Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)

1959-01-03 / nr. 1473

Raionul­­Slobozia este unul din ra­ioanele regiunii noastre cu agricultura complet cooperativizată. Aici îşi des­făşoară activitatea 43 gospodării agri­cole colective şi 65 întovărăşiri agri­cole. Mecanizarea lucrărilor agricole din sectorul cooperatist-colectivisti este deservită de 4 S.M.T.-uri. In cele 108 unităţi agricole cooperatist-colectiviste m­uncesc în comun peste 22.000 fami­lii. La conferinţa organizaţiei raionale I de partid Slobozia, care a avut loc recent s-a scos în evidenţă faptul că problemele consolidării sectorului So­zialist al agriculturii au stat in atenţia orga­­nizaţiilor de partid. Atit darea de seamă cît şi cuvîntul legaţilor participanţi la discuţii au t­axate pe expunerea făcută de­­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la pie­să C.C. al P..M.R. din 26—28 no­­mbrie a.c., şi totodată ,pe probleme ivind întărirea econom­ico-organiza­­rică a unităţilor agricole socialiste in raion. Preocuparea comitetul­ui raional de partid pentru creşterea fondului de bază în G.A.C.-uri este oglindită prin următoarele cifre comparative: dacă la sfîrşitul anului 1957 fondul de bază era de 16.373.740 lei, la 1 de­cembrie 1958 el depăşeşte suma de 20.000.000 lei. Aşa cum au arătat de­legaţii Creangă Nicolae, Ocneanu Constantin şi alţii, cea mai mare parte din veniturile obţinute de gos­podăriile agricole colective sunt pro­venite din valorificări de produse a­­gricole, prin organizaţiile comerciale de stat. La G.A.C. „Drumul păcii“ din co­muna Mărculeşti, din valorificarea pe bază de contracte cu statul a cerea­lelor şi a altor produse agricole, co­lectiviştii au primit suma de lei 1.261.826, din pomicultură şi viticul­tură — 177.347 lei, din vînzarea ani­malelor şi a produselor animale — 238.093, iar din alte produse au rea­lizat suma de lei 83.361. Darea de seamă şi delegaţii la conferinţă au scos în evidenţă că, încasarea celor mai mulţi bani cu ocazia contractă­rilor şi achiziţiilor a creat posibili­tatea ca în cursul acestui an în raio­nul Slobozia la unele gospodării co­lective să fie repartizate 3 avansuri trimestriale, ajungîndu-se pînă la suma de 7 lei pentru o zi-muncă în medie pe lingă veniturile în natură cuvenite colecti­viștilor. Mai sunt însă gospodării colective ca de pildă G.A.C. „Sein­te­ia“ care bate pasiv pe loc. Fond­ul de bază al acestei gospodării însumează abia suma de 446.815 Iei, iar veniturile bănești realizate în acest an au ajuns doar la suma de 380.180 Iei, ceea ce a făcut ca la zi-muncă să fie repar­tizate venituri bănești mici. In acest an, sub îndrumarea perma­nentă a comitetului raional de partid şi prin munca perseverentă a tuturor colectiviştilor, au fost obţinute impor­tante succese în dezvoltarea sectoru­lui zootehnic. Numărul vacilor a cres­cut de aproape 4 ori faţă de anul 1957, numărul ovinelor a crescut cu 35 la sută, iar al porcinelor cu 64 la sută. Pentru asigurarea animalelor cu hrana necesară, pe întregul raion au fost însilozate 11.525 tone. Trebuie remarcată în acest sens acţiunea în­treprinsă de comitetul raional U.T.M. Lucrările Conferinţei raionale de partid Slobozia care prin organizaţiile sale de bază a asigurat In bune condiţii însilozarea furajelor la unele gospodării colective. Cele 65 de întovărăşiri agricole din raionul Slobozia deţin 35 la sută din suprafaţa sectorului agricol cooperatist. In toamna anului trecut, păioasele au fost însămînţate în comun apro­ape la toate întovărăşirile. Merită aten­­ţionate în acest sens întovărăşirile „Drumul păcii", „Drum nou“ şi­ cele 5 întovărăşiri agricole din Muntenii- Buzău. Intr-o bună parte din întovă­răşiri s-a făcut un pas înainte în ce priveşte fondul obştesc. întovărăşirile din comuna Muntenii-Buzău, Miloşeşti, Reviga, etc. şi-au creat fondul­ de bază în bani şi cereale, care este folosit la cumpărarea de unelte ca proprietate obştească a întovărăşirilor agricole. La conferinţă s-a criticat faptul că deşi în anul 1958 comitetul raional de partid s-a ocupat mai îndeaproape de întovărăşirile agricole, există încă unele întovărăşiri unde nu se res­pectă statului model cu privi­re la