Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)
1959-01-03 / nr. 1473
Pag. 2-a Intr-un sat pe valea Oltului Printre satele aşezate ca un Şirag de mărgele de-a lungul văii Oltului se află şi comuna Uta, din raionul Tr. Măgurele. Aici, am poposit intr-una din zilele trecute şi am făcut cunoştinţă cu viaţa şi realizările oamenilor de prin partea locului. Ion Bolboci preştfintele sfatului popular comunal, Florea Mustăţea preşedintele întovărăşirii agricole „Flacăra" şi alţi ciţiva deputaţi şi întovărăşiţi din comună se arătară bucuroşi de oaspeţi şi după ce ne-am strins mlinile discuţiile se înfiripară repede. — Dacă aţi fi fost pe aici cu ani in urmă n-aţi fi găsit ceea ce vedeţi astăzi cu ochii dvs., ne spuse tovarăşul Bolboci. Iată aici în conacul în care trîndăvea moşierul Marin Cojoacă noi am instalat dispensarul medical şi casa de naşteri, iar in casa celuilalt moşier se află magazinul universal al cooperativei. Tot in aceşti ani am construit şi alimentat aproape 30 de fântini, intrucit oamenii erau nevoiţi să aducă apa de la o distanţă de aproape 2 km. Şcolile noi, cinematograful, grădiniţa de copii, etc. sint mărturii ale noului în, sătul nostru. — Cît priveşte viaţa oamenilor, adăugă tovarăşul Florea Mustăţea, ea se schimbă de la o zi la alta, din bine spre mai bine. In comună avem 5 întovărăşiri agricole din care numai în întovărăşirea agricolă „Flacăra•' 'sînt mai bine de 400 familii cu peste 11100 hectare teren arabil. Muncind pămîntul laolaltă cu tractoarele şi maşinile statului noi am obţinut an de an recolte tot mai bune — care au influen ţat asupra creşterii nivelului de trai al oamenilor. In locul bordeielor de altă dată făcute din chirpici şi învelite cu stuf s-au ridicat case noi,mari şi încăpătoare construite din cărămidă şi acoperite cu ţiglă sau tablă galvanitată. De altfel, o să mergem să vă convingeţi şi dvs. de acest lucru. Am primit invitaţia şi însoţiţi de tovarăşul Florea Mustăţea an pornit-o pe şoseaua principală a comunei. Aşa cum ni se vornise, de o parte şi de alta a şosetei am numărat multe case noi construite în ultimii ani. Erau circa 400 de case care,de care mai arătoase. Multe din ele ca cele ale întovărăşiţilor Constantin Gică, Floarea D. Cojoacă zis Băbăiţă şi alţii, au fost construite în anul acesta. Am fost poftiţi in casa tovarăşului Stan Amarmarichi,membru al întovărăşirii agricole „Flacăra", o casă la fel de încăpătoare şi arătoasă. In timp ce gospodina ne servea cu pline albă, tocmai atunci, scoasă din cuptor, gazda ne destăinui felul cum a reuşit să-şi construiască casa, datorită roadelor bogate obţinute la in-* tovărăşire şi valorificării prisosului de produse prin cooperativă. Intr-adevăr, Stan Amarmarichi aveade ce să se mîndrească. In întovărăşirea agricolă „Flacăra", muncind pămîntul alături de ceilalţi întovărăşiţi cu tractoarele şi maşinile statului el a găsit belşugul şi bunăstarea. Acum, întovărăşirea posedă şi o fermă anexă cu, aproape 60 oi, cu lină lină şi semi fină, iar pină la începutul lunii februarie va ajunge la 100 de oi. Pentru aceasta oamenii au şi asigurat nutreţul respectiv, iar Constantin Mogoş, ciclbhnul întovărăşirii manifestă un viu interes în îngrijirea oilorurmărindu-se creşterea numărului acestora pînă în milă la mai bine de 200. Am prezentat doar cîteva aspecte din viaţa unui sat. Ele reflectă transformările care au avut loc şi dorinţa oamenilor de a merge pe calea arătată de partid, cale ce duce spre belşug şi bunăstare. P. GHEORGHE întărirea permanentă a statului nostru de democraţie populară şi perfecţionarea neîncetată a aparatului de stat au o însemnătate deosebită pentru întreaga operă de construcţie socialistă. Traducând în viaţă directivele Congresuluial 11-lea al Partidului Muncitoresc Român, care a formulat sarcini esenţiale privind perfecţionarea aparatului de stat, Plenara C.C. al P.M.R., din decembrie 1956 a luat o serie de măsuri menite să lărgească atribuţiile