Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)

1959-01-03 / nr. 1473

Pag. 2-a Intr-un sat pe valea Oltului P­rintre satele aşezate ca un Şirag de mărgele de-a lungul văii Oltului se află şi comuna Uta, din raionul Tr. Măgurele. Aici, am po­posit intr-una din zilele trecute şi am făcut cunoştinţă cu viaţa şi realizările oamenilor de prin partea locului. Ion Bolboci preştfintele sfatului popular comunal, Florea Mustăţea preşedintele întovărăşirii agricole „Flacăra" şi alţi ciţiva deputaţi şi întovărăşiţi din co­mună se arătară bucuroşi de oaspeţi şi după ce ne-am strins mlinile dis­cuţiile se înfiripară repede. — Dacă aţi fi fost pe aici cu ani in urmă n-aţi fi găsit ceea ce vedeţi astăzi cu ochii dvs., ne spuse tovară­şul Bolboci. Iată aici în conacul în care trîndăvea moşierul Marin Cojoacă noi am instalat dispensarul medical şi casa de naşteri, iar in casa celuilalt moşier se află magazinul universal al cooperativei. Tot in aceşti ani am construit şi alimentat aproape 30 de f­ântini, intrucit oamenii erau nevoiţi să aducă apa de la o distanţă de a­­proape 2 km. Şcolile noi, cinematogra­ful, grădiniţa de copii, etc. sint măr­turii ale noului în, sătul nostru. — Cît priveşte viaţa oamenilor, a­­­dăugă tovarăşul Florea Mustăţea, ea se schimbă de la o zi la alta, din bine spre mai bine. In comună avem 5 întovărăşiri agricole din care numai în întovărăşirea agricolă „Flacăra•' 'sînt mai bine de 400 familii cu peste 11100 hectare teren arabil. Muncind pă­­­mîntul laolaltă cu tractoarele şi maşi­nile statului noi am obţinut an de­ an recolte tot mai bune — care au influen­ ţat asupra creşterii nivelului de trai al oamenilor. In locul bordeielor de altă dată făcute din chirpici şi învelite cu stuf s-au ridicat case noi,­­mari şi încăpătoare construite din cărămidă şi acoperite cu ţiglă sau tablă galvani­­tată. De altfel, o să mergem să­ vă convingeţi şi dvs. de acest lucru. Am primit invitaţia şi însoţiţi de to­varăşul Florea Mustăţea an­­­ pornit-o pe şoseaua principală a comunei. Aşa cum ni se vornise, de o parte şi de alta a şosetei am numărat multe case noi construite în ultimii ani. Erau circa 400 de case care,de care mai arătoa­se. Multe din ele­ ca cele ale întovără­­şiţilor Constantin Gică, Floarea D. Co­joacă zis Băbăiţă şi alţii, au fost con­struite în anul acesta. Am fost poftiţi in casa tovarăşului Stan Amarmarichi,­­membru al întovărăşirii agricole „Fla­­­căra", o casă la fel de încăpătoare şi arătoasă. In timp ce gospodina ne ser­vea cu pline albă, tocmai atunci, scoasă din cuptor, gazda ne destăinui felul cum a reuşit să-şi construiască casa, datorită roadelor bogate obţinute la in-* tovărăşire şi valorificării prisosului de produse prin cooperativă. Intr-adevăr, Stan Amarmarichi avea­­de ce să se mîndrească. In întovărăşi­rea agricolă „Flacăra", muncind pă­­mîntul alături de ceilalţi întovărăşiţi cu tractoarele şi maşinile statului el a găsit belşugul şi bunăstarea. Acum, întovărăşirea posedă şi o fermă anexă cu, aproape 60 oi, cu lină lină şi sem­i fină, iar pină la început­ul lunii fe­bruarie va ajunge la 100 de oi. Pen­tru aceasta oamenii au şi asigurat nu­treţul respectiv, iar Constantin Mogoş, ciclbhnul întovărăşirii manifestă un viu interes în îngrijirea oilor­­urmărindu-se creşterea numărului acestora pînă în milă la mai bine de 200. Am prezentat doar cîteva aspecte din viaţa unui sat. Ele reflectă trans­formările care au avut loc şi dorinţa oamenilor de a merge pe calea arătată de partid, cale ce duce spre belşug şi bunăstare. P. GHEORGHE întărirea permanentă a statului nostru de democraţie populară şi perfecţionarea neîncetată a aparatu­lui de stat au o însemnătate deosebită pentru întreaga operă de construcţie socialistă. Traducând în viaţă directivele Con­­gresului­­al 11-lea al Partidului Mun­citoresc Român, care a formulat sar­cini esenţiale privind perfecţionarea a­­paratului de stat, Plenara C.C. al P.M.R., din decembrie 1956 a luat o serie de măsuri menite să lărgească