organizarea muncii în comun şi la dezvoltarea fondului de bază în bani şi cereale. Delegaţii la conferinţă printre care Grigore Ene, Mangiiurea Lică şi alţii au subliniat necesitatea intensificării muncii poli­tice creindu-se astfel posibilitatea ca în scurt timp toate întovărăşirile din raion să treacă la forme superioare de organizare a muncii în comun. Atit din darea de seamă cit şi din cuvîntul delegaţilor la conferinţă s-a desprins concluzia că în urna succe­selor obţinute de gospodăriile colective care au un răsunet adine în conştiinţa ţăranilor muncitori întovărăşiţi, există un climat favorabil pentru lărgirea sectorului colectivist. In prezent în cadrul raionului sunt zece comune compiet colectivizate, iar alte 8 co­mune sunt avansate în această pri­vinţă. De la 1 ianuarie 1958 şi pînă la 15 decembrie 1958 au intrat în G.A.C.-uri 1773 familii cu o suprafaţă de 6906 ha. Aceste succese se dato­­resc muncii desfăşurate de organiza­ţiile de partid şi Sfaturile Populare, rezultatelor obţinute de gospodăriile colective şi veniturilor realizate de co­lectivişti­i care au demonstrat în mod convingător superioritatea gos­podăriei colective. ★ La lucrările conferinţei a participat şi tovarăşul Ion Cosma, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Agriculturii şi Silviculturii, care în cuvîntul său a apreciat strădania oamenilor muncii din raionul Slobozia şi în special a comuniştilor care au dobîndit realizări importante în toate sectoarele de ac­tivitate şi cu deosebire în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Tov. Ion Cosma a subliniat nece­sitatea intensificării muncii politice în­demn­âr­d pe comuniştii din raionul Slobozia să traducă în viaţă sarcinile trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie a.c. in încheierea discuţiilor tov. Pet­­cu­leţ Sergiu, secretar al comitetului regional Bucureşti al P.M.R. a subli­niat sarcinile ce revin organizaţiilor de partid în­­lupta pentru consolida­rea economico-organizatorică a unită­ţilor socialiste din agricultură. Tov. Petculeţ a insistat asupra faptului că este necesar să se acorde o mai mare atenţie din partea comitetului raional de partid asupra controlului îndepli­nirii hotăririlor şi îndrumării organi­zaţiilor de bază. In cea de a doua parte a lucrărilor, delegaţii la conferinţă au ales noul comitet raional de partid. In prima sa şedinţă comitetul a ales biroul. Ca secretari ai comitetului ra­ional de partid au fost aleşi tovarăşii: Ghiţoiu Ştefan — prim­ secretar, Nedu Mircea, Tecuceanu Dumitru, Iacob Tănase— secretari. L. FRIMU VIAŢA DE PARTID SECTORUL COLECTIVIST IN CONTINUĂ CREŞTERE , Formarea unor noi brigăzi de muncă patriotică Tineretul din ţara noastră are o bogată tradiţie în ceea ce priveşte m­unca patriotică. Cu ani în urmă pe şantierele naţionale de la Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, în lunca Prutului şi la construcţia fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucu­reşti, au răsunat cîntecele de muncă ale tinerilor.­­ ,­­ Tinerii, răspunzînd cu entuziasm chemării partidului, au participat la construirea de magistrale de oţel, la stăvilirea furiei apelor, au înălţat con­strucţii ale socialismului. Pretutindeni unde se construieşte sunt prezente şi brigăzile de muncă ale tinerilor sub steagul fluturînd al organizaţiei re­voluţionare a tineretului din ţara noas­tră — U.T.M. In cuprinsul regiunii noastre tinerii dornici ca prin munca lor să contri­buie la construirea de obiective in­dustriale şi edificii culturale, la obţi­nerea unor recolte mai bogate, la în­frumuseţarea oraşelor, s-au organizat în brigăzi de muncă patriotică. In Olteniţa 505 tineri au alcătuit 15 brigăzi de muncă patriotică. U.T.M.