sfaturilor populare. Mergind pe linia îmbunătăţirii şi perfecţionării aparatului sfaturilor populare legea nr. 6/957 privind organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare stabilesc că secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare, de toate categoriile, se numesc în funcţie potrivit unor criterii de studii şi de activitatea depusă în munca administraţiei de stat. Principalul ţel urmărit prin noua reglementare a numirii secretarilor este de a se asigura în activitatea organelor locale ale administraţiei de stat un factor permanent, cu pregătire corespunzătoare căruia îi revine sarcina principală de a veghea continuu la aplicarea întocmai a legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniştri, a instrucţiunilor organelor superioare cit şi în ceea ce priveşte elaborarea şi urmărirea aplicării deciziilor comitetelor executive respective. Cu sprijinul permanent al organelor de partid, în cuprinsul regiunii Bucureşti, marea majoritate a secretarilor comitetelor executive comunale, au fost selecţionaţi din elemente capabile, cu nivel politic şi ideologic şi cu practică în munca de administraţie de stat. Totodată, în vederea ridicării permanente a nivelului profesional al secretarilor. Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional a organizat pe baza unui plan judicios întocmit şcolarizarea periodică a secretarilor comitetelor executive comunale atît în cadrul şcolii interregionale de 6 luni din Bucureşti, cît şi în cele 3 centre interraionale din oraşele Alexandria, Călăraşi şi Giurgiu, unde numai în anul 1957 au fost şcolarizaţi peste 250 secretari ai comitetelor executive comunale. Nu există domeniu de activitate al sfatului popular, la care secretarul comitetului executiv comunal să nu aibă atribuţii de seamă. In ceea ce priveşte munca organizatorică secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal are datoria să întocmească împreună cu preşedintele proiectul planului de muncă trimestrial al comitetului executiv pe care-1 supune spre aprobare acestuia. Secretarul urmăreşte în permanenţă traducerea in viaţă a obiectivelor propuse în plan. De asemenea se îngrijeşte ca sesiunile sfatului popular comunal să se desfăşoare lunar, potrivit graficului stabilit, ocupîndu-se în acelaş timp de întocmirea materialelor ce urmează a fi prezentate în sesiuni şi în cadrul şedinţelor de comitet executiv, convocarea deputaţilor, întocmirea de rapoarte şi corapoarte, precum şi proiectele de hotărîri şi decizii. Pe aceeaşi linie ei răspund de legalitatea actelor sau adeverinţelor eliberate cetățenilor, pe baza decretului 86 urmărind ca la emiterea lor să se aibă la bază temeiuri legale. In acest mod procedează tov. Frîncu Luică, secretarul comitetului executiv a! sfatului popular al comunei Găujani raionul Giurgiu, Marinescu Dumitru secretarul comitetului executiv al sfatului popular al comunei Chirnogi, raionul Olteniţa şi alţii, care respectă dispoziţiile prevăzute de regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare comunale în ceea ce priveşte întocmirea planurilor de muncă ale comitetului executiv, ţinerea cu regularitate a sesiunilor sfaturilor populare comunale şi a şedinţelor comitetelor lor executive. Trebuie menţionat că potrivit noii reglementări secretarul comitetului executiv participă la şedinţele comitetului executiv cu drept de vot consultativ; el trebuie însă, să fie activ în şedinţe, să vegheze în permanenţă şi cu toată grija ca deciziile ce se iau să fie conforme cu legile în vigoare şi să reflecte hotăririle partidului şi guvernului. Secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal nu trebuie să considere sarcina sa terminată, după ce deciziile au fost adoptate; aplicarea întocmai a hotărîrilor și a deciziilor trebuie să constituie o continuă preocupare a sa. Din cauza lipsei de control sistematic la unele comitete executive comunale se mai strecoară uneori dispoziţii sau