atribuţiile sfaturilor populare. Mergind pe linia îmbunătăţirii şi perfecţionării aparatului sfaturilor populare legea nr. 6/957 privind or­ganizarea şi funcţionarea sfaturilor populare stabilesc că secretarii comi­tetelor executive ale sfaturilor popula­re, de toate categoriile, se numesc în funcţie potrivit unor criterii de studii şi de activitatea depusă în munca administraţiei de stat. Principalul ţel urmărit prin noua re­glementare a numirii secretarilor este de a se asigura în activitatea orga­nelor locale ale administraţiei de stat un factor permanent, cu pregătire co­respunzătoare căruia îi revine sar­cina principală de a veghea continuu la aplicarea întocmai a legilor, de­cretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniştri, a instrucţiunilor organelor superioare cit şi în ceea ce priveşte elaborarea şi urmărirea aplicării deci­ziilor comitetelor executive respective. Cu sprijinul permanent al organe­lor de partid, în cuprinsul regiunii Bucureşti, marea majoritate a secre­tarilor comitetelor executive comunale, au fost selecţionaţi din elemente ca­pabile, cu nivel politic şi ideologic şi cu practică în munca de administraţie de stat. Totodată, în vederea ridicării per­manente­ a nivelului profesional al secretarilor. Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional a organi­zat pe baza unui plan judicios întoc­mit şcolarizarea periodică a secreta­rilor comitetelor executive comunale atît în cadrul şcolii interregionale de 6 luni din Bucureşti, cît şi în cele 3 centre interraionale din oraşele Alexandria, Călăraşi şi Giurgiu, unde numai în anul 1957 au fost şcolari­zaţi peste 250 secretari ai comite­telor executive comunale. Nu există domeniu de activitate al sfatului popular, la care secretarul co­mitetului executiv comunal să nu aibă atribuţii de seamă. In ceea ce priveşte munca organi­zatorică secretarul comitetului execu­tiv al sfatului popular comunal are datoria să întocmească împreună cu preşedintele proiectul planului de muncă trimestrial al comitetului exe­cutiv pe care-1 supune spre aprobare acestuia. Secretarul urmăreşte în per­manenţă traducerea in viaţă a obiec­tivelor propuse în plan. De asemenea se îngrijeşte ca sesiunile sfatului popular comunal să se desfăşoare lu­nar, potrivit graficului stabilit, ocu­­pîndu-se­ în acelaş timp de întocmi­rea materialelor ce urmează a fi pre­zentate în sesiuni şi în cadrul şedin­ţelor de comitet executiv, convocarea deputaţilor, întocmirea de rapoarte şi corapoarte, precum şi proiectele de ho­­tărîri şi decizii. Pe aceeaşi linie ei răspund de lega­litatea actelor sau adeverinţelor eli­berate cetățenilor, pe baza decretului 86 urmărind ca la emiterea lor să se aibă la bază temeiuri legale. In acest mod procedează tov. Frîncu Luică, secretarul comitetului executiv a! sfatului popular al comunei Gău­­jani raionul Giurgiu, Marinescu Du­mitru secretarul comitetului executiv al sfatului popular al comunei Chir­­nogi, raionul Olteniţa şi alţii, care respectă dispoziţiile prevăzute de re­gulamentul privind organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare comu­nale în ceea ce priveşte întocmirea planurilor de muncă ale comitetului executiv, ţinerea cu regularitate a sesiunilor sfaturilor populare comunale şi a şedinţelor comitetelor lor execu­­tive. Trebuie menţionat că potrivit noii reglementări secretarul comitetului e­­xecutiv participă la şedinţele comite­tului executiv cu drept de vot con­sultativ; el trebuie însă, să fie activ în şedinţe, să vegheze în permanenţă şi cu toată grija ca deciziile ce se iau să fie conforme cu legile în vi­goare şi să reflecte hotăririle parti­dului şi guvernului. Secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal nu trebuie să considere sarcina sa terminată, după ce deciziile au fost adoptate; aplicarea întocmai a hotărîrilor și a deciziilor trebuie să constituie o continuă preocupare a sa. Din cauza lipsei de control siste­matic la unele comitete executive co­munale se mai strecoară