­­iştii de la Şantierele Navale Olteniţa, fabrica de conserve „Valea Roşie", şcoala profesională de mecanici agri­coli, şi de la şcoala medie fac parte din brigăzi de muncă patriotică gata în orice timp să pornească la lucru. Niculina Ciobanu, responsabila bri­găzii de m­uncă patriotică de la fa­brica de conserve „Valea Roşie“ sfă­­tuindu-se cu Ştefan Stancu, Maria Pă­­lălău, Maria Nica, Ana Puchin şi cei­lalţi membri ai brigăzii au hotărît ca prima acţiune să o întreprindă în luna ianuarie urmind ca începînd cu fe­bruarie, brigada să lucreze de cîte două ori pe lună. Membrii brigăzilor de muncă patrio­tică de la S.N.O. au hotărît de ase­meni să înceapă să desfăşoare activi­tatea tot în luna ianuarie, participînd la construcţia teatrului din centrul o­­raşului. Pe şantierele oraşului Olteniţa, vor răsuna iarăşi cîntecele de brigadier, atît de dragi tineretului. Sus pe clă­direa teatrului, ori la capătul unei străzi în construcţie vor flutura în vînt steagurile roşii ale brigăzilor de muncă patriotică. In aceste locuri tinerii se vor în­trece în muncă. Prin contribuţia lor vor fi date în folosinţă mai curînd teatrul şi alte construcţii, străzile vor fi mai repede pavate ori pietruite iar grînele vor fi strînse mai repede cu ajutorul brigăzilor de muncă patrio­tică. C. POPESCU INFORMAŢII TRAGEREA LA SORŢI A LIBRETELOR C.E.C. CU CIŞTIGURI La 31 decembrie 1958 a avut loc în Ca­pitală tragerea la sorţi trimestrială şi tragerea suplimentară a libretelor de e­­conomii C.E.C. cu cîştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror nu­mere au următoarele terminaţii: 629 cu 250 la sută; 419 cu 200 la sută; «31; 117; 217; 371; 520; 734; 865 Şi 81» Cu 100 la sută. La tragerea suplimentară au ieşit ciş­­tigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 5626 cu 100 la sută. TRAGERILE LA SORŢI­I ALE OBLIGA­ŢIUNILOR C.E.C. La 31 decembrie 1958 au avut loc In Capitală tragerile la sorţi de bază Şl suplimentară, precum şl a clştigurilor In obiecte. Cîştigul de 100.000 lei, ieşit la trage­rea la sorţi suplimentară, a fost atribuit obligaţiunii cu seria 05913 nr. 35, clştigul de 75.000 lei a fost atribuit obligaţiunii seria 10919 nr. 20. Obligaţiunile cu se­ria 13173 nr. 14 Şi seria 21840 nr. 32 au ciştigat fiecare cite 50.000 lei. Clştigul de 75.000 ieşit la sorţi la tra­gerea de bază a fost atribuit obligaţiu­nii cu seria 18842 n­r. 50, iar obligaţiunea cu seria 06858 nr. 27 a ciştigat 50.0­00 lei In total au fost atribuite si 18 ciş­­tiguri în valoare totală de 2.009.01 l lei. Cîştigurile în obiecte au fost atribuite obligaţiunilor C.E.C. seria 21780 nr. 36; seria 02916 n­r. 10; seria 05329 nr. 45; se­ria 06107 nr. 27; seria 2317­ nr. 24; seria 0408* nr. 43, seria 11547 nr. 16 şi seria 12908 nr. 4. Obligaţiunile C.E.C. ca­re nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu ,la tra­gerea la sorţi lunară şi a cîştigurilor suplimentare în obiecte care va avea loc la 31 ianuarie 1959.­­ La tragerea specială Loto Central cu premii­ suplimentare în obiecte de miercuri 31 decembrie, au fost extrase din urnă pentru premiile de categoriile 1—vn-a și special^ A.B.C, următoa­rele 9 numere.-78 33 88 5 31 4 36 00 43 pentru premiile suplimentare Z și x au fost extrase următoarele 3 numere» ,:ll 43 72 Pentru premiile suplimentare In obiec­te au fost extrase următoarele 5 nu­mere:t 10 74 67 90 85 A* Fondul general de premii este de 2.907.798 lei.­ Intrucît actuala formulă de tragere la LOTO CENTRAL a avut un caracter ex­perimental, la cererea participanților, începînd cu tragerea din 3 ianuarie 1959, se revine la formula anterioară a extragerii de 9 numere, pe 7 categorii dle premii (I-VII-a) și 3 premii spe­ciale (A, B, C).­ La tragerea din urnă a concursului Pronoexpres nr. 50 din 31 decembrie au fost extrase următoarea­, numere: 41 18 48 43 45 17. Numere de rezervă: 19 13 Fond de premii: 983.865 lei. STEAGUL­ ROŞU Bine ai venit An Nou! Revelionul la F.C.„Gh. Gheorghiu-Dej“ (Urmare din pag. 1­ a­ „Gh. Gheorghiu-Dej“, alături de anunci­­toarea Paraschiva Lupa din sectorul VI, se aflau tehniciană Virginia Vînt, croitoreasa Tomiţa Stoiculescu şi alţii care au ţinut cu tot dinadinsul, să nu lipsească c­e la un asemenea eveni­ment. Inchinînd paharul pentru noul an fiecare dintre cei prezenţi s-a gîn­­dit la noile succese pe care le va do­­bîndi în 1959, succese care vor întări şi mai mult prestigiul întreprinderii lor. In inima Bărăganului Împodobită sărbătoreşte cu ghir­lande de brad şi lampioane multico­lore, sate de festivităţi a gospodăriei agricole de stat Dîlga îşi aşteaptă oaspeţii. Aceştia nu au înfirziat să sosească. E vorba doar de tradiţio­nalul