formulări necorespunzătoare la elaborarea deciziilor. De pildă comitetul executiv al sfatului popular al comunei Lunguleţu, raionul Răcari, referindu-se într-o decizie la colectarea produselor animale, a menţionat în preambul ca bază legală art. 18 dinregulamentul de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, care în realitate se referă cu totul la altă problemă. Sunt şi unele comitete executive comunale care din lipsă de suficientă preocupare a secretarului iau unele decizii lipsite de conţinut. In vederea controlului îndeplinirii dispoziţiilor prevăzute în deciziile comitetului executiv raional şi a celor comunale, este demn de relevat activitatea comitetului executiv al sfatului popular raional Răcari care a organizat pe grupe de comune brigăzi formate din activişti ai raionului care au verificat la faţa locului legalitatea deciziilor elaborate de comitetele executive comunale, cît şi în ceea ce priveşte modul cum ele au fost aplicate. La rindul lor secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale urmăresc neîntrerupt aplicarea dispoziţiilor forurilor lor superioare cît şi a deciziilor proprii prin transcrierea sarcinilor intr-un registru special cu termene de executare. Folosind această metodă rezultate bune au obţinut îndeosebi secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale Fierbinţi, Buriaşi, Turbaţi din raionul Snagov şi Scroviştea, Ciurari, raionul Roşiori de Vede etc. Mai mult, pe scară tot mai largă secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale utilizează metoda de a prezenta periodic in faţa comitetelor executive respective, referate privind modul cum se respectă legalitatea în comune evidenţiind în mod deosebit în ce măsură deciziile proprii au fost aplicate de către cei în drept. De asemenea cu acest prilej secretarii fac şi propuneri în cazurile cînd se ivesc deficienţe în aplicarea unor dispoziţiuni legale. Asemenea metode de muncă s-au încetăţenit în practica de zi cu zi a multor secretari ai comitetelor executive comunale din raioanele: Domneşti, Roşiori de Vede, Snagov, Vidra etc. Au fost şi cazuri izolate, cînd unii secretari ai unor comitete executive comunale nu au dat suficientă importareţă acestei metode, folosind-o sporadic, cum a fost cazul în comunele : Stăneşti, Vlaşina, D. Cantemir şi Onceşti, din raionul Giurgiu. O preocupare permanentă a secretarilor comitetelor executive comunale trebuie s-o constitue popularizarea în masă a regilor, decretelor,, hotărîrilor Consiliului de Miniştri, a deciziilor comitetului executiv regional şi raional şi a celor proprii. Putem afirma că în regiunea noastră în această privinţă s-a încetăţenit pe scară largă practica de a se populariza legile şi dispoziţiile organelor superioare care necesită a fi cunoscute de cetăţeni. Astfel, secretarii comitetelor executive au popularizat în mod periodic în faţa maselor de cetăţeni o serie de decrete şi hotărîri explicînd pe larg modul cum trebuie respectată legalitatea populară şi măsurile necesare pentru prevenirea şi apărarea avutului obştesc. O altă sarcină importantă care revine secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale este şi aceea de a urmări şi rezolva la timp cererile şi sezisările oamenilor muncii care se adresează cu încredere organelor locale ale puterii de Stat. In acest sens, o preocupare deosebită o dovedesc tov. Lupu Ilie secretarul comitetului executiv al sfatului popular din comuna Crevedia Mică raionul Domneşti şi mulţi alţii. O altă problemă de care răspunde secretarul comitetului executiv comunal este conducerea şi păstrarea registrelor şi evidenţelor de stare civilă. În aceeaşi măsură secretarii comitetelor executive comunale trebuie să se ocupe de conducerea şi păstrarea celorlalte registre şi evidenţe ale sfatului popular: registrul agricol, registrul debit de contribuţie în muncă, registrul de contribuţie voluntară, evidenţa contractelor de orice fel, avînd grijă