uneori dis­poziţii sau formulări necorespunzătoare la elaborarea deciziilor. De pildă comitetul executiv al sfa­tului popular al comunei Lunguleţu, raionul Răcari, referindu-se într-o de­cizie la colectarea produselor animale, a menţionat în preambul ca bază le­gală art. 18 din­­regulamentul de or­ganizare şi funcţionare a sfaturilor populare, care în realitate se referă cu totul la altă problemă. Sunt şi unele comitete executive co­munale care din lipsă de suficientă preocupare a secretarului iau unele de­cizii lipsite de conţinut. In vederea controlului îndeplinirii dispoziţiilor prevăzute în deciziile co­mitetului executiv raional şi a celor comunale, este demn de relevat ac­tivitatea comitetului executiv al sfatu­lui popular raional Răcari care a or­ganizat pe grupe de comune brigăzi formate din activişti ai raionului care au verificat la faţa locului legalitatea deciziilor elaborate de comitetele exe­cutive comunale, cît şi în ceea ce pri­veşte modul cum ele au fost apli­cate. La rindul lor secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare co­munale urmăresc neîntrerupt aplica­rea dispoziţiilor forurilor lor supe­rioare cît şi a deciziilor proprii prin transcrierea sarcinilor intr-un registru special cu termene de executare. Folosind această metodă rezultate bune au obţinut îndeosebi secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale Fierbinţi, Buriaşi, Turbaţi din raionul Snagov şi Scro­­viştea, Ciurari, raionul Roşiori de Vede etc. Mai mult, pe scară tot mai largă secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale utilizează metoda de a prezenta periodic in faţa comitetelor executive respective, refe­rate privind modul cum se respectă legalitatea în comune evidenţiind în mod deosebit în ce măsură deciziile proprii au fost aplicate de către cei în drept. De asemenea cu acest prilej secre­tarii fac şi propuneri în cazurile cînd se ivesc deficienţe în aplicarea unor dispoziţiuni legale. Asemenea metode de muncă s-au încetăţenit în practica de zi cu zi a multor secretari ai comitetelor execu­tive comunale din raioanele: Dom­neşti, Roşiori de Vede, Snagov, Vi­dra etc. Au fost şi cazuri izolate, cînd unii secretari ai unor comitete executive comunale nu au dat suficientă im­­por­­tareţă acestei metode, folosind-o spo­radic, cum a fost cazul î­n comunele : Stăneşti, Vlaşina, D. Cantemir şi Onceş­ti, din raionul Giurgiu. O preocupare permanentă a secre­tarilor comitetelor executive comunale trebuie s-o constitue popularizarea în masă a regilor, decretelor,, hotărîrilor Consiliului de Miniştri, a deciziilor co­mitetului executiv regional şi raional şi a celor proprii. Putem afirma că în regiunea noastră în această pri­vinţă s-a încetăţenit pe scară largă practica de a se populariza legile şi dispoziţiile organelor superioare care necesită a fi cunoscute de cetăţeni. Astfel, secretarii comitetelor execu­tive au popularizat în mod periodic în faţa maselor de ce­tăţeni o serie de decrete şi hotărîri explicînd pe larg mo­­d­ul cum trebuie respectată legalitatea populară şi măsurile necesare pentru prevenirea şi apărarea avutului ob­ştesc. O altă sarcină importantă care re­vine secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale este şi aceea de a urmări şi rezolva la timp cererile şi sezisările oamenilor muncii care se adresează cu încredere organelor locale ale puterii de Stat. In acest sens, o preocupare deose­bită o dovedesc tov. Lupu Ilie se­cretarul comitetului executiv al sfa­tului popular din comuna Crevedia Mică raionul Domneşti şi mulţi alţii. O altă problemă de care răspunde secretarul comitetului executiv comu­nal este conducerea şi păstrarea re­gistrelor şi evidenţelor de stare ci­vilă. În aceeaşi măsură secretarii comi­tetelor executive comunale trebuie să se ocupe de conducerea şi păstrarea celorlalte registre şi evidenţe ale sfa­tului popular: registrul agricol, regis­trul debit de contribuţie în muncă, registrul de contribuţie voluntară, evi­denţa contractelor