen­tru a urmări diversele probe.­­ Pe baza hipică din parcul „Gh. Gheorghiu-Dej“ au continuat luni Întrecerile din cadrul concursului in­ternaţional de călărie al R. P. R. Din nou călăreţii romîni s-au comportat remarcabil obţinînd frumoase vic­torii. In proba de dresaj (cat. mijlocie) pe primul loc s-a clasat Ion Oprea (R.P.R.) pe calul Sulina cu 0,266 puncte. Proba de ştafetă pe echipe alcătuite din trei calăreţi a revenit formaţiei prime a R.P.R. (M. Timu, C. Vlad şi Gh. Langa) cu timpul de 2’43”7/10­ Timpul nefavorabil nu a permis terminarea probei de precizie şi ju­riul a hotărît să claseze la egalitate un lot de şapte călăreţi care au e­­fectuat parcursul fără nici o penali­zare: V. Pinciu (R.P.R.) (a concurat pe doi cai), M. Nietschnan (R. D. Germană), I.­­ Grabowski (R. P. Polonă), V. Bărbuceanu (R.P.R.), L. Dacov (R. P. Bulgaria), Gh. Antohi (R.P.R.) și H. Weidner (R. D. Ger­mană). Astăzi este zi de odihnă, (Agerpres) . Campionatele europene de volei SUCCESELE REMARCABILE ale sportivilor romini PRAGA­­ (Agerpres).­­ La Praga şi în alte oraşe din R. Cehoslovacă au continuat duminică întrecerile din ca-­ drul preliminariilor campionatelor eur­­opene de volei. In competiţia feminin­­ă, echipa R.P. Romíné a obţinut un nou succes, învingînd la Liberec cu 3—2 echipa R.P. Bulgaria. Intîlnirea a fost deosebit de pasionantă și a durat aproape 2 ore. Voleibalistele bulgare au condus la un moment dat cu 2—0 (15—5; 15—13) dar nu au putut face faţă revenirii excepţionale a jucătoare­lor noastre, care au cîştigat trei seturi­ consecutive (17—15; 15—11; 15—12). In urma acestei victorii echipa R.P.R. s-a calificat pentru turneul final. Echipa masculină a ţării noastre a întrecut formaţia R.P. Ungare cu 3—0 (15—12; 15—13; 15—11). In cadrul campionatelor europene de voleibal care se desfăşoară în R. Cehoslovacă luni s-au disputat ulti­mele întilniri din preliminariile tur­neului feminin. Echipa R. P. Romíno a rămas cîştigătoarea grupei D şi s-a calificat pentru turneul final. Consideraţii şi anticipări asupra ultimelor Alexandru Longo învingător în proba de deschidere. Echipa selecţionată de box a Republicii Arabe Unite va evolua in Capitală La 8 septembrie va sosi în Capitală echipa selecţionată de box a Republicii Arabe Unite. Pugiliştii oaspeţi vor sus­ţine la 10 septembrie pe stadionul Re­publicii o întîlnire cu echipa selecţio­nată de tineret a R.P. Române. Boxerii din Republica Arabă Unită au înregis­trat în ultima vreme o serie de rezul­tate de valoare pe plan internațional. Recent, într-un meci disputat la Ale­xandria, echipa R.A.U. a întrecut cu 15—14 echipa de­ tineret a R.P.F. Iu­goslavia. După meciul de la București echipa R.A.U. va pleca într-un turneu în R.P. Bulgaria. două sale de box Etapa a II-a a campionatului republican de fotbal Este a doua oară cînd spectatorii dej­a la stadionul „23 August“, sînt sur­prinşi de apariţia unei echipe. După Dinamo Bucureşti, apărut cu juniorii Varga şi Feodor, acum, Progresul a venit la jocul cu Ştiinţa Cluj cu...Neagu, fost la Dinamo. Venită de la categoria B, unde a jucat în faţa a 2—3000 spec­­tatori, echipa clujeană s-a fîstîcit total­mente cînd s-a trezit pe marele sta­dion, aproape plin. O asemenea schim­bare de decor, nu rămîne fără urmări, mai