ca completarea lor sau efectuarea unor modicări cerute de cetăţeni, să fie făcute numai în cadrul dispoziţiilor şi instrucţiiunilor organelor superioare. Sub acest aspect secretarul comitetului executiv comunal are obligaţia să îndrumeze şi să controleze în permanenţă referenţii care au în sarcină aceste registre şi evidenţe, pentru a fi ţinute la zi. În toate operaţiunile de evidenţă, secretarul trebuie să aibă în vedere ca orice operaţiune din registre şi evidenţe să se facă numai pe bază de documentaţie scrisă şi verificată pe teren. Din domeniul economic şi gospodăresc secretarii comitetelor executive comunale sunt acei care răspund de evidenţa scriptică a realizării sarcinilor din planul de stat ca: îndeplinirea planului de colectări la carne şi lină, preluări din contractări la produsele animale şi vegetale, încăsări din impozite şi taxe de la populaţie, încasări din contribuţie voluntară bănească, stadiul construcţiilor atît bugetare cît şi cele prevăzute din contribuţia cetăţenilor. De asemenea secretarul controlează şi îndrumează aparatul sfatului popular comunal în ce priveşte efectuarea lucrărilor de contabilitate şi casierie şi se îngrijeşte de păstrarea în condiţii bune a bunurilor aflate în administrarea comitetului executiv, dind o atenţie deosebită asupra felului cum acestea sunt întreţinute. El răspunde de îngrijirea localurilor sfatului popular şi a unităţilor subordonate, propunînd din timp comitetului executiv măsurile necesare pentru buna lor conservare şi urmăreşte felul cum se efectuiază cheltuielile administrativ gospodăreşti, sezisînd comitetul executiv asupra oricăror tendinţe de risipă sau abateri de la disciplina financiară. * Potrivit dispoziţiunilor legii de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare secretarii comitetelor executive trebuie să devină cu adevărat specialişti în problemele juridice, cu o înaltă calificare, care prin cunoştinţele lor teoretice şi practice să poată imprima aparatului sfaturilor populare ca orientare permanentă cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe a legilor şi dispoziţiilor legale. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebuie să dea o maiare atenţie îmbunătăţirii activităţii administraţiei de stat din cadrul raioanelor respective şi să se ocupe îndeaproape de ridicarea calificării secretarilor comitetelor executive comunale. Nici un efort nu trebuie precupeţit de către secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, şefii oficiilor juridice şi şefii secţiunilor secretariat administrativ cît şi de instructorii teritoriali ai comitetelor executive raionale, în a asigura o îndrumare cît mai sistematică şi eficientă a activităţii secretarilor sfaturilor populare comunale. In acelaşi timp pentru orientarea mai bună a activităţii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, secretarii acestora trebuie să-şi organizeze colecţii pe probleme a actelor normative, apărute în buletinul oficial al Marii Adunări Naţionale, în colecţia de hotărîri şi dispoziţii a Consiliului de Miniştri şi în buletinele oficiale ale comitetului executiv regional, consultîhdu-le ori de cite ori au de rezolvat unele probleme de administraţie de stat. Plenara C.C.. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a pus în faţa sfaturilor populare sarcina de a da o extindere mai mare participării de masă a oamenilor muncii la acţiunea patriotică de realizare prin muncă voluntară a lucrărilor de folos obştesc. In această direcţie secretarii comitetelor executive, alături de preşedinţii şi vicepreşedinţii sfaturilor populare comunale, trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă, şi simţ gospodăresc în scoaterea la iveală a unor noi şi însemnate resurse locale de materii prime şi mijloace financiare, pe care să le folosească pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a economiei respective. Este recomandabil să se organizeze periodic schimburi