de orice fel, avînd grijă ca completarea lor sau efectua­rea unor modi­cări cerute de cetăţeni, să fie făcute numai în cadrul dispozi­ţiilor şi instrucţiiunilor organelor supe­rioare. Sub acest aspect secretarul comi­tetului executiv comunal are obliga­ţia să îndrumeze şi să controleze în permanenţă referenţii care au în sar­cină aceste registre şi evidenţe, pen­tru a fi ţinute la zi. În toate operaţiunile de evidenţă, secretarul trebuie să aibă în vedere ca orice operaţiune din registre şi e­­videnţe să se facă numai pe bază de documentaţie scrisă şi verificată pe teren. D­in domeniul economic şi gospodă­resc secretarii comitetelor executive comunale sunt acei care răspund de evidenţa scriptică a realizării sarci­nilor din planul de stat ca: îndepli­nirea planului de colectări la carne şi lină, preluări din contractări la produsele animale şi vegetale, încă­­sări din impozite şi taxe de la popu­laţie, încasări din contribuţie volun­tară bănească, stadiul construcţiilor atît bugetare cît şi cele prevăzute din contribuţia cetăţenilor. De asemenea secretarul contro­lează şi îndrumează aparatul sfatu­lui popular comunal în ce priveşte e­­fectuarea lucrărilor de contabilitate şi casierie şi se îngrijeşte de păstra­rea în condiţii bune a bunurilor aflate în administrarea comitetului executiv, dind o atenţie deosebită asupra fe­lului cum acestea sunt întreţinute. El răspunde de îngrijirea localurilor sfatului popular şi a unităţilor subor­donate, propunînd din timp comite­tului executiv măsurile necesare pen­tru buna lor conservare şi urmăreşte felul cum se efectuiază cheltuielile administrativ gospodăreşti, sezisînd comitetul executiv asupra oricăror ten­dinţe de risipă sau abateri de la disciplina financiară. * Potrivit dispoziţiunilor legii de or­ganizare şi funcţionare a sfaturilor populare secretarii comitetelor execu­tive trebuie să devină cu adevărat specialişti în problemele juridice, cu o înaltă calificare, care prin cunoş­tinţele lor teoretice şi practice să poată imprima aparatului sfaturilor populare ca orientare permanentă cu­noaşterea şi respectarea cu stricteţe a legilor şi dispoziţiilor legale. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebuie să dea o mai­­­are atenţie îmbunătăţirii acti­vităţii administraţiei de stat din ca­drul raioanelor respective şi să se ocupe îndeaproape de ridicarea cali­ficării secretarilor comitetelor execu­tive comunale. Nici un efort nu tre­buie precupeţit de către secretarii co­mitetelor executive ale sfaturilor popu­lare raionale, şefii oficiilor juridice şi şefii secţiunilor secretariat administra­tiv cît şi de instructorii teritoriali ai comitetelor executive raionale, în a asigura o îndrumare cît mai sistema­tică şi eficientă a activităţii secretari­lor sfaturilor populare comunale. In acelaşi timp pentru orientarea mai bună a activităţii comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare comu­nale, secretarii acestora trebuie să-şi organizeze colecţii pe probleme a ac­telor normative, apărute în buletinul oficial­ al Marii Adunări Naţionale, în colecţia de hotărîri şi dispoziţii a Consiliului de Miniştri şi în buletinele oficiale ale comitetului executiv re­gional, consultîhdu-le ori de cite ori au de rezolvat unele probleme de ad­ministraţie de stat. Plenara C.C.. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a pus în faţa sfaturi­lor populare sarcina de a da o extin­dere mai mare participării de masă a oamenilor muncii la acţiunea patrio­tică de realizare prin muncă volun­tară a lucrărilor de folos obştesc. In această direcţie secretarii comitete­lor executive, alături de preşedinţii şi vicepreşedinţii sfaturilor po­pul­a­re co­munale, trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă, şi simţ gospodăresc în scoaterea la iveală a unor noi şi însemnate resurse locale de materii prime şi mijloace financiare, pe care să le folosească pentru dezvoltarea economică şi social-cult­urală a eco­nomiei respective. Este recomandabil să