revelion pe care oamenii din gospodărie obişnuiesc de cîţiva ani să-l­­sărbătorească împreună. Printre primii care şi-au anunţat sosirea sunt cei din sectorul mecanic în frunte cu mecanicul şef Dumitru Proca. Nu după mult timp au venit şi cei din sectorul zootehnic. S-au adunat aici oameni de diferite profesii şi v­irste. Pe feţele tuturor se putea citi bucu­ria şi satisfacţia deplină a îndepli­nirii sarcinilor pe perioada anului care s-a scurs. Printre cei de faţă se afla şi tovarăşul Ionescu Cristache, directorul gospodăriei. După ce feli­cită pe fiecare în parte pentru apor­tul adus în creşterea rentabilităţii gospodăriei, directorul ridică paharul şi toasta pentru viitoarele izbînzi în îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1959. Discuţiile se legară apoi repede ca între prieteni. Alături de Ion Mus­­calu, maistru brigadier la sectorul zootehnic, am remarcat pe Ruse Ia­­noviţă, responsabilul brigăzii com­plexe, fruntaşă pe gospodărie. Cu­­ ini­mile încălzite de emoţie şi sentimen­tul datoriei împlinite, oamenii închi­nă paharele pline cu nectarul vinului rubiniu în cinstea noului an. Gindurile lor se îndreaptă către viitor. Ei sînt hotărîţi să obţină în 1959 3500 litri lapte pe cap de vacă furajată, 2100 kg. grîu și 3000 kg. porumb boabe la hectar. Pentru toate aceste izbînzi viitoare au închinat paharele în noaptea anu­lui nou, oamenii muncii de la G.A.S. Dîlga. Produse de calitate La fabrica de instrumente muzicale „Doina“ din Capitală, se verifică calitatea produselor Din frumuseţile patriei noastre Pădurea Ciornuleasa .Maşina îşi croia cărare spre pădu­rea Ciornuleasa cale aproximativ de 50 km. Am ajuns repede şi am in­trat prin partea pădurii numită Jia­­nu. Alături erau Tatina şi Ciorăşe­­lul. Cea mai frumoasă şi mai intere­santă este însă pădurea Ciornuleasa. A fost desigur o pădure deasă după cum îi spune şi numele. Acum este o pădure rară, poenită. Tipul acestei păduri e pe cate de dispariţie. Docu­ment viu al prefacerilor milenare din natură, ea păstrează intacte specii de plante care pot să lămurească şi să arate calea neîntreruptă a evoluţiei speciilor. PĂDURI, RĂMĂŞIŢE STRĂBUNE. CODRUL VLASIEI Puţine sînt locurile cu păduri stră­bune, rămăşiţe izolate din vasta în­tindere a codrilor seculari ce au a­­coperit solul ţării, păstrate în amin­tire doar cu numele. Pădurea şi lacul Snagov, stejarii seculari de la Cosîm­­beşti — satul Ghimbăşani,­­ stejarii lui Cătănuţă — haiducul, de la Dîr­­vari­u— (raionul Domneşti) sau pă­durea Ciornuleasa sunt monumentale rămăşiţe ale codrului Vlăsiei. Ciornuleasa cu o vegetaţie, realiza­tă în condiţiile de limită a stepei din Sud-Estul Europei, prezintă o impor­tanţă ştiinţifică deosebită nu numai pentru Romînia ci şi pentru Europa. Este o pădure cu vegetaţie specială de stepă în care se poate dezvolta şi o vegetaţie lemnoasă, arborescen­tă. Ea apare în stepă ca o insulă mică şi cu totul izolată cum sunt şi cele reprezentate prin pădurile: Ciun­ga, Cornăţele de pe Ialomiţa şi Vii­­şoara din Brăila. Vechile păduri ale antestepei din această parte, odată defrişată şi ne­­maigu­sindu-se în condiţiunile favora­bile de regenerare au dispărut şi con­tinuă şi azi să dispară. Grija noastră a tuturor este să salvăm de la dis­trugere aceste monumente ale natu­rii, care prezintă un interes deosebit pentru ştiinţă şi pentru păstrarea fru­museţilor naturale. PĂDURE CU STEJAR BRUMARIU ŞI CARPINIŢA Origina pădurii Ciornuleasa nu tre­buie pusă pe socoteala înaintării şi ridicării pădurii din văi pe cîmp sau pe podiş, ci ea trebuie căutată chiar în locul ce-l ocupă astăzi. Cu vre­mea, codrii Vlăsiei s-au micşorat, s-au rărit, iar azi, iar abia se mai văd urme din aceşti falnici codri. S-au pipernicit şi chircit şi esenţele ce au populat aceşti codri. Alături de stejarii brumării, întilneşti ierburi mari de stepă. Este deci o pădure de stepă, cu arbori scunzi de 8—15 m, strîm­bi şi rari, arbuşti numeroşi şi ochiuri mari de ierburi stepice. Vege­taţia lemnoasă în aceste condiţii se află într-o continuă luptă cu condi­ţiile­­ mediului care furnizează stepa. Pădurea este ameninţată să dispară complet degradîndu-se totodată o ve­getaţie de o deosebită importanţă ştiinţifică, realizată în condiţiunile de limită a stepei din sud-estul Europei.