de experienţă la nivelul raioanelor cu secretarii comitetelor executive comunale, în scopul promovării şi generalizării celor mai bune metode de muncă. Conştienţi fiind de rolul ce-l au secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale din regiunea Bucureşti trebuie să muncească cu avînt sporit, să-şi ridice neîncetat pregătirea politică şi profesională pentru a contribui din plin la realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor măreţe ce stau in faţa sfaturilor populare, la întărirea aparatului de stat din regiunea noastră. MIHAI ULEIA Secretarul Comitetului Executiv al Sfatului popular regional Bucureşti Rolul şi atribuţiile secretarului comitetului executiv 59 al sfatului popular comunal Consultaţie Theodor Constantin e un nume care s-a impus cititorilor amatori de romane de aventuri prin interesanta sa carte ,,La miezul nopţii va cădea o stea", apărută anul trecut in colecţia ,,Cutezătorii". Desfăşurind cu multă pricepere firul unei complicate urzeli de spionaj din timpul războiului antihitlerist, autorul reuşise să capteze in aşa măsură atenţia cititorului incit acesta să urmărească cu interes desfăşurarea evenimentelor şi să facă pronosticuri in legătură cu descoperirea identităţii spionilor. De curind, librăriile au oferit cititorilor noul său roman, ,,Fiul lui Monte Cristo", apărut în aceeaşi colecţie. Acţiunea romanului se petrece intr-un oraş situat pe malul Dunării. Eroul principal este Radu Mănăilă, (Ducu pe numele său de dini) al cărui tată a fost asasinat din motive necunoscute de către o persoană rămasă nedescoperită. Duca, băiatul de patrusprezece ani, se hotărăşte să-l găsească el pe asasin, şi in felul acesta să-şi răzbune părintele. După patru ani, in răstimpul cărora Duca trece printr-o serie de situaţii primejdioase şi înfruntă cu mare curaj mai multe persoane dubioase, misteriosul asasin precum şi mobilul crimei sunt descoperite de băiat: tatăl său fusese ucis de către fostul său prieten din copilărie, ajuns spion in solda Germaniei hitleriste. De teamă să nu fie denunţat autorităţilor române de cel ce-i cunoştea identitatea, spionul îl suprimă pe tatăl lui Ducu. Deşi acţiunea in unele părţi e destul de precipitată, deşi neprevăzutul abundă (Ducu e pe rind victima agresiunii unor persoane ce par întii a-i fi prieteni), deşi atmosfera cărţii e plină de mister (scene nocturne in cimitir, urmăriri in noapte, asasinate misterioase şi atentate nereuşite la fel de misterioase), deşi nu lipseşte nici dragostea (o dragoste stranie ce se naşte intre Ducu, fiul victimei si Ingrid, fiica asasinului), deşi prezintă o serie de elemente specifice romanului de aventuri, totuşi autorul n-a reuşit să le dozeze in aşa măsură încit să nu alunece, uneori, in monotonie. Multe personaje cu apariţii meteorice, cărora li se face biografia Uneori prea detailată deşi au un rol infim in desfăşurarea acţiunii, multe discuţii ,,savante" între Ducu şi ceilalţi eroi, inclusiv mama sa (convorbirile cu aceasta din urmă mai ales, decurg într-un limbaj căinat şi deci nenatural, nefiresc), multe şi minuţioase recapitulări ale faptelor petrecute şi multe ipoteze emise de Ducu in meditaţiile sale solitare, toate acestea la un loc obosesc pe cititor, distrăgindu-i atenţia in loc să i-o capteze. Dacă autorul ar fi renunţat la aceste detalii care înnămolesc acţiunea răpindu-i din vioiciune şi ar fi urmat procedeul folosit in precedentul său roman, mai sus amintit, de a doza progresiv faptele, romanul n-ar fi avut decit de ciştigat. Pentru că luate în parte, unele episoade (de pildă furtul bibliei sau descoperirea identităţii Carinei şi apoi a asasinului) sunt palpitante, iar cîteva drintre personaje (mai ales ,,Rocambole" şi ciudata Cătină) sunt foarte reuşit zugrăvite, scriitorul dămd dovadă de o bogată fantezie creatoare. Multă imaginaţie risipeşte autorul şi pentru crearea unui Ducu îndrăzneţ, inimos, drept, cinstit, dar mai ales inteligent. Unele