se organizeze periodic schimburi de experienţă la nivelul raioanelor cu secretarii comi­tetelor executive comunale, în scopul promovării şi generalizării celor mai bune metode de muncă. Conştienţi fiind de rolul ce-l au secretarii comitetelor executive ale sfa­turilor populare comunale din re­giunea Bucureşti trebuie să muncească cu avînt sporit, să-şi ridice neîncetat pregătirea politică şi profesională pentru a contribui din plin la reali­zarea în bune condiţiuni a sarcinilor măreţe ce stau in faţa sfaturilor populare, la întărirea aparatului de stat din regiunea noastră. MIHAI ULEIA Secretarul Comitetului Executiv­ al Sfatului popular regional Bucureşti Rolul şi atribuţiile secretarului comitetului executiv 5­9 al sfatului popular comunal Consultaţie Theodor Constantin e un nume care s-a impus cititorilor amatori de ro­mane de aventuri prin interesanta sa carte ,,La miezul nopţii va cădea o stea", apărută anul trecut in­ colecţia ,,Cutezătorii". Desfăşurind cu multă pricepere firul unei complicate urzeli de spionaj din timpul războiului an­tihitlerist, autorul reuşise să capteze in aşa măsură atenţia cititorului incit acesta să urmărească cu interes des­făşurarea evenimentelor şi să facă pronosticuri in legătură cu descope­rirea identităţii spionilor. De curind, librăriile au oferit citi­torilor noul său roman, ,,Fiul lui Monte Cristo", apărut în aceeaşi co­lecţie. Acţiunea romanului se petrece intr-un oraş situat pe malul Dunării. Eroul principal este Radu Mănăilă, (Ducu pe numele său de dini) al cărui tată a fost asasinat din motive necunoscute de către o persoană ră­masă nedescoperită. Duca, băiatul de patrusprezece ani, se hotărăşte să-l găsească el pe asasin, şi in felul a­­cesta să-şi răzbune părintele. După patru ani, in răstimpul că­rora Duca trece printr-o serie de si­tuaţii primejdioase şi înfruntă cu mare curaj mai multe persoane du­bioase, misteriosul asasin precum şi m­obi­­lul crimei sunt descoperite de băiat­: tatăl său fusese ucis de către fostul său prieten din copilărie, ajuns spion in solda Germaniei hitleriste. De teamă să nu fie denunţat autorităţilor ro­mâne de cel ce-i cunoştea identitatea, spionul îl suprimă pe tatăl lui Ducu. Deşi acţiunea in unele părţi e des­tul de precipitată, deşi neprevăzutul abundă (Ducu e pe rind victima agre­siunii unor persoane ce par întii a-i fi prieteni), deşi atmosfera cărţii e plină de mister (scene nocturne in cimitir, urmăriri in noapte, asasinate misterioase şi atentate nereuşite la fel de misterioase), deşi nu lipseşte nici dragostea (o dragoste stranie ce se naşte intre Ducu, fiul victimei si Ingrid, fiica asasinului), deşi prezintă o serie de elemente specifice romanu­lui de aventuri, totuşi autorul n-a reuşit să le dozeze in aşa măsură încit să nu alunece, uneori, in mono­tonie. Multe personaje cu apariţii me­teorice, cărora li se face biografia Uneori prea detailată deşi au un rol infim in desfăşurarea acţiunii, multe discuţii ,,savante" între Ducu şi cei­lalţi eroi, inclusiv mama sa (convor­birile cu aceasta din urmă mai ales, decurg într-un limbaj căin­at şi deci nenatural, nefiresc), multe şi minu­ţioase recapitulări ale faptelor petre­cute şi multe ipoteze emise de Ducu in meditaţiile sale solitare, toate a­­cestea la un loc obosesc pe cititor, distrăgindu-i atenţia in loc să i-o capteze. Dacă autorul ar fi renunţat la a­­ceste detalii care înnămolesc acţiunea răpindu-i din vioiciune şi ar fi urmat procedeul folosit in precedentul său roman, mai sus amintit, de a doza progresiv faptele, romanul n-ar fi avut decit de ciştigat. Pentru că luate în parte, unele episoade (de pildă furtul bibliei sau descoperirea iden­tităţii Carinei şi apoi a asasinului) sunt palpitante, iar cîteva drintre per­sonaje (mai ales ,,Rocambole" şi ciu­data Cătină) sunt foarte reuşit zu­grăvite, scriitorul dămd dovadă de o bogată fantezie creatoare. Multă imaginaţie risipeşte autorul şi pentru crearea unui Ducu îndrăz­neţ, inimos, drept, cinstit, dar mai ales