­­ Păduri de acest fel mai sunt foarte puţine astăzi şi dintre ele cea mai importantă este tocmai aceasta. Flo­ra ei este formată din stejar brumă­­riu. In anumite părţi se găsesc şi specii de frasin, de asemenea tipice. Faptul că apar şi rare exemplare de esenţe caracteristice pădurilor pro­priu zise, ca stejarul obişnuit, arţar, carpen, tei, etc. ne indică influenţa acestora şi trecutul climatic. Nume­roase specii mediteraniene ce se gă­sesc în pădure, ca de exemplu: căr­piniţa, arţarul tătăresc şi în anumite părţi cerul, sunt dovada unui climat sudic ce acţionează asupra pădurii. Oricare ar fi numărul şi felul esen­ţelor, pretutindeni se constată lupta pentru existenţă a acelor esenţe ce trăiesc în condiţiuni puţin favorabile. PROTECŢIA MONUMENTELOR NATURII Studiul amănunţit al acestei păduri — monument al naturii — aduce în atenţia noastră grija pentru menţi­nerea şi protecţia ei. Nici pădurea de la Snagov, nici stejarii lui Căte­­nuţă, nici stejarii din Cosîmbeşti — satul Ghimbăşani — nu prezintă un asemenea interes ştiinţific, ca pădu­rea Ciornuleasa care prin frumuse­ţea ei naturală, dar mai ales, prin interesul ştiinţific ce-l reprezinta, tre­buie să fie conservată, proteguită şi trecută posterităţii pentru explorare ştiinţifică. Nu trebuie să fie distrusă prin rărire, care va favoriza stejiza­­rea şi dispariţia elementelor ei lem­noase.­­ Ocrotirea naturii a fost privită cu vrăjmăşie de burghezo-moşierime; in­teresele ei erau mai presus decît ori­ce interes ştiinţific. In anii puterii populare ocrotirea monumentelor na­turii a fost trecută în grija celei mai de seamă instituţii ştiinţifice, Acade­mia R.P.R. Legiuirile statului nostru au stabilit că monumentele naturii sînt bunuri ale întregului popor. Ele prevăd explorarea ştiinţifică a aces­tor monumente ale naturii, precum şi punerea minunatelor comori de fru­museţe naturală în slujba educării maselor şi mai ales a tineretului. STELIAN PĂUN Libertate lui M­anolis Cretos! Să înceteze semavolniciile şi persecuţiile împotriva celor mai buni fii ai poporului greci Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romina îşi manifestă alături de întreaga opinie publică progresistă profunda sa indig­nare faţă de represiunile dezlănţuite în Grecia împotriva unor militanţi de­mocraţi şi sindicali ,luptători consecvenţi pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii, pentru drepturi şi libertăţi democratice. Arestarea pe baza unor legi din timpul dictaturii fasciste şi trimiterea în faţa tribunalului militar a lui Manolis Glezos, erou naţional al poporu­lui grec, aruncarea în închisori, trimiterea în lagăre de concentrare a unui mare număr de activişti sindicali, precum şi destituirea din funcţie de către autorităţile locale a numeroşi conducători ai organizaţiilor sindicale, de­monstrează întregii lumi că reacţiunea greacă urmăreşte să sugrume cu orice preţ mişcarea democratică patriotică din Grecia, să înăbuşe lupta po­porului grec pentru pace şi libertate. Oamenii muncii din ţara noastră, plini de indignare faţă de măsurile samavolnice ale reacţiunii îndreptate împotriva celor mai buni fii ai po­porului grec, condamnă cu toată tăria încălcarea celor mai elementare drep­turi democratice şi asigură pe oamenii muncii şi întregul popor grec de de­plină solidaritate frăţească cu lupta lor dreaptă pentru libertate, democraţie şi pace. In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor orga­nizaţi in sindicatele din Republica Populară Romînă cerem imediata punere in libertate a lui Manolis Glezos, fiu curajos şi neînfricat al poporului grec, şi a celorlalţi patrioţi greci şi activişti sindicali. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. ROMINA EROUL NAŢIONAL AL POPORULUI GREC SĂ FIE ELIBERAT Din Grecia sosesc ştiri care stimesc îngrijorarea tuturor oamenilor iubitori de libertate şi democraţie. Acolo sînt arestaţi şi aruncaţi în temniţe cei mai buni fii ai poporului grec, aceia care luptă pentru apărarea celor mai vitale interese ale sale, care apără idealul de pace, libertate şi democraţie Nu a trecut multă vreme de cînd a fost întemniţat Manolis Glezos, fiu credincios al poporului grec. Manolis Glezos este cunoscut ca un înflăcărat luptător pentru libertate şi democra­ţie. Cînd fasciştii au cotropit Grecia, e­l a smuls cu curaj steagul invada­torilor de pe Acropole, riscîndu-şi viaţa. A devenit astfel erou naţional, cîşti­­gîndu-şi dragostea întregului popor. Pentru ce a fost arestat un erou naţional? Pentru că el a rămas de­votat cauzei libertăţii şi democraţiei. Cercurile reacţionare din Grecia care fac jocul imperialiştilor americani şi englezi nu-i pot ierta lui Manolis Glezos faptul că el îşi consacră viaţa apărării intereselor poporului grec. Dar oricît de mult ar încerca cer­curile reacţionare să înăbuşe prin samavolnicii luptă neînfricată a oamenilor greci care îşi iu­besc ţara cu adevărat şi care apără interesele naţionale ale poporu­lui, nu vor izbuti. Omenirea progresis­tă protestează împotriva acestor sama­volnicii şi cere ca Manolis Glezos şi ceilalţi patrioţi greci să fie eliberaţi neîntîrziat. Noi cei ce muncim în pa­tria noastră liberă şi înfloritoare, ne alăturăm protestul nostru plin de in­dignare. Să fie eliberat din închisoare Manolis Glezos ! ION V. CRISTEA directorul Şantierelor Navale Olteniţa Grav conflict între Mexic şi Guatemala MEXICO CITY­­ (Agerpres). - ' Un grav conflict a izbucnit intre Mexic şi Guatemala in legătură cu problema apelor teritoriale. După cum s-a anunţat, guvernul guatemalez a declarat că orice vas străin, care va pătrunde in apele teritoriale guatema­leze pentru a pescui in mod ilegal, va fi atacat de vasele de patrulare­­ guatemaleze. Trei­ vase mexicane, care nu au ţinut seama de acest avertis­ment, au fost atacate cu jocuri de mi­tralieră in apele guatemaleze. Echipa­jele vaselor au fost arestate și urmea­ză să fie judecate. A treia turbină a hidrocentralei de la Stalingrad a început să dea curent STALINGRAD I (Agerpres). — In seara zilei de 30 decembrie, la hidrocentrala Stalingrad — cea mai mare din lume — a început să dea curent încă o turbină, cu o putere de 115.000 kW, — a treia din cele 22 de turbine prevăzute în proiect. Tur­bina a fost montată într-un termen record , în 27 de zile. PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul pre­sei centralei 7.15 Cîntece despre briga­dieri. 7.30 Muzică distractivă. 7.50 Anun­ţuri şi muzică. 8.00 Materiale din presă . 30 Muzică. 9.00 Muzică uşoară. 9.30 File din istoria luptelor poporului nostru pentru libertate. 10.00 Sonata în sol mi­nor pentru pian şi vioară de Dimitrie Cuclin. 10.32 Program de melodii popu­lare romîneşti. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Muzică de estradă. 11.45 versuri de Taras Şevcanco. 12.00 Viaţă visului vom da. Emisiune muzicală. 12.20 înrăutăţi­rea situaţiei economice în Anglia. 12.30 Cîntă Călina Stoianov, Nagi Geifer Şi Natalia Şerbănescu. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Concert de Prinz. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14 00 Muzică. 14.30 Popoa­rele lumii cîntă pacea. 15.00 Buletin de ştiri 15.05 Recomandări din program. 15.10 Muzică uşoară 15.35 Muzică simfonică. 16.15 Vorbeşte Moscova! 16.45 Cîntă la ţambal Mitică Cruciu. 17.0o Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.15 Muzică vo­cală. 17.30 Roza vuiturilor. 18.0o Soliştii şi formaţii artistice ale Căminelor Cul­turale şi ale Caselor de Cultură. 18 30 Muzică uşoară romînească. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 La ordinea zilei. 19.15 A­­nunţuri şi muzică. 19.25 Din muzica co­rală a Înaintaşilor noştri. 19.40 Melodii populare romîneşti. 19.52 „Noapte bună, copii“. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Co­­mentar extern. 20.15 Emisiunea Mioriţa. 20.30 Muzică de estradă. 21.00 Muzică de dans. 22.00 Radiojurnal, buletin me­teorologic şi sport. 22.30 La sfîrşit de căptfimînă cîntec, joc şi voie bună. 23.00 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Recoman­dări din program. 14.07 „Numai zîmbet, numai cîntec“, — program de muzică de estradă. 14.40 Solişti instrumentişti de muzică populară romînească. 15.03 Prin sălile de concert ale Capitalei. 15.35 Cîn­tece despre partid. 