din aceste trăsături i sunt exagerat îngroşatei, fiul Lui Monte Cristo (Mănăilă-tatăl avusese in tinereţe pasiunea depistării de comori a eroului lui Dumas) ne apare ca un adolescent a cărui vîrstă spirituală o depăşeşte prea mult pe cea reală. Dacă scriitorul ar fi fost mai exigent şi ar fi evitat greşelile mai sus arătate, calităţile cărţii ar fi fost mai numeroase,iar „Fiul lui Monte Cristo" devenea un roman — dacă nu superior — dar cel puțin la fel de bun ca cel precedent. D. POPOVICI * Theodor Constantin: „Fiul lui Monte Cristo“, însemnări de cititor pe marginea unui roman de aventur Ne scriu corespondenţii voluntari Munca de reparaţii in centrul preocupărilor noastre In zilele acestea la gospodăria de stat „I. L. Caragiale“ din raionul Lehliu, se desfăşoară cu intensitate campania de reparaţii. Pentru ca munca să se desfăşoare în bune condiţiuni, s-a stabilit un plan pe brigăzi şi oameni şi s-au procurat din timp piesele şi materialele necesare. Această lucrare este condusă de tovarăşul Mircea Drăgoi, şef de atelier şi de inginerul şef mecanic, Nicolae Moisescu. S-a format de asemenea şi o comisie tehnică, care face recepţia maşinilor agricole ieşite din reparaţii. Aceste măsuri sunt menite să înlăture deficienţele care altădată se datorau superficialităţii în munca de reparaţii. MARIAN IONESCU contabil sectorul mecanic îmi fac datoria!... Acesta a fost răspunsul electricianului Constantin Pamfiloiu c’ind l-am întrebat ce face acolo, cocoţat sus pe stîlp, la o oră destul de tîrzie. Era o noapte rece, cu vînt, care sufla puternic printre crengile dezgolite de frunze. I se comunicase că siguranţa se arsese şi că strada era cufundată în întuneric. N-a stat nici o clipă pe gînduri. Sus pe stîlp, la ora cînd cetăţenii oraşului Alexandria dormeau, el lucra de zor. Cînd totul a fost gata, nu a plecat spre casă. Mai era o siguranţă arsă şi pe altă stradă. S-a îndreptat într-acolo. Neobosit, este mereu electricianul Pamfiloiu, atunci cînd este chemat să ducă la îndeplinire o sarcină. Şi iată că faptele confirmă că este un om care îşi face datoria. ARISTIDE STOCHIŢOIU corespondent voluntar O seară literară la căminul cultural Acum cîteva zile sala căminului cultural din satul Tîrnava, raionul Drăgăneşti-Vlaşca era neîncăpătoare. Spectatorii au venit în număr mare să participe la frumosul program prezentat de elevii clasei a 7-a, sub îndrumarea tovarăşei profesoare Maria Velehovski. Tema programului a fost „Viaţa şi opera lui Mihail Eminescu“. Cei mai talentaţi elevi şi-au adus contribuţia prezentînd biografia marelui poet şi cele mai frumoase poezii. Această reuşită seară literară s-a încheiat'* cu un fragment din „Scrisoarea III“. D. BADEA profesor La magazinul „Electrotehnica Aspect de la magazinul „Electrotehnica“ din Capadă, deschis recent STEAGUL ROŞU Peste 300 tone cereale contractate cu statul Indeplinindu-şi angajamentele contractuale pe anul trecut, colectiviştii şi întovărăşiii din comunele şi satele raionului Lehliu au început încheierea noilor contracte pe anul în curs. In fruntea acestei acţiuni se situează membrii întovărăşirii agricole „Bărăganul nou“ din Dor Mărunt ca Mihai B. Pinticean, Isac C. Nicolae, Iancu I. Radu şi alţii care au contractat cu statul mai bine de 2 vagoane cu grîu, porumb şi floarea soarelui. Exemple asemănătoare se pot întîlni şi la întovărăşirile agricole „Răsărit de viaţă noită“ din comuna Pelinu, „6 Martie“ din comuna Sălcioara şi altele unde pînă în prezent au fost, contractate cu statul peste 300 tone cereale din recolta noului an. începe campionatul categoriei B la hochei La 5 ianuarie începe campionatul categoriei B de hochei pe gheaţa. Cele opt echipe împărţite în două serii a cîte patru formaţii, vor juca la Sebeş şi Sighişoara. Alimentara Tg. Mureş, Sportul Muncitoresc Rădăuţi, C.F.R. Cluj, Sultanul Sebeş — vor juca la Sebeş, Nicovala Sighişoara, Steagul roşu Oraşul Stalin, Harghita Miercurea Ciuc, TAROM