inteligent. Unele din aceste tră­­sături i sunt exagerat îngroşatei, fiul Lui Monte Cristo (Mănăilă-tatăl a­­vusese in tinereţe pasiunea depistării de comori a eroului lui Dumas) ne apare ca un adolescent a cărui vîrstă spirituală o depăşeşte prea mult pe cea reală. Dacă scriitorul ar fi fost mai exi­gent şi ar fi evitat greşelile mai sus arătate, calităţile cărţii ar fi fost mai numeroase,­iar „Fiul lui Monte Cristo" devenea un roman — dacă nu supe­rior — dar cel puțin la fel de bun ca cel precedent. D. POPOVICI *­ Theodor Constantin: „Fiul lui Monte Cristo“, însemnări de cititor pe marginea unui roman de aventur Ne scriu corespondenţii voluntari Munca de reparaţii in centrul preocupărilor noastre In zilele acestea la gospodăria de stat „I. L. Caragiale“ din raionul Lehliu, se desfăşoară cu intensitate campania de reparaţii. Pentru ca mun­ca să se desfăşoare în bune condiţiuni, s-a stabilit un plan pe brigăzi şi oa­meni şi s-au procurat din timp piese­le şi materialele necesare. Această lucrare este condusă de tovarăşul­ Mircea Drăgoi, şef de ate­lier şi de inginerul şef mecanic, Nico­­lae Moisescu. S-a format de aseme­nea şi o comisie tehnică, care face recepţia maşinilor agricole ieşite din reparaţii. Aceste măsuri sunt menite să înlăture deficienţele care altădată se datorau superficialităţii în munca de reparaţii. MARIAN IONESCU contabil sectorul mecanic îmi fac datoria!... Acesta a fost răspunsul electricia­nului Constantin Pamfiloiu c’ind l-am întrebat ce face acolo, cocoţat sus pe stîlp, la o oră destul de tîrzie. Era o noapte rece, cu vînt, care sufla puternic printre crengile dez­golite de frunze. I se comunicase că siguranţa se arsese şi că strada era cufundată în întuneric. N-a stat nici o clipă pe gînduri. Sus pe stîlp, la ora cînd cetăţenii oraşului Alexan­dria dormeau, el lucra de zor. Cînd totul a fost gata, nu a plecat spre casă. Mai era o siguranţă arsă şi pe altă stradă. S-a îndreptat în­­tr-acolo. Neobosit, este mereu electri­cianul Pamfiloiu, atunci cînd este chemat să ducă la îndeplinire o sar­cină. Şi iată că faptele confirmă că este un om care îşi face datoria. ARISTIDE STOCHIŢOIU corespondent voluntar O seară literară la căminul cultural Acum cîteva zile sala căminului cultural din satul Tîrnava, raionul Drăgăneşti-Vlaşca era neîncăpătoare. Spectatorii au venit în număr mare să participe la frumosul program pre­zentat de elevii clasei a 7-a, sub în­drumarea tovarăşei profesoare Maria Velehovski. Tema programului a fost „Viaţa şi opera lui Mihail Eminescu“. Cei mai talentaţi elevi şi-au adus contribuţia prezentînd biografia marelui poet şi cele mai frumoase poezii. Această reuşită seară literară s-a încheiat'* cu un fragment din „Scri­soarea III“. D. BADEA profesor La­ magazinul „Electrotehnica Aspect de la magazinul „Electrotehnica“ din Cap­­adă, deschis recent STEAGUL ROŞU Peste 300 tone cereale contractate cu statul Indeplinindu-şi angajamentele con­tractuale pe anul trecut, colectiviştii şi întovărăşiii din comunele şi satele raionului Lehliu au început încheierea noilor contracte pe anul în curs. In fruntea acestei acţiuni se situea­ză membrii întovărăşirii agricole „Bă­răganul nou“ din Dor Mărunt ca Mi­­hai B. Pinticean, Isac C. Nicolae, Iancu I. Radu şi alţii care au con­tractat cu statul mai bine de 2 va­goane cu grîu, porumb şi floarea soa­relui. Exemple asemănătoare se pot întîlni şi la întovărăşirile agricole „Răsărit de viaţă n­oită“ din comuna Pelinu, „6 Martie“ din comuna Săl­­cioara şi alte­le unde pînă în prezent au fost, con­tractate cu statul peste 300 tone cereale din recolta noului an. începe campionatul categoriei B la hochei La 5 ianuarie începe campionatul categoriei B de hochei pe gheaţa. Cele opt echipe împărţite în două se­rii a cîte patru formaţii, vor juca la Sebeş şi Sighişoara. Alimentara Tg. Mureş, Sportul Muncitoresc Rădăuţi, C.F.R. Cluj, Sultanul Sebeş — vor juca la Sebeş, Nicovala Sighişoara, Steagul roşu Oraşul Stalin, Harghita Miercurea Ciuc, TAROM