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Pagini alese din operele compozitorilor ruşi. 16.45 Tri­buna Radio. 17 60 Din muzica popoare­lor. 17.30 Muzică corală. 17.55 Sfatul me­dicului: Gripa. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Muzică romînească de balet. 18.50 Anunţuri şi muzică. 19.00 Cîntă Ansam­blul Macedo-Romîn, dirijat de George Marcu. 19.30 „Pe acelaşi drum“ (din literatura R.D.G.). 19.45 Seară de operetă: „Liliacul“ de Johann Strauss. 20 45 Mu­zică uşoară. 21.00 Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic. 21.15 Concert de muzica populară romînească. 22 00 Mu­zică de dans. 23.00 Buletin de ştiri. 23.15 Concert simfonic 23.54—0.50 Muzică de dans s­âmbătă 3 ianuarie 1959 TELEVIZIUNE PROGRAMUL EMISIUNILOR DE TELE­VIZIUNE PENTRU ZIUA DE 3 IANUA­RIE 1959 19.00 Informaţiile după amiezii. 19.0 Emisiune pentru pionieri şi şcolari: „al­­bum muzical- artistic“. 19.30 Transmisie de la Teatrul Armatei a piesei „Ulti­mul Mesaj“. In pauze: Jurnalul tele­viziunii şi Ultimele știri. Pag. 3-a Numeroase­ proteste din ţari străine PRAGA 2 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia CETERA( Comitetul cehoslovac pentru apărarea păcii a adresat guvernului grec o te­legramă în care protestează împotri­va arestării eroului naţional al po­­porului grec Manolis Glezos, remar­cabil fruntaş democrat. In numele tu­turor partizanilor păcii din Cehoslova­cia, Comitetul cere să fie pus ime­diat In libertate eminentul luptător pentru libertatea şi independenţa po­porului grec care, ca şi eroul naţional cehoslovac Julius Fucik, este un sim­bol al luptei victorioase împotriva fascismului. In telegramă se spune că eliberarea lui Manolis Glezos este ce­rută de întreaga omenire iubitoare de pace și libertate. Uniunea juriștilor cehoslovaci a a­­dresat guvernului grec o telegramă în care protestează cu hotărîre împotriva arestării lui Manolis Glezos. Juriştii cehoslovaci consideră că acuzaţia a­­dusă lui M. Glezos este ilegală. ★ MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS: Intr-o declaraţie dată publicităţii de Comitetul femeilor sovietice se arată că femeile sovietice au primit cu mare nelinişte ştirea despre noul val de represiuni puse la cale de auto­rităţile greceşti împotriva organizaţii­lor democrate progresiste şi a unor persoane particulare din Grecia. Prin­tre patrioţii arestaţi se află femei, mame care nu au o altă vină decît de a fi luptat pentru fericirea şi un viitor mai bun al copiilor lor, al poporului lor. Recenta arestare a lui Manolis Gle­­zos, eminent fruntaş democrat al vie­ţii publice, erou naţional al poporului grec, constituie un nou atentat brutal al forţelor reacţionare la drepturile e­­lementare şi libertăţile omului. In numele tuturor femeilor din U­­niunea Sovietică, Comitetul femeilor sovietice îşi alătură glasul întregii o­­pinii publice mondiale şi cere stăruitor să se pună capăt nedreptăţii monstruoa­se, să fie puşi în libertate Manolis Gle­zos, precum şi toate femeile şi toţi bărbaţii din Grecia, condamnaţi fără vină. Represiuni anti-democratice in Por­tugalia •PARIS, 1 (Agerpres). — Presa pariziană anunţă că în Portu­galia are loc un nou val de repre­siuni împotriva elementelor democra­tice care se pronunţă pentru lichidarea dictaturii lui Salazar. Au fost operate arestări în masă, îndeosebi în rîndu­­rile oamenilor muncii din transportul orăşenesc, precum şi ale funcţionari­lor de stat din Lisabona. Detaşamente ale gărzii lui Salazar operează per­cheziţii, razii şi arestări şi în sudul ţării unde sînt concentrate mari forţe ale poliţiei politice şi ale gărzii na­ţionale. Pe unele artere a fost insti­tuit un riguros control poliţienesc. După cum scrie ziarul „L’Humanité“, poliţia a arestat pe membrii partidu­lui comunist — Serra, Gomez şi Sua­rez, care, cu cîţiva ani în urmă, au evadat din închisoare. In cursul inte­rogărilor sînt folosite de regulă vio­lența și torturile. Mii de personalităţi din Anglia cer guvernelor U. R. S. Angliei şi S. U. A. să convoace o conferinţă la cel mai înalt nivel LONDRA­­ (Agerpres). 