Bucureşti — vor juca la Sighişoara. Dintre aceste formaţii primele două clasate iar fiecare serie vor juca la Oraşul Stalin turneul final care va desemna echipa care va face parte din categoria A. La 14 ianuarie cîştigatoarea dintre aceste formaţii, va începe alături de celelalte echipe, campionatul pe 1959 al primei categorii. Ar fi de dorit ca jocurile acestea, ale echipelor din categoria B, să fie urmărite de cît mai mulţi oficiali care să reţină pe cei care se vor releva în primul rînd prin patinaj bun, (ne referim la cei tineri). Dintre aceştia trebuie să se formeze viitoarele cadre, alături de cei din A. Activitatea jucătorilor de tenis in lunile de iarnă Datorită măsurilor luate, jucătorii noştri de tenis nu numai că vor putea să-şi continue antrenamentele în lunile de iarnă, dar vor putea pârtiei- n pa şi la o serie de interesanta ipetitii. ile Activit.te. .. ului tinua şi ntr. cei mai îndin provn competiţie }**} între 25 i TENTATIVA DE RECORD MONDIAL. înotătorul argentinian pe distanţe luaigi Antonio Abertondo şi a anunţat intenţia de a stabili în cursul lunii ianuarie 1959 un nou record mondial de înot ,atît în ce priveşte lungimea traseului parcurs cît şi a timpului de stat în apă. In primei® zile ale lunii noiembrie Aherrtondo şi-a început pregătirile în vederea tentativei sale făcînd recunoaşterea traseului care are o lungime de 480 km. pe fluviul Parana, de la Santa Fe la Buenos Aires. Recordul mondial de distanţă la înot este de 467 km, iar cel al timpului stat în apă de 105 ore. „SPORTUL UCIGAŞILOR“ Propaganda occidentală preocupată de „educarea“ unor oamienî care odată ajunşi în armată să se caracterizeze în primul rînd prin barbarie a descoperit un nou mijloc pentru atingerea acestui ţel. Este vorbă de larga popularizare de care se bucură in prezent în occident, şi îndeosebi în S.U.A., o nouă „disciplină sportivă“ — karate sau „killers sport“ (sportul ucigaşilor) cum este lunit in „ţara tuturor libertăţilor“. Această nouă disciplină sportivă, importată din Japonia prevede libertatea de a lovi adversarii cu pumnii şi picioarele, fără a fi luate nici un fel de măsuri de precauţie. Descriind acest „sport“ ziarele americane arată că „fiecare lovitură trebuie studiată cu atenţie pentru a fi hotărîtoare şi chiar mortală, ceea ce necesită o mare măiestrie“. Americanii au dezvoltat acest sport îndeosebi in rinduriile polţiei, unde practicarea sa a devenit obligatorie. Probabil pentru a găsi cele mai eficiente mijloace de a „linişti in mod hotăritor“ milioanele de şomeri americani în cazul cînd ar îndrăzni să-şi ridice glasul in apărarea revendicărilor lor legitime! O LUPTA CU VIAŢA ŞI MOARTEA De cîteva luni conducătorii boxului profesionist din Franţa duc o adevărată luptă, folosind drept „argumente’’ bani şi alte presiuni, pentru a sili federaţia franceză de specialitate să cedeze cererii lor de a accepta un nou regulament al boxului profesionist francez. In fond despre ce este vorba?. Deoarece în această ţară numărul boxerilor profesionişti este în continuă descreştere, ceea ce a dus şi la regresul încasărilor, conducătorii boxului profesionist au cerut federaţiei ca vîrsta la care tinerii pot trece la profesionism să fie redusă la 18 ani. Bineînţeles toate acestea fără să se ţină seama că durata excesivă a meciurilor profesioniste şi mai ales duritatea loviturilor pot avea o influenţă hotărîtoare asupra stării sănătăţii tinerilor pugilişti. Condamnând aceste maşinaţii presa progresistă şi ibe din o „NU SUNT FONDURI..." Preşedintele Federaţiei de schi din RF. Germană, dr. Adolf Heine a declarat că „din motive financiare" schiorii vest germani nu vor putea participa la marele concurs preolimpic organizat în localitatea Squaw valley la începutul anului 1959, o cerere adresată guvernului pentru alocarea de fonduri*necesare deplasării echipei vest germane în S.U.A. a rămas fără răspuns. In schimb toate cererile ministrului de război Straus* pentru