Bucureşti — vor juca la Sighişoara. Dintre aceste formaţii primele două clasate iar fie­care serie vor juca la Oraşul Stalin turneul final care va desemna echipa care va face parte din categoria A. La 14 ianuarie cîştigatoarea dintre aceste formaţii, va începe alături de celelalte echipe, campionatul pe 1959 al primei categorii. Ar fi de dorit ca jocurile acestea, ale echipelor din ca­tegoria B, să fie urmărite de cît mai mulţi oficiali care să reţină pe cei care se vor releva în primul rînd prin patinaj bun, (ne referim la cei tineri). Dintre aceştia trebuie să se formeze viitoarele cadre, alături de cei din A. Activitatea jucătorilor de tenis in lunile de iarnă Datorită măsurilor luate, jucătorii noştri de tenis nu numai că vor pu­tea să-şi continue antrenamentele în lunile de iarnă, dar vor putea pârtiei- n pa şi la o serie de interesanta i­petitii. ile Activit.­­te. .. ului tinua şi ntr. cei mai­­ în­din provn competiţie }**} între 25 i TENTATIVA DE RECORD MONDIAL. înotătorul argentinian pe distanţe luaigi Antonio A­­berton­do şi a anunţat in­tenţia de a stabili în cursul lunii ianuarie 1959 un nou record mondial de înot ,atît în ce priveşte lungimea traseului par­curs cît şi a timpului de stat în apă. In primei® zile ale lunii noiembrie Aherrtondo şi-a început pre­gătirile în vederea tentati­vei sale făcînd recunoaş­terea traseului care are o lungime de 480 km. pe fluviul Parana, de­ la Santa Fe la Buenos Aires. Recordul mondial de dis­tanţă la înot este de 467 km, ia­r cel al timpului stat în apă de 105 ore. „SPORTUL UCIGAŞILOR“ Propaganda occidentală preocupată de „educarea“ unor oam­ienî care odată a­­junşi în armată să se ca­racterizeze în primul rînd prin barbarie a descoperit un nou mijloc pentru a­­t­inger­ea acestui ţel. Este vorbă de larga populari­zare de care se bucură in prezent în occident, şi în­deosebi în S.U.A., o nouă „disciplină sportivă“ — karate sau „killers sport“ (sport­ul ucigaşilor) cum este l­unit in „ţara tutu­ror libertăţilor“.­ Această nouă disciplină sportivă, importată din Japonia pre­vede libertatea de a lovi adversarii cu pumnii şi picioarele, fără a fi luate nici un fel de măsuri de precauţie. Descriind acest „sport“ ziarele americane arată că „fiecare lovitură trebuie studiată cu atenţie pentru a fi hotărîtoare şi chiar mortală, ceea ce ne­cesită o mare măiestrie“. Americanii a­u dezvoltat acest sport îndeosebi in rinduriile polţiei, unde practicarea sa a devenit obligatorie. Probabil pentru a găsi cele mai eficiente mijloace de a „linişti in mod hotă­­ritor“ milioanele de şo­meri americani în cazul cînd ar îndrăzni să-şi ridice glasul in apărarea revendicărilor lor legitime! O LUPTA CU VIAŢA ŞI MOARTEA De cîteva luni conducă­torii boxului profesionist din Franţa duc o adevărată luptă, folosind drept „ar­gumente’’ bani şi alte pre­siuni, pentru a sili fede­raţia franceză de speciali­tate să cedeze cererii lor de a accepta un nou re­gulament al boxului pro­fesionist francez. In fond despre ce es­te vorba?. De­oarece în această ţară nu­mărul boxerilor profesio­nişti este în continuă des­creştere, ceea ce a dus şi la regresul încasărilor, conducătorii boxului profe­sionist au cerut federaţiei ca vîrsta l­a care tinerii pot trece la profesionism să fie redusă la 18 ani. Bine­înţeles toate acestea fără să se ţină seama că durata excesivă a meciuri­lor profesioniste şi mai ales duritatea loviturilor pot avea o influenţă hotărîtoa­­re asupra stării sănătăţii tinerilor pugilişti. Condamnând aceste ma­şinaţii presa progresistă şi ibe din o „NU SUNT FONDURI..." Preşedintele Federaţiei de schi din R­F. Germană, dr. Adolf Heine a declarat că „din motive financiare" schiorii vest germani nu vor putea participa la ma­rele concurs preolimpic or­­ganizat în localitatea Squaw valley la începutul anu­lui 1959, o cerere adresată guvernului pentru alocarea de fonduri*necesare depla­sării echipei vest germane în S.U.A. a rămas fără răspuns. In schimb toate cererile ministrului de război