ales la o formaţie tînără. Numai astfel ne explicăm jocul mediocru făcut de clujeni, care veneau recomandaţi şi de acel 1-1 cu C.C.A. Aşa cum­­ a ju­cat Ştiinţa, a lăsat să se înţeleagă că va putea scoate unele rezultate doar la Cluj. Ştiinţa Cluj a arătat prea puţin pentru, un debut în Capitală, debut de prea puţin şi silit să facă minime efor­turi. Bucureştenii în ciuda greutăţilor de formaţie, au azi 3 puncte şi un loc patru la egalitate cu alte două echipe. Jocul a fost foarte slab. Arbitrajul lui A. Eftimie a nemulţumit profund, prin greşelile făcute, care au enervat jucă­tori şi spectatori. Frumoasă a fost prima repriză a meciului C.C.A.—Ştiinţa Timişoara, a­­preciată pentru calitatea jocului prac­ticat, de ambele echipe. Rezultatul e real, dar C.C.A., nu a fost scutită de emoţii, în prima parte a reprizei I-a. Victoria C.C.A.-ului a fost clară (în re­­priza doua, bucureştenii au stat cu fun­daşii pe centru). Ştiinţa Timişoara, ne-a arătat că este încă o echipă de „o jumătate de meci“. Din cauza condiţiei ei fizice insuficiente şi cunoscînd lip­surile apărării, Ştiinţa a recurs la jo­cul la ofsaid. Această tactică era meni­tă să ţină scorul alb cît mai mult timp. Cînd o echipă­ recurge la asemenea stratageme tactice, ea se dezvăluie sin­gură, își arată lipsurile. Ne-a surprins faptul că C.C.A., n-a găsit antidotul a­­cestei tactici decît tîrziu, abia în re­priza doua. Rutina acestei echipe și a jucătorilor săi trebuia să evite „prinde­rile" în ofsaid, devenite la un moment dat amuzante pentru spectatori. C.C.A. a reuşit abia în repriza II-a să scape din tactica aceasta, cu care jonglaţi ti­mişorenii. De multe ori apoi, arbitrul Mataisei, a comis erori de a fluiera în continuare ofsaid pe Tătaru sau Ale­­xandrescu, în situaţii care ar fi adus alte goluri. Gr. I. Fază din meciul C.C.A. — Ştiinţa (Timişoara). REZULTATE C.C.A. — Ştiinţa Timişoara 2—0 (1­-0) Progresul — Ştiinţa Cluj 4—1 Steagul roşu — Rapid 3—2 (1—1) Dinamo Bacău — Petrolul 2—1 (1-1) Jiul — Dinamo Bucureşti 1—1 (0-1) U­.A. Arad — Farul 3—0 (1—0) care se legau multe speranţe... Pro­gresul a cîştigat comod, fără grijă, un meci în care­ n-a fost deranjat decit Pag. 3-a A doua semifinală şi finala „Concursului celor In meciul care a­­vea să desemneze pe primul finalist al categoriei „muscă’' M. Dobrescu nu a „dat drumul bra­ţelor” — aşa cum eram obişnuiţi — fi­ind obligat să re­cepţioneze serioase lovituri din partea lui Ambruş. Rănirea lui Ambruş a nete­zit victoria lui Do­brescu. Disputa din­tre Puiu şi Vintilă l-a găsit pe pugilis­­tul marinar in mare vervă de luptă şi în schimb pe campion sub posibilităţile sa­le tehnice şi tactice. Victoria lui Vintilă este meritată. Cismaş s-a afirmat din nou ca un bun tehnician, întrecîndu-l pe A. Făr­­caş — campionul din anul acesta — iar I. Mihalic, cîştigînd în forţă şi va­rietatea loviturilor — îi va fi un ad­versar redutabil în meciul decisiv­ . După o victorie puţin strălucitoare, Demeter s-a calificat alături de D. Pru­­niiu pentru disputarea finalei la „u­­şoară“. O altă surpriză a fost succesul lui Balaş asupra campionului D. Rizea, învingătorul a făcut o partidă bună, dovedind rezistenţă, orientare în ring. Un alt finalist a fost desemnat în persoana lui Şerbu Neacşu, prin desca­lificarea