înarmarea Bundeswehrului cu cele mai noi tipuri de arme, printre care şi cele rachetă şi atomice au fost de îndată aprobate. Pentru asta, revanşarzii de la Bonn au găsit fonduri. Rînduri despre finala campionatului de box pe echipe Aşteptată cu deosebit interes, gala fitmă a campionatului republican de box pe echipe din anul acesta a confirmat previziunile, fiind o întrecere dintre cele mai palpitante. Cele două concurente la titlul ţării, combinata Cetatea Bucur—-C.F.R. şi Dinamo Bucureşti aveau acelaşi număr de puncte şi se prezentau cu şanse egale. Intr-adevăr, pe ring lupta a fost foarte strînsă, avantajul trecind pe rînd de partea fiecărei formaţii, pină la urmă rezultatul final fiind 20—19 in favoarea echipei Dinamo. Diferenței de năimi un punct dovedeşte din plin raportul strins de forţe, dintre cele două echipe, scoţînd in evidenţă şi forma combinatei bucureştene. Formula s-a arătat a fi bună, la realizarea ei participind cu succrtis cele mai bune elemente de la Cetatea Bucur şi de la C.F.R. Antrenorii celor două formaţii, care s-au prezentat în combinată — Lucian Popescu, Mielu Docuiescu şi Ctin Cionoiu — merită laude pentru modul in care şi-au pre- gătit şi prezentat elevii. Meciurile din campionat au mai scos in evidenţă o serie de lipsuri asupra cărora trebuie să atragem atenţia acelora care se preocupă de mersul înainte al sportului cu mănuşi. Astfel, este cazul să se acorde mai multă grijă pregătirii fizice, care să permită boxerilor să menţină aceeaşi cadenţă de luptă pe parcursul partidelor. O lacună importantă este neutilizarea întregei game de procedee tehnice. Mulţi boxeri neglijează astfel eschivele, fentele, loviturile, cu ambele braţe şi cît mai variate, urmărind adesea numai lovitura decisivă. In momentul de față unii boxeri fac o adevărată risipă de energie, de mişcări inutile, neştiind cînd şi cum să aplice loviturile eficace şi economice, cind şi cum să insiste. In sfirşit, gala finală ca şi reuniunile întregului campionat au mai scos in evidenţă necesitatea de a se proceda la o energică şi curajoasă promovare a elementelor tinere, de talent. Ediţia din anul acesta a campionatelor a fost plină de învăţăminte, care vor face, cu siguranţă ,obiectul unor analize amănunţite din partea conducerii secţiilor de box şi a tehnicienilor de specialitate. Cu măsurile ce se vor lua şi cu un program bine alcătuit, sportul cu mănuşi se va putea dezvolta tot mai mult in noul an, 1959. MIHAIL LUPESCU Lotul R.P.R. de baschet a revenit in Capitală După jocurile de la Moscova, echipa de baschet a ţării noastre a revenit in Capitală. Jucătorii sunt unanimi în a recunoaşte că jocul practicat de sovietici, în cele două meciuri susţinute cu selecţionata R P. Romíno, a fost excelent. Prin scheme tactice admirabil executate, prin ritmul de joc şi prin precizia la coş de la distanţă şi semidistanţă, gazdele au oblinUt două victorii clare. Jucătorii români au reluat pregătirile pentru jocul cu Franţa, pe care urmează să-l susţină la 16 ianuarie la Mulhouse. In aceste ultime antrenamente, se va insista asupra învăţămintelor trase pe marginea meciurilor cu U.R.S.S., care au constituit un bun schimb de experienţă. ŞTIRI SPORTIVE ■ La 1 ianuarie şi-a început turneul in S.U.A. echipa selecţionată de hochei pe gheaţă a U.R.S.S. In primul meci echipa sovietică a întîlnit formaţia S.U.A. cu care a terminat la egalitate 5—5. Intilnirea s-a disputat la Madison Square Garden în prezenţa a peste 10.800 spectatori. B In cadrii competiţiei internaţionale de hochei pe gheaţă dotată cu „Cupa Ahern” Joi la Stockholm echipa „Aripile Sovietelor”.Moskova a învins cu scorul de 5—3 formaţia Gudtempler-Mrotsklub Erie (Suedia). a In prezent se află în turneu in Costa Rica echipa selecţionată de fotbal a R. Cehoslovace. In primul meci disputat la San José echipa cehoslovaci a întrecut cu scorul de 4—« formația Ala- Jueiense. Au marcat Masopust, 12), Vacenovski și Kurdula.