1 . Mii de personalităţi din Anglia au semnat un apel adresat şefilor gu­vernelor U.R.S.S., Angliei şi S.U.A., în care le cere să convoace o confe­rinţă la cel mai înalt nivel, pentru a obţine slăbirea încordării internaţio­nale. Strîngerea de semnături pe a­­cest apel a fost organizată de Comi­tetul englez pentru apărarea păcii. Printre cei care au semnat apelul sunt 15 membri ai parlamentului, epis­copul de Birmingham şi episcopul de Manchester, oameni de ştiinţă, magis­traţi, preoţi, medici, scriitori, profesori, pictori, activişti sindicali şi alţii. In apel se subliniază necesitatea convocării cît mai grabnice a unei conferinţe la cel mai înalt nivel în vederea adoptării unor hotărîri cu pri­vire la încetarea experienţelor cu arma nucleară, renunţarea la fabricarea şi folosirea armelor nucleare, reducerea generală a tuturor tipurilor de arma­mente şi crearea unei zone denucleari­­zate în Europa, ceea ce ar putea duce la crearea unui sistem general de securitate în Europa. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Nunta lui Figaro; Teatrul de Stat de Operetă: Vînt de libertate; Tea­trul Naţional , „I. L. Caragiale“: Sala „Comedia“; orele 15: Steaua fără nume; orele 19.30: O scrisoare pierdută; Sala , Studio“ orele 15: Omul cu mir­ţoaga; orele 19.30: Ziariştii: Teatrul Mu­nicipal, Sala „Matei Millo“: A 12-a noapte; Sala „Filimon Sîrbu“:­­­rele 16: Tache, Ianke şi Cadir: orele 20: Omul care aduce ploaie; Teatrul „C. Nottara“ Sala „Libertatea“: Zboară coceni; Tea­trul Tineretului: orele 15.30: Viforul (spectacol pentru tineret); orele 20: Ti­nara gardă; Teatrul Armatei; orele 16: Marea aventură a lui Tom Sawyer; orele 20: Intervenţia; O.S.T.A. Sala „Dalles“: Bucureştiul ride, cîntă şi dansează; Sala „Casei Prieteniei Romîno-Sovietice“: D­ansul notelor; Teatrul Evreiesc de Stat: Serbarea lampioanelor; Teatrul Sa­­tiric-Muzical ,,C. Tănase“ Sala „Savoy“­. Revista 58; Sala „Victoria“; Intre noi femeile; Ansamblul de cîntece şi dan­suri C.C S.: „Te cîntăm, te slăvim liber­tate“; Teatrul „Ţăndărică“ Sala „Or­­feu”; orele 16: Ursuleţii veseli; orele 29,30: Mina cu 5 degete — spectacol pen­tru adulţi; sala din str. Academiei, orele 16: O călătorie prin ţări minii­­nate; Circul de Stat: Fremică la circ CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, înfrăţirea între popoare: Alo?... aţi gre­şit numărul! Republica, I.c. Frimu: Le­gea mării; Magheru, Victoria, 8 Mart­e: Misterul castelului părăsit. Completare: Primul concurs artistic al pionierilor şi şcolarilor; V. Alecsandri, Elena pavel: Jucătorul de loterie; Lumina, Libertăţii: Vraja dragostei; central: Călătorie peste trei mări; 13 Septembrie, Gh. Doja, Alex. Sahia: Fata cu chitara; Maxim Gorki: Isprăvile cîrlionţatului. Completare: Ciu boţelele ogarului; Timpuri Noi: Primul concurs cultural-artistic al pionierilor ai şcolarilor, Ursuleţul fricos, Circul păpu­şilor, Paradisul castorilor, Pantomime, Tineretului, Unirea, Pasagerul clandes­tin. Completare: Unirea face puterea; Al. Popov: Ştiinţă şi tehnică nr. 6. Trei vecini: Poştaşul, Ivanec al nostru; Gri­­viţa: Ani de neuitat. Completare: Ei au devenit campioni: Vasile Roaită, Mio­riţa: Trapez; Cultural, Aurel Vlaicu: Idiotul; 1 Mai: Munca; Zile de dragoste; 8 Mai: Noile aventuri ale motanului în­călţat; C. David, Gh. Coşbuc: Dincolo de brazi. Completare: Festivalul prie­teniei 1958; Flacăra: Romanţa periferiei; Arta: Surorile; 23 August: Drumul Serii: Legenda dragostei; Donca Simo, *); Fe­bruarie: Cei trei din pădure; Popular: Anul 1918; Ilie Pintilie: Paginile trecu­tului; M. Eminescu, George Bacovia: Pe Donul liniştit (seria l-a); Olga Ban­de: Pe Donul liniştit (seria Il-a); 30 De­cembrie: Asasin fără voie) B. Dela­vrancea: Pe Donul liniştit (Seria I­I-a). Timpul probabil Institutul Meteorologic Central co­­munică, în următoarele 24 de ore în Bucureşti şi regiunea Bucureşti, vre­me schimbătoare cu cerul variabil mai mult noros ziua. Dimineaţa şi seara ceaţă. Vînt slab pînă­ la potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară noaptea va oscila între minus 1 grad și plus 1 grad iar ziua între 5 și 6 grade. In următoarele trei zile, vremea de­vine schimbătoare cu cel mai mult acoperit. Temporar ploaie, vînt mo­derat din sectorul vestic. Temperatura în scădere ușoară.

Next