Straus* pentru înarmarea Bundeswehrului cu cele mai noi tipuri de arme, printre care şi cele rachetă şi atomice au fost de în­dată aprobate­. Pentru asta, revanşarzii de la Bonn au găsit fonduri. Rînduri despre finala campionatului de box pe echipe Aşteptată cu deosebit interes, gala fitmă a campionatului republican de box pe echipe din anul acesta a con­firmat previziunile, fiind o întrecere dintre cele mai palpitante. Cele două concu­rente la titlul ţării, combinata Cetatea Bucur—-C.F.R. şi Dinamo Bucu­reşti aveau acelaşi număr de puncte şi se prezentau cu şanse egale. Intr-adevăr, pe ring lupta a fost foarte strînsă, avantajul trecind pe rînd de partea fiecărei formaţii, pină la urmă rezultatul final fiind 20—19 in favoarea echipei Din­amo. Diferenței de năimi un punct dovedeşte din plin raportul strins de forţe, dintre cele două echipe, scoţînd in evidenţă şi forma combinatei bucureştene. Formula s-a arătat a fi bună, la realizarea ei participind cu succrtis cele mai bune elemente de la Cetatea Bucur şi de la C.F.R. Antrenorii celor două formaţii, care s-au prezentat în com­binată — Lucian Popescu, Mielu Docuiescu şi Ctin Cionoiu — merită laude pentru modul in care şi-au pre-­­ gătit şi prezentat elevii. Meciurile din campionat au mai scos in evidenţă o serie de lipsuri asupra cărora trebuie să atragem atenţia a­­celora care se preocupă de mersul înainte al sportului cu mănuşi. Astfel, este cazul să se acorde mai multă grijă pregătirii fizice, care să permită boxerilor să menţină aceeaşi cadenţă de luptă pe parcursul partidelor. O lacună importantă este neutili­­zarea întregei game de procedee teh­­nice. Mulţi boxeri neglijează astfel eschivele, fentele, loviturile, cu am­bele braţe şi cît mai variate, urmă­rind adesea numai lovitura decisivă. In momentul de față unii boxeri fac o adevărată risipă de energie, de miş­cări inutile, neştiind cînd şi cum să aplice loviturile eficace şi economice, cind şi cum să insiste. In sfirşit, gala finală ca şi reuniu­nile întregului campionat au mai scos in evidenţă necesitatea de a se proceda la o energică şi curajoasă promovare a elementelor tinere, de talent. Ediţia din anul acesta a campio­­natelor a fost plină de învăţăminte, care vor face, cu siguranţă ,obiectul unor analize amănunţite din partea conducerii secţiilor de box şi a teh­nicienilor de specialitate. Cu măsurile ce se vor lua şi cu un program bine alcătuit, sportul cu mănuşi se va putea dezvolta tot mai mult in noul an, 1959. MIHAIL LUPESCU Lotul R.P.R. de baschet a revenit in Capitală După jocurile de la Moscova, echi­pa de baschet a ţării noastre a re­venit in Capitală. Jucătorii sunt una­nimi în a recunoaşte că jocul practi­cat de sovietici, în cele două meciuri susţinute cu selecţionata R P. Romíno, a fost excelent. Prin scheme tactice admirabil executate, prin ritmul de joc şi prin precizia la coş de la distanţă şi semi­­distanţă, gazdele au oblinU­t două vic­torii clare. Jucătorii români au reluat pregătirile pentru jocul cu Franţa, pe care urmează să-l susţină la 16 ia­nuarie la Mulhouse. In aceste ultime antrenamente, se va insista asupra învăţămintelor trase pe marginea me­ciurilor cu U.R.S.S., care au consti­tuit un bun schimb de experienţă. ŞTIRI SPORTIVE ■ La 1 ianuarie şi-a început turneul in S.U.A. echipa selecţionată de hochei pe gheaţă a U.R.S.S. In­ primul meci echipa sovietică a întîlnit formaţia S.U.A. cu care a terminat la egalitate 5—5. In­­tilnirea s-a disputat la Madison Square Garden în prezenţa a peste 10.800 spec­tatori. B In cadrii competiţiei internaţionale de hochei pe gheaţă dotată cu „Cupa Ahern” Joi la Stockholm echipa „Aripile Sovietelor”.Mosk­ova a învins cu scorul de 5—3 formaţia Gudtempler-Mrotsklub Erie (Suedia). a In prezent se află în turneu in Costa Rica echipa selecţionată de fotbal a R. Cehoslovace. In primul meci dispu­tat la San José echipa cehoslovaci a în­trecut cu scorul de 4—« formația Ala- Jueiense. Au marcat M­asopust, 12), Va­­cenovski și Kurdula.

Next