lui Cojan. Trecînd uşor peste Ferenţi, Gh. Ne­grea vă avea în Petre Zaharia un ad­versar serios. Finala „Concursului celor 4“ se va desfășura astă seară pe ringul de la sta­dionul Republicii, începînd de la ora 19.30. MIHAIL LUPESCU Dănilă Done (dreapta) și Mihai Transă (stingă). O acţiune binevenită Instruirea consiliilor colectivelor sportive din regiunea Bucureşti comisiilor sportive pentru îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice, de instruire şi de organizare. Organele UCFS — regiunea Bucu­reşti ,analizînd munca de pînă acum au ajuns la concluzia că această ac­ţiune trebuie extinsă, luînd o serie de măsuri corespunzătoare. In acest sens se va organiza un curs de in­struire a consiliilor colectivelor spor­tive din mediul sătesc. Cursul se va desfăşura în două etape. In prima etapă, de la 3 la 7 septembrie se vor ţine cursuri teoretice şi practice la centrele Călăraşi şi Alexandria. La primul centru vor veni activişti din raioanele Slobozia, Lehliu, Urziceni şi Călăraşi, iar la Alexandria vor veni activişti de la Turnu Măgurele, Zimnicea şi Alexandria. Etapa doua, fixată pentru 8—11 septembrie, cuprinde de asemenea cursuri în trei centre. La Răcari vor veni activişti din Titu, Domneşti şi Răcari, la Roşiori activişti din Olteni, Videle şi Roşiori, iar la Olteniţa cursanţi din Brăneşti şi Snagov. La toate aceste cursuri vor fi pre­zenţi aproape 900 de activişti voluntari din consiliile colectivelor sportive, care îşi vor ridica nivelul cunoştin­ţelor organizatorice, tehnice, educative şi financiare, asigurînd mişcării spor­tive din regiune o activitate supe-­­rioară. Activiştii sportivi din regiunea noas­tră cunosc felul în care s-a desfăşurat timp de luni de zile o acţiune care a dat rezultate destul de bune şi anume acţiunea de organizare a „Zilei Preşe­dinţilor“. Această „Zi a Preşedinţilor­'* se ţinea odată pe lună, ea avînd rolul de a stabili o legătură cu conducerile Românii s-au impus şi la campionatele europene de canotaj academic Din nou canotajul d­e-a adus satisfac­­ţiii. Echipele ţării noastre, care au par­­ticipat la campionatele europene de ca­notaj academic de la Poznan, au aten­ii­t să s­e claseze pe locuri fruntaşe. în clasamentele pe echipe, canotorii au ocupat locul doi la p­ofeele de 4+1 şi 4 fără cînmci, cucerind medaliile de argint, in proba de 2 fără cirmaci, echipa ţării noastre a ocupat locul trei, cucerind medalia de bronz, in clasa­mentul general echiipa R.P. Romíno s-a clasat pe locul doi, la egalitate de puncte cu formaţia U.R.S.S. Canotorii noştri, care merită felicitări sînt Boi­­cu, Kiss, Bulugh­­iu, Milimcovici, l­upu la 4+1, şi Kureseka, Vereş la 2 fărâ cirmaci, iar Pongrat Radu Ni­­si Lupu la 2 + 1. „Cupa oraşului Giurgiu” la popice Sportul popicelor se bucură de multă popularitate în regiunea noastră. Pentru verificarea gradului de pre­­­gătire a specialiştilor din regiunea Bucureşti s-a luat iniţiativa de a se organiza o nouă competiţie „Cupa Oraşului Giurgiu". Aceasta se va des­făşura în zilele de 6 şi 7 septembrie la Giurgiu. La competiţie au fost invitaţi să participe cei mai buni specialişti din Ploeşti, Cîmpină, Azuga, Or, Stalin, Sibiu, Arad, Timişoara, Constanţa şi oraşul Bucureşti, alături de popicarii fruntaşi ai regiunii.

Next